Microsoft Word - R2004_At127.doc

Documente similare
Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

CV Florin F. NICHITA Adresa: Institutul de Matematica Simion Stoilow al Academiei Romane, P.O. Box 1-764, RO-70700, Bucuresti, ROMANIA Afiliere: Insti

Curriculum Vitae INFORMAŢII PERSONALE Sîntămărian Alina Str. Memorandumului nr. 28, Cluj-Napoca Na

CV Dan Caragheorgheopol-ian2014

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

Microsoft Word - CVAdrianaBalan2018 varianta pt dosar.docx

Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,

Cursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative l

Microsoft Word - Ioana Fisa Candidat.doc

Capitolul MD. 10 Metoda funcţiilor Liapunov Fie sistemul diferenţial x = f (t, x), t t 0, x D R n. (10.1) Presupunem că x = 0 este punct de echilibru,

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

Microsoft Word - cap1p4.doc

FIŞA DISCIPLINEI

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Bârză, Silviu Bucureşti, România Telefon(oane) Mobil: Fax(uri) E-

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

Europass CV

PROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR

Prezentarea cursului Didactica Matematicii Oana Constantinescu

MIHAI GHEORGHE MIHĂILESCU 1. Corespondenţă Adresă de corespondenţă: Departamentul de Matematică, 13 A. I. Cuza, Craiova, Romania Adresă

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

06. Modelarea continua si discreta a sistemelor - MAGS 1

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA

TEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Nr

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap

Curriculum Vitae Nicuşor Costea 1. Date personale Sunt născut la data 26 iunie 1984 în oraşul Corabia, judeţul Olt şi sunt de naţionalitate română. Ad

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IASI FACULTATEA DE FIZICA Domeniul fundamental: Ştiinţe inginereşti Domeniul de licenţă: Ştiinţe inginereşti apl

Specializarea: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ Specialization: Industrial Economic Engineering Titlul absolventului: Inginer diplomat / Conferred titl

2

Microsoft Word - Curs_07.doc

Grafuri - Concepte de baza. Tipuri de grafuri. Modalitati de reprezentare

15. Logică matematică cu aplicații în informatică - MI 3

programa_olimpiada_matematica_IX-XII_

Microsoft Word - EUROPASS_Litcanu_2017.doc

Retele Petri si Aplicatii

Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Hălălae Ioan Telefon(oane) Mobil: Fax(uri) (uri)

Notiuni de algebra booleana

Microsoft Word - cvAcuDumitru.doc

Examenul de bacalaureat 2012

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Universitatea “Lucian Blaga ”din Sibiu Data

Microsoft Word - 03 Dominica MOISE.doc

MergedFile

UNIVERSITATEA TEHNICA FACULTATEA DE AUTOVEHI CULE RUTI ERE, MECATRONI CA si MECANI CA Ghid pentru redactarea, elaborarea şi prezentarea Proiectului de

O metodă de rafinare a unor inegalităţi geometrice Temistocle BÎRSAN 1, Marius DRĂGAN 2, Neculai STANCIU 3 Abstract. This paper presents a method to o

02. Analiza matematica 3 - MI 2

Complemente de Fizica I Cursul 1

Microsoft Word - RAPORT_ANUAL_DE_AUTOEVALUARE protejat_1_.doc

Studii Curriculum Vitae Mircea Bîrsan Sunt născut la 1 Mai 1973 în Iaşi, România. Am absolvit Liceul C. Negruzzi din Iaşi în anul In timpul lice

Facultatea de Matematică şi Informatică PLAN OPERAŢIONAL 2017 Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Cluj-Napoca, RO Tel: Fax: e-

Examenul de bacalaureat 2012

CURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t),

Examenul de bacalaureat 2012

Microsoft Word - TIC5

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Mate

Raport tehnic şi ştiinţific final privind implementarea proiectului PN-III-P2-2.1-PED Acronim: ForVer Răzvan Diaconescu Decembrie Rez

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

fb-bente-corneliu-lista-lucrari

Anexa nr. 2 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST 1.2 Facultatea FIZICA 1.3 Departamentu

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE EXACTE DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA Pozitia postului: 23 Disciplina postului: Inteligenta artificială

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

Electricitate II

Sinteza lucrarii Algebre Hopf, omologie ciclica si categorii monoidale Proiect Idei (Cod 69), contract nr. 560/2009 Director: prof. dr. Dragos STEFAN

Investeşte în oameni

Nr

Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL

Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş

I

Şcoala ………

1

* NOTE

CV-Europass Catană-RO.pdf

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare

Microsoft Word - Adela_Programa_Matematici speciale_2015_2016 (1).doc

Curriculum vitae Europass

Microsoft Word - fisa-Prelucrarea-Digitala_Imaginilor-RO-Anca-Ignat-2018

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev

A TANTÁRGY ADATLAPJA

Microsoft Word - 6 FD_Informatica SGBD II CIG 2017.doc

MD.09. Teoria stabilităţii 1

Algebra si Geometri pentru Computer Science

Analiză de flux de date 29 octombrie 2012

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Mate

ANEXA 1 RECOMANDARI LICENTA

Teme pentru Gradul I ( V

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

PREZENTAREA BIBLIOTECII U

Transcriere:

NR CONTRACT: 33346/29.06.2004 TIP PROGRAM: At COD CNCSIS: 127 AN DE DERULARE: I (2004) Valoare totală grant: 42 000 mii lei Denumirea Proiectului: ABORDAREA NOŢIUNILOR DE SIMETRIE ŞI SPAŢIU DIN PERSPECTIVA GRUPOIZILOR Director de proiect: lector dr. Mădălina Roxana Buneci Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Sinteza lucrării 1. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniu Geometria necomutativă (inventată de A. Connes) este un domeniu nou în matematică cu o dezvoltare rapidă ce leagă între ele diverse ramuri ale matematicii si fizicii. Ideea de bază in geometria necomutativă este de a trata anumite clase de algebre necomutative pe post de spaţii (în sens geometric) şi de a extinde instrumentele matematicii comutative (topologie, geometrie, analiză, algebră comutativă) în acest nou context. În geometria clasică spaţiul este considerat ca fiind o mulţime de puncte înzestrată cu o structura suplimentară (de exemplu, structură topologică dată printr-o familie de mulţimi deschise sau structura diferenţiabilă dată prin intermediul unui atlas). În cazul clasic fiecărui spaţiu local compact (Hausdorff) X i se poate asocia C*-algebra (comutativa) C(X) a funcţiilor continue care se anulează la infinit. Binecunoscutul rezultat Gelfand-Naimark stabileşte reciproca: dându-se o C*-algebra comutativă A se poate construi un spaţiu local compact (Hausdorff) X astfel încât A= C(X). Punctele lui X sunt caracterizate de idealele maximale ale lui A (sau echivalent de caracterele lui A), si deci se poate reconstrui structura geometrică a lui X plecând de la A. Abordarea bazată pe geometria necomutativă presupune regăsirea geometriei unui spaţiu plecând de la o *- algebră necomutativă. Prin analogie cu cazul comutativ, * -algebrele necomutative sunt interpretate ca algebre de funcţii pe un spaţiu necomutativ. Este important de menţionat ca există două interpretări diferite privind relaţia dintre spaţiile necomutative si *- algebrele asociate. Una presupune ca spaţiile determină algebrele (până la un izomorfism) şi algebrele determină spaţiile. Cealaltă (propusă iniţial de Connes) presupune ca geometria este determinată de clase de C*-algebre Morita echivalente În sens tare (definiţie introdusă de M. Rieffel în Induced representations of C * -algebras, Adv. in Math. 13(1974), 176-254 şi în Strong Morita equivalence of certain transformation group C * -algebras, Math. Ann. 222(1976), 7-22, pe baza noţiunii de C*-modul Hilbet). Cu alte cuvinte această a doua abordare presupune că C*-algebre neizomorfe, dar Morita echivalente in sens tare descriu acelaşi spaţiu necomutativ. Geometria necomutativă oferă instrumente pentru studiul unor spaţii patologice din punct de vedere topologic. În Noncommutative Geometry (Academic Press, 1994) Alain Connes exemplifică o astfel de situaţie considerând covorul lui Penrose ca spaţiu 1

topologic X. Din punct de vedere topologic X nu poate fi distins de un punct, deşi geometric este diferit de un punct. Algebrele de convoluţie asociate unui grupoid joacă un rol major in domeniul geometriei necomutative. Spaţiile necomutative pot fi caracterizate deseori ca spaţiul orbitelor unui grupoid. Spaţiu orbitelor poate fi un spaţiu patologic din punct de vedere topologic. De aceea pentru studiul spaţiului respectiv se utilizează (pe post de algebră de funcţii pe spaţiu necomutativ) C * -algebra asociată grupoidului din care provine spaţiul orbitelor. Pentru definirea produsului de convoluţie este necesar un analog al măsurii Haar pe grupurile local compact. Acest analog consta dintr-un sistem de măsuri indexate după spaţiul unităţilor grupoidului şi care îndeplinesc condiţii de invarianţă şi continuitate. Un rezultatul al lui Ramsay (din Topologies on measured groupoids, J. Functional Analysis 47 (1982), 314-343) arată ca grupoizii cu măsură pot fi presupuşi înzestraţi cu topologii local compacte. Insă, nu orice grupoid local compact admite un sistem Haar (continuu), şi de asemenea sistemele Haar nu sunt neapărat unice. Condiţia de continuitate impusă sistemului Haar are consecinţe topologice (aplicaţiile de proiecţie ale grupoidului trebuie să fie deschise). Pe de altă parte această condiţie de continuitate este crucială in construcţia C * -algebrei asociate grupoidului (după cum a arătat Seda în On the continuity of Haar measure on topological groupoids, Proc. Amer. Math. Soc., 96 (1986), 115-120). Deci grupoizilor pentru care aplicaţiile de proiecţie nu sunt deschise, nu li se poate asocia o C * -algebră (in sensul lui Renault). A.K. Seda a stabilit rezultate referitoare la continuitatea, existenţa si unicitatea sistemelor Haar pe grupoizi local compacţi. Seda a arătat (în A continuity property of Haar systems of measures, Ann. Soc. Sci. Bruxelles 89 IV (1975), 429-433) ca dacă grupoidul este local tranzitiv, atunci condiţia de continuitate impusa unui sistem Haar este o consecinţă a condiţiei de invarianţă. Cazul opus al grupoizilor total intranzitivi a fost tratat de Renault (în The ideal structure of groupoid crossed product C - algebras, J. Operator Theory, 25 (1991), 3-36.), care a arătat că un fibrat grupal G admite un sistem Haar continuu dacă si numai dacă aplicaţia lui de proiecţie este deschisă. 2. Obiectivele ştiinţifice prevăzute Obiectivul de bază al acestui proiect (pentru anul I de derulare) a fost studiul modului în care C*-algebra asociata unui grupoid depinde de sistemul Haar ales. Acest studiu este relevant datorită rolului C*-algebrelor asociate grupoizilor in geometria necomutativă, unde grupoizii reprezintă o sursă de spaţii necomutative. Nu se cunoaşte dacă C * -algebrele asociate cu două sisteme Haar diferite sunt sau nu *-izomorfe. Singurul rezultat asupra independenţei C*-algebrei de sistemul Haar este cel al lui Muhly, Renault si Williams (din Equivalence and isomorphism for groupoid C -algebras, J. Operator Theory 17(1987), 3-22) conform căruia la sisteme Haar diferite corespund C * -algebre Morita echivalente în sens tare. Tot Muhly, Renault si Williams au arătat că C*-algebra C * (G) asociată unui grupoid tranzitiv local compact G (înzestrat cu un sistem Haar) este izomorfă cu C * (H) K(L 2 (G (0), µ)), unde H este un grup de izotropie a grupoidului, G (0) este spaţiul unităţilor, µ este o măsura Radon cu suportul egal cu G (0), C * (H) este C*- algebra asociată grupului H, iar K(L 2 (G (0), µ)) este algebra operatorilor compacţi pe L 2 (G (0), µ). Pentru a demonstra aceasta teorema ei au arătat mai întâi ca C * (G) si C * (H) sunt Morita echivalente în sens tare via un C * -modul Hilbert X 1. În consecinţă, C * (G) 2

este *-izomorfă cu algebra de imprimitivitate a lui X 1. Apoi au construit un alt C * -modul Hilbert X 2 peste C * (H) a cărui algebră de imprimitivitate este C * (H) K(L 2 (G (0), µ)) pentru o anumită masura µ. De aici a rezultat izomorfismul dintre C * (G) si C * (H) K(L 2 (G (0), µ)) şi mai mult a rezultat independenţa de sistemul Haar. Scopul principal al acestui proiect, în primul an de derulare, a constat în determinarea unor clase mai generale de grupoizi pentru care C * -algebrele asociate cu două sisteme Haar diferite sa fie *-izomorfe. Abordare propusă (utilizarea structurii sistemelor Haar) este diferita de cea a lui Muhly, Renault si Williams. Mai precis, este vorba despre utilizarea descompunerilor sistemelor Haar în raport cu grupoidul principal asociat sau descompuneri mai fine. Studiul sistemelor Haar şi a descompunerilor sistemelor Haar pe un grupoid aduce informaţii suplimentare asupra topologiei grupoidului. Un obiectiv secundar al acestui proiect a fost familiarizarea studenţilor cu felul in care grupoizii pot măsura simetria, şi de ai încuraja sa aplice acest concept in grafica pe calculator. 3. Rezultate ştiinţifice Studiul continuităţii sistemelor Haar şi a continuităţii descompunerilor sistemelor Haar în raport cu grupoidul principal asociat a condus la obţinerea unui răspuns negativ la o întrebare pusă de Kirill Mackenzie (în Lie groupoids and Lie algebroids in differential geometry, LMS Lecture Note Ser., vol. 124, Cambridge Univ. Press, 1987): Fiind dat un morfism ϕ : G H de grupoizi topologici, continuitatea lui ϕ pe o vecinătate a bazei lui G, atrage după sine continuitatea lui ϕ în orice punct din G? Mai mult, s-au caracterizat grupoizii pentru care problema pusă de Mackenzie are răspuns pozitiv (mai precis, s-a demonstrat că dacă G este un grupoid în care fiecare orbită conţine cel puţin două elemente şi dacă aplicaţiile de proiecţie asociate lui G sunt deschise, atunci continuitatea oricărui morfism ϕ de grupoizi topologici într-o vecinătate a bazei lui G atrage după sine continuitatea lui ϕ pe G, dacă şi numai dacă G este local tranzitiv). Aceste rezultate se găsesc în lucrarea : M. Buneci, Morphisms that are continuous on a neighborhood of the base of a groupoid, în curs de apariţie în Studia Sci. Math. Hungar. Un alt rezultat obţinut în acest proiect este construcţia unei C * -algebre asociate unui grupoid local compact care să fie independentă de sistemul Haar. Pentru grupoizii local tranzitivi această nouă C * -algebră coincide cu C * -algebra uzuală (introdusă de Renault în A groupoid approach to C - algebras, Lecture Notes in Math. Springer- Verlag, 793, 1980). Ca o consecinţă, se regăseşte (într-o variantă mai generală) rezultatul lui Muhly, Renault si Williams privind izomorfismul dintre C * -algebrele asociate unor sisteme Haar diferite pe un grupoid local compact tranzitiv. Spre deosebire de abordarea lui Muhly, Renault si Williams, izomorfismul dintre C * -algebrele asociate unor sisteme Haar diferite este explicit pus în evidenţă. În cazul grupoizilor proprii principali această nouă C * -algebră conţine C * -algebra uzuală. De asemenea, s-a arătat că în cazul unui grupoid propriu principal înzestrat cu două sisteme Haar ale căror descompuneri induc fibrate Hilbert cu "baze" continue, C * -algebrele uzuale (introduse de Renault) asociate celor două sisteme Haar sunt *-izomorfe. Aceste rezultate se găsesc în lucrarea : 3

M. Buneci, Isomorphic groupoid C * -algebras associated with different Haar systems, trimisă la New York J. Math. O prezentare a acestor rezultate precum şi a faptului că noua C * -algebră construită poate fi privită ca o subalgebră a C * -algebrei introduse de A. Ramsay şi M. E. Walter (în Fourier-Stieltjes algebas of locally compact groupoids, J. Functional Analysis 148 (1997), 314-367) s-a făcut prin intermediul posterului "Groupoid C*-algebras which are independent of the Haar systems" prezentat de M. Buneci la 4 ECM (Fourth European Congress of Mathematics), Stockholm, 27 iunie - 2 iulie 2 2004. Punerea în evidenţă a unor clase particulare de grupoizi pentru care noua C * - algebră construită şi C * -algebra uzuală (introdusă de Renault) coincid a fost punctul principal al comunicării M. Buneci, C*-algebras associated to groupoids with proper orbit space, comunicare la OT20 (20 th International Conference on Operator Theory), Timişoara, 30 iunie-5 iulie 2004. Construcţia C * -algebrei independente de sistemul Haar s-a făcut plecând de la o secţiune σ : G (0) G F a aplicaţiei d F : G F G (0), d F (x) = x -1 x, unde F este o submulţime a spaţiului unităţilor care conţine exact un element din fiecare orbită. Dacă d F este deschisă se pot demonstra o serie de proprietăţi ale descompunerilor sistemelor Haar şi ale C * -algebrelor asociate. În M. Buneci, An application of Mackey's selection lemma, trimisă spre publicare pentru Procedings of ICNODEA-2004 (International Conference on Nonlinear Operators, Differential Equations and Applications), Cluj Napoca (Romania), 24-27 august 24-27 2004. s-a demonstrat că dacă restricţia aplicaţiei de proiecţie r a grupoidului la fibratul grupurilor de izotropie este deschisă, atunci d F este deschisă dacă şi numai dacă d F admite o secţiune regulată (un invers la dreapta care transportă mulţimile compacte în mulţimi relativ compacte în G F ). Un obiectiv secundar al acestui proiect a fost familiarizarea studenţilor (din echipă) cu felul in care grupoizii pot măsura simetria. Am realizat împreună două lucrări. În M. Buneci, C. Cercel, A. Dincă, A program for obtaining the symmetry groupoid associated to a labeled graph, Proceedings of the International Scientific Conference "Economy and Globalization", June 4-5, 2004, Târgu-Jiu, România, 289-294 s-au asociat diverşi grupoizi unui graf orientat etichetat pornind de la construcţia grupoidului simetric definit de Stewart, M. Golubitsky and M. Pivato (în Symmetry groupoids and patterns of synchrony in coupled cell networks, SIAM J. Appl. Dynam. Sys. 2 (4) (2003) 609-646). De asemenea s-a realizat un program în C pentru determinarea elementelor ce aparţin grupoizilor introduşi în lucrare. În lucrarea 4

M. Buneci, C. Cercel, A. Dincă, V. Ungureanu, Groupoids and Coloring of Graphs, acceptată pentru Proceedings of ICTAMI 2004 (International Conference on Theory and Applications of Mathematics and Informatics) September 16-18, 2004, Thessaloniki (Greece), (dar neprezentată la conferinţă). s-au definit doi grupoizi de simetrie asociaţi uni graf orientat colorat (cu noduri colorate) şi s-au caracterizat diverse moduri de colorare a grafului cu ajutorul grupoizilor de simetrie introduşi. În concluzie, s-au obţinut rezultate parţiale privind rezolvarea problemei deschise (Este sau nu C * -algebra asociată unui grupoid local compact independentă (până la un *- izomorfism) de sistemul Haar?) care constituie scopul principal al acestui proiect. De asemenea, s-a reuşit să se dea un răspuns (negativ) la o problemă ridicată de Mackenzie în 1987, şi să se caracterizeze grupoizii pentru care întrebarea pusă de Mackenzie are răspuns afirmativ. Studenţii din echipă au fost încurajaţi să înţeleagă si sa aplice în domeniul lor de interes concepte matematice noi, şi să participe la manifestări ştiinţifice. 4. Mobilităţi (vizite de studiu, participări la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale in concordanţă cu tematica grantului) 1. C. Cercel şi A. Dincă, premiul II. la sesiunea de comunicări ştiinţifice StudIT 26-28 martie 2004, Universitatea de Vest Timişoara. 2. M. Buneci, C. Cercel, A. Dincă, International Scientific Conference "Economy and Globalization", June 4-5, 2004, Târgu-Jiu- titlul comunicării: A program for obtaining the symmetry groupoid associated to a labeled graph 3. M. Buneci, 4 ECM (Fourth European Congress of Mathematics), Stockholm, June 27 -July 2 2004 - Poster: Groupoid C*-algebras which are independent of the Haar systems. 4. M. Buneci, OT20 (20 th International Conference on Operator Theory), Timişoara, June 30 -July 5 2004-Titlul comunicării: C*-algebras associated to groupoids with proper orbit space 5. A. Dincă, Summer School for Image Processing 2004, July 05-15 2004, Graz, Austria. 6. M. Buneci, ICNODEA-2004 (International Conference on Nonlinear Operators, Differential Equations and Applications), Cluj Napoca (Romania), August 24-27 2004 -Poster : An application of Mackey's selection lemma. 7. M. Buneci, Analysis and Applied Mathematics Summer School, Rome, University "La Sapienza", September 20-24, 2004. 5

5. Lista lucrărilor realizate în proiect 1. M. Buneci, C. Cercel, A. Dincă, A program for obtaining the symmetry groupoid associated to a labeled graph, Proceedings of the International Scientific Conference "Economy and Globalization", June 4-5, 2004, Târgu-Jiu, România, 289-294 2. M. Buneci, Morphisms that are continuous on a neighborhood of the base of a groupoid, în curs de apariţie în Studia Sci. Math. Hungar. 3. M. Buneci, Isomorphic groupoid C * -algebras associated with different Haar systems, trimisă la New York J. Math. 4. M. Buneci, An application of Mackey's selection lemma, trimisă spre publicare pentru Procedings of ICNODEA-2004 (International Conference on Nonlinear Operators, Differential Equations and Applications), Cluj Napoca (Romania), 24-27 august 24-27 2004. 5. M. Buneci, C*-algebras associated to groupoids with proper orbit space, în pregătire. 6. Alte lucrări acceptate pentru publicare (legate de tematica grantului) 1. M. Buneci, Necessary and sufficient conditions for the continuity of a pre- Haar system at a unit with singleton orbit, în curs de apariţie în Quasigroups and Related Systems. 2. M. Buneci, Amenable equivariant maps defined on a groupoid, în curs de apariţie în Proceedings of of the Operator Algebras and Mathematical Physics conference, Sinaia, June 26-July 4, 2003 (eds. O. Bratteli, R.Longo, H. Siedentop), Theta Foundation. Târgu-Jiu, 27 septembrie 2004 Director de proiect, Lector dr. Mădălina Roxana Buneci 6