Facultatea de Horticultură Specializarea: Ingineria mediului TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA recomandate candidaţilor la examenul de licenţă, sesiunea iunie

Documente similare
FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunarea de Jos din Galati 1.2 F

FIŞA DISCIPLINEI

A TANTÁRGY ADATLAPJA

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

Microsoft Word - Fisa disciplinei_Analiza probelor de mediu_Beldean_SM_ doc

Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘO

ANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE Aprobat: nr / PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGR

FIŞA DISCIPLINEI

Schema nr

Domeniul Inginerie chimică valabil începând din anul universitar Specializarea Chimia substanțelor organice, petrochimie și carbochimie, lim

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor DEPARTAMENTUL Acvacultură, Ştiinţa Mediului şi Cadastru Adresa: Str.

FIŞA DISCIPLINEI

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul univeritar Domeniul Inginerie chimică Specializarea Inginerie biochimică, limba de studiu român

Microsoft Word - Modificari globale ale mediului.doc

A TANTÁRGY ADATLAPJA

Nr

MD-2045, CHIŞINĂU, STR

ANEXA nr

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar Domeniul Chimie valabil începând cu anul universitar Programul Tehnici mo

Microsoft Word - definitivat-chimie.doc

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE CHIMIE PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PROMOȚIA Domeniul de li

FIŞA UNITĂŢII DE CURS/MOD ULULUI MD-2045, CHIŞINĂU, STR. STUDENŢILOR, 9/9, TEL/FAX: , 1. Date despre unitatea de curs/modul CHI

FIŞA DISCIPLINEI - extras Anul universitar Denumirea disciplinei 1 METALURGIE FIZICĂ (2) Codul disciplinei 3IPM01DID Tipul disciplinei 2 DID

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - leg_pl365_04.doc

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA de CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR Strada Gh. Polizu, nr. 1-7, sector 1, , Bucureşti,

\ Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova COORDONAT: 2017 Facultatea CHIMIE ŞI TEHNOLOGIE CHIMICĂ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Nivelu

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev: Identificarea substantei/pr

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Calculatoare şi Inginerie Electrică FIŞA DISCIPLINEI * Valabil an univer

Programarea EXAMENELOR SEMESTRUL I an univ SALA ORA 22 IANUARIE 23 IANUARIE 24 IANUARIE 25 IANUARIE 26 IANUARIE 27 IANUARIE 28 IANUARIE SAL

LEGE Nr

CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2

6.3 Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Conform Directivei Cadru Apă, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corp

Dezvoltarea durabilă

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA BUCUREŞTI FACULTATE DE AGRICULTURA Ing. IORGA DANIELA REZULTATE OBŢINUTE IN AMELIORAREA OREZU

Microsoft PowerPoint - 20x_.ppt

Microsoft Word - documentatie-tehnica-mustar-extra.docx

MECANICA FLUIDELOR

FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017

Elaborarea și actualizarea unui PAED

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Legislaţie

PRACTICĂ STUDENȚI an universitar Variante de practică 1.1. Practică în cadrul proiectului Consiliere-Practică-Motivare-avantaje pentru an

Microsoft Word - Fisa disciplinei 2016 Marketing - spec. Agricultura ?i Montanologie ?i TPPA.doc

LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I

FIŞA DISCIPLINEI

Microsoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc

4.00 Ecologie generala

MD-2045, CHIŞINĂU, STR

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Granule contra cartitelor Reg.. Nr.: N Cod art Ver. 1 0 Rev:

Microsoft Word Inst Electrice I

FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mar

E_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO

CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii

1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MEDIULU

PowerPoint Presentation

Microsoft Word - Monitorizarea integrata a factorilor de mediu

Nr. din Formular cod: USAM-CJ-AQ-F FIŞA DISCIPLINEI Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea F

Microsoft Word - 1_2010_2011_Evaluare_CIIM_ICHIM_Anii_I-II.doc

Microsoft Word - soft vogel

Microsoft Word - iea 1.doc

Microsoft Word - Algebra si Geometrie

Capitolul 2 PREZENTAREA GENERALĂ BAZINULUI/SPAȚIULUI HIDROGRAFIC Delimitarea Spaţiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunării si Apelor Costiere Spaţiul

RAPORT PRIVIND CALITATEA AERULUI ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2018 Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calita

ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie Monitorul Oficial

Microsoft Word - Ghid Met prelev.doc

PROPUNERI TEME LICENŢĂ, SPECIALIZAREA GEOGRAFIE (anul universitar ) Conf. univ. dr. Ştefan Ispas 1. Studiu pedogeografic al unei unităţi fizi

FLOSPERSE TM Agenti de dispersie

Aminoacizi Aminoacizii sunt compuși organici naturali cu funcțiune mixtă, ce conțin în molecula lor grupări amino și grupări carboxil. Denumirea amino

Slide 1

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc

LICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE ichemist Ediția a V-a, 17 noiembrie 2018 CODUL lucrării: Clasa a IX-a Timp de lu

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Univeristatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Ştiinţa şi Ingine

ThemeGallery PowerTemplate

Prioritizarea sectoarelor care necesită măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

LEGE Nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea şi administrarea spațiilor verzi din zonele urbane EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN:

Microsoft Word - CV SG

Microsoft Word - Fisa disciplinei -Bioetica 2013

Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră de la sectorul forestier pentru perioada Politici şi măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu

Microsoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

FIȘĂ CU DATE DE SIGURANȚĂ pagina 1/5 SHOFU BLOCK HC SHOFU DISK HC Dată imprimare: 5 ianuarie 2017 SECȚIUNEA 1. Identificarea substanței/amestecului și

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului

COMITETUL COMUNAL PENTRU

Transcriere:

Facultatea de Horticultură Specializarea: Ingineria mediului TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA recomandate candidaţilor la examenul de licenţă, sesiunea iunie - iulie 2017, pentru proba scrisă de Evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate DISCIPLINA CHIMIE GENERALĂ 1. Reacţia chimică 1.1. Reacţii redox. 1.1.1. Stabilirea coeficienţilor în reacţiile redox. 1.1.2. Tipuri de reacţii cu transfer de electroni. 1.2. Reacţii cu transfer de protoni. 1.2.1. Reacţii de ionizare. 1.2.1.1. Amfoliţi (substanţe amfotere). 1.2.1.2. Grad de ionizare pentru electroliţi slabi. 1.2.1.3. Constante de aciditate şi bazicitate. 1.2.1.4. Produsul ionic al apei. 1.2.1.5. Exponent de hidrogen, ph. 1.2.2. Reacţii de neutralizare. 1.2.2.1. Soluţii tampon. 1.2.3. Hidroliza sărurilor. 2. Cinetica chimică 2.1. Viteza de reacţie şi ordinul de reacţie. 2.2. Constanta de viteză. 2.3. Dependenţa constantei de viteză de temperatură, presiune și catalizatori. 2.4. Echilibre chimice în sisteme omogene. 2.4.1.Reacţii reversibile. 2.4.2. Legea acţiunii maselor (legea echilibrelor chimice). 2.4.3. Deplasarea echilibrelor chimice principiul Le Chatelier. 3. Sisteme disperse omogene 3.1. Dizolvarea. 3.1.1. Dizolvarea compuşilor ionici şi covalenţi. 3.1.2. Apa dizolvant universal. 3.2. Concentraţia soluţiilor. 3.3. Solubilitatea substantelor solide. 3.4. Solubilitatea substanţelor lichide. 3.4.1. Metode de separare distilarea simplă și fracționată. 3.5. Presiunea de vapori a soluţiilor. 3.6. Difuzia. 3.7. Osmoza şi presiunea osmotică. 3.7.1. Tipuri de membrane. 3.7.2. Legile presiunii osmotice. 3.7.3. Osmoza inversă.

4. Sisteme disperse eterogene 4.1. Definiţie şi clasificare a sistemelor disperse. 4.2. Metode de preparare a sistemelor disperse ultramicroeterogene (metode de condensare şi metode de dispersie). 4.3. Metode de purificare şi separare a sistemelor coloidale. 4.3.1. Dializa şi electrodializa. 4.4. Structura particulei coloidale. 4.5. Proprietăţile sistemelor coloidale. 4.5.1. Proprietăţi cinetico-moleculare. 4.5.1.1. Sedimentarea. 4.5.1.2. Mişcarea browniană. 4.5.2. Proprietăţi optice. 4.5.2.1. Opalescența. 4.5.2.2. Fenomenul Tyndall. 4.5.3. Proprietăţi electrice. 4.5.3.1. Electroforeza. 4.5.3.2. Electroosmoza. 5. Metode de analiză calitativă și cantitativă 5.1. Dozarea ionului PO 4 3- din soluții prin metoda fotocolorimetrică. 5.2. Dozarea ionului Fe +2 din compuşi prin metoda permanganometrică. Identificarea ionilor Fe +2, Fe +3 5.3. Dozarea ionului clor prin metoda Mohr. Identificarea ionului clor. 5.4. Complexometria. Determinarea durităţii apei. Identificarea ionilor: calciu, magneziu, carbonat (reacții specifice). 5.5. Determinarea potenţiometrică a ph-ului. 1. Afusoae I., Trofin A., 2001 - Chimie, curs. Ed. USAMV, Iaşi. 2. Constantinescu C., 1982 - Chimie anorganică şi analitică. Ed. Did. Ped. București. 3. Neniţescu D.C., 1980 - Chimie generală. Ed. Did. Ped. București. 4. Trofin A., 2005 - Chimie anorganică. Ed. USAMV, Iași. 5. Trofin A., 2011 - Chimie fizică şi coloidală, curs. Ed. PIM, 6. Trofin A., Ungureanu E., 2013 - Aplicații de chimie generală. Ed. PIM, Iaşi. DISCIPLINA ECOLOGIE GENERALĂ 1. Factorii ecologici şi modul lor de acțiune 1.1. Mediul de viaţă: definiţie, tipuri, clasificarea factorilor ecologici. 1.2. Factorii climatici: energia radiantă solară, apa și aerul. 1.3. Solul ca factor ecologic: reacția solului și regimul de săruri. 1.4. Factorii orografici: altitudinea, expoziția, înclinarea pantei. 1.5. Populația factor ecologic biotic: caracteristicile populației, creşterea populaţiei. 2. Biocenoza 2.1. Definiţie, alcătuire. 2.2. Structura trofică a biocenozei: componente, lanţul trofic, nivelul trofic, reţeaua trofică, piramida ecologică. 2.3. Relaţiile interspecifice. 3. Ecosistemul unitatea structurală şi funcţională a ecosferei 3.1. Definiţie, structură, tipuri. 3.2. Funcția de circulație a materiei. 3.3. Funcția energetică.

3.4. Funcția de autoreglare. 4. Tipuri de ecosisteme 4.1. Ecosisteme naturale majore (biomi): biomul polar, biomul pădurilor de conifere, stepa și savana, biomul deltaic. 4.2. Ecosisteme artificiale: ecosistemul agricol. 5. Ecosistemele şi acţiunea antropică negativă 5.1. Reducerea biodiversităţii ecosistemelor. 5.2. Degradarea solului și reducerea fertilității sale. 5.3. Poluarea mediului ambiant: agricultura ca sursă de poluare. 1. Maxim A., 2008 - Ecologie generală și aplicată. Ed. "Rizoprint", Cluj Napoca; 2. Toma L.D., 2009 - Ecologie şi protecția mediului. Ed. "PIM", Iaşi; 3. Slabu C., 2014 - Ecologie note de curs; 4. Şchiopu D., Vântu V. (coord.), 2002 - Ecologie şi protecția mediului. Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi. 5. Vîntu V., 2000 - Ecologie şi protecția mediului. Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi. DISCIPLINA CLIMATOLOGIE ŞI AGROMETEOROLOGIE 1. Atmosfera (proprietăţi) 1.1. Structura chimică. 1.2. Structura termică pe verticală. 1.3. Masa atmosferei. 2. Radiaţia solară 2.1. Conţinutul radiaţiei solare. 2.2. Factorii care determină radiaţia solară. 2.3. Difuzia radiaţiei solare. 2.4. Radiaţia terestră. 2.5. Albedoul. 2.6. Bilanţul radiative. 2.7. Variaţia diurnă şi anuală a bilanţului radiative. 2.8. Efectul radiaţiilor solare asupra plantelor. 3. Temperatura solului şi aerului 3.1. Legile variaţiei temperaturii în sol cu adâncimea. 3.2. Variaţia diurnă şi anuală a temperaturii solului şi aerului. 3.3. Influenţa temperaturii solului şi aerului asupra dezvoltării plantelor. 4. Umiditatea aerului 4.1. Mărimi ce caracterizează umiditatea aerului. 4.2. Variaţia diurnă şi anuală a tensiunii elastice a vaporilor şi a umidităţii relative a aerului. 5. Norii şi nebulozitatea 5.1. Structura norului. 5.2. Clasificarea internaţională a norilor. 5.3. Caracteristici. 6. Precipitaţiile atmosferice 6.1. Clasificare. 6.2. Variaţia diurnă şi anuală a precipitaţiilor. 6.3. Apa şi plantele. 7. Presiunea atmosferică şi măsurarea ei 7.1. Principalele forme barice. 7.2. Starea vremii în principalele forme barice. 8. Vânturile

8.1. Forţele care acţionează în atmosferă. 8.2. Principalele tipuri de vânturi. 8.3. Mărimi caracteristice vântului. 9. Influenţa factorilor meteorologici asupra dezvoltării bolilor şi dăunătorilor 10. Circulaţia generală a atmosferei 10.1. Vânturi neregulate violente. 11. Fronturi atmosferice 11.1. Caracterizarea vremii în funcţie de fronturile atmosferice. 12. Factorii genetici ai climei 12.1. Factorii radiativi. 12.2. Factorii dinamici. 12.3. Factorii fizico-geografici. 12.4. Factorii antropici. 13. Clasificarea climatelor după Koppen 13.1. Caracterizarea diferitelor tipuri de climate dupa Koppen. 14. Clima României 14.1. Regimul termic în România. 14.2. Regimul precipitaţiilor. 14.3. Vânturile din România. 15. Riscuri climatice 15.1. Caracteristici generale. 15.2. Seceta şi prevenirea ei. 15.3. Îngheţurile şi metode de prevenire şi combatere. 16. Modificarea climatului global 16.1. Cauze antropice. 16.2. Efectele modificării climatului global supra mediului. 16.3. Efecte asupra ecosistemelor. 1. Ahrens C.D., 1991 - Meteorology today. An introduction to weather, climate and the environment. IV th Ed., West Publ. Co., St. Paul-N.York 2. Ciulache S., 2004 - Meteorologie şi Climatologie. Ed. Universitară, Buccureşti. 3. Oancea Servilia, 2001 Agrometeorologie. Ed. "Ion Ionescu dela Brad", Iaşi. 4. Oancea Servilia, 2010 - Despre atmosferă, vreme şi climă. Ed. PIM, Iaşi, 2010 5. Oancea Servilia, 2012-2013 Climatologie şi agrometeorologie, note curs. USAMV Iaşi 6. Pop G., 1988 - Introducere în meteorologie şi climatologie. Ed. St. Encicl., Bucuresti. 7. Povară R., 2009 - Climatologie generală. Ed. Fundaţia România de mâine, Bucureşti. DISCIPLINA POLUAREA APEI ŞI SOLULUI 1. Poluarea apei 1.1. Aspecte generale privind poluarea apei. 1.2. Poluarea apei cu reziduuri petrolifere. 1.3. Poluarea apei cu fenoli. 1.4. Poluarea apei cu detergenţi. 1.5. Poluarea apei cu substanţe eutrofizante. 1.6. Poluarea apei cu nitraţi. 1.7. Poluarea apei cu mercur. 1.8. Poluarea apei cu arsen. 1.9. Poluarea apei cu pesticide. 1.10. Poluarea apelor cu hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). 1.11. Poluarea apei cu radionuclizi.

2. Poluarea solului 3.1. Aspecte generale privind degradarea și poluarea solului. 3.2. Degradarea şi poluarea solului şi subsolului prin exploatări miniere. 3.3. Degradarea şi poluarea solului cu deșeuri menajere și industriale. 3.4. Degradarea si poluarea solului cu metale grele. 3.5. Degradarea și poluarea solului cu pesticide. 3.6. Degradarea şi poluarea solului prin eroziune şi alunecări de teren. 3.7. Degradarea şi poluarea solului prin sărăturare. 3.8. Degradarea și poluarea solului prin acidifiere. 3.9. Degradarea şi poluarea solului prin exces de umiditate. 1. Ciobotari Gh., 2014 - Poluarea apei și solului (note de curs). USAMV Iași. 2. Căliman F.A., Robu B.M., Smaranda C., Pavel V.L., Gavrilescu M. (Ed.), 2009 - Poluanţi persistenţi în mediu. I. Produse farmaceutice şi de igienă. Ed. Politehnium, Iaşi. 3. Căliman F.A., Robu B.M., Smaranda C., Pavel V.L., Gavrilescu M. (Ed.), 2009 - Poluanţi persistenţi în mediu. II. Poluanţi organici persistenţi şi coloranţi. Ed. Politehnium, Iaşi. 4. Căliman F.A., Robu B.M., Smaranda C., Pavel V.L., Gavrilescu M. (Ed.), 2009 - Poluanţi persistenţi în mediu. III. Metale grele. Ed. Politehnium, Iaşi. 5. Hlihor R.M., 2016 - Poluarea apei și solului (note de curs). USAMV Iași. 6. Sabău N.C., Domuţa C., Berchez O., 2002 - Geneza, degradarea şi poluarea solului. Ed. Universităţii din Oradea, Oradea. DISCIPLINA STUDII DE BILANŢ ŞI IMPACT DE MEDIU 1. Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) 1.1. Evaluarea impactului asupra mediului (definirea și abordarea evaluării). 1.2. Procedura și indicatorii pentru evaluarea impactului asupra mediului. 1.3. Cuantificarea impactului asupra mediului prin metode specifice. Clasificarea și descrierea metodelor. 1.3.1. Metoda matricii simple de interacțiune (matricea lui Leopold). 1.3.2. Matricea de evaluare rapidă a impactului asupra mediului (MERI). 1.3.3. Metoda Indicelui de Poluare Globală (Ipg). 2. Bilanțul de mediu- definirea și clasificarea tipurilor de bilanț 2.1. Descriere tipuri de bilanț (Bilanţ nivel 0, 1 şi 2). 2.2. Problematica și metodologia bilanțurilor de mediu. 1. Bica I., 2004 - Elemente de impact asupra mediului. Ed. Matrix, Bucuresti. 2. Macoveanu M., 2006 - Metode si tehnici de evaluare a impactului ecologic. Ediţia a II-a, Ed. Ecozone, Iaşi. 3. Muntean O.L., 2009 - Evaluarea impactului antropic asupra mediului. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca. 4. Robu B., Macoveanu M., 2010 - Evaluări de mediu pentru dezvoltare durabilă. Ed. Ecozone, Iaşi. 5. Rojanschi V., 2008 - Ghidul evaluatorului și auditorului de mediu. Ed. Economică, Bucuresti. 6. Simion I.M., 2017 - Studii de bilanţ şi impact de mediu (note de curs). USAMV Iași. 7. Wood C., 1995 - Environmental Impact Assessment: A Comparative Review. Longman Group Ltd., Harlow.

DISCIPLINA MONITORIZAREA ŞI DIAGNOZA CALITĂŢII MEDIULUI 1. Conceptul de monitoring al mediului 1.1. Definirea noţiunii de monitorizare a mediului. 1.2. Scopul monitoringului mediului. 1.3. Principii de realizare a monitoringului mediului. 1.4. Obiectivele monitoringului mediului. 1.5. Parametri urmăriţi în monitoringul mediului. 2. Monitoringul calității apei 2.1. Identificarea parametrilor pentru monitorizarea apelor. 2.2. Frecvenţa de monitorizare a apelor. 2.3. Programe tipice de monitorizare a calităţii apei. 2.4. Organizarea reţelei de monitorizare a apelor. 2.5. Directiva Cadru a Apei. 3. Monitoringul calității aerului 3.1. Monitorizarea emisiilor și a surselor de poluare. 3.2. Monitorizarea parametrilor hotărâtori în transferul şi difuzia poluanţilor. 3.3. Monitorizarea imisiilor. 3.4. Monitorizarea efectelor. 3.5. Inventare de emisii. 4. Monitorizarea calităţii solurilor 4.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor. 4.2. Monitoringul solului. 4.3. Sisteme de monitorizare a calității solurilor. 5. Monitoringul biologic şi biomonitoringul 5.1. Bioindicatori. 5.2. Monitorizarea vegetației. 1. Antohi C.M., 2002 Monitoringul factorilor de mediu Aer-Apă. Ed. Performantica, Iași. 2. Ciolpan O., 2005 - Monitoringul integrat al sistemelor ecologice. Ed. Ars Docendi, București. 3. Crețescu I., Șoreanu G., 2013 - Tehnologii de achiziție, monitorizare și diagnoză a factorilor de mediu, Ed. Ecozone, Iași. 4. Hlihor R.M., 2016-2017 - Monitorizarea şi diagnoza calităţii mediului (note de curs) 5. Mihăiescu R., 2014 - Monitoringul integrat al mediului. Cluj-Napoca. DISCIPLINA: AMENAJAREA ŞI GOSPODĂRIREA RESURSELOR DE APĂ 1. Consideraţii generale asupra gospodăririi apelor (GrA). 1.1. Definirea şi obiectul GrA 1.2. Legătura dintre GrA şi alte ramuri ale tehnicii (construcțiile hidrotehnice; hidroameliorații; alimentări cu apă şi canalizări; hidroenergetica) 2. Resurse de apă şi protecţia calităţii apelor 2.1. Definirea şi clasificarea resurselor de apă (atmosferice; ale uscatului; maritime şi oceanice). Rezerve de apă. 2.2. Influența antropică asupra resurselor de apă. 2.3. Caracterizarea apelor din punct de vedere cantitativ (cantități; repartiție). 2.4. Caracterizarea apelor din punct de vedere calitativ (analitică; sintetică). 3. Folosințe de apă 3.1. Tipuri de folosințe. 3.2. Caracteristici principale ale folosințelor de apă (ciclul folosințelor; perioade de analiză; condiții limitative ale satisfacerii folosințelor; gradul de satisfacere a folosințelor).

3.3. Definirea probabilității de satisfacere a folosințelor (definiri generale a posibilității de satisfacere; metode clasice de definire a probabilității de satisfacere). 3.4. Cerințe cantitative de apă ale a folosințelor (tipuri de cerințe cantitative; definirea cerințelor cantitative de apă; metode de determinare a cerințelor cantitative de apă). 3.5. Cerințe calitative de apă ale a folosințelor. 4. Efectele dăunătoare ale apelor 4.1. Considerații generale (tipuri de efecte; probabilităţi de apariţie a efectele dăunătoare naturale; probabilităţi de apariţie a efectele dăunătoare accindentale). 4.2. Inundațiile (cauzele inundațiilor; analiza condițiilor de formare a undelor de viitură; pagubele datorite inundațiilor). 4.3. Ȋnmlăştinarea (cauzele înmlăştinării; efecte ale înmlăştinărilor). 4.4. Eroziunea hidrică a solului (forme de eroziune; analiza procesului de eroziune; pagubele provocate de eroziunea solului). 4.5. Procese morfologice dăunătoare în albie. 4.6. Alunecările de teren (forme de alunecare; modul de acțiune a apei asupra alunecărilor de teren; obiectivele lucrărilor de GrA în prevenirea alunecărilor de teren). 5. Poluarea apelor 5.1. Tipuri de poluanți şi surse de poluare (permanentă naturală; accidentală naturală; permanentă antropică; accidentală antropică; tipuri speciale de poluare a apelor). 5.2. Determinarea gradului de poluare a apelor. 5.3. Influența condițiilor de mediu acvatice asupra calității apelor. 6. Lucrări şi măsuri de gospodărire a apelor 6.1. Definirea lucrărilor şi măsurilor de gospodărire a apelor. 6.2. Lacuri de acumulare (niveluri caracteristice; suprafețe caracteristice; volume caracteristice; debite caracteristice; durate caracteristice de golire; indici parametri specifici). 6.3. Derivațiile (niveluri şi căderi caracteristice; debite şi volume; durata de utilizare caracteristică; viteze caracteristice; indici parametri specifici). 6.4. Ȋndiguirile (debite caracteristice; niveluri caracteristice; suprafețe caracteristice; volume caracteristice; durate caracteristice; indici parametri specifici). 6.5. Incintele de atenuare. 6.6. Stațiile de epurare. 1. Băloiu V., 1971 - Gospodărirea apelor. Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti; 2. Baloiu V., 1980 - Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă. Ed. Ceres, Bucureşti. 3. Creţu Gh., 1976 - Economia apelor. Ed. Didactica, Bucureşti. 4. Diaconu D., 1988 - Râurile de la inundaţie la secetă, Ed. Tehnică, Bucureşti 5. Giurmă I., 2010 - Managementul integrat al apelor. Ed. Politehnicii, Iaşi. 6. Hâncu Şt., 1971 - Regularizarea albiilor râurilor mici. Ed. Ceres, Bucureşti. 7. Ichim I., 1986 - Efectele barajelor în dinamica reliefului. Ed. Academiei, Bucureşti. 8. Pop R., 1981 - Construcţii şi amenajări hidrotehnice. Ed. Tehnică, Bucureşti. 9. Popescu Ştefan, 2016 Note de curs 10. Teodorescu, I., Filotti A., Chiriac V., Ceauşescu V., Florescu A., 1973 - Gospodărirea apelor. Ed. Ceres, București; 11. Vîrsta Ana, 2005 - Gospodărirea apelor, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti 12. Vîrsta Ana, Stoianovici A., Sandu M., 2012 - Aplicații de hidrologie şi gospodărirea apelor, Ed. Noua, ISBN 978-606-596-053-4, Bucureşti 13. ***, 2008 - Clima României, Administraţia Naţională de Meteorologie. 14. *** Directiva cadru 2000/60/EC privind APA. 15*** Legea 310/2004. Secretar comisie, Asist. univ. Dr. Emilian BULGARIU