The university and the influence of the external environment in the age of globalization Universitateaă iămediulăexternăînăeraăglobaliz rii Sorin PUREC Professor, PhD ConstantinăBrâncuşi ăuniversityăofătârgu Jiu sorin.purec@gmail.com Abstract. Nowadays, universities are no longer those ivory towers, far from the ordinary world, isolated by their own superiority, guiding lighthouses, where the university professor, the scientist are doing research for the sake of the science, the whole world waiting for them to enlighten and guide life. Nowadays, the university is placed in an open and global world in which the exchanges between the world and the university are in both directions, the university becoming a provider of educational services, a provider of research and the external environment becoming a provider of customers for the university, of purchasers of its products. Keywords: university, education, globalization, external environment, training.. Transform rileăglobaleăaleăeduca iei Începândăcuăaniiă70ăaiăsecoluluiătrecutăaăînceputăs ăfieăcontestat ăeduca iaădeătipăscolastică careănuăarămaiăfiăfostăcapabil ăs ăfurnizezeăvaloriăsocialeăpotriviteăcuăepoca. Se produce Marea Ruptur ăînăcadrulăvalorilorăsocialeăcuăprofundeătransform riăînămediulă iămodulădeăvia.ăeduca ia,ă definit ăchiară iăcaă func ieăaăproceselorăeconomiceă iăsociale 2,ăseătransform ăprofund,ăî iămodific ă idealulăeduca ional,ăcentrându-lăpeăaăfaceă iăaăavea.ăeduca iaăias ădeăsubăimperativulăcondi ieiă umane. Educa iaădeătipăscolasticănuămaiăr spundeănevoilorăeconomiceăactualeă iăniciănouluiăideală educa ional.ă Seă folosescă diverseă formul riă pentruă aă oă calificaă critic:ă c ă nuă faceă leg tura cu produc ia,ăc ănuăesteălegat ădeăvia ăetc.ă Începeăoăputernic ăofensiv ăîmpotrivaăeduca ieiăscolasticeăcareăaăavutăcaărezultatăsc dereaă prestigiuluiăinstitu iilorădeăînv mântătradi ionaleă iăpierdereaăautorit iiă colii. Fenomene sociale noi - consumulă deă droguri,ă propagareaă violen ei,ă terorismul,ă extremismul, alienarea individului etc.- nuăprimescăoărezolvareăeficient ădinăparteaă colii,ăpeăfondulă decredibiliz riiăei,ăsc zându-iă iămaiămultăprestigiul. Peăacestăfond,ăpeăpia aăeduca ional ăî iăfacăloc iăal iăactoriăcareăofer ăserviciiăeduca ionaleă maiăieftine,ăînătimpămaiăscurt,ămaiăadaptateănoilorăpreten ii,ăcalitateaălorănefiindăpus ăsubăsemnulă întreb rii. A. Gorun,ăOăistorieărecent ăaăcapitaluluiăsocial.ămareaăruptur ă iănouaămatriceăexistențial,ăedituraădidactic ă iă Pedagogic,ăBucure ti,ă202,ăp.ă62 2 Idem 23
Annalsăofătheă ConstantinăBrâncuși ăuniversityăofătârguăjiu,ăletterăandăsocialăscienceăseries, Supplement /207 Noileătehnologii,ăinăspecialăInternetul,ăauăunămareăimpactăasupraăeduca ieiătransformând-o profund.ă Internetulăfurnizeaz ăoăcantitateăuria aădeăinforma ieănefiltrat,ă singurulăfiltruăfiindălaă beneficiarulăfinal.ăinternetulăinformeaz,ădară iăformeaz,ăiarălipsaăunuiăfiltruăeduca ionalăconduceă laă de-formarea ăbeneficiarului. Mass-media este un alt actorăeduca ionalăextremădeăinfluent.ăimpactulăs uăpublicăimensăaă mutatăcentrulădeăgreutateăalăeduca iei,ămassămediaăfiindă produc tor,ăprelucr toră iăofertantădeă educa ie cuă func ieă deă formareă siă informareă aă unuiă publică maiă largă decâtă ală Internetului.ă Televiziuneaă faceă trecereaă deă laă posturileă deă audien ă general ă laăposturileă deă ni ă cuă specifică economic,ă politic,ă deă divertismentă sauă tiin ific.ă Astfel,ă posturiă tvă deă ni ă popularizeaz ă descoperirileă tiin ifice,ămajoritateaăfilmelorăprezentateăfiindăproduse universitare validate, mass mediaăfiindăcapabil ăs ăvând ăacesteăproduseă iăînt rindu- iăpozi iaădeăactorăeduca ional. 2. Mediulăexternă iăuniversitatea Mediulăexternăesteăunăconceptăvagăcuăoăsfer ăuria ă iăgreuădeăstructurat.ămediulăexternăpoateă fi definit ca fiind câmpulăforțelorăexterne uneiăorganiza ii,ăcareăoăpotăinfluen aădirectăsauăpoten ial. 2 num rulăacestorăfor eătindeăspreăinfinit,ăodat ăcuăglobalizarea,ă iăfaceăimposibil ăanalizaălor.ădeă aceea,ăsolu iaăpragmatic ăesteăoăsolu ieăaproximativ ăcareăconst ăînăstructurareaămediuluiăexternă înăraportăcuăuniversitatea.ăanalizaăcorect ăaămeduluiăexternăpoateăfiăsalvatoareăpentruăuniversit ileă careăî iăelaboreaz ăstrategiileăînăfunc ieădeăparametriiăacestuia. Astfel,ămediulăexternăalăuneiăorganiza iiăseăstructureaz ăîn: Mediul extern general Mediulăexternăcompeti ional Grupurile strategice A. Mediul extern general esteă deă faptă fondulă existen ială ală oric reiă organiza ii.ă Seă caracterizeaz ăprinăfor eăgeneralizateăpoten iale,ărespectivăfor eăcareăac ioneaz ălentă iăpeătermenălungăasupraăorganiza iei,ăinfluen ândăevolu iaăacesteiaăprinăintegrareaă efecteloră multipleă iă diverse.ă Esteă ună mediuă aparentă pasiv,ă dară careă nuă poateă fiă ignoratăînămanagementulăstrategic. B. Mediulăcompetițional esteămultămaiărestrâns,ăformatădinăuniversit ileădinătar ă iă str in tateăcuăcareăseăintr ăînăconcuren.ă C. Grupurile strategice reprezint ă grupuriă formateă dină organiza iiă careă seă caracterizeaz ăprinăacelea iăintereseăstrategice,ăînăcazulănostruădinăuniversit ileăcuă careă seă intr ă înă concuren ă direct ă iă cuă careă împ r imă studen ii,ă Universitateaă Constantină Brâncu i ă dină Târguă Jiuă areă concuren eă directeă universit ileă dină Bucure ti,ăcraiovaă iătimi oara.ăace tiaăsuntăcompetitoriiăprincipaliăcareăvizeaz ă aceia iăclien i,ăc roraăliăseăofer ăacelea iăproduse. A. Mediul extern general este compus din forțeărelativălente,ădarădeămareăanvergur ă iă impact social 3 : Forțeleădemografice: - M rimeaă iădensitateaănum ruluiădeălocuitori - Structuraăpeăgrupuriădeăvârsteă Idem, p. 66 2 ConstantinăBr tianu,ăparadigmele managementului universitar,ăedituraăeconomica,ăbucure ti,ă2002,ăpp.ă8-83. 3 Aăseăvedeaă iăb canu, Bogdan, Tehnici de analiz înămanagementulăstrategic, Ia i, Ed. Polirom, 2007 24
- Distribu iaăgeografic ăaăpopula iei - Distribu iaăveniturilorăpopula iei - Migra iileă - Grupurile etnice etc. Segmentul demografic genereaz ăfor eălente,ădarădeămareăanvergur.ădeăexemplu,ăoă cre tereămasiv ăaărateiănatalit iiăpoateăinfluen aăuniversitateaăabiaăpesteă8-20 ani, dar orizontul deătimpăîndep rtatănuăînseamn ăc ăuniversitateaănuătrebuieăs ă in ăcontădeăacestăfactoră iăs ăî iă adaptezeăstrategiileădinătimp.ăădeăasemenea,ămigra iileăpotăfiăprev zute,ăiarăstrategiileăadaptate. Forțeleăeconomice: - Infla iaă - Putereaădeăcump rare - Deficite bugetare sau surplusuri bugetare - Rata economiilor personale - Produsul intern brut etc. Segmentul economic esteăuneoriăcelăcareăgenereaz ăceleămaiăputerniceăfor e,ăavândăoă ac iuneădirect ăă iăimediat ăasupraăuniversit ii.ădezvoltareaăeconomic ăîntr-oăanumit ăzon ăsauă ar ăesteăunăfactorăbeneficăpentruăoriceăuniversitate,ăînătimpăceărecesiuneaăeconomic ăconstituieă unăfactorădeăfrânareăaădezvolt riiăorganiza ionale.ăpentruăuniversit iăsegmentulăeconomicăesteă vitalăpentruăc ăvaăconduceăatâtălaăaloca iiăbugetareămaiămari,ăcâtă iălaăcapacitateaăbeneficiarilorădeă aăpl tiăserviciileăeduca ionaleăoferite.ădeăasemenea,ăuniversit ileăî iăpotăvindeăproduseleă cercet riiămaiău or.ă Forțeleăpoliticeă iălegislative: - Legisla ia - Taxeă iăimpozite - Legisla ieăpentruăpia aămuncii - Politiciă iăstrategiiăeduca ionaleăetc. Segmentulăpolitică iălegislativ areăoăimportan ăcapital ăpentruăuniversit i,ăfiindăfactorădeă echilibruăsauăcriz.ăfrecventeleăschimb riădeălegisla ieăînădomeniulăeduca ieiăaădusălaăbulversareaă întreguluiăsistem,ăf cândădificil ăpredictibilitateaă iăcreareaăuneiăstrategiiăpeătermenălung.ă Forțeleăsocio-culturale: - Diversitateaăfor eiădeămunc - Atitudiniăfa ădeăcalitateaămunciiă iăaăvie iiă - Atitudineaăfa ădeăînv mântulăsuperior - Atitudiniăfa ădeăprotec iaămediuluiăambiant - Dinamica job-uriloră iăaăcarierelorăprofesionale Segmentul socio-cultural seărefer ălaăsistemulăvalorilorăsocialeă iăculturale care genereaz ăatitudiniă iăcomportamenteădiferite,ăînăregiuniăcuăăculturiă iăsistemeădeăapreciereăaă valoriiădiferite.ăăastfel,ăspecializareaăcomunicareă iărela iiăpublice,ăfoarteăc utat ăînămarileă centre universitare,ănuăaăavutăsuccesălaătârguăjiu,ăuniversitateaăfiindănevoit ăs ărenun eălaăea,ă singuraăexplica ieăfiindădeănatur ăcultural.ă Înăacela iătimp,ăuniversitateaăpoateăs ăfoloseasc ăspecificit ileăculturaleăaleăregiuniiă iăs ă dezvolte produse educa ionaleă iă tiin ificeădeăînalt ăperforman. 25
Annalsăofătheă ConstantinăBrâncuși ăuniversityăofătârguăjiu,ăletterăandăsocialăscienceăseries, Supplement /207 Forțeleătehnologice: - Inova iiăînăproduseă iăproceseătehnologice - Aplica iiăaleăgener riiădeăcuno tin e - Cheltuieliăguvernamentaleă iăprivateăpentruăcercetareă - Tehnologiiăinformaticeă iădeăcomunica ieăetc. Forțeleăglobaliz rii: - Evenimente politice importante - Pie eăglobaleăcritice - Noiă riăindustrializate - Culturiăinstitu ionaleă iăna ionale Segmentul tehnologic, celămaiăvizibilăast ziăăprinăsegmentulătehnologiilor informatice, joac ăunărolăimportant,ăatâtăînăeficientizareaăactivit iiăcurente,ăprognozeămaiăcorecteă iă managementămaiăeficient,ădarămaiăalesăînăceăprive teătransformareaăactivit ilorădidactice.ăastfel,ă înv mântulălaădistan ăcre teălaănivelămondial,ămetodeleădeăpredareăseătransform ăinfluen ateăde tehnologii. Universitateaăareăunărolădublu:ăpeădeăoăparteăesteăbeneficiaraătehnologiilor,ăiarăpeădeăalt ă parte este creatoare de tehnologii noi. Globalizareaă esteă poateă întreă celeă maiă importanteă for eă careă influen eaz ă întregă înv mântulăsuperior.ăînăoriceămoment,ăuniversit ileăpotăfiăanalizate,ăcomparateă iăierarhizateălaă nivelăglobal,ăclasamenteleăinterna ionaleăfiind,ădeăfapt,ăm suraăcalit iiă iăfor eiăuneiăuniversit i.ă Într-oă lumeă global,ă universitateaă areă problemeă globaleă laă careă trebuieă s ă r spund ă cuă solu iiă globale.ăbeneficiariiăuniversit ii,ăfieăc ăsuntăconsumatoriădeăproduseăeduca ionale,ăfieăconsumatoriă deă produseă tiin ificeă nuă maiă trebuieă c uta iă înă proximitateă pentruă c ă eiă seă afl ă mereuă aici,ă globalizareaă tergândădistan ele. Fenomene politiceăimportante,ăprecumăc dereaăregimurilorăcomunisteăaăpusăpresiuneăpeăofertaă deă înv mântă superior,ă num rulă universit iloră aă crescut,ă profitândă deă cerereaă uria ă deă studiiă superioare,ă înă fondă deă oă cerereă deă diplomeă careă satisf ceauă frustr riă maiă vechi. Universitatea, v zut ăcaă fabric ădeădiplome ăaădusălaădecredibilizareaăaăînv mântuluiăsuperior. B. Mediulă externă competi ională esteă multă maiă restrânsă decâtă mediulă externă general,ă con inândă aceleă universit iă care,ă prină produseleă iă serviciileă realizate,ă seă adreseaz ă aceluia iăsegmentădeăpiaț. Mediulăexternăcompeti ionalăseăreduceădoarălaăcinciăfor eăcareăac ioneaz ăsimultană iăsuntă priviteăcaăamenin ri,ăconformămodeluluiăpropusădeămichael Porter, 200:. Risculăintr riiăpeăpiaț ăaăunorănoiăcompetitori.ă Acestăriscăesteăreal,ămaiăalesăînăcazulăuniversit ilorămici,ăf r ăprestigiu,ăc roraăliăseăpotă câ tigaăbeneficiarii.ă 2. Gradulădeărivalitateădintreăuniversit țileăexistenteădejaăînămediulăexternăcompetițional. Oriceăuniversitateăareătendin eămonopolisteăîncercândăs ăî iăelimineăcompetitorii.ă Rivalitateaăcre teăînămomentulăînăcareătaxeleănuămaiăpotăfiăsc zute,ăiarănum rulă poten ialilorăstuden iăesteăînăsc dereăpunândăînăpericolăsubzisten aăuniversit ii. 3. Putereaădeănegociereăaăcump r torilor Michael E. Porter, Avantajulăconcurențial.ăManualădeăsupraviețuireăsiăcre tereăaăfirmelorăinăcondițiileăeconomieiă deăpiaț, Editura Teora, 200, pp. 8-88. 26
Pentruăoăuniversitate,ăcump r toriiăsunt,ădeăregul,ăpoten ialiiăstuden iă iăstuden iiăcareă potăfiăoăamenin areăprinăpresiuneaădeăaăreduceătaxele,ădeăaăcre teăcalitateaăproceseloră educa ionale,ălucruriăpeăcareăinstitu iaădeăînv mântăsuperiorănuăleăpoateăoferi.ăînăcazulă unuiădezacord,ăpoten ialiiăstuden iănuămaiăalegăuniversitateaăînăcauz ăsauăoăp r sesc. 4. Puterea de negociere a furnizorilor Înăcazulăuneiăuniversit iăfurnizoriăpotăfiăconsidera iăprofesorii.ăace tiaăvorăr mâneăata a iă universit iiădac ăsuntămul umi iădeăăsalariileăprimiteă iăvorăexercitaăcontinueăpresiuniă pentruăcre tereaălor.ă 5. Amenințareaăgenerat ădeăproduseleădeăsubstituire. Produseleădeăsubstituireăsuntăformeleădeăînv mântăalternative,ăcareăofer ăcalific riănoiă pentruăadul i:ă colileăpostliceale,ăcursurileăorganizateădeăorganiza iiăcuăprofilăeduca ional,ă camereădeăcomer,ăchiară iăfunda iileăuniversitareăcareăsuntăperceputeăcaă fabriciădeă diplome. Concluzii. Înlocuireaămodeluluiăeduca ionalăscolasticăcuăunămodelăalăeduca ieiăbazat ăpeăcompeten eă nuăaăavutărezultateleăscontate,ăacesteăsistemeăeduca ionaleăeliminândăchiarăcondi iaăuman.ă Belgia,ă Elve iaă iă Canadaă auă experimentată acestă sistemă ală înv mântuluiă axată peă competen eă iăauărenun atălaăelăpentru c ăs-a dovedit ineficient. 2. Celeă maiă performanteă sistemeă educa ionale,ă cuă performan eă validateă deă clasamenteă interna ionale,ăseăfundamenteaz ăpeăeduca iaădeătipătradi ional,ăscolastic.ărolulă coliiăesteă s ăeduceăpornindădeălaăcuno tin e,ăadic ămaiăîntâiăs ăinformezeă iăapoiăs ăformeze.ă 3. Revenireaălaăunăsistemăeduca ionalăcareăpuneăînăcentruăomulăesteănecesar.ăoăuniversitateă careăvreaăs ăcreezeădoarăabsolven iăcuăcompeten eăadaptateăpie eiămunciiăî iărateaz ăscopulă iăîiărateaz ăpeăabsolven iăcaăoameni.ăace tiaăvoră tiăs ăexecute,ădarănuăvoră tiăs ăfieăoameniă cuăorizontălarg,ămodeleăumaneăpentruăal ii. 4. Mediulăexternăuniversit iiăpoateăfiărestrictiv,ăpoateăimpuneănumeroaseăac iuni,ăatitudini,ă adapt ri,ă dară universitateaă trebuieă s ă î iă p strezeă oă distan ă suveran ă iă s ă nu- iă uiteă adev rataămenire:ăeaăformeaz ăoameni. 27