26

MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CORELAT A CIFREI DE AFACERI ASIST. UNIV. DRD. MIHAELA GRUIESCU Universitatea Constantin Brâncui Târgu-Jiu Facultatea de tiine Economice The business, important indicator in analysis of the present and future state of any business corporation, it s reflecte don its own progress, in the indicators majority, spot lighting first the way in which the firm s indicators of results had been developed under the influence of activity s growth effort. Analiza corelat a cifrei de afaceri trebuie s se raporteze permanent la poziia strategic a firmei. O întreprindere care dispune de o poziie strategic favorabil este, de regul, mai dinamic i mai profitabil decât alte întreprinderi din acelai sector; o întreprindere fr for strategic va întâmpina, mai devreme sau mai târziu, dificulti de cretere. Pentru definirea cadrului general în care se înscrie activitatea întreprinderii, pentru o anumit perioad de timp (0; n), se folosesc mrimile absolute i ritmurile de cretere (cu baz fix, cu baz în lan i ritmurile medii). Mrimile absolute caracterizeaz evoluia cifrei de afaceri la modul cel mai general. Mrimile relative arat proporia de cretere a cifrei de afaceri fa de o anumit baz de comparaie. Examinarea lor pe mai multe exerciii permite stabilirea tendinei activitii întreprinderii: cretere puternic sau slab, stabilitate, regresie lent sau rapid. Analiza structural a cifrei de afaceri trebuie realizat pe trepte: secii, categorii de clieni, tipuri de produse i servicii etc., astfel încât s se identifice cele mai bune soluii pentru creterea performanelor întreprinderii. Metodologic, analiza se bazeaz pe mrimile relative de structur. Pentru comparaii între exerciii i între firme este operaional folosirea coeficientului de concentrare (Gini Struck): = (1) n reprezint numrul de termeni ai seriei; g i reprezint ponderea activitii, a produsului i în cifra de afaceri total. Acest coeficient poate lua valori între 0 i 1. Apropierea de 1 arat c în structura activitii sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de 0 semnific o distribuie relativ uniform a vânzrilor pe structurile implicate în calcul. În acest scop se poate folosi i indicele Herfindhal, care permite msurarea gradului de diversificare a activitii pe diverse structuri utile analizei 766

i deciziei: = = Valoarea acestui coeficient este unitar dac întreprinderea vinde un singur produs; ea este egal cu 1/n dac vânzrile sunt repartizate în proporii egale între activitile, produsele etc. care formeaz nomenclatorul acesteia. Analiza corelat a cifrei de afaceri se realizeaz difereniat, în funcie de obiectul de activitate al întreprinderii, deoarece factorii de influen i relaiile de cauzalitate sunt specifice. Exist îns i modele general aplicabile. Pentru întreprinderile de producie cu profil industrial se utilizeaz mai multe categorii de modele, i anume: Modele care exprim corelaia dintre resursele umane i cifra de afaceri: a) = (2) CA reprezint cifra de afaceri; numrul mediu al personalului; Qf producia obinut destinat livrrii; productivitatea medie anual a muncii (calculat pe baza produciei obinute destinate livrrii); reprezint gradul de valorificare a produciei obinute destinate livrrii. Se observ c orice modificare a unuia dintre cei trei factori exercit o influen în acelai sens i asupra cifrei de afaceri. Analiza factorial se realizeaz pe baza metodei substituiilor în lan pentru compararea rezultatelor efective cu cele din baza de raportare, dar se poate efectua i utilizând metodele statistice, respectiv comparând dinamica indicatorilor. De exemplu, dac indicele produciei obinute destinate livrrii devanseaz indicele de cretere a numrului de personal > >, productivitatea muncii va înregistra o cretere care se va reflecta favorabil i asupra cifrei de afaceri. Dac ritmul de cretere a cifrei de afaceri este superior ritmului de cretere a produciei obinute destinate livrrii > >, gradul de valorificare a produciei marf fabricate crete, determinând i creterea cifrei de afaceri. Pentru a avea o activitate performant, se recomand ca raportul dintre producia vândut i cea stocat s se menin în limite rezonabile (gradul de valorificare s fie cât mai mare). În anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a produciei marf fabricate s înregistreze i valori supraunitare, atunci când societatea vinde i din producia stocat a exerciiilor precedente. 767

b) = (3) numrul mediu al personalului operativ; ponderea personalului operativ în totalul personalului salariat; productivitatea medie a personalului operativ. Analiza cifrei de afaceri luând în calcul i influena numrului mediu de personal operativ este important; se tie c personalul operativ constituie categoria de angajai direct productivi, deci eficiena resurselor umane este determinat în mare msur de ponderea deinut de personalul operativ în totalul personalului salariat. Asigurarea unui raport optim între personalul administrativ, de întreinere i cel direct productiv este o condiie esenial a creterii performanelor întreprinderii. c) = (4) numrul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizat; numrul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; productivitatea medie orar a unui salariat. Acest model evideniaz modul de utilizare a timpului de munc atât din punct de vedere cantitativ, cât i din punct de vedere calitativ. Indicatorul = exprim fondul total de timp de munc al întreprinderii (omore); indicatorul = exprim timpul mediu de munc al unui salariat (ore); indicatorul = reprezint productivitatea medie zilnic; indicatorul = reprezint productivitatea medie anual. Modele de analiz care exprim corelaia dintre potenialul tehnic al întreprinderii i cifra de afaceri: a) = (5) b) = (6) valoarea medie a mijloacelor fixe; valoarea medie anual a mijloacelor fixe direct productive; gradul de înzestrare tehnic a muncii; 768

ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe (compoziia tehnologic a mijloacelor fixe); randamentul mijloacelor fixe direct productive (producia obinut destinat livrrii la un leu mijloace fixe). Cel de-al doilea model este forma dezvoltat a primului. Se tie c, în anumite perioade de timp, nu toate mijloacele fixe particip activ la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii. De exemplu dac cererea scade, gradul de utilizare a capacitii de producie se poate i chiar se impune s se reduc, deoarece, în caz contrar, societatea ar fi obligat s produc pe stoc, ceea ce ar însemna imobilizare de resurse materiale i financiare într-o producie care va putea sau nu s fie valorificat în perioadele urmtoare. În acest caz, cheltuielile ar crete semnificativ, diminuând performanele economice i afectând poziia întreprinderii pe pia, prin creterea costurilor de producie i a preurilor de vânzare. De asemenea, este posibil ca la nivelul societii s existe i o serie de mijloace fixe aflate în stare de conservare. Întrucât acestea nu particip efectiv la procesul de producie, este firesc ca valoarea mijloacelor fixe totale s fie diminuat cu cea aferent celor neproductive atunci când se realizeaz analiza cifrei de afaceri. Gradul de înzestrare tehnic a muncii este pentru întreprindere un indicator relevant, care reflect materializarea efortului investiional al acesteia. Este de la sine îneles c, în condiiile unei economii de pia dinamic, caracterizat, printre altele, i printr-o concuren tot mai acerb, va câtiga întotdeauna cel care va avea o putere investiional mai mare i va asigura o înzestrare tehnic superioar a muncii. Aceasta se va reflecta în mod direct asupra productivitii muncii i implicit asupra rezultatelor întreprinderii. Gradul de înzestrare tehnic va spori atunci când ritmul de cretere al valorii medii a mijloacelor fixe va devansa ritmul de cretere a personalului. Interpretarea economic trebuie fcut îns cu pruden. Este posibil ca gradul de înzestrare s creasc în condiiile în care societatea nu mai investete în echipamente, îns ia o decizie de reducere a personalului, datorit ineficienei activitii i reducerii cererii de pe pia. În aceste condiii, politica de restructurare adoptat de întreprindere are mai curând ca scop restrângerea capacitii de producie decât creterea gradului de înzestrare tehnic. Pentru a avea relevan, aceast cretere a gradului de înzestrare tehnic trebuie s se analizeze i sub aspectele calitativ i structural, respectiv s se studieze politica investiional, precum i performana echipamentelor prin comparaie cu cea existent la nivel concurenial i mondial. Compoziia tehnologic a mijloacelor fixe reflect ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe, respectiv contribuia echipamentelor, instalaiilor i a altor mijloace fixe care particip activ la procesul productiv. Se recomand ca acest raport s aib valori cât mai apropiate de 1. Randamentul (eficiena) utilizrii mijloacelor fixe (totale sau direct productive) constituie un corolar al modului de asigurare i folosire a resurselor materiale, umane i financiare ale întreprinderii. 769

Modele care exprim corelaia dintre cifra de afaceri i gradul de asigurare a forei de munc cu active circulante (stocuri de materii prime, materiale etc.) St CA CA = Ns (7) Ns St St Raportul evideniaz valoarea medie a stocurilor aferent unui salariat sau gradul de Ns asigurare cu stocuri a angajailor. Este important nu numai valoarea stocurilor, ci i structura lor, pentru c realizarea unui produs impune cu necesitate asigurarea tuturor resurselor materiale implicate în crearea acelui produs. Asigurarea cu stocuri de materii prime, materiale, mrfuri etc. a personalului este corelat cu productivitatea angajailor. Imobilizarea resurselor financiare în stocuri este apreciat diferit de la caz la caz. De exemplu, dac se anticipeaz o majorare a preurilor de achiziie la materii prime i materiale, este firesc ca societatea s îi asigure stocuri suplimentare pentru o perioad mai mare de activitate. Îns aceast decizie echivaleaz cu o imobilizare a resurselor financiare care ar putea fi utilizate în alte scopuri. Actul decizional poate fi apreciat ca fiind unul just sau nu, numai în condiiile în care se fac calcule de eficien asupra rezultatelor ateptate. Indicatorul CA exprima viteza de rotaie a activelor circulante exprimat ca numr de St rotaii i se coreleaz perfect cu indicatorul muncii, a calitii i structurii stocurilor. S t, oferind o imagine asupra eficienei Ns Corelaiile realizate prin analiza factorial între cifra de afaceri - numr mediu de salariai - valoarea medie a mijloacelor fixe - stocurile medii evideniaz în fapt contribuia potenialului intern al întreprinderii la realizarea obiectului de activitate. Modele care exprim corelaia dintre volumul produciei vândute i cifra de afaceri Modelele de analiz factorial a cifrei de afaceri sunt construite în funcie de caracterul produciei, astfel: a) în cazul în care producia vândut este omogen, fiind difereniat doar pe modele, sortimente, caliti etc. se folosete modelul: = =, (8) Q - volumul fizic al produciei vândute; - preul mediu de vânzare unitar; gi - structura produciei vândute pe produse; pi - preul de vânzare aferent produciei de tip i. b) Când producia vândut nu are caracter omogen, modelul de analiz devine: 770

= (9) qv i - volumul produciei vândute pentru produsele de tip i. Acesta este un model universal care poate fi utilizat pentru analiza cifrei de afaceri atât în industrie, cât i în comer. Bibliografie: 1. Cohen, E., Analzse financiere, Editura Economica, Paris, 1994; 2. Lorino Ph., Le controle de gestion statistique, Ed. Dunod, Paris, 1999; 3. Isaic Maniu Al., Mitru C., Voineagu V., Statistic, Editura Universitaria, Bucureti, 2004; 4. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economic, Bucureti, 1997; 5. Vâlceanu, Gh., Robu V., Georgescu N, Analiz economico-financiar, Editura Economic, bucureti, 2004. 771