STUDIUL CALIT II RÂURILOR ÎN BAZINUL L PU ÎN INTERVALUL 2006 2008 AMALIA IZABELA MIHALCA 1 ABSTRACT. Study of rivers quality within the basin L pu 2006 2008 In the first part of the article is shown the classification of river quality and types of monitoring used. In the second part there is an overview of the main monitoring activities of the river quality. Further, the water quality is analyzed on control sections where there are specified their main polluting sources. At the end of the analysis carried out, it is emphasized the improvement of water quality in some sections, this being possible due to the closure or reduction of industrial activities in the field of mining and metallurgical industry. Keywords: monitoring, surveillance, operational, quality, water body 1. CLASELE DE CALITATE I ACTIVITATEA DE MONITORING A CALIT II RÂURILOR DIN BAZINUL L PU Încadrarea sec iunilor de control în clase de calitatea se realizeaz conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calit ii apelor de suprafa în vederea stabilirii st rii ecologice a corpurilor de ap. Astfel au fost fixate 5 clase de calitate. Pentru bazinul L pu fiind reprezentative clasele III i IV. Starea apelor fiind moderat i proast. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru în domeniul apei (60/2000), Sistemul Na ional de monitorizare a calit ii apei cuprinde trei tipuri de monitoring, în cazul studiului efectuat s-au folosit doar dou : monitoringul de supraveghere, are ca scop evaluarea st rii globale a apelor din cadrul bazinului furnizând informa ii pentru validarea procedurii de evaluare a impactului, prognozarea eficient a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendin ei de varia ie pe termen lung a resurselor de ap, inclusive impactul activit ilor antropice asupra resurselor de ap. Are rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice monitoringul opera ional trebuie realizat pentru toate corpurile de ap care, fie pe baza evalu rii impactului conform Anexei II din Directiva Cadru, fie pe baza monitoringului de supraveghere sunt identificate ca având riscul s nu îndeplineasc obiectivele de mediu. Monitoringul opera ional are ca scop stabilirea st rii ecosistemelor acvatice ce prezint riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu precum i 1 Babe -Bolyai University, Faculty of Geography, 400006 Cluj-Napoca, Roumanie, e-mail: izabela.mihalca@geografie.ubbcluj.ro 363
evaluarea oric ror schimb ri în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimb ri care rezult din programele de m suri. Procesul de monitorizare este în strâns leg tur cu cel de evaluare a calit ii apelor, fiind considerate procese în secven i având drept scop cunoa terea i caracterizarea st rii apelor de suprafa. Activitatea de monitorizare a calit ii apelor de suprafa din bazinul L pu ului se concretizeaz în sec iuni de control (9 la num r). Centrul de monitorizare a bazinului L pu se afl la Baia Mare, iar toate datele hidrologice se transmit la Direc ia Apelor Some -Tisa. De-a lungul cursului principal cât i al afluen ilor mai importan i au fost stabilite nou sec iuni de control al calit ii apei. Acestea sunt pozi ionate pe urm toarele tronsoane: râul L pu la Izvorul Alb-Negru, râul L pu la R zoare, râul Cavnic amonte Cavnic, râul Cavnic la Copalnic, râul L pu la L pu el, râul S sar amonte Baia Sprie, râul Firiza amonte confluen a S sar, râul S sar aval Baia Mare, râul L pu la Bu ag. Prelevarea probelor din cadrul sec iunilor de control se realizeaz s pt mânal, lunar fiind realizat o medie a acestor m sur tori, iar anual se realizeaz Sinteza anual privind calitatea apelor în bazinul hidrografic Some. 364
2. ANALIZA CALIT II RÂURILOR PE SEC IUNI DE CONTROL Râul L pu la Izvorul Alb-Negru (corp de ap L pu -Izvor aval confluen -Suciu i afluen i). Tipul de monitoring în aceast sec iune a fost pe întreaga perioad analizat (2006 2008) de tip supraveghere, dar datorit caracteristicilor sale face parte i din programul de evaluare a sectorului de referin. In perioada 2006 2007 sec iunea înregistreaz clasa a III-a de calitate datorit valorii indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural în special indicatori de Pb, Cd, Mn care provin din fondul natural. Starea chimic i fizico-chimic fiind moderat În anul 2008 se observ ameliorarea calit ii apei, aceasta fiind inclus în clasa a II-a datorit valorilor din grupa Nutrien i, rezultând o stare bun. Aceasta îmbun t ire a cali ii apei pe acest tronson a fost posibil datorit inchiderii definitive a minelor din zona B iu i a activit ilor de prelucrare. Râul L pu la R zoare (corp de ap L pu -confluen Suciu-confluen Cavnic) Tipul de monitoring derulat în aceast sec iune a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate, reflectate în înc rc rile apei. Sec iunea înregistreaz pe întreaga perioad clasa a II-a de calitate, datorit valorii indicatorilor din grupele Regimul oxigenului, Nutrien i i Poluan i toxici i specifici de origine natural. Starea chimic i fizico-chimic este bun, i se p streaz a a pe întregul interval analizat. Râul Cavnic amonte Cavnic (corpde ap Cavnic-izvoare-amonte E.M. Cavnic) Tipul de monitoring derulat pe acest tronson pe întreaga perioad a fost de tip supraveghere, sec iunea p strând aceea i clas de calitate a II-a datorit indicatorilor din grupele Nutrien i i Poluan i toxici i specifici de origine natural. Starea chimic i fizico-chimic este bun. Poluarea cu indicatori ai metalelor grele nu s-a înregistrat pe acest tronson datorit situ rii acestuia amonte de mina Cavnic. Râul Cavnic la Copalnic (corp de ap Cavnic-aval E.M.Cavnic-confluen L pu ) Tpul de monitoring în aceast sec iune a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate, reflectate în înc rc rile apei. Sec iunea înregistreaz în perioada 2006 2007 clasa a V-a de calitate datorit valorilor indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural în special Cu, Zn, Cd, Pb, Fe, Mn, Ni care provin din devers rile de ape insuficient epurate de E.M.Cavnic, care atunci mai func iona dar nu în totalitate. Starea chimic i fizico-chimic de atunci este proast. În anul 2008 sec iunea a înregistrat clasa a IV-a de calitate datorit valorilor indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural în special Cu, Zn, Cd, Pb, Fe, Mn, Ni care au fost remninescen e ale devers rilor de ape insuficient epurate de la mina Cavnic. Starea chimic i fizico-chimic este slab, deci se observ i în acest sector o îmbun t ire a calit ii apei de-a lungul timpului la fel ca în sectorul L pu Izvorul Alb-Negru. 365
Râul L pu la L pu el Tipul de monitoring derulat în aceast sec iune a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate, reflectate în înc rc rile apei plus caracteristicile sale. Sec iunea este amplasat în aval de confluen a cu râul Cavnic, care este receptor al unei surse importante de poluare E.M.Cavnic. Acest tronson în perioada 2006 2007 a înregistrat clasa a III-a de calitate datorit indicatorilor de Cu, Zn, Cd, Pb, Mn care au rezultat de la devers rile de ape de la mina Cavnic. Starea chimic i fizico-chimic din aceasta perioad a fost moderat, spre deosebire de anul 2008 în care starea a fost bun înregistrând caliatatea a II-a. Aceast îmbun t ire s-a realizat datorit diminu rii cantit ii de ape epurate de la min. Râul S sar amonte Baia Sprie (corp ap S sar) Tipul de monitoring în aceast sec iune a fost de tip supraveghere. Pe toat perioada analizat clasa de calitate a r mas constant, a II-a, datorit valorilor indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural :. Calitatea ridicat se înregistreaz datorit faptului c nu exist nici o surs de poluare major amonte de Baia Sprie. Starea chimic i fizico-chimic este bun. Râul Firiza amonte confluen a S sar (corp de ap Firiza-Strâmtori-confluen a S sar) Tipul de monitoring derulat pe acest tronson a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate, reflectate în înc rc rile apei. Datorit valorilor indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural în special Cu, Zn, Cd, Pb, Fe, Mn, Ni care provin din devers rile de ap insuficient epurate de la S.C.Remin S.A. s-a înregistrat clasa de calitate a V-a. Starea chimic i fizico-chimic fiind proast pe întreaga perioad analizat. Râul S sar aval Baia Mare (corp ap S sar) Tipul de monitoring derulat în aceast sec iune a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate prin modific rile hidromorfologice i a înc rc rii apei. Sec iunea fiind în aval de zona industrial Baia Mare i Baia Sprie a înregistrat impurific ri cu metale grele, Cu, Zn, Cd, Pb, Fe, Mn, Ni provenite în special de la S.C.Phoenix S.A. i S.C.Transgold S.A. precum i a influen ei celorlal i afluen i care sunt polua i. Datorit valorii indicatorilor din grupa Poluan i toxici i specifici de origine natural tronsonul a înregistrat clasa a V-a de calitate în perioada 2006 2007. Datorit sist rii activit ilor în aceste dou mari intreprinderi nivelul de poluare a sc zut, clasa de calitate fiind a IV-a. Starea chimic i fizico-chimic fiind slab. Râul L pu la Bu ag Tipul de monitoring derulat în aceast sec iune a fost de tip opera ional datorit presiunii antropice exercitate, reflectate în înc rc rile apei. Sec iunea este situat în aval de confluen a cu râul S sar i de evacu rile de ape uzate de la iazul de decantare Bozânta care deserve te sectorul minier. In perioada 2006 2007 clasa de calitate înregistrat a fost de V, ajungând la a IV-a în 366
anul 2008 datorit închiderii majorit ii minelor i a unit ilor auxiliare. Starea chimic i fizico-chimic este slab. Cre terea semnificativ a calit ii apelor de suprafa pe anumite sectoare de control se datoreaz : în cazul apelor uzate industriale prin reducerea produc iei la unele unit i (U.P.Flota ia Central, S.C.Transgold S.A., S.C.Romplumb S.A., S.C.Cuprom S.A.) i oprirea activit ii în cazul altora (flota iile de la E.M. Baia Sprie, B iu, Cavnic) în cazul apelor uzate or ene ti sc derea volumelor este un efect al contoriz rii consumatorilor de ap 367
3. LUNGIMEA TRONSOANELOR DE RÂU CARACTERISTICE ÎN RAPORT CU CALITATEA ÎNREGISTRAT LA STAREA ECOLOGIC, BIOLOGIC I FIZICO-CHIMIC Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea ecologic 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 total I II III IV V I II III IV V I II III IV V Calitate 2006 Calitate 2007 Calitate 2008 Sec iune r.l pu -Izv.Cavnic r.cavnic-s sar r.s sar-confluen r.cavnic-izv.e.m.cavnic r.firiza-jidovoia Jidovoia-confluen r.s sar Izv.-Baia Sprie Baia Sprie-confluen Fig. 1. Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea ecologic Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea biologic 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 I II III IV V I II III IV V I II III IV V r.cavnic-s sar r.s sar-confluen r.cavnic-izv.e.m.cavnic r.firiza-jidovoia Jidovoia-confluen r.s sar Izv.-Baia Sprie Baia Sprie-confluen total Calitate 2006 Calitate 2007 Calitate 2008 Sec iune Fig. 2. Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea biologic 368
Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea chimic i fizico-chimic 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 total I II III IV V I II III IV V I II III IV V Calitate 2006 Calitate 2007 Calitate 2008 Sec iune r.l pu -Izv.Cavnic r.cavnic-s sar r.s sar-confluen r.cavnic-izv.e.m.cavnic r.firiza-jidovoia Jidovoia-confluen r.s sar Izv.-Baia Sprie Baia Sprie-confluen Fig. 3. Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrat la starea chimic i fizico-chimic Pe baza acestor grafice se observ îmbun t irea calit ii apei în func ie de parametrii analiza i: ecologici, biologici, chimici i fizico-chimici pe toate cele nou tronsoane analizate. Dar patru dintre acestea reprezint zone critice din punct de vedere al calit ii apelor de suprafa, râul Cavnic la Copalnic, râul Firiza amonte confluen a S sar, râul S sar aval Baia Mare i râul L pu la Bu ag. Calitatea acestor sectoare este cuprins între clasele IV i V, deci starea apelor fiind slab i proast. Pentru remedierea polu rii apelor din bazinul L pu trebuie luate anumite m suri care vor conduce la îmbun t irea calit ii: m suri pentru protejarea corpurilor de ap utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman m suri pentru controlul prelev rilor din sursele de ap pentru folosin e m suri pentru diminuarea polu rii din surse punctiforme i pentru alte activit i cu impact asupra st rii apelor m suri pentru reducerea polu rii cu substan e prioritare m suri pentru prevenirea i reducerea impactului polu rilor accidentale m suri pentru corpurile de ap care risc s nu ating obiectivele de mediu. m suri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu 369
4. CONCLUZII Bazinul hidrografic al L pu ului este puternic afectat de fenomenul de poluare, existând aici surse de poluare permanente. Sursele majore de poluare permanent a apelor de suprafa sunt reprezentate de activit ile industriale (industria extractiv, industria minier, exploatare i prelucrare a lemnului, prelucr ri chimice, industria metalurgic.) prin apele de min acide, cu con inut de ioni de metale grele i s ruri solubile, prin evacuarea apelor limpezite în iazurile de decantare cu con inut de suspensii solide, cianuri precum i hidrotransportul apelor de min i a sterilului de flota ie; activit ile agro-zootehnice, precum i depozitele de de euri menajere i industriale neautorizate i necorespunz tor amenajate (în special haldele de de euri miniere) Industria extractiv, prin activit ile specifice pe care le-a implicat, are un impact ecologic semnificativ asupra mediului, cu dominan pe plan local, în apropierea unit ilor miniere, a depozitelor de produse miniere i de steril rezultate din procesele de extrac ie i de preparare. Acest impact se manifest prin înc rcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafa, modificarea hidrologiei i poluarea apelor freatice, distrugerea terenului ca urmare a opera iunilor directe miniere i prin depunerea sterilului în halde exterioare, eliminarea de noxe în atmosfer, toate acestea constituind factori de presiune asupra componentelor de mediu. În ultimii ani, calitatea apelor de suprafa din bazinul L pu s-a îmbun t it u or, dar nu ca urmare a investi iilor în domeniul protec iei calit ii apei ca factor de mediu. Consumurile de ap ale industriei i agriculturii au sc zut datorit reducerii activit ii lor, contribuind în acest fel la diminuarea cantit ilor de ape uzate evacuate în apele de suprafa. BIBLIOGRAFIE 1. Haidu I., (1993), Evaluarea poten ialului hidroenergetic natural al râurilor mici. Aplica ie la Carpa ii Maramure ului i Bucovinei, Editura Gloria, Cluj- Napoca 2. B tina R., (2007), Studiul calit ii apelor de suprafa din bazinul Arie ului, Tez de doctorat, Facultatea de Geografie, Univ. Babe -Bolyai, Cluj-Napoca 3. Direc ia Apelor Some -Tisa, Sinteza anual privind calitatea apelor în bazinul hidrografic Some. Suprafa i subteran 2006 4. Direc ia Apelor Some -Tisa, Sinteza anual privind calitatea apelor în bazinul hidrografic Some. Suprafa i subteran 2007 5. Direc ia Apelor Some -Tisa, Sinteza anual privind calitatea apelor în bazinul hidrografic Some. Suprafa i subteran 2008 370