Conferinta Internationala EU-Constructii Bucuresti, 19 mai 214 Viciu si Virtute Realitati si perspective economice Florian LIBOCOR Economist sef BRD-GSG P.1
Cercul Vicios al Saraciei cadru macroeconomic Economii, Investitii MICI Venit/loc. MIC Venit Mediu MIC Acumulare de Capital MICA Productivitate MICA Crestere Populatie MARE Economii MICI Cerere MICA Productivitate MICA Investitii in Capital Tehnologic si Uman MICI Sursa: Samuelson si Nordhaus, 1998 Sursa: McConnel si Brue, 1999 Indiferent de abordare, un nivel mic de Economii si Investitii va conduce la un nivel mic de Productivitate. P.2
Cercul Vicios al Saraciei (ex. criza imobiliara SUA) Pretul imobilelor SCA Pretul mai MIC decat garantia Oferta de Imobile CRESTE Proprietarii renunta CRESTE numarul executarilor silite Rambursarea creditelor SCA Economia SCA iar somajul creste Valoarea TGI* SCA Bancile REDUC creditarea *) TGI titluri garantate cu ipoteci Bancile suporta PIERRI Capitalul bancilor SCA A. Renuntarile proprietarilor sau executarile silite genereaza o crestere a ofertei de imobile in piata ceea ce conduce la accentuarea scaderii pretului fata de valoarea garantiei (negative equity) B. Executarile silite reduc fluxul de lichiditati si valoarea TGI detinute de banci. Bancile, inregistreaza pierderi (credite neperformante) si o crestere a necesarului de capital. Capitalizarea insuficienta (sau imposibilitatea de a se recapitaliza), determina bancile sa reduca dinamica creditarii in general. Contractia economiei si cresterea somajului vor genera o accentuare a renuntarilor si executarilor silite. P.3
Teoria economica Cercul vicios al saraciei incepe ca si consecinta a unui set de factori sau evenimente prin prisma carora saracia, odata instalata, va persista in cel mai probabil caz, in lipsa unei interventii/impuls exogen. Un stat poate iesi din cercul vicios al saraciei si intra in Cercul virtuos al dezvoltarii (crestere economica sustenabila), daca prin politicile economice aplicate aloca mai multe resurse investitiilor, educatiei, dezvoltarii profesionale si asigura un spor demografic echilibrat si sustenabil (Bura, 212). P.4
Inflatia Criteriu IPC: 2% +/-.2%, ECB 6.7 7 6 5 4 3 2 1 5.5 3.1 1.3 5 4 3 2 1.3 1. 4.2 FR 27 HICP (%, yoy, eop) 2.8.7 FR Feb'14 HICP (%, yoy) 1.1 Preturile alimentelor au scazut semnificativ datorita unui an agricol bun determinand reducerea ratei inflatiei in ultimele luni, in timp ce riscurile inflationiste aferente cresterii preturilor administrate raman gestionabile. P.5
Deficit fiscal Criteriu Deficit fiscal: 3% din PIB -6 -.7-6 -5.2-3 -3-2.9.2-2.9.1 3-1.9-2.7 FR 27 Deficit fiscal (% PIB) (ESA95) -3.5-4.6 FR 212 Deficit fiscal (% PIB) (ESA) Procesul de consolidare fiscala din ultimii ani a contribuit la iesirea Romaniei din procedura de deficit excesiv (EDP) a Comisiei Europene. P.6
Deficit extern Criteriu Deficit extern: 5% din PIB -15-2.9-3.8-1 -5 5 6.3-3.6 212 Cont curent (% PIB) -1.9 FR Ajustare semnificativa pozitiva pro-ciclica a contului curent, pe fondul unei cereri interne reduse P.7
Datorie guvernamentala Criteriu Datorie guvernamentala: 6% din PIB 1 27.9 1 45.5 8 8 12.8 6 4 2 65.2 38. 6 4 2 81.6 45. 64.2 FR 27 Datorie guvernamentala (% din PIB, ESA95) 55.8 FR 9.3 212 Datorie guvernamentala (% din PIB, ESA95) Cresterea necesarului de finantare pe fondul deteriorarii deficitelor fiscale in timpul recesiunii si a scaderii surselor interne de finantare P.8
Curs de schimb Criteriu Curs de schimb:: +/- 5% anual 1.4% 1.2% 1.%.8%.6%.4%.2%.% Jan-11 Aug-11 Mar-12 Oct-12 May-13 Dec-13 EURN EURK EURHUF EURN *averag e monthly volatility Volatilitatea mai redusa a cursului de schimb sustine stabilitatea financiara si a preturilor. Un curs stabil ajuta exportatorii, atenueaza riscul de curs de schimb pentru datornicii in moneda straina (preponderent euro) si descurajeaza fluxurile speculative de capital. P.9
Dobanda de politica monetara Criteriu Dobanda cheie: asigurarea stabilitatii preturilor.25 EU 2.5 HU 4 2 2.5 3.5 Dobanda de politica monetara Apr 214 (%).5 % 1 9 8 7 6 5 4 3.5 3 2.7 2 1 2.5.25.5 Oct-9 Aug-1 Jun-11 Apr-12 Feb-13 Dec-13 HU EU Relaxarea conditiilor monetare pe canalul dobanzii de politica monetara vizeaza incurajarea revenirii economice. Pe fondul reducerii inflatiei si a presiunilor inflationiste, BNR a initiat un ciclu de reducere a ratei dobanzii de politica monetara incepand cu luna iulie 213. P.1
Previziuni 211 212 213 214 215 216 PIB (%) 2,2,6 3,5 2,6 3,1 3,4 Inflatie (%) 3,1 5, 1,55 2,5 2,5 2,6 Dat. publica (% din PIB, cash) 38,5 41, 4,1 39,5 39, 38,5 Deficit fiscal (% din PIB, cash) -4,1-2,5-2,5-2,5-1.8-1.5 Deficit extern (% din PIB) -4,4-3,8-1,1-1,4-1,6-2, ISD (EUR bln) 1,9 1,6 2,71 3, 3,5 4, EUR/N 4,3197 4,4287 4,4847 4,4 4,38 4,35 d.p.m. 6, 5,25 4, 3,5/,25 2,75 2,25 P.11
Unui lucru fără cale, cale dând, alte lucruri fără cale vor urma Dimitrie Cantemir Nu făgădui decât jumătate din ceea ce poţi face cu uşurinţă! Eugeniu Carada P.12