Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale Lansarea programului de vaccinare al UE, în speranța de a pune capăt lockdown-urilor pe scară largă care au blocat economiile din întreaga lume, a consolidat apetitul la risc ASF nr. 52 3.12.22 Piețele financiare din SUA și zona Euro înregistrează o deteriorare a condițiilor de tranzacționare. Această evoluție este motivată de apariția unei noi variante a SARS-CoV-2 ce se răspândește rapid în Marea Britanie și determină niveluri ridicate de îngrijorare în rândul țărilor vecine; Indicii Bursei de Valori București au avut evoluții pozitive pe termen foarte scurt (1 săptămână), iar creșterile înregistrate au fost între 1,68% (BET-FI) și,54% (BET, BET-TR și BETPlus); Sectorul energetic a devenit cel mai performant în ultimele săptămâni datorită disponibilității unui număr mare de potențiale vaccinuri COVID-19.
Indicatori privind piețele financiare nebancare Sectorul asigurărireasigurări Active totale 23,88 miliarde lei PBS 8,52 miliarde lei, din care: AG 6,87 mld. lei AV 1,65 mld. lei Indemnizații brute plătite 4,42 miliarde lei, din care: AG 4,26 mld. lei AV,17 mld. lei Portofoliu investițional (%AT) Acțiuni,94% Obligațiuni corporative 3,31% Titluri de stat 39,11% 3 septembrie 22 Sectorul instrumentelor și investițiilor financiare Sectorul sistemului de pensii private Active totale 4,464 mld. lei 18,228 mld. lei FDI 1,435 mld. lei FÎI 1,69 mld. lei SIF 1,193 mld. lei FP Capitalizare bursieră totală la 25 decembrie 22: 154,18 mld. lei (din care Erste Group Bank AG-51,88 mld. lei) Valoarea medie zilnică tranzacții perioada 21 decembrie-25 decembrie 22: 18,3 mil. lei. Active totale la 24 decembrie 22 Pilon II 74,9 mld. Lei Pilon III 2,91 mld. lei 18 SAI 83 FDI 26 FÎI 5 SIF OPC Fondul Proprietatea 4 depozitari Portofoliu investițional (PII) 9,19% investiții ROMÂNIA 8,41% investiții state UE Titluri de stat: 68,% din activul total Acțiuni: 2,72% din activul total Portofoliu investițional Acțiuni 2,2 mld. lei Obligațiuni 5,76 mld. lei Titluri de stat 8,79 mld. lei Depozite și disponibil 4,49 mld. lei Titluri OPCVM/AOPC 1,91 mld. Lei Portofoliu investițional (PIII) 9,67% investiții ROMÂNIA 8,65% investiții state UE 3 iunie 22 Titluri de stat: 64,1% din activul total Acțiuni: 25,1% din activul total 3 noiembrie 22
Dimensiunea sectorului financiar bancar vs. nebancar Activele piețelor financiare bancare și nebancare din România ( %PIB) 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% % 6.53% 58.59% 6.24% 56.18% 51.9% 5.34% 52.4% 53.37% 11.69% 11.74% 12.21% 13.75% 11.53% 12.57% 11.39% 12.57% 214 215 216 217 218 219 T1-22 T2-22 Sector bancar (% din PIB) Sector financiar non-bancar* (% din PIB) * nu sunt incluse IFN-urile Activele piețelor financiare nebancare din România ( %PIB) 7.% 6.% 5.% 4.% 3.% 2.% 1.% 5.89% 5.8% 5.43% 5.7% 5.44% 4.32% 3.64% 3.1% 2.79% 2.3% 2.47% 2.61% 6.53% 6.9% 5.83% 5.21% 4.39% 4.15% 3.85% 3.48% 2.16% 2.9% 2.7% 2.19%.% 214 215 216 217 218 219 T1-22 T2-22 Organisme de plasament colectiv Fonduri de pensii private Societăți de asigurare Sursă: BNR, INS, ASF
Evenimente importante și tendințele săptămânii După negocieri intense, Comisia Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind viitoarele relații între cele două părți, documentul urmând să intre în vigoare după expirarea tranziției post-brexit la 1 ianuarie 221. Acordul comercial și de cooperare este structurat în trei părți: (1) Acordul privind comerțul liber care acoperă atât comerțul cu bunuri și servicii cât și o arie largă de alte zone de interes pentru UE, cum ar fi: investițiile, competiția, ajutorul de stat, transparența taxelor, transportul aerian și rutier, energia și sustenabilitatea, pescuitul, protecția datelor și coordonarea securității sociale. Acordul prevede zero taxe vamale și zero cote pentru toate bunurile care respectă regulile de origine corespunzătoare; (2) un nou parteneriat pentru securitatea cetățenilor care instituie un cadru pentru aplicarea legilor și cooperarea juridică în probleme penale și civile. Acesta recunoaște nevoia unei cooperări strânse între poliția națională și autoritățile juridice, în special pentru combatarea infracționalității transfrontaliere și a terorismului; și (3) un acord orizontal în materie de guvernanță prin care se oferă claritate cu privire la modul în care Acordul va fi implementat și controlat. Se va înființa un Consiliu al Parteneriatului Comun care va asigura că Acordul este aplicat și interpretat corect. Piețele bursiere din SUA s-au deschis marți la noi recorduri fiind alimentate de euforia investitorilor. Indicii S&P 5 (3,754 puncte), DJI (3,589 puncte) și Nasdaq Composite (12,973 puncte) au atins un maxim istoric după aprobarea de către Trump a pachetului combinat de ajutor de 2,3 trilioane de dolari. Lansarea programului de vaccinare al UE, în speranța de a pune capăt lockdown-urilor pe scară largă care au blocat economiile din întreaga lume, a consolidat apetitul la risc. Indicele DAX (13,98 puncte) al Germaniei a crescut la un nivel record, indicele MSCI Asia Pacific apreciindu-se de asemenea.
dec.-18 mar.-19 apr.-19 iun.-19 aug.-19 oct.-19 dec.-19 feb.-2 apr.-2 iun.-2 aug.-2 oct.-2 dec.-2 2-ian.-18 24-mar.-18 26-mai-18 28-iul.-18 29-sept.-18 1-dec.-18 2-feb.-19 6-apr.-19 8-iun.-19 1-aug.-19 12-oct.-19 14-dec.-19 15-feb.-2 18-apr.-2 2-iun.-2 22-aug.-2 24-oct.-2 26-dec.-2 ian.-18 mar.-18 mai-18 iul.-18 sept.-18 nov.-18 ian.-19 mar.-19 mai-19 iul.-19 sept.-19 nov.-19 ian.-2 mar.-2 mai-2 iul.-2 sept.-2 nov.-2 Indicatori privind piețele financiare nebancare Evoluția condițiilor de tranzacționare pe piețele financiare internaționale Nivelul de stres în sistemul financiar european 2 1-1.35.3.25-2 -3-4.2.15-5 -6-7.1.5 SUA Zona Euro CISS 2 per. Mov. Avg. (CISS) Sursa: Bloomberg Financial Conditions Indices Nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană s-a majorat ușor și se situează în jurul valorii de.99. Piețele financiare din SUA și zona Euro înregistrează o deteriorare a condițiilor de tranzacționare, conform indicilor calculați de Bloomberg. Această evoluție este motivată de apariția unei noi variante a SARS-CoV-2 ce se răspândește rapid în Marea Britanie și determină niveluri ridicate de îngrijorare în rândul țărilor vecine. Sursa: ECB Indicele de turbulență pe piețele financiare internaționale 3 2.5 2 1.5 1.5 -.5-1 Indicele de turbulență pe piețele bursiere internaționale calculat de Bank of America Merrill Lynch se situează pe un trend ascendent și se poziționează sub nivelul valorii. Indice de turbulenta BofA ML Sursa: Bank of America Merrill Lynch
Indicatori privind piețele financiare nebancare.9 Indici de stabilitate financiară (CISS).6 CISS T2.8.7.5.6.4.5.4.3.3.2.2.1.1 Europa (ponderat cu PIB) Austria Cehia Ungaria Polonia Sursa: ECB, calcule ASF Europa (ponderat cu PIB) Romania Indicatorul compozit al riscului de sistem (CISS) este folosit pentru a măsura starea actuală de instabilitate, de ex. nivelul actual al fricțiunilor, stresul și încordarea (sau lipsa acestora) în sistemul financiar și pentru a condensa acea stare de instabilitate financiară într-un singur indicator. La începutul primului trimestru al anului 22 România se afla sub media Uniunii Europene acest lucru sugerând un climat investițional stabil. Indicatorul sugerează că nu există tensiuni macroeconomice, însă în contextul răspândirii COVID-19 indicatorul a crescut, fiind afectat atât de volatilitatea activelor financiare pe care le măsoară. Potrivit prognozelor economice (OECD) încetinirea economiei europene în 22 va continua să producă instabilitate și tensiuni financiare.
f Riscul macroeconomic pe plan extern și local: evoluția sectorului real și inflației, poziția externă Evoluții macroeconomice curente Potrivit datelor publicate de Eurostat, în trimestrul III 22, economia zonei euro a revenit la un ritm de creștere de 12,5% (serie ajustată sezonier), iar PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 11,5% comparativ cu trimestrul anterior. Conform Eurostat, acestea au fost cele mai semnificative creșteri observate din 1995, de la introducerea seriei de date, marcând o revenire comparativ cu al doilea trimestru al anului 22, când PIB-ul scăzuse cu 11,7% în zona euro, respectiv cu 11,3% în UE. Comparativ cu perioada similară din anul precedent, economia UE a înregistrat o contracție de -4,2%, în timp ce în cazul zonei euro a scăzut cu 4,3% în trimestrul III 22. Pe plan local, produsul intern brut a crescut cu 5,6% în trimestrul III 22 față de trimestrul precedent, însă comparativ cu același trimestru din anul anterior, a înregistrat o scădere de 6%. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere creșterea economică prognozată pentru anul 22, la -4,2% (de la -3,8% conform prognozei de vară a CNSP), pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%) față de anul 219. Conform prognozei CNSP, construcțiile vor avea o contribuție pozitivă la PIB în anul acesta, cu o creștere estimată de 9,5%. Pentru anul următor, CNSP estimează o revenire a economiei românești, cu un avans de 4,5%. FMI a revizuit creșterea economică pentru anul 22, la -4,8% ( de la -5,% în scenariul anterior), iar pentru anul următor FMI estimează o revenire a economiei pentru România cu un avans de 4,6%. Evoluția PIB și a prognozei PIB în perioada 219-221 Regiune/ țară T1 T2 T3 T4 Comisia Europeană FMI 219 T1 22 T2 22 T3 22 219 219 219 219 22f 221f 22f 221f Zona euro 1,5 1,3 1,4 1, 1,3-3,2-14,7-4,3-7,8 4,2-8,3 5,2 Germania 1,1,1,8,4,6-2,1-11,2-4, -5,6 3,5-6, 4,2 Spania 2,2 2,1 1,8 1,7 2, -4,2-21,5-8,7-12,4 5,4-12,8 7.2 Franța 1,8 1,8 1,6,8 1,5-5,7-18,9-3,9-9,4 5,8-9,8 6, Italia,3,4,5,1,3-5,6-18, -5, -9,9 4,1-1,6 5.2 Bulgaria 4,2 3,8 3,3 3,1 3,7 2,3-8,6-5,2-5,1 2,6-4, 4,1 Croația 4, 2,5 2,7 2,5 2,9,3-15,5-1, -9,6 5,7-9, 6, Ungaria 5,1 4,7 4,4 4, 4,6 2, -13,5-4,6-6,4 4, -6,1 3,9 Polonia 5,3 4,7 4,4 3,9 4,5 1,9-8, -1,8-3,6 3,3-3,6 4,6 România 5,4 3,6 3,4 4,4 4,2 2,6-1,3-6, -5,2 3,3-4,8 4,6 Sursa: Eurostat, serii ajustate sezonier, modificare față de aceeași perioadă a anului anterior, prognoza de toamnă a CE 22, World Economic Outlook octombrie 22, FMI Potrivit anchetei de conjuctură din luna decembrie 22, publicată de către INS, managerii din industria prelucrătoare estimează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -13%), în activitatea de construcţii pentru următoarele trei luni va fi înregistrată o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -38%), iar în sectorul comerţ cu amănuntul managerii au preconizat o tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +2%). Referitor la cererea de servicii (cifra de afaceri), conform estimărilor din luna decembrie 22, aceasta va cunoaşte o scădere în următoarele trei luni (sold conjunctural -17%). Rata anuală a inflației în zona euro s-a menținut la nivelul de -,3% în noiembrie 22, nivel similar cu cel înregistrat în luna anterioară, în timp ce la nivelul UE inflația anuală s-a situat la,2%, în scădere de la,3% în luna precedentă. În Grecia (-2,1%), Estonia (-1,2%), Slovenia și Cipru (ambele -1,1%) au fost înregistrate cele mai mici rate ale inflației, în timp ce Polonia (3,7%), Ungaria și Cehia (ambele 2,8%) au înregistrat cele mai mari rate.
Riscul macroeconomic în România: evoluția sectorului real și inflației, poziția externă Produsul intern brut pe categorii de resurse în trimestrul III 22 (serie brută) Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante Informații și comunicații Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii Impozite nete pe produs 1) Produs Intern Brut Realizări** milioane lei, preţuri curente - 2533.7 685.1 15651.2 44978.6 1784.2 645.7 282. 25237.4 37524.3 6625.6 24228.6 279174.4 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii, 2.4% Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport, 9.% Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială, 13.4% Tranzacţii imobiliare, 7.5% Impozite nete pe produs 1), 8.7% Intermedieri financiare şi Informații și asigurări, 2.3% comunicații, 6.1% Agricultură, silvicultură şi pescuit, 7.4% Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, 16.1% Industrie, 21.5% Construcţii, 5.6% Sursa: INS 1) Reprezintă diferența dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. ** Actualizat cu PIB în trimestrul III 22, date provizorii (1), INS
Riscul macroeconomic în România: evoluția sectorului real și inflației, poziția externă 218- T1 218- T2 Evoluția datoriei guvernamentale (% PIB) 218- T3 218- T4 219- T1 219- T2 219- T3 219- T4 22- T1 Italia 135,5 135,9 135,8 134,4 136, 137,5 136,8 134,7 137,6 149,4 Franța 22- T2 98,8 98,8 99, 98,1 99,3 99,2 1,1 98,1 11,3 114,1 Spania 99,1 98,6 98,7 97,4 98,4 98,4 97,5 95,5 99, 11,1 Zona euro 87,7 87,2 87, 85,8 86,3 86,2 85,8 84, 86,3 95,1 UE 81,3 8,7 8,6 79,5 79,9 79,7 79,2 77,6 79,4 87,8 Ungaria 72,3 72,5 71, 69,1 68,3 67,1 67, 65,4 65,7 7,3 Germania 64, 62,9 62,6 61,8 61,6 61,1 61, 59,6 61,1 67,4 Polonia 51,2 5,5 49,4 48,8 49,1 47,9 47,3 46, 47,9 55,1 România 34,5 34,1 33,9 34,7 33,8 33,9 35,2 35,3 37,5 41,1 Bulgaria 24, 23,5 22,8 22,3 2,9 2,3 2,5 2,2 2,1 21,3 Sursa: Eurostat Ponderea datoriei publice în PIB este de 95,1% în zona euro pentru trimestrul II 22, în creștere comparativ cu nivelul înregistrat în trimestrul IV 219 (84,%). La nivelul statelor membre UE, există o eterogenitate considerabilă a nivelului de îndatorare, ponderea datoriei publice în PIB variind de la 18,5% (Estonia) la 187,4% (Grecia). România se situează printre statele membre UE cu un nivel scăzut de îndatorare (41,1%), sub media de îndatorare a statelor membre ale UE de 87,8% din PIB. În octombrie 22, datoria administrației publice a României s-a situat la o valoare de aproximativ 456,9 miliarde lei, în creștere față de finalul lui 219 (373,6 miliarde lei), reprezentând circa 44% din PIB. Conform datelor publicate de Eurostat, deficitul bugetar (serie brută) s-a situat la un nivel de 11,4% din PIB pentru zona euro, respectiv 11,% la nivelul UE-27 în trimestrul II 22, în creștere față de trimestrul anterior (4,1%, respectiv 3,9%). Deficitul bugetar al României a înregistrat un nivel de 11,4% din PIB în trimestrul II 22 față de 9,5% în trimestrul anterior. Potrivit BNR, investițiile directe ale nerezidenților în România (ISD) au însumat o valoare de 1,8 miliarde euro, față de valoarea de circa 4,7 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 219. Pe de altă parte, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 8,8 miliarde euro în primele 1 luni ale anului 22, față de circa 9,1 miliarde euro în perioada similară a anului precedent. Evoluția contului curent a fost însoțită de o creștere a datoriei externe totale cu circa 9,21 miliarde euro în perioada ianuarie octombrie 22 la peste 119 miliarde euro. Conform datelor publicate de INS, în primele 1 luni ale anului, exporturile FOB au scăzut cu 12,2%, în timp ce importurile CIF au scăzut cu 8,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce a condus la o creștere cu circa 827,5 milioane euro a deficitului balanței comerciale (FOB/CIF) până la o valoare de circa 14.858,3 milioane euro. Rata șomajului ajustat sezonier în zona euro s-a situat în luna octombrie 22 la un nivel de 8,4%, în scădere comparativ cu luna anterioară (8,5%). La nivelul UE, rata șomajului a fost de 7,6% în octombrie 22, valoare identică cu cea din septembrie 22. Rata șomajului ajustată sezonier în România s-a situat în octombrie 22 la o valoare de 5,3%, în creștere cu,2 pp față de luna precedentă (5,1%), conform datelor publicate de INS. Se menține tendința conform căreia rata șomajului în rândul bărbaților (5,5%) este mai mare față de rata șomajului la femei (5,%). 18. 16. 14. 12. 1. 8. 6. 4. 2.. 16.2 Rata șomajului (octombrie 22) 9.8 8.4 8.6 7.6 5.7 5.3 Sursa: Eurostat, date ajustate sezonier 4.5 3.5 2.9
Q1-17 Q2-17 Q3-17 Q4-17 Q1-18 Q2-18 Q3-18 Q4-18 Q1-19 Q2-19 Q3-19 Q4-19 Q1-2 Q2-2 Q3-2 nov.18 dec.18 ian.19 feb.19 mar.19 apr.19 mai.19 iun.19 iul.19 aug.19 sep.19 oct.19 nov.19 dec.19 ian.2 feb.2 mar.2 apr.2 mai.2 iun.2 iul.2 aug.2 sep. 2 oct. 2 nov. 2 Riscul macroeconomic în România: evoluția sectorului real și inflației, poziția externă Principalii indicatori privind activitatea sectorială (variație anuală, %) 5 4 3 2 1-1 -2-3 -4 oct.19 nov.19 dec.19 ian.2 feb.2 mar.2 apr.2 mai.2 iun.2 jul.2 aug.2 sep.2 oct.2 Industrie Construcții Comerț Servicii întreprinderi Evoluția ratei anuale a inflației 8 7 6 5 4 3 2 1-1 -2 nov.18 ian.19 mar.19mai.19 iul.19 sep.19 nov.19 ian.2 mar.2mai.2 iul.2 sep.2 nov.2 IPC Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii 2, 1, -1, Evoluția contului curent pe componente (mil. euro) Sursa: INS, calcule ASF 13. 3. 12. 11. 1. 1. -1. 9. Indicele sentimentului economic în UE -2, -3, -4, -5, -3. -5. -7. 8. 7. 6. 5. 4. Venituri secundare Bunuri si servicii Sursa: BNR, calcule ASF Venituri primare Cont curent (%PIB trimestrial) UE România Polonia Ungaria Germania Sursa: Eurostat
2-ian.-16 11-apr.-16 2-iul.-16 22-sept.-16 13-dec.-16 5-mar.-17 26-mai-17 16-aug.-17 6-nov.-17 27-ian.-18 19-apr.-18 1-iul.-18 3-sept.-18 21-dec.-18 13-mar.-19 3-iun.-19 24-aug.-19 14-nov.-19 4-feb.-2 26-apr.-2 17-iul.-2 7-oct.-2 28-dec.-2 Riscul macroeconomic în România: evoluția sectorului real și inflației, poziția externă 4. 3.5 3. 2.5 2. 1.5 1..5 Evoluția spread pentru obligațiunile suverane (1Y, EUR) Evoluția cotațiilor CDS pentru obligațiuni suverane în regiunea ECE (5Y, USD). Romania - Germania (pp, lhs) Polonia - Germania (pp, rhs) Sursa: Datastream Cotațiile CDS aferente obligațiunilor emise de România (5y, USD) se situează în jurul nivelului de 119 puncte, în scădere cu aproximativ 29% față de ultimul maxim. Variațiile CDS sunt influențate de variația randamentelor titlurilor de stat cu aceeași maturitate. Spread-ul dintre obligațiunile suverane ale României pe 1 ani denominate în euro și cele similare ale Germaniei, s-a redus ceea ce poate fi interpretat și ca o îmbunătățire a încrederii investitorilor în ratingul de țară al României.
Riscul de piață: Evoluția indicilor de acțiuni.6.4.2 -.2 Evoluția burselor de acțiuni față de 31 dec. 217 Volatilitatea indicilor bursieri locali - GARCH (1,1) 125% 15% 85% 65% 45% 25% 5% 85% 75% 65% 55% 45% 35% 25% 15% 5% -.4 ian.-2 feb.-2 mar.-2 mai-2 iun.-2 aug.-2 sept.-2 nov.-2 dec.-2 Indice global US Europa Romania China BET-BK BET-FI BET-NG BET-TR BET Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF Începutul lunii decembrie marchează o revenire timidă a burselor de acțiuni, după ce în martie 22 acestea au înregistrat cea mai semnificativă deteriorare din cauza pandemiei SARS-CoV-2. Volatilitățile indicilor Bursei de Valori București, s-au redus semnificativ în ultima săptămână, iar regimul rămâne deocamdată unul mediu spre scăzut. Relația dintre evoluția indicelui BET și numărul de noi cazuri SARS-CoV-2 (SUA și Italia) este una indirectă, astfel, creșterea numărului de îmbolnăviri (SUA și Italia) au determinat o scădere a indicelui local, iar revenirea acestuia s-a produs, pe măsura ce s-a înregistrat o scădere a numărului de noi cazuri. Evoluția indicelui BET vs nr. cazuri noi de SARS-COV-2 1, 9,5 9, 8,5 8, 7,5 7, 6,5 6, 25, 2, 15, 1, 5, 11, 1, 9, 8, 7, 6, 4, 35, 3, 25, 2, 15, 1, 5, BET SUA noi cazuri COVID BET Italia noi cazuri COVID Sursa: BVB, Ourworldindata, prelucrare ASF
Riscul de piață: Evoluția indicilor de acțiuni Randamentele burselor de acțiuni Indici internaționali 1 săpt. 1 lună 3 luni EA (EUROSTOXX).13% 2.54% 12.54% FR (CAC 4) -.36%.65% 15.1% DE (DAX).16% 3.51% 7.47% IT (FTSE MIB).65% 1.97% 16.91% GR (ASE) -.61% 12.43% 26.54% IE (ISEQ).24% 5.55% 18.85% ES (IBEX) -.81% 1.16% 21.33% UK (FTSE 1) -1.14% 2.56% 1.11% US (DJIA) -.8% 1.82% 12.58% IN (NIFTY 5) -.6% 5.22% 22.18% SHG (SSEA).45% -.93% 3.14% JPN (N225) -.87% 3.91% 13.61% Indicii europeni analizați au înregistrat evoluții mixte pe termen foarte scurt (1 săptămână 16 decembrie vs. 23 decembrie). Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată de indicele FTSE MIB (IT: +,65%), pe când cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată de indicele FTSE 1 (UK: -1,14%). Principalii indici americani și asiatici au prezentat evoluții negative, cu excepția indicelui SSEA (SHG: +,45%). Așadar, cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată de indicele N225 (JPN: -,87%). Indici BVB 1 săpt. 1 lună 3 luni BET.54% 5.58% 6.31% BET-BK 1.5% 6.12% 7.22% BET-FI 1.68% 8.13%.1% BET-NG -.32% 2.75% 3.88% BET-TR.54% 5.67% 7.43% BET-XT.69% 6.% 5.29% BET-XT-TR.69% 6.9% 6.36% BETPlus.54% 5.51% 6.6% Indicii locali au avut evoluții pozitive pe termen foarte scurt (1 săptămână 16 decembrie vs. 23 decembrie), cu excepția indicilor BET-NG (-,32%) și ROTX (-,42%). Creșterile înregistrate au fost între 1,68% (indicele BET-FI) și,54% (indicii BET, BET-TR și BETPlus). ROTX -.42% 5.32% 1.9% Sursa: date Datastream, calcule ASF; Notă: Max (verde) și min (roșu) sunt fixate la ± 4% (1 săpt.), ±8% (1 lună) și ±15% (3 luni); 1 săpt.=16.12.22 vs. 23.12.22; 1 lună=23.12.22 vs. 23.11.22; 3 luni=23.12.22 vs. 23.9.22
Riscul de piață: Evoluția indicilor de acțiuni 145 125 15 85 65 Indici sectoriali (Media zilnică 217 =1) -2% -5% -8% -11% -14% -17% Valoare la Risc (99%) pentru BET-XT Energie Financiar Industrial Utilitati Sursa: Thomson Reuters Datastream Volatilitatea stocastică a pieței de capital din România Valoarea la Risc (99%) a indicelui BET-XT Sursa: BVB, calcule ASF Indicele privind repartizarea pe sectoare investiționale arată faptul că sectorul financiar este preponderent dominant pe piața de capital din România, următoarele sectoare reprezentative fiind cel industrial și energetic. VaR este o estimare statistică care măsoară, pentru un anumit interval de încredere (de obicei între 95% şi 99%) valoarea pe care un portofoliu o poate pierde într-o anumită perioadă de timp datorită modificării preţului de piaţă. În graficul de mai sus este prezentată Valoare la Risc pentru un nivel de semnificație de 1% (VaR la 99%) și cu un orizont de risc de o săptămână calculat sub ipoteza distribuției normale. Calculele indică faptul că există o probabilitate de 1% ca indicele BET-XT să scadă peste 1,7% pentru următoarea săptămână. Volatilitatea prețurilor activelor variază în timp și nu este constantă, iar distribuția de probabilitate nu poate fi prezisă corect în termeni de incertitudine. Spre deosebire de modelele GARCH în care varianța urmează un proces deterministic, volatilitatea urmează un proces stocastic. În prezent incertitudinea pe piața de capital din România, reprezentată vizual cu ajutorul cuantilelor (1%,1%,5%,9% și 99%), s-a redus. Volatilitatea observată (linia roșie) a fost în medie în jurul valorii de 11%,în timp ce maximul volatilității stocastice (volatilitatea care ar fi putut fi atinsă) a fost de 2%. Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
1-ian.-18 11-mar.-18 1-mai-18 9-iul.-18 7-sept.-18 6-nov.-18 5-ian.-19 6-mar.-19 5-mai-19 4-iul.-19 2-sept.-19 1-nov.-19 31-dec.-19 29-feb.-2 29-apr.-2 28-iun.-2 27-aug.-2 26-oct.-2 25-dec.-2 Riscul de piață: Evoluția randamentelor indicilor bursieri ajustate la risc și a ratelor de dobândă Indici de volatilitate implicită la nivel internațional 85 65 45 25 5 În perioada 21-25 decembrie 22, volatilitățile indicilor analizați au înregistrat evoluții mixte. Indicele de volatilitate VIX a înregistrat o scădere față de finalul săptămânii trecute de la 21,57% la 21,53%. VSTOXX VDAX NEW VIX Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF Evoluția ROBOR la 3 luni și la 6 luni vs. rata dobânzii de politică monetară 4.5 4. 3.5 3. 2.5 2. 1.5 1..5. 2 2.25 2.5 2 1.75 1.5 Randamentele pieței monetare interbancare locale (ROBOR 3M și ROBOR 6M) continuă să se situeze la niveluri superioare ratei de politică monetară (1,5%). ROBOR 3 luni ROBOR 6 luni Rata dobânzii de politică monetară Sursa: BNR
Randamente (%) Deplasarea (puncte de baza) Riscul de piață: Evoluția ratelor de dobândă și a randamentelor obligațiunilor suverane Evoluția randamentelor obligațiunilor suverane ale României (ytm, 1Y) 6.8 5.8 4.8 3.8 2.8 1.8.8 denominate RON denominate EUR Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF Curba randamentelor pentru obligațiunile de stat cu cupon zero, România Pe parcursul săptămânii anterioare, atât randamentele titlurilor de stat românești denominate în lei, cât și cele în euro s-au redus. Randamentele obligațiunilor de stat cu cupon zero din România au înregistrat scăderi pentru maturitățile studiate. Curba randamentelor pentru aceste obligațiuni este în creștere, ceea ce indică o creștere a riscului de credit. 6 5 4 3 2 1 6M 9M 1Y 2Y 3Y 4Y 5Y 6Y 7Y 8Y 9Y 1Y 2.. -2. -4. -6. -8. Diferența 25-18.12.22 1/1/219 12/25/22 Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
Nov-15 Mar-16 Jul-16 Nov-16 Mar-17 Jul-17 Nov-17 Mar-18 Jul-18 Nov-18 Mar-19 Jul-19 Nov-19 Mar-2 Jul-2 Nov-2 1/3/219 2/1/219 3/2/219 4/27/219 6/4/219 7/12/219 8/19/219 9/26/219 11/3/219 12/11/219 1/18/22 2/25/22 4/3/22 5/11/22 6/18/22 7/26/22 9/2/22 1/1/22 11/17/22 12/25/22 Riscul de piață: Evoluția cursului valutar 14 13 12 11 1 9 Cursul de schimb efectiv real (REER; 214=1) Evoluția cotațiilor valutare față de 1 ian. 219 115 11 15 1 15 14.5 14 13.5 13 12.5 12 11.5 11 1.5 1 8 Polonia China Romania Zona euro USA Sursa: BIS, calcule ASF REER (cursul de schimb real efectiv) este un indicator de competitivitate internațională, fiind definit ca raportul dintre prețurile externe și cele interne și este măsurat în moneda locală. Deflatorul folosit de BIS pentru calculul REER este Indicele Prețurilor de Consum. Comparativ cu anul trecut (noiembrie 219), cursul real efectiv al leului s-a depreciat cu 2,8% în termeni reali, lira sterlină s-a apreciat cu 1,1%, iar moneda euro s-a depreciat cu 4%. Comparativ cu 1 ianuarie 219, la 24 decembrie 22 euro s-a apreciat în termeni nominali cu 4,4% față de leu, în timp ce dolarul american s-a depreciat față de leu cu 1,7%. În aceeași perioadă de timp moneda euro s-a apreciat față de dolar cu 6,5%. În perioada 11-18 decembrie volatilitatea cursului de schimb EURRON a rămas staționară, iar nivelul cursului de schimb s-a apreciat ușor și a ajuns la 4,867. Prognozăm că volatilitatea cursului de schimb va rămâne în continuare scăzută (aproximativ 1%) în următoarele patru săptămâni. Memoria lungă în seriile de timp este definită ca autocorelație la intervale lungi. Analiza cursului de schimb EUR/RON arată că este integrată fracționată. Dacă parametrul de memorie lungă d (,4) ia valori în intervalul (-,5), atunci mărimea intervalului crește, iar șocurile descresc hiperbolic. USD/RON EUR/RON (axa secundara) Sursa: Refinitiv; model ASF, Direcția Stabilitate Financiară
Riscul de piață: Evoluția prețurilor mărfurilor Evoluția Brent Oil și Aur 1 8 6 4 2 ian.-19 mar.-19 iun.-19 sept.-19 dec.-19 mar.-2 iun.-2 sept.-2 dec.-2 22 2 18 16 14 12 1 Europe Brent Spot FOB U$/BBL Gold Bullion LBM $/t Cotația Brent s-a majorat și se sitează în jurul valorii de 51 dolari pe baril. Disponibilitatea unui număr mare de potențiale vaccinuri COVID-19, reprezintă un motiv important pentru care sectorul energetic a devenit cel mai performant în ultimele săptămâni. Cotația aurului a scăzut la începutul lunii decembrie 22, deoarece lansarea iminentă a unui vaccin COVID-19 în SUA, precum și continuarea discuțiilor asupra unui proiect de lege de stimulare, au dus la optimism pe piețele financiare internaționale. În prezent acesta înregistează o evoluție constantă. 175% 15% 125% 1% 75% 5% 25% % Volatilitatea Oil Brent Sursa: Investing.com, calcule ASF
Riscul de re-evaluare a prețurilor acțiunilor Indicele productiei industriale - regim de probabilitate ian.25-iulie 22 Evoluția indicelui producției industriale (Europa Q3 218-Q1 22) 1..8.6.4.2. 5 6 7 8 9 1 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2 Regim de volatilitate ridicata Regim de volatilitate redusa 4.8.6-4 -8.4-12.2-16. 7 8 9 1 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2 PIB Probabilitatea de contractie economica (axa stanga) Sursa: INSSE, calcule ASF Indicele producției industriale a scăzut puternic în lunile aprilie și mai și a cunoscut o revenire în luna iunie. Graficul arată faptul că o astfel de dinamică de modificare a probabilității de a se afla într-un regim de volatilitate mare este redusă, cu o durată de aproximativ 2 luni. Scăderea indicelui producției industriale va avea un impact direct și asupra PIB, așa cum se poate observa în datele semnal pentru PIB la trimestrul doi care indică totodată o probabilitate de 7% de intrare în recesiune. Evoluția indicelui producției industriale oferă un semnal timpuriu (early warning) de înrăutățire a situației economice. Scăderea generalizată în Europa a indicatorilor de producție industrială sugerează o contracție generalizată a economiei europene cu o spirală de scădere a PIB european în următoarele trimestre.
Riscul de contagiune pe piețele de acțiuni Indicatorul CMAX pentru piața de capital din România este calculat ca raportul dintre valoarea actuală a indicelui pieței de capital din România (indice calculat de Datastream similar indicelui BET-C) și valoarea maximă a indicelui din ultimii doi ani până la data curentă (Patel și Sarkar, 1998). O valoare sub,95 (cu 5% mai puțin față de maxima din ultimii doi ani) indică faptul că indicele este pe o tendință de scădere. Contagiunea în randamente Analiza contagiunii indică faptul că piața de capital din România este sensibilă la factorii de risc care influențează piața de capital învecinate (Polonia, Austria si Ungaria). Contagiunea (IMF) este definită ca impactul modificărilor în prețul activelor dintr-o regiune (bursă) asupra prețurilor din altă regiune (bursă). Ca urmare a așteptărilor economice legate de efectele pandemiei cauzate de răspândirea coronavirusului, contagiunea a crescut rapid în luna februarie și începutul lunii martie și a atins cea mai mare valoare din 211. În luna mai contagiunea dintre piețele europene de capital s-a menținut la un nivel critic, apropiat de cel din criza globală din 28. În perioada iunie-august, contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de izolare sociale luate de toate economiile europene. În lipsa altor șocuri economice, contagiunea s-a redus și în luna septembrie s-a reîntors la media pe termen lung. În luna octombrie contagiunea a început ușor să crească. În noiembrie, contagiunea și-a menținut tendința de creștere ca urmare a reintroducerii măsurilor de distanțare socială în cele mai multe economii europene. La începutul lunii decembrie contagiunea a scăzut ușor, pe fondul dinamicilor sezoniere ale burselor. Sursa: Refinitiv; model ASF, Direcția Stabilitate Financiară 1.95.9.85.8 Indicator CMAX pentru piata de capital din Romania (medie mobila 2 ani) Valoarea indicatorului CMAX se situează în continuare sub pragul de,95, chiar dacă a recuperat din pierderile înregistrate, dar tendința de scădere se menține, în contextul în care Bursa de Valori București cât și bursele europene au înregistrat pierderi importante pe fondul informațiilor legate de extinderea coronavirus și a măsurilor aplicate..75.7.65 Sursa: Investing.com, calcule ASF Tendinta de crestere Tendinta de scadere Tendinta de scadere pronuntata Indicator CMAX pentru piata de capital din Romania (medie mobila 2 ani)
Riscul de contagiune pe piețele de acțiuni Spre deosebire de indicele de contagiune, descompunerea istorică a șocurilor arată cât de mult a fost influențată o bursă în evoluția trecută de alte burse. Descompunerea istorică a șocurilor primite de indicele pieței de acțiuni din România (indice calculat de Refinitiv similar indicelui BET-C) indică faptul că în prezent bursa locală este în principal expusă șocurilor interne. Senzitivitatea indicelui de contagiune în randamente în funcție de structura modelului VAR arată că deși incertitudinea s-a mai diminuat, există dinamici diferite pe piețele sugerate și arată o creștere a nervozității și îndepărtarea treptată de la echilibru pentru piețele europene de capital. Principalele șocuri pe bursa de capital din România au fost endogene. Influența burselor externe asupra randamentelor pieței de acțiuni domestice (descompunerea istorică a șocurilor primite - model VAR) Senzitivitatea indicelui la orizontul de prognoza 82.5 8. 77.5 75. 72.5 7. 67.5 65. 62.5 8 15 22 29 June 6 13 2 27 July 3 1 17 24 31 August 7 14 21 28 September 5 12 19 26 October 2 9 16 23 3 November Sursa: Datastream, calcule ASF
Milioane lei Riscul de lichiditate la BVB 2, 185, 17, 155, 14, 125, 11, Capitalizarea bursieră (acțiuni) Cele mai tranzacționate companii la BVB în perioada 21-25 decembrie 22 (doar segment principal) Simbol Piață principală Deal Total Valoare (lei) % Valoare (lei) % Valoare (lei) % SNN 6.43.47 4,72% 237.7.71 1,% 244.13.757 63,67% FP 3.537.387 22,51%,% 3.537.387 7,97% TLV 28.879.995 21,29%,% 28.879.995 7,53% SNP 1.31.912 7,59%,% 1.31.912 2,69% HAI,%,% 1.3.981 2,61% M 9.868.521 7,27%,% 9.868.521 2,57% SNG 9.764.889 7,2%,% 9.764.889 2,55% EBS 5.221.83 3,85%,% 5.221.83 1,36% BRD 5.121.443 3,78%,% 5.121.443 1,34% TRP 4.599.91 3,39%,% 4.599.91 1,2% TGN 2.934.358 2,16%,% 2.934.358,77% EL 2.249.121 1,66%,% 2.249.121,59% SIF5 2.197.282 1,62%,% 2.197.282,57% TEL 2.17.75 1,6%,% 2.17.75,57% SIF2 1.842.414 1,36%,% 1.842.414,48% Total 96,46% Sursa: date BVB, calcule ASF Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piețele BVB în perioada 21-25 decembrie 22 (mii RON) 12/23/22 12/22/22 12/21/22 12/18/22 12/17/22 25,82 29,964 33,573 38,872 22,42 1, 2, 3, 1. Principale 2. Deal 3. Oferte
nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 miliarde USD miliarde USD Criterii de lichiditate conform metodologiei MSCI 8 EM MSCI criteriu 1: capitalizare bursieră > 1.4 mld USD 6 4 2 BRD EL SNG SNP TLV MSCI Criteriu 3. EM MSCI criteriu 2: capitalizare bursieră free float >,7 mld USD 2. 1.. BRD EL SNG SNP TLV MSCI Criteriu 4% 3% EM MSCI criteriu 3: ATVR > 15% 2% 1% % BRD EL SNG SNP TLV MSCI Criteriu Sursa: Calcule ASF, 3.11.22
nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 Miliarde USD nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 Miliarde USD Miliarde USD nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 nov.-18 dec.-18 ian.-19 feb.-19 mar.-19 apr.-19 mai-19 iun.-19 iul.-19 aug.-19 sept.-19 oct.-19 nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 Miliarde USD Miliarde USD Criterii de lichiditate conform metodologiei MSCI 1.5 1..5 BRD - Diferență indicatori calculati față de pragurile MSCI 3% 1%. -.5 EL - Diferență indicatori calculati față de pragurile MSCI 5% % -5%. -.5-1% -1. -1% Capitalizare USD Capitalizare free float USD ATVR % Capitalizare USD Capitalizare free float USD ATVR % 2.5 2. 1.5 1..5. -.5 SNG - Diferență indicatori calculati față de pragurile MSCI 15% 1% 5% % -5% -1% 5. 4. 3. 2. 1.. -1. SNP - Diferență indicatori calculati față de pragurile MSCI 15% 1% 5% % -5% -1% Capitalizare USD Capitalizare free float USD ATVR % Capitalizare USD Capitalizare free float USD ATVR % TLV - Diferență indicatori calculati față de pragurile MSCI 2. 1.5 1..5. Capitalizare USD Capitalizare free float USD ATVR % 2% 1% % -1% Sursa: Calcule ASF, 3.11.22 Variația indicatorilor față de pragurile MSCI (Noiembrie 22) Companie Cap. bln. USD Free float bln. USD ATVR % BRD,87 -,2 7,76% EL -,36 -,28-3,8% SNG 1,24,9 4,4% SNP 3,53,29 1,85% TLV 1,68 1,76 12,46% Coeficienții pentru calculul Free Float au fost modificați în luna Iulie 219, conform Wood si Berenberg. Criteriile MSCI au fost modificate începând cu luna Mai 22, conform raportului MSCI privind criteriile pentru clasificarea țărilor.
Evoluții specifice în sectorul fondurilor de pensii private: Pilon II Fond Valoare activ total la 24 decembrie 22 Active totale, evoluția VUAN și numărul de participanți Valoare activ net la 24 decembrie 22 VUAN la 24 decembrie 22 Evoluție săptămânală VUAN Evoluție % VUAN (dec. 219) Nr. participanți 3/11/22 ARIPI 6.665.54.47 6.663.395.431 27,7665,12% 7,85% 785.913 AZT VIITORUL TAU 16.165.234.932 16.16.279.586 25,4941,13% 6,31% 1.68.316 BCR 5.138.514.596 5.136.539.669 27,5813,11% 6,7% 688.579 BRD 2.928.27.37 2.927.288.79 23,292,2% 5,1% 472.342 METROPOLITAN LIFE 1.442.29.759 1.438.214.762 27,841,7% 4,48% 1.62.454 NN 26.87.299.288 26.79.28.594 27,7537,12% 5,61% 2.35.215 VITAL 7.475.973.968 7.473.11.594 25,753,1% 6,26% 952.147 Total 74.92.944.258 74.878.1.345 7.64.966 Evoluția contribuțiilor brute (milioane lei) Participanți nou intrați în sistem și grad de repartizare aleatorie la 3/11/22 9 8 7 6 5 4 3 2 1 215 21 25 2 195 19 185 18 175 17 165 16 9.% 7.% 5.% 3.% 1.% Participanți nou intrați în sistem 15.573 persoane Grad de repartizare aleatorie 97,82% Rata de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat ARIPI AZT VIITORUL TAU BCR BRD METROPOLITAN LIFE NN VITAL ARIPI BCR METROPOLITAN LIFE VITAL AZT VIITORUL TAU BRD NN Contribuție medie/participant (lei) -1.% -3.% nov.-19 dec.-19 ian.-2 feb.-2 mar.-2 apr.-2 mai-2 iun.-2 iul.-2 aug.-2 sept.-2 oct.-2 nov.-2 Rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat Rata de rentabilitate minimă a fondurilor din categoria de risc mediu Rata medie ponderata de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private
Evoluții specifice în sectorul fondurilor de pensii private: Pilon II Milioane lei 2 15 1 5 8.29 6.81 9.96 Valoarea activului plătit din fond Structura activelor fondurilor de pensii administrate privat la 3/11/22 15.16 12.7 7.57 9.77 16.1 2.78 14.1 pentru pensie pentru invaliditate pentru deces 17.9 18.84 Instrumente financiare Valoare ron Pondere în total active Titluri de stat 49.737.352.768 68,% Acțiuni 15.156.131.394 2,72% Obligațiuni corporative 2.98.468.554 4,7% Fonduri de investiții 2.398.846.524 3,28% Obligațiuni supranaționale 1.551.823.375 2,12% Depozite 1.548.57.356 2,12% Obligațiuni municipale 183.987.155,25% Fonduri de metale 18.964.178,15% Instrumente derivate 1.898.31,% Expunerea valutară Expunerea pe țări a activelor fondurilor de pensii administrate privat USD, 1.54% Alte valute,.7% LU, 1.78% US, 1.53% Pondere în total active RON, 88.35% EUR, 1.4% Expunere RON RO, 9.19% Alte state, 6.5% 8% 85% 9% 95% 1% 84% 86% 88% 9% 92% 94% 96% 98% 1% Sursa: ASF
Fond Evoluții specifice în sectorul fondurilor de pensii private: Pilon III Valoare activ total la 24 decembrie 22 Active totale, evoluția VUAN și numărul de participanți Valoare activ net la 24 decembrie 22 VUAN la 24 decembrie 22 Evoluție săptămânală VUAN Evoluție % VUAN (dec. 219) Nr. participanți 3/11/22 AEGON ESENTIAL 9.455.1 9.437.221 11,9957,8% 3,66% 3.861 AZT MODERATO 36.881.85 36.579.171 22,7261,16% 4,8% 39.588 AZT VIVACE 113.514.95 113.362.4 22,5955,24% 3,85% 2.245 BCR PLUS 52.54.811 519.841.77 21,4896,8% 5,17% 138.98 BRD MEDIO 155.723.817 155.52.458 17,492,% 3,67% 33.311 GENERALI STABIL 28.914.759 28.861.934 2,125,32% 6,45% 5.461 NN ACTIV 333.68.94 333.237.483 24,4145,25% 3,6% 54.541 NN OPTIM 1.24.29.48 1.238.78.974 24,1716,14% 4,16% 198.25 PENSIA MEA 92.329.135 92.179.15 19,7772,18% 2,76% 16.43 RAIFFEISEN ACUMULARE 11.765. 11.62.715 25,73,7% 4,85% 14.668 Total 2.912.95.869 2.98.33.88 524.93 Rata de rentabilitate a fondurilor de pensii facultative Participanți nou intrați în sistem la 3/11/22 2.835 persoane 9.% Evoluția contribuțiilor brute 4.% -1.% -6.% AZT VIVACE NN ACTIV AEGON ESENTIAL AZT MODERATO BCR PLUS BRD MEDIO NN OPTIM PENSIA MEA RAIFFEISEN ACUMULARE STABIL Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat Rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu Rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu Milioane 35 34 33 32 31 3 29 28 27 26 25 Contribuții (lei) Contribuție medie/participant (lei, axa secundară) 68. 66. 64. 62. 6. 58. 56. 54. 52. 5.
Evoluții specifice în sectorul fondurilor de pensii private: Pilon III Milioane lei 9 8 7 6 5 4 3 2 1 - Valoarea activului plătit din fond 8.17 7.88 7.18 7.4 6.84 7.35 6.38 5.28 5.3 5.59 4.86 3.8 3.1 pentru deces pentru invaliditate pentru limită de vârstă Expunerea valutară Structura activelor fondurilor de pensii facultative 3/11/22 Instrumente financiare Valoare ron Pondere în total active Titluri de stat 1.825.62.291 64,1% Acțiuni 714.726.49 25,1% Fonduri de investiții 93.556.19 3,29% Obligațiuni corporative 89.643.949 3,15% Obligațiuni supranaționale 52.68.33 1,85% Depozite 49.89.49 1,72% Obligațiuni municipale 22.932.181,81% Fonduri de metale 11.72.73,39% Alte sume (11.423.197) -,4% Expunerea pe țări a activelor fondurilor de pensii facultative USD, 1.4% Alte valute,.12% IE, 1.21% Pondere în total active RON, 87.67% EUR, 1.81% Expunere RON RO, 9.67% LU, 2.8% Alte state, 6.4% 8% 85% 9% 95% 1% 86% 88% 9% 92% 94% 96% 98% 1% Sursa: ASF
Evoluția fondurilor de investiții autorizate în România În luna noiembrie 22, fondurile locale de investiții au înregistrat subscrieri în valoare de aproximativ 54 milioane lei, în timp ce valoarea răscumpărărilor s-a situat la un nivel de circa 447 milioane lei. Astfel, în luna noiembrie valoarea cumulată a intrărilor nete ale fondurilor deschise de investiții din România a fost de circa 57 milioane lei. Evoluția subscrierilor și răscumpărărilor ale FDI locale (milioane lei) Nov-2 Oct-2 Sep-2 Aug-2 Jul-2 Jun-2 May-2 Apr-2 Mar-2 Feb-2 Jan-2 Dec-19 Nov-19-4,39-467 -13-17 -29 57 43 28 32 282 388 233 217 Nov-2 Sep-2 Nov-19 (4,5) (4,2) (3,9) (3,6) (3,3) (3,) (2,7) (2,4) (2,1) (1,8) (1,5) (1,2) (9) (6) (3) - 3 6 Intrări/ ieșiri nete Răscumpărări Subscrieri Milioane lei Iul-2 Mai-2 Mar-2 Jan-2 Evoluția fluxurilor nete de capital pentru FDI locale pe categorii de fonduri (milioane lei) (4,5) (3,5) (2,5) (1,5) (5) 5 1,5 Milioane lei Randament Absolut Acțiuni Multi-active Obligațiuni și instrumente cu venit fix Capital Garantat / Protejat Alte Fonduri Sursa: AAF
Milioane lei Evoluția fondurilor de investiții autorizate în România Evoluția activelor nete în perioada noiembrie 219 noiembrie 22 - Fonduri deschise de investiții Cota de piață a FDI locale pe categorii de fonduri (noiembrie 22) 2, 15, 1, 5, - Multi-Active Actiuni Randament Absolut Obligatiuni si Instrumente cu venit fix Capital Garantat / Protejat Alte Fonduri Sursa: AAF Conform datelor publicate de AAF, activele nete ale fondurilor deschise de investiții locale s-au situat la o valoare de aproximativ 19,1 miliarde lei în luna noiembrie 22, în creștere cu 1,6% comparativ cu luna precedentă. La finalul lunii noiembrie 22, activele nete ale fondurilor de obligațiuni și instrumente cu venit fix au crescut cu 1,3% comparativ cu luna anterioară, iar cele aferente fondurilor deschise din categoria alte fonduri au înregistrat o creștere de,8%. În luna noiembrie 22, fondurile deschise de obligațiuni și instrumente cu venit fix dețin cea mai mare pondere în total active nete aferente fondurilor deschise de investiții (circa 69% 1 ), iar categoria alte fonduri deține o cotă de piață de aproximativ 19%. 1 A avut loc o reclasificare a fondurilor deschise de investiții la nivelul AAF
Miliarde lei Miliarde lei Milioane contracte Miliarde lei Evoluția societăților de asigurare autorizate în România Evoluția primelor brute subscrise 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 8.52 8.13 7.32 7.47 6.89 1.64 1.66 1.17 1.53 1.59 5.71 5.79 5.88 6.46 6.87 T3 216 T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 AG AV Evoluția volumului de indemnizații brute plătite inclusiv maturități și răscumpărări pentru asigurări generale și de viață (milioane lei) Evoluția primelor brute subscrise aferente asigurărilor RCA 6 5 4 3 2 1 4.95 5.4 4.28.78.78 3.73.76 3.14.78.5 4.17 4.26 3.53 2.64 2.96 T3 216 T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 AG AV 3 3 3 3 3 3 3 3.4 2.94 2.87 2.82 2.69 T3 216 T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 PBS RCA Nr.contracte încheiate 1 8 6 4 2 - Nr. contracte unități anuale
Miliarde lei Miliarde lei Miliarde lei Rezerve tehnice constituite pentru AG și AV Pentru activitatea de asigurări generale, la data de 3.9.22, societățile de asigurare aveau constituite rezerve tehnice brute în valoare de 1,44 miliarde lei. Pentru activitatea de asigurări de viață, la data de 3.9.22, societățile de asigurare aveau constituite rezerve tehnice brute în valoare de 8,12 miliarde lei. Date conform SII Activele totale au crescut cu 8%, iar datoriile totale ale societăților de asigurare au crescut cu 7% la 3 septembrie 22 comparativ cu perioada similară din anul anterior. O analiză comparativă între situația înregistrată la 3.9.22 și cea existentă la 3.9.219 indică o creștere a cerinței de capital de solvabilitate (SCR) cu aproximativ 329 milioane lei, iar în cazul cerinței de capital minim (MCR) se observă o creștere cu circa 22 milioane lei. Valoarea fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate se afla la 3.9.22 la nivelul de 6,7 miliarde lei. Evoluția cerinței de capital de solvabilitate (SCR) și a cerinței de Evoluția activelor și datoriilor totale ale societăților de asigurare capital minim (MCR) 3 2 1 19.75 2.7 14.94 15.14 Evoluția societăților de asigurare autorizate în România 22.7 23.88 17.3 18.19 4. 2. 2.83 2.93 2.99 3.31 1.2 1.2 1.25 1.27 -. T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 Total active Total datorii SCR MCR Evoluția fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate 1 5.3 5.3 5.32 6.7 4.79 4.75 5. 5.64 5 - T3 217 T3 218 T3 219 T3 22 Fonduri proprii eligibile să acopere SCR Fonduri proprii eligibile să acopere MCR Sursa: Calcule ASF
Rata MCR Miliarde euro Evoluția indicatorilor pe piața asigurărilor în statele din Spațiul Economic European (SEE) conform Solvency II Activele totale și rezervele tehnice ale societăților de asigurare din SEE la 3.6.22 Valoarea ratei SCR raportată la rata MCR a societăților de asigurare din SEE la 3.6.22 14. 12. 1. 8. 6. 4. 12.625,97 9.779,67 1, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, România SEE 2. Active totale Rezerve tehnice AG și AV 1,, 1,5 2, 2,5 3, 3,5 Rata SCR Sursa: EIOPA România a înregistrat la data de 3 iunie 22 un nivel diminuat al activelor (4,77 miliarde EUR) comparativ cu celelalte state din Europa (spre exemplu: Franța 2.892 miliarde EUR). Asemănător este și în cazul rezervelor tehnice, unde piața asigurărilor din România înregistra un nivel de 2,8 miliarde EUR, semnificativ mai scăzut comparativ cu cel al Franței (2.266 miliarde EUR). Din cele 31 state pentru care există date privind Solvency II, România se află pe locul 25 după valoarea activelor și pe același loc după valoarea rezervelor tehnice. În ceea ce privește structura investițională a societăților de asigurare, la nivel european, la 3 iunie 22, clasa predominantă de active în care s-a investit au fost obligațiunile (6%). În România, se păstrează clasa predominantă de active cu o pondere de 84%, fiind compuse în principal din obligațiuni guvernamentale și obligațiuni corporative. În România, la finalul celui de-al doilea trimestru al anului 22, companiile de asigurări investeau în obligațiuni guvernamentale o pondere de 77%, în vreme ce în SEE doar 3% din investiții au fost în obligațiuni guvernamentale. La nivel european, rata SCR a ajuns la nivelul de 2,14 la sfârșitul trimestrului II 22, iar rata MCR se situa la 5,72, în timp ce în România, rata SCR a indicat un nivel de 1,81, iar rata MCR a fost 4,38.
Evoluția indicatorilor pe piața asigurărilor în statele din Spațiul Economic European (SEE) conform Solvency II Expunerea pe țări a activelor companiilor de asigurări din statele SEE la 3 iunie 22 Bulgaria România Polonia Germania 1% 1% 1% 1% 9% 8% 7% Alte state; 17,98% FRANȚA; 2,17% IRLANDA; 2,39% AUSTRIA; 2,69% UNGARIA; 2,71% Neraportat; 3,15% LUXEMBURG; 3,92% 95% 9% Alte state; 3,31% FRANȚA;,79% ROMÂNIA;,98% Restul statelor; 1,16% US; 1,32% GERMANIA; 1,92% Neraportat; 2,1% AUSTRIA; 2,39% 98% 96% Alte state; 2,3% Neraportat;,36% Polonia;,38% UNGARIA;,38% FRANȚA;,41% MAREA BRITANIE;,59% LITUANIA ;,61% US;,77% 9% 8% Alt state; 8,66% BELGIA; 1,57% MAREA BRITANIE; 1,74% AUSTRIA; 1,81% US; 2,53% Restul statelor; 3,11% 6% Restul statelor; 4,28% POLONIA; 6,45% 85% ELVEȚIA; 2,58% 94% Restul statelor; 2,13% OLANDA; 5,26% FRANȚA; 5,35% 5% 8% 92% 7% 4% CEHIA; 16,49% 75% OLANDA; 13,47% 9% LUXEMBURG; 2,86% Neraportat; 5,38% LUXEMBURG; 5,48% 6% 3% 7% 88% 2% BULGARIA; 37,77% POLONIA; 89,47% 5% GERMANIA; 59,11% 1% 65% ROMÂNIA; 69,98% 86% % 6% 84% 4% State precum Estonia și Irlanda au expuneri mari ale activelor pe alte state și nu pe active naționale. România deține o pondere de 7% în active românești, 13% în active olandeze și 17% în alte state. La nivelul cumulat al SEE, s-a investit în procent de 19% în active din Franța, în active din Germania în procent de 14%, iar în active din Marea Britanie s-a investit 14%.