SSC-Impartire

Documente similare
Microsoft Word - Notiuni de arhitectura calculatoarelor.doc

Microsoft Word - Lab1a.doc

Microsoft Word - Curs1.docx

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

Școala: Clasa a V-a Nr. ore pe săptămână: 4 Profesor: MATEMATICĂ Clasa a V-a Aviz director PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ Nr. crt. Unitatea de

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx

Microsoft Word - O problema cu bits.doc

Microsoft Word - Lucrarea_10_t.doc

1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

L4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par

Noțiuni de bază ale criptografiei

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

Microsoft Word - IngineriF_A.DOC

Adresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este ace

L4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par

De la BIT la procesor

METODE NUMERICE ÎN INGINERIE

Microsoft Word - PI-L7r.doc

Microsoft Word - a5+s1-5.doc

Proiect

DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Universul. Planetele. Timpul.Banii

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

LABORATOR 2

Microsoft Word - PLANIFICARE CLASA 2.doc

Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare

1

Laborator Implementarea algoritmului DES - Data Encryption Standard. Exemplu DES Algoritmul DES foloseşte numere b

Cuantizare Vectoriala.doc

Microsoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc

Subiecte_funar_2006.doc

Slide 1

Spatii vectoriale

Calcul Numeric

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO

Secţiunea 7-8 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 ID 100 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeau

Semestrul I Unitatea de învățare: Numere și sunete din jurul nostru Nr. de ore alocat: 15 ore (12 + 3) Proiectarea unităților de învățare Nr. crt. Det

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014

Microsoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator

Matematica - Clasa teste pentru grupele de excelenta

Elemente de aritmetica

PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL

Coman Marinela Furnizor program formare acreditat: CCD BRĂILA Denumire program: INFORMATICĂ ŞI TIC PENTRU GIMNAZIU Clasa a V-a Categorie: 1; Tip de co

ALGORITHMICS

Complemente de Fizica I Cursul 1

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da

Guns N' Roses Video Slots Regulile jocului Guns N' Roses Video Slots este un slot video cu 5 role, 3 rânduri și 20 de linii care conține substituții W

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava Şcoala Gimnazială Luca Arbure CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a VIII a 29 APRILIE 2017 Clasa a I

Laborator 5 - Paradigme de Programare

gaussx.dvi

B

PROIECT DIDACTIC PROFESOR: CIUREA ALINA MIHAELA DATA: ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ORBEASCA DE SUS CLASA a III a EFECTIVUL: 18 elevi: 8 fete, 10

PowerPoint Presentation

PR_COD_1amCom

Notiuni de algebra booleana

Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA 1 Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE 100 puncte NR Un număr natural nenul V care se plictisea singur,

Redresoare comandate.doc

PROGRAMA CONCURSUL MICII CAMPIONI I. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVAȚARE 1.1. Explicarea unor modele / regularităţi, pent

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

ENVI_2019_matematica_si_stiinte_Test_2_Caietul_elevului_Limba_romana

Slide 1

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Subiectul 1

Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1

Diapositive 1

Fâciu N. Maria-Ema CASA CORPULUI DIDACTIC BRĂILA PROGRAM DE FORMARE INFORMATICĂ ȘI TIC PENTRU GIMNAZIU CLASA A V-A SERIA 1 GRUPA 2 CURSANT: Fâciu N. M

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

carteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf

Microsoft Word - CarteC.doc

Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,...,

Microsoft Word - versiunea D doc

LABORATOR I

-

Microsoft Word - 663E5DA5.doc

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc

Microsoft Word - 5_ _Eval_ ETC_master_ESI_AnI-II_completat.doc

Clasa: a II-a An școlar: Disciplina: Matematică și explorarea mediului clasa a II-a EDITURA CD PRESS Ghidul complet disponibil pe

Nr

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Programarea calculatoarelor. Note de curs Marius Minea 1 Introducere în programarea în C 1.1 Funcţii în limbajul C Calcule şi funcţii La origine, rolu

8.1. Elemente de Aritmetică. 8. Aplicatii (15 aprilie 2019) Lema 8.1. Fie (A, +) un grup abelian şi H, K A. Atunci H K şi H + K = {h + k h H şi k K} s

Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Intercl

Calcul Numeric

Microsoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc

Curs 8: Tehnica divizării (I) Algoritmi si structuri de date - Curs 8 1

OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1

1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au d

Laborator 2

Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe

Comutatoare cu came rotative Comutatoare cu came rotative Comutatoarele rotative cu cameră seriile CS sunt destinate operaţionilor cu comutări multipl

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil

Microsoft Word - WME-versiunea rtf

Transmisia datelor multimedia in retele de calculatoare <Titlu Lucrare>

4. Creşterea vitezei de execuţie a algoritmilor intensiv computaţio-nali cu ajutorul coprocesoarelor ataşate, bazate pe structuri logice reconfigurabi

Transcriere:

Adunarea Înmulțirea Numere și operații în virgulă mobilă 1

Împărțirea cu refacerea restului parțial Împărțirea fără refacerea restului parțial 2

Primul operand: deîmpărțit (X) Al doilea operand: împărțitor (Y) Rezultate: câtul (Q), restul (R) X = Q Y + R, R < Y Algoritmul de împărțire zecimală: Se alege o cifră și se scade produsul dintre această cifră și împărțitor din restul parțial Dacă rezultatul este mai mic decât împărțitorul, cifra a fost aleasă corect 3

În caz contrar, se alege o altă cifră și scăderea se repetă În fiecare pas se obține o cifră a câtului Împărțirea binară Constă din scăderi repetate ale împărțitorului Y din restul parțial R Scăderile se efectuează numai dacă Y R cifra câtului este 1 În caz contrar, cifra câtului este 0 4

Exemplu: Împărțirea numerelor 74 (1001010 2 ) și 8 (1000 2 ) 1001010 : 1000 = 0001001 Cât 1000 10 Resturi parțiale 101 1010 1000 10 Rest 5

Împărțirea Împărțirea fără refacerea restului parțial 6

7

8

Deplasarea restului parțial la stânga în locul deplasării împărțitorului la dreapta: Produce aceeași aliniere Simplifică circuitele necesare pentru UAL și registrul împărțitorului (n biți în loc de 2n) A doua îmbunătățire: primul pas nu poate genera o cifră de 1 în cadrul câtului Inversarea ordinii operațiilor: deplasare, apoi scădere se poate elimina o iterație 9

Dimensiunea registrului A poate fi redusă la jumătate Registrele A și Q pot fi combinate Se deplasează biții deîmpărțitului în registrul A în loc de a deplasa zerouri Registrele A și Q sunt deplasate la stânga împreună 10

11

12

Exemplul 2.3 X = 13, Y = 5 Împărțirea utilizând versiunea finală a algoritmului X = 13 = 1101 2 Y = 5 = 0101 2 Y = 5 = 0101 2 = 1 1011 2 Rest: 0 0011 2 (3); Cât: 0010 2 (2) 13

Pas A Q (X) B (Y) Operații 0 0 0000 1101 0101 Inițializare 1 0 0001+ 1 1011 1 1100+ 0 0101 0 0001 2 0 0011+ 1 1011 1 1110+ 0 0101 0 0011 3 0 0110+ 1 1011 0 0001 4 0 0011+ 1 1011 1 1110+ 0 0101 0 0011 1010 1010 0101 0100 0100 0101 1000 1001 0101 0010 0010 0101 shl (A_Q) A A - B A A + B Q 0 0 shl (A_Q) A A - B A A + B Q 0 0 shl (A_Q) A A - B Q 0 1 shl (A_Q) A A - B A A + B Q 0 0 14

Împărțirea cu refacerea restului parțial 15

Refacerea restului parțial determină creșterea timpului de execuție a operației În medie, refacerea se efectuează în 50% din cazuri Fiecare adunare a împărțitorului la restul parțial este urmată de o scădere în pasul următor Restul parțial este deplasat în prealabil la stânga cu o poziție înmulțire cu 2 16

Împărțirea cu refacerea restului parțial: R R Y R R Y + Y R 2 R R 2 R Y Împărțirea fără refacerea restului parțial: R R Y R 2 R 2 Y R 2 R 2 Y + Y 17

Algoritmul fără refacerea restului parțial: Se deplasează registrele A_Q la stânga Dacă în pasul precedent restul parțial a fost pozitiv, se scade împărțitorul din restul parțial Dacă restul parțial a fost negativ, se adună împărțitorul la restul parțial După ultimul pas, dacă restul parțial este negativ, restul trebuie refăcut 18

Se utilizează un bistabil suplimentar BS BS indică operația care trebuie efectuată: BS = 0: scădere BS = 1: adunare În prima etapă se efectuează o scădere BS este inițializat cu 0 19

Exemplul 2.4 X = 14, Y = 3 Împărțirea utilizând metoda fără refacerea restului parțial X = 14 = 1110 2 Y = 3 = 0011 2 Y = 3 = 0011 2 = 1 1101 2 Rest: 0 0010 2 (2); Cât: 0100 2 (4) 20

Pas A Q (X) B (Y) BS Operații 0 0 0000 1110 0011 0 Inițializare 1 0 0001 + 1 1101 1 1110 + 1100 1100 0011 1 shl (A_Q) A A B Q 0 0 2 1 1101 + 0 0011 0 0000 + 3 0 0001 + 1 1101 1 1110 4 1 1100 + 0 0011 1 1111 + 1000 1001 0011 0 0010 0010 0011 1 0100 0100 0011 1 5 0 0011 0 0010 0100 0011 0 shl (A_Q) A A + B Q 0 1 shl (A_Q) A A B Q 0 0 shl (A_Q) A A + B Q 0 0 A A + B 21

Împărțirea cu refacerea restului parțial În fiecare etapă, se efectuează deplasarea la stânga a restului parțial și scăderea împărțitorului din restul parțial Dacă se obține un rezultat negativ, restul parțial trebuie refăcut Împărțirea fără refacerea restului parțial După deplasarea la stânga a restului parțial, operația depinde de rezultatul din pasul precedent Restul parțial a fost pozitiv: scădere Restul parțial a fost negativ: adunare 22

Versiunea finală a circuitului de împărțire cu refacerea restului parțial Versiunea finală a algoritmului de împărțire cu refacerea restului parțial Principiul metodei de împărțire fără refacerea restului parțial Algoritmul de împărțire fără refacerea restului parțial 23