3. APA 3.1. RESURSELE DE APĂ Teritoriul judeţului Covasna dispune de o reţea hidrografică permanentă bine structurată şi cu bogate acumulări în stratu

Documente similare
Legislaţie

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc

Microsoft Word - Informare august 2011.doc

Nesecret DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT Serviciul Relații cu Publicul și Mass-Media 23 iulie 2016 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGI

Nr

Microsoft PowerPoint - buc. sept.2011 bucurescti - PowerPoint - Copy [Compatibility Mode]

INCDPM-INCDM “Grigore Antipa” CONSTANTA

Microsoft Word - Informare iunie 2012.doc

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor DEPARTAMENTUL Acvacultură, Ştiinţa Mediului şi Cadastru Adresa: Str.

LEGE Nr

Microsoft Word - Apa aer primele+cup.+etc_Marius PUC.doc

32000L0060

CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz

A TANTÁRGY ADATLAPJA

Nr. /ARBDD/ 2012 Către: HUBATI TUDOR Adresa: str.a I a,nr. 187,Ap.19, Loc. Sulina, Jud. Tulcea A p r o b G U V E R N A T O R DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRA

AUTORIZAŢIE DE MEDIU Nr....din... Ca urmare a cererii adresate de AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE- FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTAŢIRI FUNC

Microsoft Word - Fisa disciplinei_Analiza probelor de mediu_Beldean_SM_ doc

Microsoft Word - leg_pl365_04.doc

6.3 Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Conform Directivei Cadru Apă, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corp

DIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 2018

COMITETUL COMUNAL PENTRU

SC NOVACSUR IMPEX SRL

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2

CONFERINȚĂ DE PRESĂ 20 FEBRUARIE 2019 SUBIECTUL 1: Investiții în domeniul gospodăririi apelor cu finanțare de la bugetul de stat, 199,8 milioane lei +

Municipiul Chişinău, fondat în anul mii locuitori Drapelul

FIŞA DISCIPLINEI

EPTISA ROMANIA SRL CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA Capitolul 4 Obiective Nationale si Obiective Judetene 4.1 Abstract 2 4.

Glosar de termeni

Microsoft Word - NY$.docx

Nr

LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I

Dascalu Adina

It S.C. 2SSo tj / /'5.o+- JJJ;<: CONPET S.A. Str. Anul 1848 nr. 1-3, PlOIeŞtI PrahOva, Rormnla Tel: ; fax: e-ma

Nr

Cuprins 1. Introducere Scopul şi obiectivul documentului Aspecte generale Probleme importante de gospodărirea apelor Ape d

PowerPoint Presentation

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea Nr.4845/ RAPORT LUNAR ASUPRA CALITĂ

Capitolul 2 PREZENTAREA GENERALĂ BAZINULUI/SPAȚIULUI HIDROGRAFIC Delimitarea Spaţiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunării si Apelor Costiere Spaţiul

CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii

Microsoft Word - caracterizare climatica noiembrie.docx

Nr

Microsoft Word - 5 C - MEDIU

ESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR

ENVI_2018_matematica_si_stiinte_Test_1_Caietul_elevului_Limba_romana

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

Microsoft Word Ordin nr nitrati din surse agricole.doc

Microsoft Word - caracterizare-climatica-septembrie

Microsoft PowerPoint - 20x_.ppt

Dezvoltarea durabilă

Schema nr

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ

Microsoft Word - HG rectificare bvc 2010 ANIF.doc

FIŞA DISCIPLINEI

Microsoft Word - ordin modificare 125 observatii de la juridic introduse dat in avizare + PNDR (003).docx

Microsoft Word - Draft autorizatie SC N.V.M. - Perimetrul Belci .doc..docx

Microsoft Word - CP nr 66_castig salarial_februarie 2009.doc

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev: Identificarea substantei/pr

draft Proiect decizie S CEO UMC ROSIA - depozit nou carbune

ORDIN Nr din 18 decembrie 2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile p

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Dro

Capitolul 5 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE Directiva Cadru Apă prevede căzonele cu cerințe speciale de protecție stipulate de către alte

Microsoft Word - CP nr 9 castig salarial_noiembrie_2014.doc

utcb

Microsoft Word - Aviz de mediu Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti

Hotararea nr. 537_09 iunie 2010.doc

2011_Bucharest_Marica

Slide 1

Microsoft Word - Metodologie_CDAP.doc

Anexa nr

31990L0415 DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iulie 1990 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitat

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Material de Acoperire Anticorozivă DATE TEHNICE Structură: Material de acoperire bicomponent, cu conţinut de răşină epoxi - poliamidică. Domeniu de ut

Nr

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Comunicarea si Inundatiile in contextul Managementului Integrat al resurselor de apa

CONSILIUL CONCURENŢEI СОВЕТ ПО КОНКУРЕНЦИИ PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI DECIZIE Nr. ASR - 55 din mun. Chişinău Plenul Consiliului Concur

Nesecret DIRECȚIA DE COMUNICARE ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL Serviciul Relații cu Publicul și Mass-Media 24 februarie 2016 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROM

Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘO

Stații de epurare a apelor uzate menajere AS-VARIOcomp K STAȚII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE PENTRU 3 PÂNĂ LA 25 LE AS-VARIOcomp K, AS-VARIOcomp

Anexa 2 ANALIZA DE HAZARD ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR 1. DEFINIŢIE Conform IEC/ISO Ghid 73 Managementul Riscului Voc

Nr

Microsoft Word - proiect acord S.C. ECO AVI FARM S.R.L

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul

Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Brasov Master

Microsoft Word - PMBH_2015_Mures_Cap10_EXCEPTII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU_ doc

Microsoft Word - 6. Informare

Slide 1

Subtle Waves Template

Nesecret DIRECȚIA DE COMUNICARE ȘI RELAȚIA CU PARLAMENTUL Serviciul Relații cu Publicul și Mass-Media 08 mai 2015 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEORO

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Direcția Comunicare 31 ianuarie 2013 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ ŞI A C

CONSILIUL CONCURENŢEI DIRECŢIA TERITORIALĂ RAPORT asupra investigaţiei sectoriale declanşate prin Ordinul nr. 82 din , emis de Preşedintele

Microsoft Word - raport primar 2010 _1_.docx

Slide 1

Transcriere:

3. APA 3.1. RESURSELE DE APĂ Teritoriul judeţului Covasna dispune de o reţea hidrografică permanentă bine structurată şi cu bogate acumulări în straturi aqvifere. Sursele aqvifere, alcătuite din depozite aluvionare,au rezerve importante şi bogate. Izvoarele de ape minerale se găsesc răspândite pe întreaga suprafaţă teritoriului judeţului Covasna. Cele mai multe izvoare de ape minerale se găsesc înşiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (Balvanyoş, Bixad, Micfalău, Malnaş Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş ), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate, potasice, calcice, magneziene, etc., a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Răului Negru pe care se înşiruie, izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru.Mai redusă este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud-est a judeţului. Principala arteră hidrografică a judeţului este Răul Olt care parcurge cca. 15km, în interiorul judeţului Covasna şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radial teritoriul judeţului. Afluentul principal al Râului Olt este Răul Negru, care străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 16,3km,adunându-şi apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de128 m. Această reţea hidrografică foarte bine dezvoltată,precum şi bogăţia apelor minerale cu diversitatea conţinutului lor în săruri minerale,fac din judeţul Covasna un judeţ cu un potenţial important de resurse de apă. 3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt, în judeţul Covasna se împart: -resurse de apă de suprafaţă care în anul 26, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost. -B.H. OLT sector Bixad confuenţă cu Râul Negru 444,6 mil.mc -B.H.Rîul Negru 46,1 mil.mc -B.H.Caşin 117, mil.mc -B.H. Covasna 68,7 mil.mc -B.H. Turia 28,1 mil. mc -B.H. Cormoş 195, mil.mc -B.H. Aita 31,5 mil.mc -B.H. Ozunca 14,9 mil. mc -B.H. Baraolt 59,3 mil. mc -B.H. Vîrghiş 119,5 mil. mc -rezerve de ape subterane tehnic utilizabile, care în anul 26 au fost de 21.982,255 mii mc. Volumul de apă din surse subterane utilizate in anul 26 au fost de 1.152,749 mii mc. 3.1.2. Prelevări de apă. Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 212 beneficiari, dintre care 37 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, prin 3 de captări subterane şi 7 de captări de suprafaţă. 19

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor. Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului abonament privind prestarea de servicii de gospodărirea apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rîmnicu Vâlcea. Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract-abonament cu 37 de beneficiari pentru serviciul de asigurare a apei brute respectiv 39 şi 26 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cît şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr. 17/1996 atrage răspunderea disciplinara,materială,civilă,contravenţională sau penală, după caz. 3. 2. Ape de suprafaţă 3.2.1. Starea râurilor interioare Buletinele de informare asupra calităţii apelor în bazinul hidrografic Olt au fost furnizate lunar de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform acestor buletine monitorizarea calităţii apelor curgătoare se efectuează după cum urmează: -Râul Olt : este monitorizat la nivelul a trei secţiuni de supraveghere -Secţiunea Micfalău -Secţiunea Ilieni -Secţiunea Araci -Râul Negru: monitorizat la nivelul a două secţiuni de supraveghere -Secţiunea Catalina -Secţiunea Chichiş - Pârâul Vârghiş: în secţiunea Vârghiş - Pârâul Covasna: în secţiunea Boroşneu Mare - Pârâul Baraolt: în secţiunea Baraolt - Pârâul Caşin: în secţiunea Ruseni - Pârâul Târlung: în secţiunea amonte confluenţă R.Negru - Pârâul Cormoş: în secţiunea amonte captare Baraolt - Pârâul Talomir: în secţiunea amonte confluenţă R.Olt - Pârâul Mărcuşa: în secţiunea amonte confluenţă R.Negru Clasificarea calităţii apelor de suprafaţă se efectuează conform Ordinului nr.161/26. Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari: C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi Potrivit acestei clasificări, indicatorii de calitate monitorizaţi în secţiunile Râului Olt se încadrează în general în clasa II şi III de calitate. Râul Negru este încadrat în 2

general în clasa II-a de calitate. Această încadrare se datorează regimului de oxigen, nutrienţilor şi mai rar pentru alţi indicatori chimici relevanţi. Cursurile de apă mici mai sus amintite sunt încadrate în general în clasa II-a de calitate. Din punct de vedere biologic, în secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă, calitatea apelor este încadrat în clasele I, II şi III de calitate. Se urmăresc indicatorii: fitoplancton, microfitobentos şi macrozoobentos. Clasa de calitate a III-a este datorat indicatorului macrozoobentos în cazul Râului Olt- secţiunea Ilieni. Din pârâul Baraolt nu s-au prelevat probe biologice din cauza substratului acoperit cu un strat gros de colonii de Sphaerotilus, care plutesc şi în masa apei. Din lipsa organismelor macrozoobentale astfel de secţiuni fac parte din clasa de calitate IV. Potrivit Buletinelor de informare, S.G.A. Sf.Gheorghe monitorizează următoarele secţiuni de referinţă: - pârâul Covasna în secţiunea amonte Covasna - pârâul Ozunca în secţiunea amonte Băţanii Mari - pârâul Cormoş în secţiunea amonte Filia - pârâul Aita în secţiunea amonte Aita Medie Indicatorii de calitate determinaţi se încadrează în general în clasa I-a de calitate. Secţiunile de potabilizare urmărite sunt: amonte priza Covasna şi amonte captare Baraolt. La modul general, din punct de vedere chimic şi biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa de calitate A1. În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor obţinute din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-au modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile medii obţinute sunt reprezentate în următoarele grafice: Fig. 3.2.1-1 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului 21

Fig. 3.2.1-2 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi Fig. 3.2.1-3 Cursuri de ape naturale- nutrienţi 22

Fig. 3.2.1-4 Cursuri de ape naturale- poluanţi toxici specifici Fig. 3.2.1-5 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului 23

Fig. 3.2.1-6 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi Ape de suprafata 26 2 1.8 1.6 1.4 1.2 mg/l 1.8.6.4.2 R.Negru R.Olt Catalina Chichis Let M icfalau Ilieni Araci Augustin Cu.5.5.5 Fe 1.52.67 1.9.76 1.4.82.57 Mn.8.5.7.5.5.3.2 Ni.31.8.17.26.8.4 Zn.1.1.11.5.6.3.1 Pb.4.35 Cd.2.2 Fig. 3.2.1-7 Cursuri de ape naturale- - poluanţi toxici specifici 24

3.2.2. Starea lacurilor Fig. 3.2.1.-8 Cursuri de ape naturale- nutrienţi Eutrofizarea lacurilor naturale şi artificiale este considerată ca fiind problema cea ai cuprinzătoare privind calitatea apei în lume. Eutrofizarea se referă la o îmbogăţire excesivă cu nutrienţi a apei, din care decurg schimbări simptomatice cum sunt producţiile excesive de alge şi/sau alte plante acvatice, deteriorarea calităţii apei, probleme de gust şi miros, mortalitatea peştilor, etc. În viziunea modernă a abordării strategiilor de studiu sistemice, se consideră că instrumentele corespunzătoare pentru evaluarea proceselor implicate sunt: - monitorizarea componentelor biotice şi abiotice - controlul şi modelarea fenomenelor În sensul original, eutrofizarea reprezintă un proces natural de îmbătrânire a unui lac. Acest proces este foarte lent. Eutrofizarea artificială se datorează intervenţiei omului care, prin activităţile sale (chimizarea agriculturii, defrişarea, creşterea animalelor, uranizarea, industralizarea) provoacă o încărcare cu elemente nutritive a ecosistemelor acvatice de tip stagnant. Simptomele tipice pentru eutrofizarea artificială sunt, în general bine cunoscute: apariţia înfloririi apei, dezvoltarea luxuriantă a plantelor acvatice superioare, formarea unei pelicule de alge plutitotoare, mirosuri neplăcute ale apei, diminuarea transparenţei etc. Anexa V a Directivei Cadru precizează elementele biologice de calitate utilizate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor care include, compoziţia şi abundenţa florei şi faunei acvatice. Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna are în program printre altele şi monitorizarea lacurilor şi zonelor umede semnificative. Se urmăresc regulat trei lacuri artificiale: Belin, Reci, Pădureni şi două zone umede Micloşoara şi Buffogo. Se urmăresc indicatori fizico-chimici ca: - tepmeratura aerului - temperatura apei - culoare 25

- miros - ph - conductivitate - consumul biochimic de oxigen (5 zile) - consumul chimic de oxigen ( metoda permanganat) - oxigen diluat - fosfor total (pentru urmărirea gradului de eutrofizare) Indicatorii biologici (pentru încadrarea în sistemul saprobiologic) urmăriţi sunt: - compoziţia fitoplanctonului - compoziţia zooplanctonului În vederea estimării stadiului trofic al unui lac trebuie să se preleveze probe din mai multe secţiuni, minim trei: ieşire lac (baraj), mijloc lac, intrare lac (coada lacului). În cazul lacurilor urmărite numărul punctelor de prelevare variază în funcţie de caracteristicile hidromorfologice ale lacului respectiv. Astfel la Belin sunt patru puncte de prelevare, la Reci cinci iar la Pădureni şase puncte de prelevare. Pe adâncime s-a stabilit un singur profil de recoltare şi anume suprafaţa apei (1-2 cm sub oglinda apei), partea superioară a zonei fotice. Lacul Belin are suprafaţa de 3 ha, fiind sensibil la variaţiile termice şi la cantitatea precipitaţilor. Alimentarea lacului este deficitară, mai ales în lunile de vară când este secetă. Lacul Reci având suprafaţa de 23 ha reacţionează la schimbările de condiţii ca un întreg asemănător lacului Belin prezentând aceleaşi variaţii sezoniere. Lacul Pădureni cu suprafaţa de 86 ha este lacul cu ceea mai mare suprafaţă din judeţ, având un rol important în agrement. Este alimentat de pârâul Beşeneu care are temperatura scăzută tot timpul anului şi gradul de curăţenie satisfăcător care se menţine cu mici devieri pe toată masa apei. Un fenomen mai interesant se observă la analiza biomasei, care prezintă variaţii substanţiale care sunt dependente de variaţiile sezoniere care au loc. Consecutiv în fiecare an se observă fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor, şi uniformizarea biocenozei fitoplanctonice. În această perioadă se observă hipertofierea, fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului. Tabel 3.2.2-1 Lacul Belin (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni) Luna PH CCOM n CBO5 O diz. P total Grad de eutrofizare Zona saproba C% 7.69 3.11.8 6.64.19 mezotrof ß-mezosaproba 85.41 aprilie 7.48 3.89 3.8 6.48.17 mezotrof ß-mezosaproba 84.9 7.7 3.58.55 6.95.19 mezotrof ß-mezosaproba 8 7.72 3.3.55 8.37.49 mezotrof ß-mezosaproba 7.58 media 7.65 3.4 1.25 7.11.3 mezotrof ß-mezosaproba 82.2 7.74 4.3 1.18 5.28.17 mezotrof ß-mezosaproba 8.76 iulie 7.7 4.3 1.35 5.75.4 mezotrof ß-mezosaproba 79.16 7.7 3.87.63 5.59 ß-mezosaproba 85.41 7.54 3.8 1.5 4.57.9 mezotrof ß-mezosaproba 8 media 7.67 3.93 1.5 5.3.1 mezotrof ß-mezosaproba 81.33 7.76 3.81 4.68 8.56.89 eutrof ß-mezosaproba 81.25 august 7.61 3.43 3.4 6.32.99 eutrof ß-mezosaproba 78.57 7.66 3.74 2.8 6.88.14 hipertrof ß-mezosaproba 83.33 7.76 4.82 8.72 9.36.151 hipertrof ß-mezosaproba 85.29 media 7.7 3.95 4.81 7.78.5 eutrof ß-mezosaproba 82.11 octombri 7.26 3.85 7.43 8.37.79 eutrof oligosaproba 1 26

mg/l fosfor mg/l O2 e ß-alfamezosaproba 58.33 7.26 4.17 1.5 6.24.44 mezotrof 7.27 3.53 3.8 7.98.34 mezotrof ß-mezosaproba 7 7.34 3.85 1.35 7.27.158 hipertrof oligosaproba 1 media 7.28 3.85 3.34 7.47.8 eutrof ß-mezosaproba 82.8 Regimul de oxigen al lacului Belin 1 7.11 7.78 7.47 5 5.3 4.81 3.4 3.93 3.95 3.85 3.34 1.25 1.5 aprilie iulie august octombrie CCOMn 3.4 3.93 3.95 3.85 CBO 1.25 1.5 4.81 3.34 O 7.11 5.3 7.78 7.47 CCOMn CBO O Fig. 3.2.2.-1 Regimul de oxigen al Lacului Belin Evolutia starii trofice a lacului Belin.9.8 octombrie.7.6.5 august.4.3 aprilie.2.1 iulie aprilie iulie august octombrie fosfor.3.1.5.8 Fig. 3.2.2.-2 Evoluţia stării trofice a lacului Belin Tabel 3.2.2-2 Lacul Reci (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni) Luna PH CCOMn CBO5 O diz. P total Grad de eutrofizare Zona saproba C% aprilie 7.58 5.5 2.28 6.4.5 oligotrof ß-mezosaproba 77.77 7.67 4.27 2.61 7.75.25 mezotrof ß-mezosaproba 73.68 7.62 4.27 3.48 7.83.2 mezotrof ß-mezosaproba 81.25 7.54 4.89 2.45 5.93.15 mezotrof ß-mezosaproba 69.23 7.55 4.35 1.89 7.35.12 mezotrof ß-mezosaproba 85 media 7.59 4.57 2.54 7.5.2 mezotrof ß-mezosaproba 77.39 iunie 8.1 4.58 2.83 8.3.52 eutrof ß-mezosaproba 84 8.28 4.74 2.44 8.27.44 eutrof ß-mezosaproba 83.87 27

mg/l fosfor mg/l O2 7.69 5.84 4.4 7.79.64 eutrof ß-mezosaproba 9 7.72 6.15 2.12 6.77.77 eutrof ß-mezosaproba 85.71 8.11 5.29 3.86 8.35.4 eutrof ß-mezosaproba 91.66 media 7.96 5.32 3.13 7.84.6 eutrof ß-mezosaproba 87.5 august 8.47 7.11 4.88 1.48.16 hipertrof oligo-ß-mezosaprob 97.36 7.69 1.39 8.48 9.44.119 hipertrof ß-mezosaproba 94.68 8.25 9.76 9.2 1.8.138 hipertrof ß-mezosaproba 86.95 8.44 6.64 4.56 1.96.96 eutrof ß-mezosaproba 86.84 8.41 6.17 3.52 11.6.99 eutrof ß-mezosaproba 9 media 8.25 8.1 6.13 1.66.11 hipertrof ß-mezosaproba 91.17 octombrie 7.68 7.88 3.4 1.43.44 mezotrof oligo-ß-mezosaproba 97.5 7.93 7.9 4.67 1.59.19 oligotrof ß-mezosaproba 84.78 7.83 8.43 7.9.49 mezotrof ß-mezosaproba 76.92 7.8 7.8 3.95 1.9.51 mezotrof ß-alfa-mezosaproba 61.53 7.84 6.77 2.5 1.35.29 mezotrof ß-mezosaproba 9 media 7.82 7.59 2.81 1.3.4 eutrof ß-mezosaproba 82.15 Regimul de oxigen al lacului Reci 15 1 1.66 1.3 7.5 7.84 8.1 7.59 5 4.57 5.32 6.13 2.54 3.13 2.81 aprilie iunie august octombrie CCOMn 4.57 5.32 8.1 7.59 CBO 2.54 3.13 6.13 2.81 O 7.5 7.84 1.66 1.3 CCOMn CBO O Fig. 3.2.2-3 Regimul de oxigen al lacului Reci Evolutia starii trofice a lacului Reci.12.11.1.8.6.6.4.4.2.2 aprilie iunie august octombrie fosfor.2.6.11.4 Fig. 3.2.2-4 Evoluţia stării trofice a lacului Reci 28

Tabel 3.2.2-3 Lacul Pădureni (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni) Luna CCOM Grad de Zona PH n CBO5 O diz. P total eutrofizare saproba C% 7.9 5.6 1.97 1.19.7 oligotrof ß-mezosaproba 68.75 8.9 4.12 4.35 11.54.41 eutrof - aprilie 8.15 3.81 4.11 1.9 - ß-mezosaproba 84.61 7.9 3.97 4.82 1.19 - ß-mezosaproba 95.83 8.16 3.89 2.22 9.8 - ß-mezosaproba 72.22 7.84 2.64 1.5 8.53.22 oligotrof ß-mezosaproba 78.57 media 8.1 3.92 3.16 1.19.1 oligotrof ß-mezosaproba 66.66 7.93 4.67 1.66 8.3.66 eutrof oligo-ßmezosaproba 96.66 7.92 4.52 1.9 9.9.51 eutrof mai oligo-ßmezosaproba 96.66 8.14 4.28 4.43 9.64.64 eutrof 7.9 4.12 2.61 7.19.56 eutrof ß-mezosaproba 81.25 7.8 3.11 2.61 8.22.56 eutrof ß-mezosaproba 75 8.8 4.98 2.53 9.4.51 eutrof ß-mezosaproba 95 media 7.96 4.28 2.62 8.64.6 eutrof ß-mezosaproba 74.1 8.1 3.1 4.8 7.87.59 eutrof oligosaproba 1 8.9 3.17 3.94 9.45.54 eutrof ß-mezosaproba 9 iunie 8.6 3.9.71 6.3.57 eutrof oligosaproba 1 8.6 1.76 3.93 9.76.62 eutrof 8.4 2.72 3.31 8.27.52 eutrof ß-mezosaproba 92.85 7.86 2.31.32 5.91.64 eutrof ß-alfa mezosaproba 58.33 media 8.4 2.68 2.84 7.93.6 eutrof ß-mezosaproba 73.53 7.94 3.55 3.7 8.19.57 eutrof ß-mezosaproba 93.75 7.95 3.7 2.6 7.32.57 eutrof ß-mezosaproba 95 iulie 7.81 3.47 4.35 7.87.52 eutrof ß-mezosaproba 9.9 8.14 3.55 3.85 9.29.62 eutrof oligo-ßmezosaproba 98 7.96 3.86 5.6 8.74.62 eutrof ß-mezosaproba 94.11 7.93 4.48 5.62 11.2.86 eutrof oligi-ßmezosaproba 96.87 medie 7.96 3.77 4.9 8.77.6 eutrof ß-mezosaproba 94.77 7.78 2.58 1.55 7.84.54 eutrof ß-mezosaproba 8 8.22 5 2.9 11.92.57 eutrof oligosaprob 1 29 oligo-ßmezosaproba 96.42 august 8.2 4.6 5.2 1.52 eutrof 8.29 4.45 2.96 8.62 eutrof ß-mezosaproba 9 7.97 4.14 5.76 1.48.69 eutrof ß-mezosaproba 94.44 7.95 3.83 4.64 8.72.57 eutrof ß-mezosaproba 91.66 media 8.7 4.1 3.16 9.49.6 eutrof ß-mezosaproba 92.8 7.19 6.46 4.43 6.24.116 hipertrof ß-mezosaproba 94.44 7.24 5.11.63 6.87.61 mezotrof ß-mezosaproba 95.83 octombrie 7.4 4.96 5.77 6.79.51 mezotrof ß-mezosaproba 94.44 6.89 7.72 3.96 4.9.113 hipertrof ß-mezosaproba 73.7 7.16 5.3 3.87 7.9.123 hipertrof ß-mezosaproba 92.1 7.17 7.4 4.34 6.71.58 mezotrof ß-mezosaproba 95 media 7.12 13.66 3.83 6.57.9 eutrof ß-mezosaproba 9.81 noiembrie 7.29 3.64 2 7.36.12 mezotrof ß-mezosaproba 92.85

mg/l fosfor mg/l O2 7.28 3.33 1.12 8.16.12 mezotrof ß-mezosaproba 82.35 7.18 3.48 1.4 6.16.12 mezotrof ß-mezosaproba 77.77 7.29 3.48 1.36 6.48.19 mezotrof ß-mezosaproba 1.5 7.3 3.48.32 4.88.7 oligotrof ß-mezosaproba 81.81 7.29 3.48 1.28 7.44.14 mezotrof ß-mezosaproba 7 media 7.27 3.48 1.19 6.75.1 mezotrof ß-mezosaproba 67.71 Regimul de oxigen al lacului Padureni 15 1 5 1.19 8.64 7.93 3.93 4.28 3.16 2.62 2.68 2.84 13.66 8.77 9.49 6.57 6.75 3.77 4.9 4.1 3.16 3.83 3.48 1.19 aprilie mai iunie iulie august octobri e noiem brie CCOMn 3.93 4.28 2.68 3.77 4.1 13.66 3.48 CBO 3.16 2.62 2.84 4.9 3.16 3.83 1.19 O 1.19 8.64 7.93 8.77 9.49 6.57 6.75 CCOMn CBO O Fig. 3.2.2.-5 Regimul de oxigen al lacului Pădureni Evolutia starii trofice a lacului Padureni.1.8.9.6.6.6.6.6.4.2.1 aprilie mai iunie iulie august octobri e fosfor.1.6.6.6.6.9.1 Fig. 3.2.2-6 Evoluţia stării trofice a lacului Pădurieni.1 noiem brie Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în lunile iulie, august. Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 26, este următoarea: 3

Tabel 3.2.2-4 Clasele de calitate a lacurilor Lacul Media CCOMn Media CBO Media O 2 Media Ptotal mg/l O 2 mg/l O 2 mg/l O 2 mg/l P Clasa de calitate Belin 3.78 2.61 6.91.4 III Pădureni 5.11 2.98 8.33.5 II Reci 6.37 3.65 8.9.6 II Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea datelor din domeniu sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă aria protejată Buffogo şi Micloşoara. Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în zona ß-mezosaprobă cu stadiul mezotrofic. 3.3. Apa subterana In judeţul Covasna rezerva de apa subterana tehnic utilizabila in anul 26 a fost de 21982,255 mii mc iar volumul de apa din surse subterane utilizate in anul 26 a fost de 1 152,749 mii mc. Beneficiarii au încheiat contract abonament cu Apele Romane pentru prelevarea apei din 3 de captări subterane iar S.G.A. Covasna a încheiat contract abonament cu 37 beneficiar pentru asigurarea apei brute. Sistemul de Gospodărirea Apelor Covasna a monitorizat calitatea apelor subterane făcând analize de laborator prin foraje de supraveghere. Rezultatul analizelor de laborator a fost următorul : in luna mai 26 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori ; turbiditate,mn,fe total si Coliform total la forajele : P1 si P3 ( SC GOSPCOM SA Tg. Secuiesc) si P1 Consiliul Local Bretcu - in luna iunie 26 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn,Fe total,amoniu,plumb la forajele : F2,F3,F4 si F5 ( Augustin Capeni ), F1 si F2 ( Talisoara) - in luna august 26 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : turbiditate,mn,fe total,cupru,amoniu la forajele :P1 si P3 ( SC GOSPCOM SA Tg. Secuiesc ) si P1 Consiliul Local Bretcu - in luna septembrie 26 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn, Fe total,azotiti,amoniu la forajele : F4 si F5 Ghidfalau, F1,F2 Ilieni, F4, F5,F6,F7 ( Ilieni Ozun), F6 Martineni, F1,F3 Reci, si F2 Sanzieni. - In luna noiembrie 26 s-au depasit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn, Fe total,ccomn,amoniu, Azotati la forajele : F4 si F5 Ghidfalau, F1 si F2 Ilieni, F4,F5,F6,F7 ( Ilieni Ozun), F6 Martineni, F1,F3 Reci, si F2 Sanzieni. - nu s-au înregistrat depasiri la forajele : F3,F4,F5,F6 Tg.Secuiesc, F1 Borosneu Mare,F4 Martineni, F2 Talisoara. 31

3.5 Apele uzate 3.5.1 Surse majore şi grad de epurare a) Surse majore Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf.Gheorghe, pe parcursul anului 26, cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu la care s-au înregistrat depăşiri au fost substanţele organice, suspensii, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere. Cele mai importante surse de poluare identificate în Regiunea 7 Centru sunt: staţiile de epurare orăşeneşti care evacuează apele uzate insuficient epurate în receptorii naturali; activităţile agro-zootehnice; activităţile industriale prelucrări chimice, ind.prelucrării lemnului În tabelul de mai jos (3.5.1.1) sunt prezentate principalele folosinţe de apă care au depăşit indicatorii reglementaţi de către S.G.A., prin autorizaţiile de gospodărire a apelor. Tabel.nr. 3.5.1-1 Surse majore de poluare în Regiunea 7c judeţul CV Volum Surse de Domeniu ape uzate Poluanţi Emisar poluare de activitate evacuate specifici ( mil. mc ) SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe SC. GOSP.COM SRL Tg.Secuiesc 1+2 gospod.comunală gospod.comunală R.Olt prin pr. Sâmbrezii R.Negru Pr.Caşin 4628 mii m 3 /an 1.415.837 m 3 /an CBO5 CCOCr Azot amoniacal Fosfor total Detergenţi Azotiţi Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu Fosfor total Sulfuri Azotiţi SC. GOSP.COM Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt 26.112 m 3 /an Suspensii CCOCr Fosfor total SC. GOS- TRANS-COM SRL Covasna SC BIBCO SA Biborţeni Staţia de epurare 1 gospod.comunală industrie alimentară Pr. Covasna Pr. Baraolt 1.829.88 m 3 /an 26.552 m 3 /an Detergenţi Amoniu Suspensii CBO5 Fosfor total ph ph Suspensii Amoniu 32

Surse de poluare SC BIBCO SA Biborţeni Staţia de epurare 2 Domeniu de activitate industrie alimentară Emisar Volum ape uzate evacuate ( mil. mc ) Pr. Baraolt 34.642 m 3 /an Poluanţi specifici Suspensii Cloruri Amoniu CCOCr CBO5 Detergenţi S.C. AMYLUM SA Tg.Secuiesc industrie alimentară R.Negru 15.53 m 3 /an Suspensii Amoniu ph PRIMARIA OZUN SNC S.A PLOIEŞTI Mina BARAOLT industrie alimentară R.Negru - industrie extract. Pr. Baraolt - CBO5 CCOCr Suspensii Detergenţi Azot total Suspensii Amoniu S.C CARBONIFER A S.A PLOIEŞTI Cariera Racoş Sud SC SUINPROD SA Leţ industrie extract zootehnie R. Olt Braţ mort canal desecare R. Negru - Suspensii 11.617 m 3 /an Fosfor total CCOCr Suspensii CBO5 Rezidiu filtrabil Cel mai important poluator al apelor din judeţ este SC ROMSUIN PERIŞ - FILIALA LEŢ, ce deversează apele uzate în Râul Negru. Se constată depăşiri foarte mari la indicatorii substanţe organice, amoniu, materii în suspensie. Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică. Potrivit datelor primite de la SGA, începând din luna septembrie 23 s-au modificat valorile indicatorilor de calitate la apele uzate evacuate de la staţia de epurare, conform Protocolului de Parteneriat încheiat între MAPM şi MAAP nr.378/1355/22, privind acordarea de derogări de la HG 188/22 la complexele zootehnice. Limitele admise prin protocol sunt următoarele: suspensii - 244 mg/l; rezidiu filtrabil - 21 mg/l; CBO5-488 mg/l; CCO -Mn -748 mg/l; amoniu -75 mg/l. Şi faţă de aceste limite admise se constată depăşiri la indicatorii menţionaţi. 33

b)grad de epurare În anul 26 s-au efectuat analize la 6 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă. Pentru a verifica evoluţia parametrilor fizico-chimice la staţiile de epurare în 26, laboratorul APM a prelevat probe atât de la intrarea apei uzate în staţie cât şi de la ieşirea acesteia din staţie. Analizele au fost efectuate o dată pe lună, iar probele prelevate au fost probe momentane. Indicatorii fizico-chimici urmăriţi în această perioadă au fost: temperatura apei temperatura aerului ph rezidiu CCOMn CBO 5 Amoniu Azotiţi Azotaţi Fosfor total Fenoli Detergenţi Extractibile Metale:Pb, Cu, Zn, Cd,Mn, Fe, Cr, Ni În următoarele grafice s-a prezentat evoluţia gradului de epurare (%) din punct de vedere a valorii CCOMn-ului pe parcursul anului 26. Gradul de epurare(%) - STATIA DE EPURARE COVASNA 26 47.53 9.34 4.66 67.52 64.43 12.59 35 14.33 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr. 3.5.1-1 Eficienţa staţiei de epurare Covasna (%) Menţionăm că determinare gradului de epurare s-a făcut ţinând cont de concentraţia valorii CCOMn-ului înainte şi după epurarea apelor uzate. 34

Gradul de epurare (%)- STATIA DE EPURARE SECUIESC V 26 TG 43.19 44.9 29.7 22.33 28.9 34.55 31.56 33.32 71.81 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr. 3.5.1-2 Eficienţa staţiei de epurare Târgu Secuiesc V (%) La staţiile de epurare Târgu Secuiesc V şi N s-au înregistrat frecvent depăşiri ale concentraţiei maxime admise faţă de NTPA-1/22 la următorii indicatori: suspensii, fosfor total, detergenţi, substanţe extractibile. Gradul de epurare (%) -STATIA DE EPURARE TG.SECUIESC N 26 39.92 5.36 33.9 14.68 42.33 31.53 11.7 42.21 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr. 3.5.1-3 Eficienţa staţiei de epurare Târgu Secuiesc N (%) Gradul de epurare(%) - STATIA DE EPURARE BARAOLT 26 67.12 2.81 36.5 18.98 15.74 7.18 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr. 3.5.1-4 Eficienţa staţiei de epurare Baraolt (%) 35

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie La S.C.GOSCOM S.A din Baraolt, lunar se constată un ph cu caracter acid a apei evacuate din staţie. Este cunoscut faptul că staţia de epurare Baraolt evacuează apă cu impuritate critică ce are efect nociv asupra ecosistemului acvatic natural. Conform graficului de mai jos, menţionăm că maxima ph -ului s-a înregistrat în luna aprilie, ph=7,3, iar minimul ph -ului s-a înregistrat în luna iulie ph - ul având valoarea de 4,83, fiind puternic acid. Evolutia din punct de vedere chimic a ph - ului la STATIA DE EPURARE BARAOLT ÎN ANUL 26 8 7 6 5 4 3 2 1 6.87 6.83 6.53 7.3 5.9 6.26 6.74 5.16 5.18 4.834.95 Baraolt Fig.nr. 3.5.1-5 Evoluţia d.p.d. v chimic a ph-ului la staţia de epurare Baraolt Staţia evacuează ape uzate parţial epurate în Pr. Baraolt, contribuind la poluarea acestuia cu substanţe organice, amoniu, sulfuri şi detergenţi. Epurarea insuficientă se datorează subdimensionarii staţiei de epurare, fie scoaterii din funcţiune pentru reparaţii. Depăşiri ale concentraţiei maxime admise faţă de NTPA-1/22 s-au înregistrat la următorii indicatori: CCO-Mn (mgo2/l), CBO5(mgO2/l), detergenţi (mg/l ), suspensii (mg/l ). Apa evacuată de S.C.BIBCO S.A. Biborţeni - staţia 1 şi de S.C.AMYLUM S.A. Tg.Secuiesc este caracterizat de un ph bazic. Gradul de epurare (%) - STATIA DE EPURARE ÎNTORSURA BUZAULUI 26 23.1 2.6 36 23.15 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr.3.5.1-.6 Eficienţa staţiei de epurare Întorsura Buzăului (%)

Fig.nr. 3.5.1.- 7 Aspecte de la staţia de epurare Întorsura Buzăului Separatorul de grăsimi cu cele 2 compartimente,acest bazin de flotare naturală are menirea de a îndepărta particulele mai uşoare ca apa În prezent laboratorul staţiei de epurare Întorsura Buzăului nu este dotat cu aparatură şi reactivi pentru efectuarea analizelor la toţi indicatorii reglementaţi, singurii indicatori urmăriţi fiind ph-ul şi clorul.(nu dispun nici măcar de apă bidistilată) 36.73 47.78 25.46 Gradul de epurare (%) - STATIA DE EPURARE SFÂNTU GHEORGHE 26 97.59 62 56.53 77.68 53.24 57.97 64.77 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept oct noiembrie Fig.nr. 3.5.1.- 8 Eficienţa staţiei de epurare Sfântu Gheorghe (%) 37

8 7 6 5 4 Media anuala a ph-ului (26) la statiile de epurare din judetul Covasna 6.38 7.2 7.37 6.25 7.2 7.31 PH 3 2 1 Covasna Tg.Sec V Tg.Sec N Baraolt Înt.Buz Sf.Ghe Fig.nr. 3.5.1.-9 - ph 26 3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Ape de suprafaţă Se poate afirma faptul că în mod normal, la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, lipsesc. Se constată însă probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide. În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate. Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Leţ, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere). Ape subterane La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane. 3.7. Concluzii Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 3 km. În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ. Determinările efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sf.Gheorghe, atât în flux lent cât şi în flux rapid, indică valori ce încadrează aceste cursuri de apă 38

în clasele de calitate I, II şi III (conform Ordinului 161/26). Categoria a III-a de calitate a apelor este atribuită în special de către grupa nutrienţi. Tabel 3.7-1 Secţiunile de control cele mai reprezentative: RÂUL SECŢIUNEA CARACTERISTICA SECŢIUNII Negru Tinoasa Caracterizează apele amonte de zona industrială şi de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc Negru Chichiş Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru. Olt Micfalău Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în judeţul Covasna Olt Araci Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din judeţul Covasna Apele râului Buzău, pe teritoriul judeţului Covasna (tronson de 24 km) se încadrează în clasa I de calitate conform Ordinului 161/26 şi nu există probleme importante demne de exemplificat în privinţa impurificărilor. Monitorizarea calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent. Datorită fondului natural, unii indicatori de calitate fier, mangan- specific judeţului Covasna au înregistrat concentraţii mai ridicate, dar fără ca secţiunea respectivă să fie afectat de o sursă de poluare. Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în luniile iulie, august. Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 26, este următoarea: lalcul Belin clasa a III-a, lacul Reci şi Pădureni se încadrează în clasa de calitate a I I- a. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în zona ß-mezosaprobă cu stadiul mezotrofic. Concluziile finale asupra funcţionării staţiilor de epurare orăşeneşti, pe baza datelor prelucrate, sunt următoarele: Staţiile de epurare orăşeneşti au funcţionat şi în anul 26 necorespunzător. Analizele lunare arată că indicatorul amoniu este permanent depăşit faţă de valoarea admisă la toate staţiile de epurare. Probleme curente ce se constată în exploatarea instalaţiilor de purificare a apei, sunt legate de lipsa reactivilor, neefectuarea întreţinerilor curente, defecţiuni tehnice produse şi neremediate la timp, precum şi uzura fizică avansată. 39