Microsoft Word - 02_8_Baltatescu.doc

Transcriere

1 BUNSTAREA SUBIECTIV A ELEVILOR DE LICEU I STUDENILOR. STUDIU FOLOSIND PERSONAL WELLBEING INDEX 1 Sergiu Bltescu Universitatea din Oradea Abstract. The general view that adolescence is an age of deep discontent is tested empirically using the subjective well-being, defined as an overall evaluation of one s life. In the first study, the global and domain satisfaction of 1155 high-school (age 14 19) and 851 college students (age 18-30) in Bihor were investigated using Personal Well-being Index. Respondents reported higher levels of subjective well-being (males 80.5, females 77.6) than college students (males 74.7, females 73.6). These levels are also higher than those measured earlier for the general population. In the second study, using a sample of 3509 students from Oradea enrolled from the 8 th to the 12 th grades, it was found that life satisfaction and Personal Well-being Index also decrease with age. One of the possible explanations is that parental economic and affective support act as a buffer against the difficulties of socioeconomic transition. The structure of domain satisfactions is different at adolescence than at other ages: the level of living has less influence to satisfaction with life as a whole, and satisfaction with health and personal security also contribute to the explanation of the variation of this variable. The results would encourage us to predict that the levels of subjective well-being can grow in Romania with the economical and social development. Key words: sociology of adolescence, quality of life, wellbeing, happiness, gender differences, parental support 1. INTRODUCERE În societatea contemporan, tinereea este vzut ca unul dintre momentele cele mai tumultoase ale vieii. Însoit de crize de personalitate, depresii, anxieti, aceast epoc este considerat momentul din via cel mai plin de frmântare i insatisfacie. Întradevr, chiar unele din micrile sociale de amploare (precum cea din Frana anilor 70) au fost generate de tinerii nemulumii. Pe de alt parte, de la Privete înapoi cu mânie a lui John Osborne i Splendoare în iarb a lui Elya Kazan, pân la Fight Club al lui Chuck Palahniuk, literatura i cinematografia secolului al XX-lea au înfiat numeroase portrete de tineri a cror nemulumire este generatoare de revoluii sociale, atunci când nu se înfund în patologicul psihic. Cercettorii au încercat s explice toate acestea prin 1 Lucrarea folosete datele realizate în cadrul granturilor CNCSIS: Dimensiuni sociale ale consumului de droguri ilicite în rândul tinerilor din judeul Bihor (director prof. univ., dr. Chipea Floare) i Adolescenii viitorii ceteni: Studiu longitudinal al procesului de excluziune social la adolescenii colari (director conf. univ.,dr. Adrian Hatos). An. Inst. de Ist. G. Bariiu din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. VII, 2009, p

2 148 Sergiu Bltescu 2 manifestrile disruptive ale problemelor psihologice generate de dezvoltarea fizic i psihic a adolescenilor în contextul constrângerilor societilor contemporane. Pe de alt parte, vârsta tânr este cea a speranelor i visurilor, a iubirii i a optimismului. Tânrul gândete ca i cum ar avea toat viaa în fa, iar sntatea i perspectivele sale îl pun într-adevr într-o poziie privilegiat. De aceea, în mod tradiional, omul îi dorete tineree fr de btrânee. Care dintre cele dou constatri este adevrat? Este tinereea un moment mai fericit sau mai degrab nefericit în România postdecembrist? Lucrarea de fa încearc s dea rspunsuri la aceste întrebri din perspectiva bunstrii subiective, îneleas ca evaluarea pe care o face individul vieii ca întreg 2 i care msoar efectele vieii i a modului de raportare la aceasta asupra individului. Rezultatele în aceast privin nu sunt univoce. În majoritatea societilor, persoanele de vârsta a doua au nivelurile cele mai sczute de bunstare subiectiv, iar în societile avansate tehnologic cele mai ridicate niveluri le au vârstnicii. Voi folosi date de anchet obinute în România utilizând Personal Wellbeing Index (PWI), un nou instrument de msurare a bunstrii subiective dezvoltat în colaborare, începând cu 2001, de un grup de peste 60 de cercettori din 45 de ri, pornind de la indexul australian de calitatea vieii, elaborat de o echip de cercettori condus de Robert Cummins 3. Indexul a dovedit proprieti psihometrice corespunztoare. Lucrarea dezvolt prezentrile realizate împreun cu Robert Cummins la dou conferine succesive ale International Society for Quality of Life Studies, desfurate la Grahamstown 4 i San Diego BUNSTAREA SUBIECTIV A ADOLESCENILOR Bunstarea subiectiv este definit ca evaluarea pe care o face individul vieii sale ca întreg 6. Evaluarea aceasta se face cu mijloace cognitive (satisfacia cu viaa) sau afective 2 Ruut Veenhoven, Happiness in Nations: Subjective Appreciation of Life in 56 Nations, , Studies in Social and Cultural Transformation, Rotterdam, Erasmus University of Rotterdam, Department of Social Sciences, RISBO, Center for Socio-Cultural Transformation, Robert A. Cummins et al., The International Wellbeing Index: A Psychometric Progress Report (lucrare prezentat la The 6 th ISQOLS Conference Advancing Quality of Life in a Turbulent World, Philadelphia, noiembrie 2004). 4 Sergiu Bltescu i Robert A. Cummins, Using the Personal Wellbeing Index to Explore Subjective Wellbeing of High-School and College Students in Romania (lucrare prezentat la The 7 th ISQOLS Conference: Prospects for Quality of Life in the New Millennium, Grahamstown, South Africa, iulie 2006). 5 Sergiu Bltescu i Robert A. Cummins, An Exploration of the Domain Satisfactions of Romanian School Adolescents Using the Personal Wellbeing Index (lucrare prezentat la The 8 th ISQOLS Conference: From QOL Concepts to QOL Performance Measures, San Diego, 6-10 decembrie), Ruut Veenhoven, op. cit.

3 3 Bunstarea subiectiv a elevilor de liceu i studenilor 149 (afect pozitiv i negativ). Ea este unul dintre indicatorii sociali importani, folosit în studiile asupra tuturor categoriilor de vârst, în domenii precum psihologia, sociologia, tiinele politice i economice 7. În România, nivelurile bunstrii subiective sunt dintre cele mai sczute din Europa 8, lucru legat în mod evident de dificultile tranziiei socio-economice. Între grupurile de vârst, tinerii au nivelurile cele mai mari ale bunstrii subiective 9. Dintre acetia elevii de liceu sunt cei mai fericii, cel puin dup msurtorile existente. Lucrarea urmrete explorarea diferenelor în funcie de vârst, rspunzând la urmtoarele întrebri: Este aceasta o regularitate testabil? Dac da, cum poate fi explicat? În vederea conturrii unor rspunsuri cât mai pertinente, am recurs la: a) msurarea bunstrii subiective a adolescenilor i tinerilor folosind Personal Wellbeing Index; b) realizarea de comparaii între elevi, studeni i populaia adult în privina nivelurilor i structurii bunstrii subiective; c) formularea de ipoteze explicative pentru aceste rezultate. Rezultatele ar putea fi relevante pentru cercettorul societii româneti aflate în proces de schimbare. Am avea o prob c dificultile economice au afectat în mod distinct diferitele categorii sociale. De asemenea, rezultatele ar putea avea i o valoare predictiv: dac putem arta c nivelurile bunstrii subiective sunt în mod stabil mai ridicate în adolescen i tineree, iar asta se leag de faptul c la aceast vârst indivizii sunt mai puin expui dificultilor tranziiei, am putea trage concluzia c nivelurile bunstrii subiective pot crete în continuare, pe msur ce situaia din România se va îmbunti. 3. METODOLOGIE I REZULTATE În continuare, vom prezenta datele obinute în cadrul celor dou cercetri menionate anterior (vezi nota 1), proiecte cu finanare naional ce au abordat dimensiunile sociale ale consumului de droguri ilicite în rândul tinerilor din judeul Bihor. 7 Robert A. Cummins, The Domains of Life Satisfaction: An Attempt to Order Chaos, Social Indicators Research, no. 38 (3), 1996; E. Diener, Assessing Subjective Well-Being Progress and Opportunities, Social Indicators Research, no. 31 (2), 1994; Bruno Frey i Alois Stutzer, Happiness Research: State and Prospects, Review of Social Economy, no. 63 (2), 2005; Bruce Headey i Alexander J. Wearing, Understanding Happiness: A Theory of Subjective Well-Being, Melbourne, Longman Cheshire, 1992; Ruut Veenhoven, op. cit. 8 Sergiu Bltescu, Life Satisfaction of the New EU Members: Recent Trends and Future Prospects, in: European Union Enlargement of 2004 and Beyond: Responding to the Political, Legal and Socio- Economic Challenges, Tatjana Muravska (ed.), Riga, Sergiu Bltescu, Corelate socio-demografice ale satisfaciei cu viaa în România postdecembrist. O analiz de tendin, în Starea societii româneti. Volumul conferinei anuale a Asociaiei Române de

4 150 Sergiu Bltescu 4 Cercetarea 1 Ancheta de teren s-a desfurat în perioada octombrie noiembrie 2005, pe un eantion aleator de 1155 de elevi de liceu din judeul Bihor (cu vârste cuprinse între 14 i 19 ani) i 851 de studeni de la Universitatea din Oradea (cu vârste cuprinse între 18 i 30 ani). Distribuia eantioanelor în funcie de sexul respondentului a fost: a) elevi de liceu: masculin 53%, feminin 47%; b) studeni: masculin 48%, feminin 52%. Instrumentul folosit a fost un chestionar cuprinzând itemii PWI, satisfacia cu viaa (msurat pe o scal de la 0 la 10) i alte variabile. Chestionarul a fost autoaplicat (în timpul orelor de clas) sub îndrumarea unui operator instruit în prealabil. Respondenilor li s-a garantat anonimatul rspunsurilor. Cercetarea 2 Ancheta s-a desfurat în perioada noiembrie 2006 februarie 2007, pe un eantion de 3509 de elevi din clasele VIII XII din instituii de învmânt din Oradea. Din subiecii eantionului, 43,6% sunt de sex masculin, iar 56,4% de sex feminin. Structura acestuia dup clas a fost urmtoarea: 42,9% subieci din clasa a VIII-a, 15,4% subieci din clasa a IX-a, 16,4% subieci din clasa a X-a, 13,7% subieci din clasa a XI-a i 11,7% subieci din clasa a XII-a. Scalele de bunstare subiectiv folosite au fost satisfacia cu viaa ca întreg (1 item) i Personal Wellbeing Index (7 itemi). Rezultate ale cercetrii 1 * * * Comparaii între grupuri. Pentru a realiza comparaii între grupuri, am folosit i datele dintr-o anchet anterioar, întreprins în 2003 în judeul Bihor, pe un eantion al populaiei adulte de 368 de subieci, intervievai la domiciliu. Caracteristicile eantionului de aduli au fost: sex, 53% masculin i 47% feminin; vârst, 36,4% de ani, 34,1% de ani; 29,5% de 55+ani; etnie, 67,8% români i 30,8% maghiari. Elevii de liceu au înregistrat cele mai mari valori, atât ale satisfaciei cu viaa cât i ale PWI; urmeaz studenii, cu niveluri mai ridicate decât restul populaiei. Tabelul 1 Nivelurile medii ale satisfaciei cu viaa i Personal Wellbeing Index sociologie i a Asociaiei române de promovare a asistenei sociale, Oradea, Septembrie 2004, C. Zamfir i E. Zamfir (eds.), Oradea, Edit. Universitii din Oradea, 2004.

5 5 Bunstarea subiectiv a elevilor de liceu i studenilor 151 Scale de msur Elevi de liceu Studeni Eantion general (18+) Satisfacia cu viaa Personal Wellbeing Index Nivelurile obinute pentru adolesceni sunt mult mai apropiate de cele gsite la restul populaiei în ri OECD, precum Australia. În România, doar adolescenii i tinerii pot fi inclui în, potrivit terminologiei lui Cummins, standardul de aur al bunstrii subiective 10, ceea ce implic faptul c teoria bazat pe ideea de standarde în bunstarea subiectiv ar trebui revizuit. PWI i viaa ca întreg. PWI reprezint o deconstrucie a bunstrii subiective. Unul din fenomenele interesante observate anterior pe eantionul general este faptul c nivelurile calculate ale PWI sunt semnificativ mai sczute decât cele ale variabilei satisfacia cu viaa ca întreg 11. Dup cum se observ din tabelul 1, obinem o discrepan similar. Acelai sens al diferenei îl gsesc i ali autori din rile cu grad mediu de dezvoltare 12. În schimb, în rile avansate, precum Australia, relaia dintre cele dou variabile este opus: nivelurile PWI sunt mai mici decât cele ale satisfaciei cu viaa ca întreg. Cummins explic aceast regularitate prin faptul c domeniile cu un grad mai înalt de specificitate nu beneficiaz de erorile auto-favorizante precum viaa ca întreg 13. Diferena contrar, persistent în rile mai puin dezvoltate, ar putea sugera c exist domenii semnificative, neincluse în PWI, care micoreaz nivelurile bunstrii subiective în aceste ri. Niveluri comparative pe grupuri de vârst. Nivelurile medii pentru cele trei grupuri sunt înfiate în figura 1. Se observ c între toate cele trei grupuri se pstreaz aceleai diferene pentru toi itemii PWI, cu excepia evalurii integrrii în comunitate, care este cea mai mare pentru eantionul general. Acest fapt ne face s concluzionm c tinerii români au nivelurile cele mai ridicate de satisfacie cu aproape toate domeniile relevante. 10 R. A. Cummins, The Second Approximation to an International Standard for Life Satisfaction, Social Indicators Research, no. 43, Sergiu Bltescu i Robert A. Cummins, Subjective Wellbeing in a Post-Communist Country. Romania s International Wellbeing Index (lucrare prezentat la The 6 th ISQOLS Conference Advancing Quality of Life in a Turbulent World, Philadelphia, noiembrie 2004). 12 Habib Tiliouine, Robert A. Cummins i Melanie Davern, Measuring Wellbeing in Developing Countries: The Case of Algeria (lucrare prezentat la The 6 th ISQOLS Conference Advancing Quality of Life in a Turbulent World, Philadelphia, noiembrie 2004). 13 R. A. Cummins et al., Developing a National Index of Subjective Wellbeing: The Australian Unity Wellbeing Index, Social Indicators Research, no. 64 (2), 2003.

6 152 Sergiu Bltescu 6 Fig. 1. Evaluarea domeniilor vieii cuprinse în Personal Wellbeing Index de ctre 3 eantioane din Bihor: a) eantion la nivelul judeului Bihor (2004, n=368), b) eantion de elevi de liceu (Bihor, 2005, n=1155), c) eantion de studeni (Bihor, 2005, n=851). Diferene de gen. Diferenele de sex în privina variabilelor de bunstare subiectiv sunt prezentate în figura 2. Atât în cazul elevilor, cât i în cel al studenilor, brbaii au nivelurile bunstrii subiective mai ridicate. Este o caracteristic stabil la nivelul întregii populaii 14, care, dup cum se vede, se regsete i în cazul elevilor de liceu i studenilor, în ciuda faptului c multe din diferenele care ar cauza-o nu se manifest la nivelul acestor populaii. În schimb, variabile psihologice de tipul stimei de sine (mai sczute la fete) ar putea explica aceast relaie. 14 Sergiu Bltescu, Corelate socio-demografice ale satisfaciei cu viaa în România postdecembrist. O analiz de tendin, 2004.

7 7 Bunstarea subiectiv a elevilor de liceu i studenilor 153 Fig. 2. Diferene de sex în privina nivelurilor medii ale satisfaciei cu viaa i PWI, pe eantioanele de elevi de liceu (n=1155) i de studeni (n=851). Diferene de vârst. Diferenele obinute pân acum în privina categoriilor de vârst par s sugereze c exist un declin continuu al bunstrii subiective de-a lungul vieii. Intervalul de vârst în care se încadreaz subiecii cercetrii este de ani. Se pstreaz acelai declin pe acest interval? Rspunsul, detaliat în figura 3, pare a fi unul afirmativ. Ordinea este aceeai în privina nivelurilor PWI, dar în privina satisfaciei cu viaa ca întreg este mai ridicat pe intervalul de ani decât în intervalul ani. Fig. 3. Diferene de vârst în privina nivelurilor medii ale satisfaciei cu viaa i PWI, pe eantioanele de elevi de liceu (n=1155) i de studeni (n=851). Contribuia itemilor PWI la explicarea satisfaciei cu viaa. În cele ce urmeaz, am fost interesai de contribuia pe care satisfacia cu fiecare din domeniile incluse în PWI o are la explicarea variabilei globale de bunstare subiectiv. Coeficienii standardizai de regresie multipl sunt înfiai în tabelul 2, pentru fiecare din grupurile studiate. Se

8 154 Sergiu Bltescu 8 observ c nivelul de trai este cel mai important predictor al bunstrii subiective pentru toate grupurile de vârst. Totui, pentru elevii de liceu amploarea contribuiei acestei variabile este mai redus. În schimb, pe acest subeantion am obinut coeficieni beta semnificativi pentru alte variabile, precum sntatea, relaiile sau sigurana personal. O explicaie ar fi c, în cazul studenilor i eantionului de aduli, coeficientul beta foarte mare ascunde contribuiile altor factori. O alt ar fi c, într-adevr, sntatea i sigurana personal conteaz mai mult pentru fericirea personal a adolescenilor. Tabelul 2 Contribuiile independente ale itemilor PWI la variaia satisfaciei cu viaa ca întreg. Cu litere îngroate sunt reprezentai coeficienii beta semnificativi la pragul de semnificaie de 0,05 Itemi Elevi de liceu Studeni Eantion general (18+) Nivelul dvs. de trai? Sntatea dvs.? Ceea ce reuii s realizai în via? Relaiile dvs. personale? Sigurana dvs. personal? Modul cum simii c facei parte din comunitatea dvs.? Sigurana dvs. viitoare? Adj R² Rezultate ale cercetrii 2 Evalurile satisfaciei cu coala i ale celorlalte domenii ale vieii adolescentului. Nivelurile medii pe clase (de la a VIII-a pân la a XII-a) ale tuturor indicatorilor de satisfacie folosii în cel de-al doilea studiu sunt înfiate în tabelul 3. Se observ Tabelul 3 Nivelurile variabilelor sectoriale de satisfacie în funcie de clas Itemi a 8-a 9-a 10-a 11-a 12-a Satisfacia cu viaa ca întreg Nivelul tu de trai? Sntatea ta? Ceea ce reueti s realizai în via? Relaiile tale personale? Sigurana ta personal? Modul cum simi c faci parte din comunitatea tu? Sigurana ta viitoare?

9 9 Bunstarea subiectiv a elevilor de liceu i studenilor 155 Religia sau împlinirea ta spiritual? Viaa ta sentimental? De rezultatele tale colare? De relaia cu colegii de scoal? De relaia cu profesorii? De coal, în general? Modul cum te înelegi cu mama ta? Modul cum te înelegi cu tatl tu? Relaiile din familie? Modul cum îi petreci timpul liber? c evalurile cele mai ridicate le au domeniile relaionale (modul cum te înelegi cu tatl tu, relaiile din familie), cele legate de timpul liber, ca i satisfacia cu coala în general. Satisfacia cu coala în general este mai ridicat decât toate variabilele sectoriale de satisfacie. Nivelurile cele mai mici le au viaa sentimental i relaiile cu colegii de coal i cu profesorii. Aproape toate nivelurile evalurilor domeniilor vieii scad cu clasa (adic cu vârsta). Pe ansamblu, situaia se prezint ca în figura 4. Fig. 4. Nivelurile satisfaciei cu viaa i Personal Wellbeing Index în funcie de clas. Rezultatele cercetrii 2 arat c bunstarea subiectiv scade continuu odat fiecare an colar, ceea ce reprezint o diminuare treptat începând de la vârsta de 14 ani.

10 156 Sergiu Bltescu DISCUIE Am urmrit distribuia variabilelor bunstrii subiective în funcie de gen i de vârst, ca i proprietile psihometrice ale scalei sumative PWI. În toate cazurile, PWI difereniaz mai bine între grupurile de vârst i gen decât viaa ca întreg. O posibil explicaie este aceea c PWI, ca o deconstrucie a vieii ca întreg, este mai puin afectat de erorile autofavorizante decât satisfacia cu viaa ca întreg. De asemenea, are o component afectiv mai redus, i deci este mai puin sensibil la variaiile strilor de spirit i deci mai sensibil la diferenele de status socio-economic. În privina distribuiei în funcie de grupele de vârst, rezultatele contrazic categoric teoria tinereii ca vârst a nefericirii. Dimpotriv, nivelurile bunstrii subiective ale adolescenilor sunt compatibile cu cele întâlnite în rile mai avansate economic, în vreme ce nivelurile medii ale acestei variabile sunt cu mult mai sczute în ara noastr. Propunem dou feluri de explicaii pentru aceast regularitate: una sociologic i o a doua psihologic. Explicaia sociologic. România este caracterizat înc de mari dificulti economice. O caracteristic a acestei ri este aceea c prinii fac mari sacrificii pentru a le asigura copiilor un standard de via decent. Un fenomen interesant, comparativ cu rile occidentale dezvoltate, este c adolescenii sunt într-o mare msur dependeni de prinii lor; se întâmpl foarte des s prseasc domiciliul acestora la vârsta de de ani. Sprijinul economic al prinilor are un efect de atenuare a dificultilor implicate de tranziie. Drept rezultat, adolescenii i tinerii sunt mai sntoi, se simt mai în siguran i au cu adevrat un nivel mai ridicat de trai decât prinii lor i decât ceilali aduli în general. Explicaia psihologic. Cumins i Nistico afirm c exist un mecanism autoreglator, homeostatic 15. Acesta ar fi responsabil de meninerea, la cote relativ stabile, a unei percepii ridicate a propriei bunstri. Doar în condiii foarte adverse aceast autoreglare este învins. Acesta ar fi cazul adulilor români. În schimb, umbrela parental este bun pentru homeostaza cognitiv, pstrând bunstarea subiectiv în limitele intervalului de aur. Datorit acestei umbrele, adolescenii i tinerii din ar sunt mai puin contieni de dificultile tranziiei economice, neexistând timp suficient ca stresul generat de tranziie s erodeze homeostaza cognitiv. 15 Robert A. Cummins i Helen Nistico, Maintaining Life Satisfaction: The Role of Positive Cognitive Bias, Journal of Happiness Studies, no. 3 (1), 2002.

11 11 Bunstarea subiectiv a elevilor de liceu i studenilor 157 Dup prerea noastr, exist dovezi empirice care s sprijine ambele explicaii. Astfel, sntatea i sigurana personal beneficiaz de cele mai bune evaluri, atât din partea adolescenilor cât i a studenilor. Elevii de liceu îi evalueaz nivelul de via ca foarte ridicat comparativ cu alte grupuri, ceea ce poate fi adevrat doar în parte. Ideea general este c nivelurile de bunstare subiectiv mai ridicate ale adolescenilor i tinerilor se datoreaz unui proces dublu: protecia pe care le-o acord prinii, dublat de un proces de autoreglare a propriei percepii asupra bunstrii subiective. 5. CONCLUZII I LIMITRI Am cercetat, comparativ pentru elevi, studeni i un eantion general, nivelurile bunstrii subiective, îneleas ca evaluarea pe care o face individul asupra vieii sale ca întreg. Concluzia cea mai important este c, atât la nivel general, cât i la aproape toate dimensiunile, bunstarea subiectiv scade cu vârsta. Acest proces ar putea fi explicat prin mecanisme sociale (protecia prinilor) i psihologice (pragul de stres dup care mecanismul de reglare a bunstrii subiective este învins). O alt concluzie este c nivelurile medii foarte reduse ale bunstrii subiective în România nu sunt fixe, determinate de influene ale unor factori biologici, psihologici sau culturali stabili, ci sunt determinate în mare msur de dificultile prin care trece ara noastr. Prin urmare, teoretic, este posibil o cretere a acestor niveluri pe msur ce beneficiile dezvoltrii economice i sociale se vor rsfrânge asupra restului populaiei. O limitare important a lucrrii ine de faptul c grupurile de tineri studiate sunt doar cele înregimentate în învmântul liceal i universitar. Este de presupus, date fiind nivelurile inegalitii colare din România, c aceste grupuri au un nivel de trai mai ridicat i, în consecin, niveluri mai mari ale bunstrii subiective. Rezultatele anterioare 16 confirm poziia privilegiat a acestor categorii de vârst, i anume c tinerii de pân la 30 de ani au nivelurile cele mai ridicate ale bunstrii subiective. Rmâne de testat dac i la populaia neînregimentat colar nivelurile acestei variabile descresc constant pe intervalul de vârst de ani. 16 S. Bltescu i Robert A. Cummins, Subjective Wellbeing in a Post-Communist Country. Romania s International Wellbeing Index, 2004.