Microsoft Word - Raport cauze- Primaria Aninoasa

Transcriere

1 Dosar nr: 4869/97/2013 Termen : Judecător sindic: Sturza Livia-Daniela Tribunalul Hunedoara Societate profesionala de insolventa - certificat de inmatriculare nr. RFO II 0402/ RAPORT ASUPRA CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR CARE AU DUS LA INSOLVENȚA Unitatii Administrativ-Teritoriale a Orasului Aninoasa

2 Dosar nr: 4869/97/2013 Termen : Judecător sindic: Sturza Livia-Daniela Tribunalul Hunedoara RAPORT ASUPRA CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR CARE AU DUS LA INSOLVENȚA Unitatii Administrativ-Teritoriale a Orasului Aninoasa

3 I. DATE GENERALE 1.1. Pezentarea generala a Unitatii Administrativ-Teritoriale a Orasului Aninoasa Denumire : Unitatea Administrativ-Teritoriala a Orasului Aninoasa Sediu social : Loc. Aninoasa, Str. Libertatii, NR.85, jud. Hunedoara Cod de identificare fiscala : primariaaninoasa@yahoo.com Primar: Jr. Nicolae Dunca Viceprimar : Albescu Adrian 1.2. Scurt istoric Orasul Aninoasa este localizat în depresiunea Valea Jiului, o depresiune destul de înaltă, altitudinea ei medie fiind de 556 m la confluența Jiurilor față de 800 m spre marginile de est și vest. Orașul Aninoasa este situat în partea de sud a județului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului, având următorii vecini: nord-est: municipiul Petroșani sud: judetul Gorj vest: orașul Vulcan. În această regiune se găsesc munți cu înălțimi de peste 2000 m acoperiți cu păduri de foioase și conifere: Munții Parâng și Munții Vâlcan. Orașul Aninoasa este străbătut de pârâul Aninoasa, de-a lungul căruia se întinde mare parte a orașului. Forma alungită a localității a fost determinată de rețeaua hidrografică. Cel mai important râu este Jiul de Vest, care desparte orașul Aninoasa în două unități geografice: Iscroni și Aninoasa. Iscroniul este mult mai mic decât Aninoasa și se întinde în regiunea cuprinsă între podul de peste râu și DN 66. Orasul se afla situat in judetul Hunedoara, avand o populatia de locuitori, principala ocupatie a locuitorilor din zona fiind mineritul, in anul 2002 peste 50% din populatia activa a orasului se ocupa cu mineritul. Principalul contribuabil la Bugetul local al Primariei Aninoasa a fost Exploatarea Miniera pana in momentul inchiderii, in anul 2006.

4 Inchiderea Exploatarii Miniere Aninoasa din 2006 a avut numeroase implicatii negative la bugetul local al Orasului Aninoasa, cum ar fi: - au fost reduse semnificativ veniturile proprii ale bugetului local, Exploatarea Miniera fiind cel mai important contribuabil la veniturile bugetului local; - avand in vedere ca majoritatea populatiei active din zona se ocupa cu mineritul, rata somajului a crescut; - scazand veniturile locuitorilor, a scazut atat gradul de colectare al taxelor si impozitelor de la persoane fizice, cat si sumele repartizate de la Bugetul Consiliului Judetean.

5 II. SITUAŢIA FINANCIARĂ ŞI PRINCIPALELE CAUZE CARE AU CONDUS LA APARIŢIA STĂRII DE INSOLVENŢĂ a Unitatii Administrativ-Teritoriale a Orasului Aninoasa 1. Date asupra cererii introductive Procedura de insolvență a fost declanşată la cererea Unitatii Administrativ-Teritoriale a Orasului Aninoasa prin Incheierea nr.868/f/ pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 4869/97/2013, fiind numit în calitate de administrator judiciar SCP TUDOR & ASOCIATII SPRL. 2. Analiza economico-financiara a activitatii institutiei publice A. Analiza structurala a veniturilor si cheltuielilor institutiei publice 1. Structura Veniturilor bugetare 1.1. Ponderea categoriilor de Venituri in totalul acestora Natura venitului/anul 2010 % 2011 % 2012 % Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 1,583, % 1,463, % 1,490, % Sume defalcate din TVA 4,051, % 3,018, % 4,605, % Impozite si taxe locale persoane fizice 187, % 207, % 163, % Impozite si taxe locale persoane juridice 192, % 316, % 173, % Venituri din concesiuni 35, % 46, % 39, % Venituri din valorificarea unor bunuri 133, % 68, % 45, % Venituri din amenzi 5, % 9, % 12, %

6 Venituri din prestari servicii 59, % 33, % 6, % Venituri din subventii 194, % 81, % 15, % Venituri din alte taxe si impozite 32, % 73, % 34, % Total Venituri 6,475, % 5,320, % 6,586, % Structura veniturilor bugetare in anul 2010 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din TVA Impozite si taxe locale persoane fizice Impozite si taxe locale persoane juridice Venituri din concesiuni Venituri din valorificarea unor bunuri Venituri din amenzi Venituri din prestari servicii Venituri din subventii Venituri din alte taxe si impozite In anul 2010 in totalul veniturilor remarcam urmatoarea conjunctura: - o pondere predominanta de 62,56 de procente a sumelor defalcate din TVA; - si o podere semnificativa de 24,45% din cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit; - pe cand veniturile proprii detin o pondere de numai 9,98 procente din total venituri bugetare, procent considerat insuficient, si nu este considerat ca fiind acceptabil, in conditiile date, pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii curente a institutiei.

7 Structura veniturilor bugetare in anul 2011 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din TVA Impozite si taxe locale persoane fizice Impozite si taxe locale persoane juridice Venituri din concesiuni Venituri din valorificarea unor bunuri Venituri din amenzi Venituri din prestari servicii Venituri din subventii Venituri din alte taxe si impozite Structura veniturilor bugetare in anul 2011, se prezinta astfel : - preponderente sunt tot sumele defalcate din TVA, care detin o pondere de 56,74 % din totalul veniturilor bugetare, in scadere cu 5,82 procente fata de anul 2010, - apoi urmeaza cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit care detin o pondere de 27,51 din totalul veniturilor in crestere cu 3,06 procente fata de anul anterior, - veniturile proprii inregistreaza o crestere de 4,23, ceea ce duce la o usoara imbunatatire a situatiei economice a institutie, dar nu suficienta.

8 Structura veniturilor bugetare in anul 2012 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit Impozite si taxe locale persoane fizice Venituri din concesiuni Venituri din amenzi Venituri din subventii Sume defalcate din TVA Impozite si taxe locale persoane juridice Venituri din valorificarea unor bunuri Venituri din prestari servicii Venituri din alte taxe si impozite In anul 2012 observam urmatoarea situatie: - ponderea in totalul veniturilor a sumelor defalcate din TVA inregistreaza o crestere de 12,88 procente fata de anul 2011 pana la 69,92 procente; - iar ponderea cotelor si sumelor defalcate din impozitul pe venit scade cu 4,89 procente fata de anul anterior, pana la valoarea de 22,62 procente; - ponderea veniturilor proprii cunoaste din nou o scadere pana la valoarea de 7,23 procente in scadere cu 6,98 procente fata de anul anterior, acest fapt reflectand o situatie dificila La o cercetare in dinamica, a evolutiei ponderii diverselor categorii de venituri in total venituri in perioada , constatam urmatoarele aspecte: - ponderea cotelor si sumelor defalcate din impozitul pe venit in total venituri cunoaste o evolutie oscilanta, inregistrand o usoara crestere intre anii , de 3,06 procente de la 24,45% la 27,51%, apoi in anul 2012, ponderea inregistreaza o scadere de 4,89 puncte procentuale fata de anul 2011, ajungand la 22,62 procente;

9 - evolutia ponderii sumelor defalcate din TVA, este oscilanta inregistrand in perioada o scadere de 5,82 procente, de la valoarea de 62,56 % pana la 56,74 puncte procentuale, apoi pana in anul 2012, inregistreaza o crestere de 13,18 procente pana la valoarea de 69,92 de procente; - ponderea veniturilor proprii in total venituri bugetare cunoaste o evolutie oscilanta, crescand de la valoarea 9,98% pana la valoare de 14,21% in 2011, respectiv cu 4,23 de procente, pentru ca apoi pana in anul 2012 sa scada cu 6,98 de procente pana la valoarea de 7,23 de procente Ponderea Veniturilor proprii in total Venituri Felul venitului/anul Venituri proprii 646, , , Total Venituri 6,475, ,320, ,586, Ponderea Veniturilor proprii in total Venituri 9.98% 14.21% 7.23% Ponderea Veniturilor proprii in total Venituri 16,00% 14,00% 12,00% 10,00% 8,00% 6,00% 4,00% 2,00% 0,00% 14,21% 9,98% 7,23% Ponderea Veniturilor proprii in total Venituri Din datele prezentate mai sus observam o pondere destul de ridicata a veniturilor din cote si sume defalcate din impozitul pe venit, si o pondere semnificativa a sumelor defalcate din TVA, in total venituri bugetare, si o pondere foarte scazuta a veniturilor proprii in total venituri bugetare, in toata perioada analizata, ceea ce denota faptul ca gradul de dependenta financiara a activitatii unitatii administrativ-teritoriale fata de sumele repartizate din bugetul Consiliului judetean este

10 foarte ridicat, institutia putandu-se baza intr-o masura foarte mica pe veniturile proprii, ceea ce denota o situatie nefavorabila. 2. Structura Cheltuielilor bugetare 2.1. Structura cheltuielilor pe capitole bugetare in perioada Fel cheltuiala 2010 % 2011 % 2012 % Autoritati publice si executive 896, % 753, % 905, % Alte serv publice generale 68, % 64, % 143, % Dobanzi imprumuturi 27, % 375, % 602, % Ordine publica 324, % 171, % 278, % Invatamant 1,463, % 1,376, % 1,514, % Cultura Recreere si religie 200, % 182, % 547, % Asigurari si asistenta sociala 1,045, % 606, % 545, % Locuinte servicii si dezvoltare publica 1,163, % 1,559, % 1,113, % Protectia mediului 37, % 98, % 211, % Combustibil si energie 172, % 102, % 2, % Transporturi 900, % 115, % 764, % Alte serv publice 32, % 25, % % Total cheltuieli bugetare 6,332, % 5,430, % 6,630, %

11 Structura cheltuielilor pe capitole bugetare in anul 2010 Autoritati publice si executive Dobanzi imprumuturi Invatamant Asigurari si asistenta sociala Protectia mediului Transporturi Alte serv publice generale Ordine publica Cultura Recreere si religie Locuinte servicii si dezvoltare publica Combustibil si energie Alte serv publice Din analiza Structurii cheltuielilor pe capitole bugetare din anul 2010, prezentate in tabelul si graficul de mai sus, observam faptul ca cele mai importante ponderi in totalul cheltuielilor bugetare, il ocupa Invatamantul cu 23,11 procente, urmat de capitolul Locuinte, servicii si dezvoltare publica cu 18,37%, Asigurari si asistenta sociala detinand 16,51 de procente si apoi capitolul Transporturi cu 14,22% si capitolul Autoritati publice si executie cu o pondere de 14,16 procente, si altele.

12 Structura cheltuielilor pe capitole bugetare in anul 2011 Autoritati publice si executive Dobanzi imprumuturi Invatamant Asigurari si asistenta sociala Alte serv publice generale Ordine publica Cultura Recreere si religie Locuinte servicii si dezvoltare publica Structura cheltuielilor bugetare in anul 2011, reflectate in tabelul si graficul de mai sus reflecta faptul ca ponderile semnificative din totalul cheltuielilor bugetare il ocupa urmatoarele capitole bugetare, cum ar fi: - capitolul Locuinte servicii si dezvoltare publica care detine o pondere de 28,72% din totalul cheltuielilor bugetare, cunoscand o crestere de aprox. 10 procente fata de anul anterior, fapt datorat, in special investitiilor realizate pe seama creditului acordat de BCR, pentru investitii publice, contractat de institutie in anul 2006; - apoi urmeaza capitolul Invatamant cu o pondere de 25,34 procente, in crestere cu 2,23 % fata de anul 2010; - urmatorul este capitolul Autoritati publice si executive care prezinta o pondere de 13,88 procente inregistrand o usoara scadere de 0,22 procente fata de anul anterior; - apoi capitolul Asigurari si asistenta sociala prezinta o pondere de 11,17%, in scadere cu 5,34 de procente fata de anul 2010.

13 Structura cheltuielilor pe capitole bugetare in anul 2012 Autoritati publice si executive Dobanzi imprumuturi Invatamant Asigurari si asistenta sociala Protectia mediului Alte serv publice generale Ordine publica Cultura Recreere si religie Locuinte servicii si dezvoltare publica Combustibil si energie In anul 2012, cheltuielile bugetare prezinta urmatoarea structura: - cele mai importante ponderi detinandu-le capitolul Invatamant cu 22,85 procente, in scadere fata de anul 2011 cu 2,49 procente; - urmeaza capitolul Locuinte servicii si dezvoltare publica cu o pondere de 16,80 procente, in scadere cu 11,92 procente fata de anul 2011; - urmatorul este capitolul Autoritati publice si executive cu o pondere de 13,66 procente, cunoscand o scadere nesemnificativa de 0,22 puncte procentuale fata de anul 2011, - si capitolul Transporturi avand o pondere de 11,53%, in crestere cu 9,41 procente fata de anul anterior, fapt datorat platilor arieratelor societatilor care au prestat in trecut servicii de transport, in beneficiul pensionarilor, persoanelor cu handicap, etc (care au beneficiat de subventie din bugetul local) si alte servicii de transport pentru institutia publica locala; - capitolul Dobanzi imprumuturi detine o pondere de 9,08 procente in crestere cu 2,17 procente fata de anul anterior. Alte capitole ce detin ponderi importante in totalul cheltuielilor bugetare sunt: - capitolul Cultura recreere si religie ce detine o pondere de 8,26 procente in crestere cu 4,90 fata de anul 2011, crestere datorata platii arieratelor conform OUG 47/2012,

14 - si capitolul Asigurari si asistenta sociala ce detine o pondere de 8,23 procente, in scadere fata de anul 2011 cu 2,94 de procente. Analizand in dinamica evolutia structurii cheltuielilor pe capitole bugetare in perioada , observam faptul ca: - la capitolul Autoritati publice si executive se inregistreaza o evolutie a ponderii, in general, constanta cu o scadere nesemnificativa ajungand de la procente din anul 2010 pana la 13,66 puncte procentuale in anul 2012; - la capitolul Invatamant se inregistreaza ponderi, in general foarte importante, peste nivelul de 22 de procente, dar acest capitol bugetar este finantat integral din Sumele defalcate din Tva; - la capitolul Locuinte servicii si dezvoltare publica, evolutia ponderii in total cheltuieli bugetare are un trend oscilant evoluand de la 18,37 procente in anul 2010, crescand pana la 28,72 procente in anul 2011, apoi scazand din nou pana la 16,80 puncte procentuale ( fapt datorat platilor efectuate pentru investitiile realizate pe seama creditului de investitii acordat de BCR; - la capitolul Transporturi ponderea cheltuielilor in total cheltuieli bugetare, cunoaste o evolutie oscilanta astfel valorile procentuale inregistrate fiind de 14,22 procente in anul 2010, 2,12 procente in 2011, si 11,53 procente in anul 2012, aceste valori fiind determinate de plata unor arierate conform legislatiei in vigoare la momentul respectiv; - capitolul Asigurari si asistenta sociala prezinta o evolutie descendenta in toata perioada analizata pornind de la 16,51 de procente cat se inregistra in anul 2010 pana la valoarea de 8,23 de procente in anul 2012, fapt datorat reducerii cheltuielilor cu asigurarile si asistenta sociala din aceasta perioada; - la capitolul Dobanzi imprumuturi se observa o evolutie ascendenta a ponderii pornind de la 0,43 procente in anul 2010, 6,91 puncte procentuale in anul 2011 ajungand in anul 2012 la valoarea de 9,08 procente din total cheltuieli bugetare, ca urmare a platii dobanzilor la creditul de investitii contractat in anul 2006; - la capitolul Cultura recreere si religie evolutia poderii cunoaste un trend relativ constant, usor crescator in perioada de la 3,17 procente in anul 2010 pana la 3,37 in anul 2011, apoi cunoaste o crestere mai rapida de 4,89 procente in anul 2012 pana la valoarea procentuala de 8,26 puncte procentuale, fapt datorat platii unor arierate Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare Indicatorul/Anul Cheltuieli de personal 3,329, ,492, ,629, Total Cheltuieli bugetare 6,332, ,430, ,630, Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare 52.58% 45.89% 39.65%

15 Din studiul contului de executie al bugetului local al Primariei Aninoasa, observam o evolutie descendenta a ponderii cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare pe toata perioada analizata, fapt ce se datoreaza, in special, reducerii numarului de personal din cadrul acestei institutii, de la un numar de 126 persoane in 2010, pana la 78 persoane in anul Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare in anul 2010 era la nivelul de 52,58 de procente scazand in anul 2011 cu 6,69 de procente ajungand la 45,89 de procente, pentru ca in anul 2012, urmand acelasi trend descendent, sa ajunga la 39,65 de procente, inregistrand o scadere de 6,24 procente fata de anul anterior. Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% Anul Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare Evolutia numarului de personal in perioada Anul Numar personal Chetuielile de personal s-au diminuat, in perioada , ca urmare a reducerii numarului efectiv de personal, astfel in anul 2010 numarul de personal era cifrat la 126 persoane, apoi in anul 2011 scade cu 32 persoane, respectiv cu 25,40 procente,fata de anul 2010, iar in anul 2012 numarul de personal continua sa scada cu inca 16 persoane, respectiv cu 17 procente fata de anul anterior. B. Analiza gradului de colectare al veniturilor bugetare 1. Gradul de colectare al veniturilor bugetare

16 1.1. Evolutia gradului de incasare al veniturilor bugetare Anul Gradul de incasare al veniturilor bugetare 98,35% 59,83% 82,17% 120,00% 100,00% Gradul de incasare al veniturilor bugetare 98,35% 80,00% 82,17% 60,00% 59,83% 40,00% 20,00% 0,00% Gradul de incasare al veniturilor bugetare Nr crt 1.2. Gradul de colectare al veniturilor din Impozite de la contribuabili persoane fizice ANUL 2011 ANUL Tipul impozitului Impozite stabilite Incasari realizate % Impozite stabilite Incasari realizate % Impozite stabilite Incasari realizate 1 Impozit cladiri 104, , % 145, , % 146, , % 2 impozit teren 37, , % 38, , % 29, , % 3 Impozit teren extravilan 25, , % 25, , % 21, , % Impozit pe mijloacele de 4 transport 35, , % 54, , % 49, , % 5 Venituri din concesiuni 44, , % 46, , % 39, , % Total Impozite persoane fizice 245, , % 309, , % 285, , % %

17 Gradul de incasare impozite persoane fizice 120,00% 100,00% 80,00% 60,00% Grad de incasare impozite persoane fizice 40,00% 20,00% 0,00% Nr crt 1.3. Gradul de colectare al veniturilor din Impozite de la contribuabili persoane juridice ANUL 2011 ANUL Tipul impozitului Impozite Incasari Impozite Incasari Impozite Incasari stabilite realizate % stabilite realizate % stabilite realizate % 1 Impozit cladiri 271, , % 236, , % 51, , % 2 impozit teren 20, , % 34, , % 20, , % Impozit pe mijloacele de 4 transport 52, , % 18, , % 1, , % Total Impozite persoane juridice 343, , % 288, , % 73, , %

18 Grad de incasare impozite persoane juridice 120,00% 100,00% 80,00% 60,00% Grad de incasare impozite persoane juridice 40,00% 20,00% 0,00% Precum se observa si din analizarea tabelelor si a graficelor de mai sus, gradul de colectare al impozitelor si taxelor in perioada , cunoaste o evolutie oscilanta, astfel la data de atingea nivelul de 98,35 procente apoi in anul urmator cunoaste o scadere semnificativa pana la 59,83 de procente, pentru ca la data de sa creasca din nou pana la nivelul de 82,17 puncte procentuale fapt datorat indeosebi bonificatiei de 10% acordata persoanelor fizice pentru plata in intregime a impozitelor si taxelor pe anul 2013 pana la data de Evolutia gradului de colectare al impozitelor si taxelor de la persoane fizice inregistreaza un trend oscilant crescator, precum se observa si din graficul de mai sus, si anume in perioada cunoaste o scadere semnificativa de 30 de procente apoi revine cu o usoara crestere in perioada de 2 procente pana la valoarea de 72,90 puncte procentuale. Gradul de colectare in cazul impozitelor si taxelor persoanelor juridice cunoaste o evolutie descendenta in perioada de la valoarea de 96,94 procente de la sfarsitul anului 2011, pana la valoarea 48,77 puncte procentuale la sfarsitul anului 2012, pentru ca mai apoi la data de gradul de incasare sa creasca pana la valoarea de 116,18 procente. Valorile procentuale inregistrate peste nivelul de 100, se datoreaza faptului ca, in cadrul sumelor din incasari realizate sunt incluse si incasarile aferente impozitelor si taxelor din anii anteriori ramase restante, nu numai incasarile impozitelor si taxelor din anul curent.

19 C. Analiza creantelor bugetare neincasate 1. Situatia sumelor neincasate din impozite si taxe persoane juridice la data de Nr crt Felul obligatiei Suma 1 Debite curente 753, Debite restante 1,021, Majorari si penalitati 929, Total impozite si taxe-persoane juridice neincasate 2,704, Din tabelul de mai sus observam faptul ca debitele restante neachitate din anii anteriori ocupa o pondere semnificativa din totalul impozitelor si taxelor pentru persoane juridice neincasate, si anume detine o pondere de 37,76 procente, ceea ce reflecta o situatie negativa. Majorarile si penalitatile detin o pondere de 34,36 de procente, iar ponderea debitelor curente neincasate in total impozite si taxe pentru persoane juridice neincasate, se ridica la 27,88%, fapt care denota o situatie dificila, deoarece institutia va intampina probleme in colectarea veniturilor din impozite si taxe de la persoanele juridice atat a debitelor curente cat mai ales a debitelor restante din anii anteriori si a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. La o analiza mai amanuntita a situatiei economice ale persoanelor juridice care figureaza cu debite restante la bugetul local, am observat faptul ca suma de aprox ,00 lei reprezinta debite restante ale unor societati care au fost sau sunt in procedura insolventei, unele fiind chiar radiate,( dintre acestea cele mai importante ar fi SC Rotrans SRL cu un debit ,00 lei; SC Jiet SRL cu un debit de ,00 lei; SC Venere SRL cu un debit de ,00 lei,sc Royal SRL cu un debit de ,00 lei; SC Inlineasofa SRL ,00 lei, etc.) fapt care face foarte dificila recuperarea acestor sume de catre Primaria Aninoasa, iar ponderea debitelor neachitate ale acestor societati aflate in aceasta situatie ridicandu-se la 66,95 procente din totalul impozitelor si taxelor pentru persoane juridice neincasate.

20 2. Situatia sumelor neincasate din impozite si taxe persoane fizice la data de Nr crt Felul obligatiei Suma 1 Debite curente 277, Debite restante 1,032, Majorari si penalitati 602, Total impozite si taxe-persoane juridice neincasate 1,912, Din situatia sumelor neincasate din impozite si taxe persoane fizice la data de , observam faptul ca, debitele restante neincasate din anii anteriori de la persoane fizice reprezinta un procent de 53,99 procente din totalul sumelor neincasate din impozite si taxe persoane fizice, ceea ce reflecta faptul ca institutia intampina dificultati in colectarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice. Majorarile si penalitatile prezinta o pondere de 31,50% din totalul sumelor neincasate din impozite si taxe persoane fizice, pe cand debitele curente neincasate reprezinta doar 14,51 procente. Aceasta stare de fapt denota o situatie dificila caracterizata prin gradul scazut de colectare al impozitelor si taxelor de la persoane juridice din anii anteriori. D. Analiza datoriilor institutiei publice 1. Analiza gradului de indatorare al institutiei publice 1.1. Evolutia gradului de indatorare in perioada Indicatorul/Anul Datorii totale 3,991, ,497, ,721, ,932, ,561, ,599, Venituri totale 5,874, ,779, ,298, ,475, ,320, ,586, Grad de indatorare 67.95% % 92.10% % % %

21 250,00% Evolutia gradului de indatorare in perioada ,00% 150,00% 100,00% Grad de indatorare 50,00% 0,00% Evolutia nivelului datoriilor totale in perioada , , , ,00 Datorii totale , ,00 0, Din studierea evolutiei gradului de indatorare al Primariei Aninoasa, se observa o evolutie oscilanta pornind de la 67,95 de procente cat se inregistra in anul 2007 ajungand la valoarea de 100,20 procente in anul In anul 2012, comparativ cu anul 2011, gradul de indatorare al institutiei cunoaste

22 o scadere semnificativa de 98,32 procente, fapt datorat achitarii unor datorii din arierate. Cu toate acestea valoarea gradului de indatorare inregistrata la sfarsitul anului 2012 ramane la un nivel ridicat si anume 100,20 de procente. In perioada nivelul datoriilor totale ale institutiei cunoaste o evolutie oscilanta ajungand la valoarea de ,00 lei in anul 2012 pornind de la valoarea de ,00 lei cat se inregistrau in anul Cel mai mare nivel al datoriilor totale s-a inregistrat in anul 2011 cand suma acestora s-a cifrat la valoarea de ,00 lei fapt datorat in special cresterii datoriilor curente care inregistrau valoarea de ,00 lei in anul 2011 crescand semnificativ fata de anul 2010 cand se inregistra valoarea de ,00 lei. Scaderea nivelului datoriilor totale ale institutiei de la valoarea de ,00 inregistrata in anul 2011 pana la valoarea de ,00 ce se inregistra la sfarsitul anului 2012 se datoreaza in special, achitarii unor arierate din sumele primite de la Consiliul Judetean conform OUG 47/2012, precum si din compensatiile care au fost realizate cu operatorii economici furnizori de bunuri, servicii ori lucrări ai unităţii administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice finanţate integral din bugetele locale care aveau obligatii fiscale restante la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si fondurilor speciale conform Ordonantei nr.13/ Imprumuturile pe termen lung ale institutiei publice In anul 2006, mai precis in data de s-a incheiat contractul de credit nr. 139/11394/2006 cu Banca Comerciala Romana Sucursala Petrosani, prin care primaria orasului Aninoasa primea o finantare rambursabila sub forma de credit de investitii in valoare de ,00 lei pe o perioada de 10 ani, ulterior la data de s-a incheiat un act aditional la contractul initial de credit prin care s-a diminuat suma imprumutata prin creditul de investitii pana la valoarea de ,98 lei. Acest credit pentru investitii fiind folosit pentru urmatoarele obiective, cum ar fi: modernizare Sediu administrative, reabilitare atelier mechanic scoala, reparatii capital biserici, reparatii capital baze sportive, Consolidare teren zona Complex sportive Arena, alimentare gaze naturale, recompartimentare bloc L, reparatii capital case colonie, Proiecte tehnice si studii de fezabilitate, ecologizare parau Aninoasa, retele termice exterioare bloc L. Aceste investitii finantate din creditul contractat au fost finalizate intr-o mare masura, mai putin alimentarea cu gaze natural a orasului Evolutia soldului creditului pentru investitii in perioada Anul Credit pentru investitii BCR 2,783, ,708, ,568, ,469, ,329, ,329, ,329, ,329,990.77

23 Evolutie sold credit pentru investitii Credit pentru investitii BCR , , , , ,00 Dupa cum observam din tabelul si graficul de mai sus, in perioada din totalul sumei de ,98 lei s-a achitat suma de ,21 reprezentand rate de capital, incepand cu anul 2010 nu s-au mai rambursat niciun fel de sume din capitalul impumutat, datorita faptului ca institutia nu a mai putut sa-si acopere nici macar nevoile curente, fapt care a dus la cresterea datoriilor si respectiv a gradului de indatorare, lucru care a generat grave dezechilibre bugetare Dobanzi achitate pentru creditul de investitii Anul TOTAL Dobanzi Credit pentru investitii BCR 7, , , , , , ,460, In tabelul de mai sus se observa faptul ca pentru creditul de investitii contractat de institutie cu BCR Sucursala Petrosani, au fost achitate dobanzi in suma de ,85 lei.

24 III. Principalele cauze care au dus la aparitia starii de insolventa a Unitatii Administrativ-Teritoriala a orasului Aninoasa Potrivit prevederilor art.39, lit.a din OUG nr.46/2013 administratorul judiciar va întocmi şi va supune judecătorului sindic un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, precum si asupra solutiilor de redresare si inaintarea acestuia judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu poate depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; Principalele cauze care au dus la apariţia stării de insolvenţă au fost : - Supraindatorarea institutiei publice prin contractarea unui credit pentru investitii in valoare totala de ,98 lei in anul 2006, si lipsa resurselor necesare acoperirii ratelor de capital si a dobanzilor aferente; - Gradul nesatisfacator de acoperire al datoriilor din veniturile bugetare proprii, care la data de ajungea la nivelul 4,28%; - Gradul scazut de colectare al impozitelor si taxelor; - Situatia economica dificila la nivelul zonei avand in vedere faptul ca veniturile bugetare s- au diminuat semnificativ, datorita faptului ca multe societati din zona au intrat in procedura insolventei iar sansele de a recupera debitele restante de la acestea sunt foarte reduse, iar ponderea acestor debite restante in totalul veniturilor se ridica la procentul de 66,95% la ; - Inchiderea Exploatarii Miniere Aninoasa in anul 2006 care a avut numeroase implicatii negative cu privire la veniturile bugetului local atat din punct de vedere al taxelor si impozitelor locale care trebuiau incasate de Primaria Aninoasa, al caror cuantum se ridica in anul 2006 la suma de lei, cat si la nivelul social al cresterii numarului de someri din zona si implicit scaderea gradului de colectare al impozitelor si taxelor locale; - Acumularea de datorii care la data de se cifrau la suma de ,00 lei, iar gradul de indatorare era de 100,20%; - Diminuarea sumelor repartizate de la bugetul consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale, datorita situatiei economice dificile la nivel national; - Ponderea mare a Cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare datorita numarului de personal supradimensionat in raport cu nevoia de personal a unitatii administrativteritoriale, care in anul 2010 se situa la nivelul de 126 de persoane pentru ca in perioada sa scada pana la numarul de 94 respectiv 78 de persoane.

25 IV. RĂSPUNDEREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE ADMINISTRARE A PATRIMONIULUI UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Conform art. 110 alin.1 din OUG 46/2013, la cererea administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului unitatii administrativ-teritoriale, ajunsa in stare de insolventa, sa fie suportata de catre persoanele cu atributii de administrare a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, care au contribuit la intrarea unitatii administrativ-teritoriale in aceasta situatie, prin una dintre urmatoarele fapte: a) folosirea bunurilor sau creditelor unitatii administrativ-teritoriale in scop personal, colectiv sau in beneficiul altei persoane; b) au dispus, in interes personal, colectiv sau in beneficiul altei persoane, continuarea unei activitati care determina intrarea in starea de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale; c) utilizarea de falsuri contabile, declararea disparitiei unor documente contabile sau nerespectarea legislatiei in vigoare la completarea registrelor contabile; d) abuzul sau ascunderea unor activitati ale unitatii administrativ-teritoriale sau cresterea fictiva a acestor activitati; e) utilizarea de mijloace ilicite pentru obtinerea de fonduri pentru unitatea administrativ-teritoriala, in vederea amanarii suspendarii platilor; f) au efectuat plata unor datorii catre un anumit creditor, in detrimentul altor creditori, in decurs de 120 de zile, anterior introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa. Din informatiile care ne-au fost puse la dispozitie, pana la data intocmirii prezentului raport, nu am constatat cauze care sa duca la atragerea raspunderii persoanelor cu atributii de administrare a patrimoniului Unitatii Administrativ Teritoriale a Orasului Aninoasa. V. CONCLUZII Principalele cauze care au dus la apariţia stării de insolvenţă au fost : - Supraindatorarea institutiei publice prin contractarea unui credit pentru investitii in valoare totala de ,98 lei in anul 2006, si lipsa resurselor necesare acoperirii ratelor de capital si a dobanzilor aferente; - Gradul nesatisfacator de acoperire al datoriilor din veniturile bugetare proprii, care la data de ajungea la nivelul 4,28%; - Gradul scazut de colectare al impozitelor si taxelor; - Situatia economica dificila la nivelul zonei avand in vedere faptul ca veniturile bugetare s- au diminuat semnificativ, datorita faptului ca multe societati din zona au intrat in procedura insolventei iar sansele de a recupera debitele restante de la acestea sunt foarte reduse, iar

26 ponderea acestor debite restante in totalul veniturilor se ridica la procentul de 66,95% la ; - Inchiderea Exploatarii Miniere Aninoasa in anul 2006 care a avut numeroase implicatii negative cu privire la veniturile bugetului local atat din punct de vedere al taxelor si impozitelor locale care trebuiau incasate de Primaria Aninoasa, al caror cuantum se ridica in anul 2006 la suma de lei, cat si la nivelul social al cresterii numarului de someri din zona si implicit scaderea gradului de colectare al impozitelor si taxelor locale; - Acumularea de datorii care la data de se cifrau la suma de ,00 lei, iar gradul de indatorare era de 100,20%; - Diminuarea sumelor repartizate de la bugetul consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale, datorita situatiei economice dificile la nivel national; - Ponderea mare a Cheltuielilor de personal in total cheltuieli bugetare datorita numarului de personal supradimensionat in raport cu nevoia de personal a unitatii administrativteritoriale, care in anul 2010 se situa la nivelul de 126 de persoane pentru ca in perioada sa scada pana la numarul de 94 respectiv 78 de persoane. Unitatea Administrativ-Teritoriala a orasului Aninoasa prin administrator judiciar S.C.P. TUDOR & ASOCIATII S.P.R.L.