AMALIA DUMITRIU $T.M. ILINCA MIHAELAJIANU Limba ;i l-,tteratura Romdnd pentru clasa, VI-, INSTRUIRE $I EVALUARE Eualuare curentd WgupEd'ffi

AMALIA DUMITRIU $T.M. ILINCA MIHAELAJIANU Limba ;i l-,tteratura Romdnd pentru clasa, VI-, INSTRUIRE $I EVALUARE Eualuare curentd WgupEd'ffi

ICurruNs] Parreaintii. UNITATI DE PREGATIRE......7 (Cartea - obiect cultural. Foneticd. Vocale. Semivocale. Diftong. Trftong. Hiat. Omofone. Omografe. Structura textului oral) (Opera liricd. Temd. Mesaj. Figuri de stil. Versificalia -Tipuri de rime. Mdsura. Ritmul ' Foneticd. Despdrlirea in silabe. Vocabularul. Sinonime. Antonime. Omonime ' Organizarea monologului oral. Descrierea orald) (Opera liricd. Eul liric. Metafora. Vocabularul. Arhaisme. Regionalisme. Neologisme'Aprecieri simple, referitoare la organizarea textelor liice studiate. Exprimarea orald in public) (Opera liricd descriptivd. Pastelul. Scrierea imaginativd. Descrierea' Vocabularul. Pleonasmul. Paronime) (Opera epicd tn versuri. Noliuni de sintaxd. Felul propoziliilor. Fraza. Propozilia regentd. Elementul regent. Coordonare Si subordonare. Documentarea cu privire la textul literar) (Opera liricd in prozd. Verbul' Scrierea imaginativd. Povestirea) (Naraliunea la persoana a III-a. Funcfiile sintactice ale verbului la moduri nepersonale' Rezumatul) (Modurile de expunere. Naraliunea la persoana I' Substantivul' Conspectul) Qulomentele subiectului operei literare. Substantivul. Cazurile Si funcliile sintactice 'Conspectul unui text de informare qtiinfficd) (Moduri de expunere. Descrierea. Portretul literar tn versuri Si in prozd' Articolul' Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv Si adjectivul pronominal posesiv' Pronumele demonstratiy Si adjectitwl pronominal demonstrativ. Textul de tip informativ ' Argumentarea unui punct de vedere. Relatarea) (Modurile de expunere. Descrierea. Tabloul tn yersuri Si tn prozd ' Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv' Pronumele demonstrativ. Adjectivul pronominal demonstrativ. Numeralul. Aprecieri despre texte literare'scrierea inspiratd din experienla pers onald. Jurnalul) (Moduri de expunere. Dialogul - mijloc de caracterizare a personajelor Adjectivul' Organizarea dialogului) (Texte literare populare. Adverbul. Dialogul. Adaptarea la interlocutor Si la particularitdlile emiterii) (Specii literare. Doina' Prepozilia. Coniunclia. Interieclia' Scrisoarea)

(Specii literare: Balada. Predicatul. Cererea, telegrama, cartea postald) (Fabula. Predicatul. Texte literare. Texte nonliterare. Tbxte nonliterare utilita@ (Specii literare. Schila. Subiecnl (I). Texte nonliterare distractive) (Specii literare. Nuvela. Subiectul (ll). Transformarea dialogului in vorbire indirectd) (Specii literare. Nuvela. Caracterizarea personajelor dintr-o nuveld. Atributul. Aprecieri simple, referitoare la organizarea textelor epice studiate) (Reportajul publicistic. Reportajul literar Complementul {l). Procesul scierii. Rolul simbolurilor Si al imaginilor in pagind. Punctualia) (Parabola biblicd. Complementul (ll). Procesul scrierii. Semnele ortografice) Unitatea de evaluare 1......206 Unitatea de evaluare 2...... 208 Unitatea de evaluare 3......210 Unitatea de evaluare 4......212 Unitatea de evaluare 5......214 Unitatea de evaluare 6......216 Unitatea de evaluare 7...... 218 Unitatea de evaluare 8......220 Unitatea de evaluare 9......222 Unitatea de evaluare 10......224 Unitatea de evaluare 11......228 Unitatea de evaluare 12......231 Unitatea de evaluare 13......234 parteaadoua. SUBIECTE PENTRU PERFORMANTA $COLARA fl OLIMPIADE...237 parteaatreia. tnformattl. SUGESTII. REzoLvARI......261

[Pnnrn.l inrarl UNITATI DE PREGATIRE unitatea de pregf,tire I I.\. Literaturd Il Realize azd, pinsdgeli, coresponden{a intre noliune gi definilia ei; Cartea Manuscrisul Cotorul Fascicula Pagina Filele Coperta - este fala unei file. - sunt foile pe care autorul gi-a scris opera. - este o scriere cu un anumit subiect, tipdriti gi legatd in volum - este partea laterald din stdnga, unde se lipesc sau se cos filele c[4ii. - sunt foile de hdrtie care alcdtuiesc cartea. - este o parte a unei lucr6ri unice, publicatd in etape. - reprezintd inveligul protector al cirfii. E Notear[, in casete, sinonime pentru cuvintele: E O.t-ir"gte termenir: cuprins st prejala. E Oescrie pdr{ile componente ale cir,tii preferate, cu informa}iile de pe coperte qi cu sumarul. E Realize azdunscurt tabel bibliografic pentru autorul ultimei c64i citite. 7

Iil t Oi"a cel pufin trei titluri de cir{i ce trebuie si se gdseascd in biblioteca ta de acasd. B. Limbd romfrnd E Forrr"urd din silabele urmitoare cuvintele care sd se potriveasci in text. Dac[ egti atent la indicaliile dintre paranteze, rezolvarea exercifiului va fi ugoarl. Sus pe culme (copac cu ace) verde Sub zdpada (derivat de la alb) Printre (sinonim cu ceald) se pierde ge, sd, roa, ne, bra, gu, dul, 16, bi, Ca o fantasmd (sinonim cu friguroasd) cioa, al, si EI Noteara c6te sunete qi cdte litere au cuvintele gdsite, din al doilea 9i din al paffulea vers. E Rescrie primul vers, marcdnd silabele accentuate. E SrUtiniuzd, in versurile lui Vasile Alecsandri, doud cuvinte care conlin diftongi. le Precire azd dotdexemple proprii de cuvinte care si con{ini alli diftongi. le S".1" verbul existent in strof6, la modul indicativ, timpul imperfect, persoanele a doua singular gi a treia plural. incercuieqte triftongii. fe Scrie doud exemple proprii de cuvinte care sd conlind triftongi in interiorul cuvdntului. Etr Noteari participiul verbelor: - a crea; - q agrea; - a recreq; - a procrea; - a suplea. ffii in""r"riegte rispunsul corect: Participiul verbului a crea corrtiae: a. diftong; b. triftong; c. hiat.

E Noteaz[ doui cuvinte care sd conlin5 urmltoarele vocale in hiat: o-o; o-e. C. Comunicare li S"A" patru componente ale situaliei de comunicare. IEI o.n.r"gte doud dintre cele patru componente, notate la ex. 17. @ Creeardtu, pe caiet, o situalie de comunicare, intr-o stalie de tramvai. E Sunt necesare elemente nonverbale in situalia de comunicare prezentatd la ex' 17. Motiveazd-li rdspunsul cu un argument. A. Literuturd II f[ Compteteazd enunfurile urmdtoare cu noliunile potrivite, studiate in unitatea de invdlare Cartea - obiect cultural.... cuprinde: numele autorului, titlul cd4ii, denumirea colecliei sau a seriei, editura, ilustralia de coperti.... poate oferi: informa{ii sumare privind autorul sau subiectul cirfii, informalii despre coleclia in care apare cartea, ilustra{ii, alte date (pre!ul, apariliile precedente etc.)'... este persoana care a creat opera cuprinsi intr-un volum'... este un cuvdnt, un grup de cuvinte sau un text aqezatla inceputul unei lucrdri (gneori, a unei p6r,ti din lucrare), pentru a indica sugestiv tema sau conlinutul acesteia.... este o list[ in care sunt indicate gi corectate gregelile dintr-o carte.... este o listd agezatd la inceputul sau la sfhrgitul cdr,tii, in care sunt enumerate capitolele qi subcapitolele, titlurile textelor din carte, cu indicarea paginii respective. EE p.int " mai multe cirli lipsite de prima qi ultima copert[, se afl6 volumul care-li este necesar. Noteazd doul indicii care te ajut[ sd gisegti repede cartea cdutatd. E nxphca, in patru-cinci rdnduri, in{elesul afirmaliei Carteq este un obiect cultural.

B. Limhd rumfrnrt trll S"daucuvintele: - cartea; - predoslovie; - citeau; - obiect; - autor; - doreai; - mai; - scrie; - bibliotecd; - priveai. a. incercuieqte diftongii. b. Identific[ diftongi urcitori (ascendenli) sau cobordtori (descenden]i). c. incercuieqte trift ongii. d. Marcheazd semivocalele din diftongi 9i din triftongi. e. Noteazl cu altd culoare situaliile de hiat. trh p. caietul tdu, alcdtuieqte o compunere, de o jumdtate de pagin6, despre o carte, folosind atdt cuvintele date la ex.24, cdt gi alte cuvinte ce confin diftongi, triftongi, hiat. B S"ri" pluralul urmdtoarelor crinte:fix, index, listd, prert)c, prolix.menlioneazd numirul de sunete qi de litere pentru fiecare formd de plural. ff, prrrr" accentul diferit, pentru a demonstra cd urmitoarele perechi de cuvinte sunt omografe: voi-voi; adund-adund; cdntd-cdntd; roi-roi; romdni-romdni. EI at"etoieqte scurte enunltri cu urmdtoarele omofone: decdt/ de cat; dltfel/ altfel; numai/ nu mai. C. Corxunicare W Prezintd o situalie de comunicare ce are ca mesaj informafii privitoare la ultima carte citit[ de tine. (Vei folosi caietul t5u) ffi Precize azd codul qi cadrul comunicdrii de la ex. 2g.Itdicdemi$torul, apoi receptorul in cazul situat'ei de comunicare, de la ex. 29. (Vei folosi caietul tiu) Pentru autoevaluare, rezolvd exerciliile numirul 3,9, 10, 11, 13, 14,21,23,26 notate cu l0 puncte fiecare; se acord5 10 puncle din oficiu. Suce! l0