1 PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CORIGENŢĂ LA CLASA A VII-A CAPITOLUL I: LUMEA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA Istoria sec XIX s-a desfăşurat sub semnu

Transcriere

1 1 PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CORIGENŢĂ LA CLASA A VII-A CAPITOLUL I: LUMEA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA Istoria sec XIX s-a desfăşurat sub semnul marii revoluţii franceze. Principiile proclamate de ea : «libertate-egalitate-fraternitate» au fost răspândite de armatele lui Napoleon şi cunoscute în întreaga Europă ca şi în alte regiuni ale lumii. Sub influenţa lor au avut loc în sec XIX numeroase revoluţii. De aceea acest secol a fost numit şi secolul revoluţiilor. Tot sub influenţa revoluţiei franceze s-a format şi dezvoltat conştiinţa naţională fapt ce a dus la naşterea naţiunilor moderne. De aceea sec XIX a fost numit şi secolul naţiunilor La începutul secolului XIX, în lume existau trei tipuri de regimuri politice: monarhii absolutiste monarhii parlamentare sau constitutionale republicii democratice America centrală şi de sud se aflau sub dominaţia Spaniei şi Portugaliei. Asia de vest se afla sub dominaţia Imperiului Otoman. India era colonie engleză.china şi Japonia erau imperii feudale. Africa era aproape necunoscută europenilor, excepţie făcând regiunile de coastă,unele dintre ele fiind colonii ale unor state europene. CAPITOLUL II: REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂŢII INDUSTRIALE Lecţia 1: Revoluţia industrială Revoluţia industrială este procesul de trecere de la producţia manuală la producţia bazată pe folosirea maşinilor.revoluţia industrială a început în sec XVIII în Anglia, în domeniul industriei textilelor. Simbolul revoluţiei industriale a fost maşina cu aburi universală inventată de James Watt în anul 1784.Datorită revoluţia industriale,anglia a devenit cea mai dezvoltată ţară de pe glob fiind supranumită : atelierul lumii". În sec.xix revoluţia industrială s-a declanşat şi în alte ţări: Franţa, S.U.A., Germania, Japonia, Rusia. Lecţia 2: Revoluţia agrară şi a transporturilor Revoluţia agrară a constat în: înlocuirea propietăţii de tip feudal cu proprietatea de tip capitalist introducerea unor :-plante noi (porumbul, cartoful, tutunul, floarea soarelui etc) -maşinilor agricole (secerători, batoze) -îngrăşămintelor chimice Revoluţia transporturilor a constat în : apariţia căilor ferate apariţia vaporului cu aburi Lecţia 3:Sat şi oraş în epoca modernă Schimbările care au avut loc în economie, au avut importante urmări şi pe plan social: explozia demografică deplasarea masivă a ţăranilor spre oraş creşterea puterii burgheziei sporeşte numărul lucrătorilor industriali. Sec XIX marchează apariţia mişcării muncitoreşti şi a socialismului (doctrina care are la baza ideea egalităţii oamenilor). Ideile de bază ale socialismului: - În societatea modernă există 2 clase care se luptă între ele: burghezia şi proletariatul - Rolul istoric al proletariatului este de a desfiinţa societatea capitalistă şi a crea societatea socialistă, o societate bazată pe proprietatea comună, fără exploatare şi asuprire. - Societatea socialistă nu poate fi înfiinţată decât în urma preluării puterii de către clasa muncitoare - Muncitorii nu pot prelua puterea decât prin revoluţie - Revoluţia trebuie organizată şi condusă de partidele comuniste

2 CAPITOLUL III: EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ŞI LIBERALISM 2 Lecţia 1: Congresul de la Viena şi Sfânta Alianţă În , la Viena s-a desfăşurat un congres al statelor care participaseră la lupta contra lui Napoleon. Principalele hotărâri: restabilirea absolutismului creearea Sfintei Alianţe (Austria, Rusia, Prusia) care avea ca scop înnăbuşirea mişcărilor revoluţionare şi naţionale. Lecţia 2: Revoluţiile din prima jumătate a sec XIX Mişcări revoluţionare în Apusul Europei rev. din Italia rev. din Spania rev. din Franta rev. din Ţările de Jos În aceasta perioadă popoarele din această Europa Centrală şi de sud-est au declanşat o serie de mişcări cu scopul de a-şi câştiga libertatea: răscoala antiotomană a sârbilor revoluţia din Ţara Românească condusă de Tudor Vladimirescu. războiul de eliberare al grecilor mişcarea decembriştilor din Rusia răscoala antiţaristă a polonezilor Tot în prima jumătate a sec XIX, profitând de ocuparea Spaniei şi Portugaliei de către armatele lui Napoleon popoarele din America Latină au declanşat războaie de eliberare. Aceste războaie au avut 3 centre principale: Venezuale, Argentina şi Mexicul. Principalul conbducător a fost Simon Bolivar.Până în 1826 toate coloniile spaniole şi portugheze şi-au câştigat independenţa. Lecţia 3: Revoluţiile de la 1848 din Europa În 1848, în majoritatea ţărilor europene au izbucnit revoluţii burghezo- democratice şi naţionale cauzate de lupta dintre rânduielile vechi de tip feudal şi progresele făcute în plan economic datorită revoluţiei industriale şi care au avut ca scop democratizarea societăţii şi eliberarea de sub dominaţia străină. În timpul acestor revoluţii au avut loc primele insurecţii ale clasei muncitoare contra burgheziei (la Paris, şi Berlin) Prima ţară în care a izbucnit revoluţia a fost Franţa. Regele a fost înlăturat fiind proclamată republica. Ulterior vor izbucni revoluţii în Germania, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Austria, Imperiul Habsburgic şi Ţările Române dar ele vor fi în cele din urmă înfrânte datorită neânţelegerilor dintre popoarele asuprite şi intervenţiei Rusiei ţariste. CAPITOLUL IV: STAT ŞI NAŢIUNE Lecţia 1: Unificarea Italiei, Germaniei şi României La mijlocul sec XIX, teritoriile Italiei, Germaniei şi României erau fărâmiţate în mai multe state. În toate cele trei ţări s-au declanşat mişcări pentru unificare. Unificarea Italiei s-a realizat în jurul Piemontului, între anii şi a avut ca conducători pe Cvamillo Cavour şi Giusepe Garibaldi.Unificarea Germaniei a fost condusă de Otto von Bismarck şi s-a realizat în jurul Prusiei, în urma războaielor victorioase purtate cu Danemarca, Austria şi Franţa.În anul 1859 s-a realizat unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, care va înfăptui şi o serie de reforme (agrară, învăţământului etc) ce vor duce la modernizarea noului stat român modern. Lecţia 2: Caracteristicile dezvoltării ţărilor din Asia, America Latină şi Africa India era cea mai importantă colonie a Angliei fiind supranumită perla coroanei britanice. În 1895 a luat fiinţă Congresul naţional, condus de Mahatma Ghandi, care a declanşat lupta de eliberare contra Angliei. China era un stat feudal absolutist, aflat în declin. Profitând de acest lucru, Marile Puteri au transformat-o într-o semicolonie.. În urma revoluţiei din 1911 împăratul a fost detronat, fiind proclamată republica.

3 3 Ţările Americii Latine au traversat perioade dificile provocate de luptele dintre săraci şi bogaţi şi de intervenţiile străine. Africa se găsea într-o stare de dezvoltare inferioară celorlalte continente şi era sub dominaţia unor puteri europene. CAPITOLUL V: CIVILIZAŢIA LA RĂSCRUCE DE SECOLE Lecţia 1 : Ştiinţa şi tehnica În a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX ştiinţa şi tehnica au cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită până atunci. Condiţiile acestei dezvoltări au fost: Dezvoltarea industriei. Dezvoltarea învăţământului. Legătura tot mai strânsă dintre ştiinţă şi producţie. Sprijinul acordat oamenilor de ştiinţă de către stat şi marii industriaşi. Întărirea cooperării între oamenii de ştiinţă. Acum s-a declanşat a doua revoluţie industrială ( a petrolului şi electricităţii) Principalele invenţii a) Invenţii de bază Motorul cu aburi Motorul electric Generatorul electric Primul puţ de petrol Motorul cu explozie sau motorul cu ardere internă Motorul cu reacţie. Motorul Diesel b) În domeniul transporturilor Bicicleta Motocicleta Automobilul Locomotiva cu aburi Locomotiva electrică Locomotiva Diesel Tramvaiul electric Submarinul Balonul Dirijabilul Zeppelinul Avionul c) În domeniul comunicaţiilor Stiloul Maşina de scris Aparatul de fotografiat Telegraful electric Microfonul Telefonul Radioul Aparatul de filmat Cinematograful d) În domeniu războiului Revolverul Mitraliera. Dinamita Tunul Krupp e) Alte invenţii Frigiderul

4 4 Stetoscopul Maşina de cusut Maşina de spălat Aspiratorul Aparatul de ras Fonograful Becul electric Lecţia 2: Oamenii de ştiinţă şi descoperirile lor a. Electricitatea Alessandro Volta- pila electrică George Simon Ohm- legea conducţiei electrice. Andre Marie Ampere: electromagnetismul Michael Faraday inducţia electromagnetică James Clerk Maxwell- legile de bază ale electrotehnicii Heinrich Rudolf Hertz undele electromagnetice b. Ştiinţele biologice Claude Bernard- a pus bazele fiziologiei şi medicinei experimentale Charles Darwin- a pus bazele teoriei evoluţioniste Gregor Mendel- a descoperit legile eredităţii. Robert Koch- a descoperit bacilul tuberculozei Louis Pasteur- a întemeiat microbiologia, a descoperit vaccinul contra turbării şi a inventat procedeul pasteurizării. c) Ştiinţele naturii Wilhelm Conrad Rotgen- a descoperit razele X Marie şi Pierre Curie-Radioactivitatea Albert Einstein- teoria relativităţii Dimitri Mendeleev- sistemul periodic al elementelor d. Contribuţii româneşti Petrache Poenaru - stiloul Augustin Maior- telefonia multiplă. Alexandru Ciurcu- motorul cu reacţie Traian Vuia,- primul avion care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii Aurel Vlaicu,-primul avion construit în România Henri Coandă- primul avion cu reacţie Lecţia 3. Sat şi oraş Descoperirile ştiinţifice şi invenţiile tehnice au avut însemnate consecinţe pe plan economic şi social: Sporirea natalităţii Ameliorarea stării de sănătate Creşterea gradului de confort şi igienă Oraşele devin tot mai popolate şi poluate. Se introduc transportul public urban, gazul, electricitatea şi apa curentă. Lecţia 4: Literatura şi viaţa cotidiană În plan literar se remarcă două curente: Romantismul, ai cărui reprezentanţi principali au fost Victor Hugo, Alexander Dumas, Alexander Puşkin şi Mihai Eminescu Realismul, ai cărui reprezentanţi principali au fost: Charles Dickens, Lev Tolstoi, Honore de Balzac, Mark Twain, Jules Verne şi Ion Luca Caragiale

5 5 Noile mijloace de informare (ziarele, radioul, cinematograful), liberalizarea regimurilor politice şi dezvoltarea învăţământului au fost factorii care au contribuit la o tot mai largă răspândire a culturii. Un număr din ce în ce mai mare de oameni au început să beneficieze de realizările oamenilor de cultură. Învăţământul a devenit obligatoriu şi gratuit în majoritatea ţărilor europene. A crescut numărul ziarelor şi revistelor. Apare cartea de mare tiraj, mai ieftină şi deci mai accesibilă. Sunt organizate manifestări sportive naţionale şi internaţionale.. În 1896 au fost reluate jocurile olimpice, după ce ele fuseseră interzise timp de 1400 de ani. Lecţia 5. Arta Arhitectura s-a caracterizat prin folosirea unor materiale noi (oţelul, sticla, betonul armat) care au permis realizarea unor construcţii celebre ca Turnul Eiffel, Palatul de Cristal şi Podul de la Cernavodă. Pictori celebri ai perioadei au fost Van Gogh şi Gauguin. Muzicieni celebri au fost Vivaldi, Verdi, Chopin CAPITOLUL VI: PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Lecţia 1: Cauzele războiului Lupta dintre Marile Puteri pentru reâmpărţirea lumii Cursa înarmărilor Dezvoltarea naţionalismului extremist Lecţia 2: Începutul războiului La 28 iunie 1914 are loc atentatul de la Sarajevo. O lună mai târziu Austro-Un garia a declarat război Serbiei. Forţe combatante Puterile Centrale ( Germania, Austro-Ungaria, Turcia ) Antanta ( Rusia, Franţa, Anglia, Serbia, Belgia, Japonia ) Armata germană invadează Belgia şi Franţa dar este oprită în bătălia de pe Marna. Armata rusă invadează Germania dar este înfrântă în bătăliile de la Tanenberg şi Lacurile Mazuriene. Armata sârbă respinge atacul armatei austro-ungare. La sfârşitul anului 1914 pe toate fronturile situaţia s-a stabilizat, războiul de mişcare fiind înlocuit cu războiul de uzură Lecţia 3: Campania anului 1915 Italia intră în război de partea Antantei iar Bulgaria de partea Puterilor Centrale. Pe frontul de vest se desfăşoară un război de poziţii, de tranşee, de uzură. Pe frontul de est ruşii suferă grele înfrângeri. Serbia este ocupată. Se deschid 2 fronturi noi frontul italian Frontul de la Salonic Lecţia 4: Campania anului 1916 România şi Portugalia intră în război de partea Antantei. Pe frontul de vest se desfăşoară cele mai mari bătălii din timpul războiului: Bătălia de la Verdun Bătălia de pe Somme Puterile Centrale ocupă 2/3 din teritoriul României Lecţia 5: Desfăşurarea războiului în 1917 S.U.A. şi Grecia intră în război de partea Antantei. Germania declanşează războiul submarin total. În Rusia au loc 2 revoluţii în urma cărora puterea este luată de comunişti. Rusia iese din război silind România să facă acelaşi lucru Lecţia 6: Sfârşitul războiului Ultimele ofensive germane pe frontul de vest. Capitularea aliaţilor Germaniei: - Bulgaria ( 29 septembrie ) - Turcia ( 30 octombrie ) - Austro Ungaria ( 3 noiembrie ) Contraofensiva anglo-franco-americană. Izbucnirea revoluţiei în Germania. Capitularea Germaniei ( 11 noiembrie ). Lecţia 7: Tratatele de pace

6 6 În vederea reglementării păcii a fost convocată la Paris o conferinţă ale cărei lucrări s-au desfăşurat în perioada ianuarie 1919-august deşi la lucrări au participat reprezentanţii tuturor statelor Antantei, deciziile esenţiale au fost luate de Consiliul celor patru alcătuit din conducătorii SUA, Franţei, Marii Britanii şi Italiei. S-au semnat 6 tratate ale căror prevederi principale erau: Dezarmarea statelor învinse şi obligaţia acestora de a plăti despăgubiri de război. Destrămarea imperiilor austro-ungar, ţarist şi otomat Constituirea unor state noi : Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia Desăvârşirea unităţii statale a Italiei şi României Lecţia 7: Revoluţia din Rusia Nemulţumirile faţă de regimul ţarist, foametea şi lipsurile de tot felul, deficienţele în aprovizionarea frontului şi înfrângerile suferite pe front au dus la declanşarea în februarie 1917 a unei revoluţii în urma căruia ţarul a fost detronat iar Rusia a devenit republică. Continuarea războiului a nemulţumit populaţia şi a favorizat preluarea puterii de către bolşevici (comuniştiii ruşi) în urma revoluţiei din noiembrie Aceştia proclamă Republica Sovietelor de Deputaţi ai Muncitorilor, Soldaţilor, şi Ţăranilor şi adoptă 3 decrete privind pacea, pământul şi naţionalităţile care atrag de partea lor marea masă a populaţiei. De asemenea înfiinţează Armata Roşie şi CEKA şi reuşesc să-şi înfrângă adversarii (numiţi albi ) şi să facă faţă intervenţiei străine. Astfel, pe 30 decembrie 1922 ia naştere Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). CAPITOLUL VII: DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM. PERIOADA INTERBELICĂ ( ) Lecţia 1: Statele interbelice Perioada interbelică a fost perioada cupriunsă între primul şi al doilea război mondial. În perioada interbelică au existat 2 tipuri de state: State democratice State dictatoriale Principalele state democratice au fost SUA, Marea Britanie şi Franţa. După primul război mondial SUA au devenit principala putere economică a lumii. SUA nu au fost afectate de distrugerile primului război mondial şi au intrat mai târziu în război, neutralitatea permiţându-i să câştige piaţa europeană.. Istoria SUA în perioada interbelică s-a caracterizat prin 3 fenomene majore: Menţinerea segregării rasiale (pe criterii de rasă), Impunerea prohibiţiei Dezvoltarea gansterismului.. Marea Criză din a lovit puternic economia americană care a reuşit însă să se refacă datorită programului anticriza iniţiat de preşedintele Franklin Delano Roosevelt. Marea Britanie era prima putere colonială şi a cincea putere economică a lumii. Era o monarhie parlamentară dominată de 2 partide:conservator şi laburist. Franţa era a doua putere colonială şi a patra putere economică a lumii.viaţa politică se caracteriză printr-o puternica instabilitate Lecţia 2. Comunism şi fascism Principalele state dictatoriale au fost URSS, Italia şi Germania. În URSS, după moartea lui Lenin puterea a fost luată de Stalin care a instaurat un regim de dictatură personală ce va provoca milioane de victime. Agricultura a fost colectivizată. S-a declanşat un masiv proces de industrializare care a făcut din URSS a treia putere economică a lumii. Puterea militară a URSS s-a întărit. În Italia, în 1922 puterea este preluată de Partidul fascist condus de Benito Mussolini care instaurează un regim dictatorial bazat pe teroare contra oponenţilor, controlul partidului asupra statului, dirijism economic şi cenzură.

7 7 În Germania, în 1933, puterea este preluată de Partidul Nazist condus de Adolf Hitler instaurează un regim dictatorial bazat pe teroare contra oponenţilor, controlul partidului asupra statului, dirijism economic, cenzură.a fost proclamată superioritatea rasei ariene (germane). S-a declanşat o campanie antisemită (împotriva evreilor). S-a iniţiat un masiv program de înarmare. În acelaşi timp s-au luat măsuri care au contribuit la relansarea economiei, Germania devenind a doua putere economică a lumii. Lecţia 3 : Evoluţii politice după primul război mondial După primul război mondial au luat fiinţă partide comuniste în majoritatea statelor lumii. Pentru a declanşa aşa numita revoluţie mondiala, în martie 1919, la Moscova a luat fiinţă Cominternul. Revoluţiile comuniste declanşate în diverse ţări vor eşua însă, singurul succes fiind instaurarea comunismului în Mongolia. În perioada interbelică în ţările asiatice şi africane, care se aflau sub dominaţia unor puteri europene, în special cele aflate sub dominaţia Angliei şi Franţei se vor iniţia o serie de mişcări pentru obţinerea independenţei. revoluţia kemalistă din Turcia, războiul civil din China, mişcarea condusă de Mahatma Gandhi în India etc. Deşi în primul deceniu interbelic s-au semnat o serie de tratate care, aveau ca scop evitarea unui nou război, începând cu anul 1931 s-au desfăşurat o serie de evenimente care vor duce în cele din urmă la declanşatrea celui de al doilea război mondial: Anexarea Manciuriei de către japonezi Anexarea Etiopiei de către italieni Războiul civil din Spania Constituirea Axei Berlin- Roma-Tokio Războiul chino-japonez Anexarea Austriei de către Germania şi a Albaniei de către Italia Dezmembrarea Cehoslovaciei Lecţia 4: Viaţa cotidiană În perioada interbelică au continuat să se dezvolte oraşele şi a continuat cea de a doua revoluţie industrială bazată pe petrol şi electricitate. Industriile de vârf erau petrolieră, energetică, constructoare de maşini, electrotehnică, aeronautică şi automobilului. Cultura devine mai accesibilă. Apar noi stiluri muzicale: jazz, tango etc. Sportul, radioul şi cinematograful devin principalele mijloace de distracţie şi informare. CAPITOLUL VIII: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Lecţia 1 : Cauze -lupta pentru reîmpărţirea lumii - cursa înarmărilor Lecţia 2: Începutul războiului La 1 septembrie 1939,Wehrmachtul invadează Polonia.La 3 septembrie,marea Britanie şi Franta declară război Germaniei. Polonia este înfrântă,teritoriul său fiind împărţit între Germania şi U.R.S.S., ale cărei trupe invadaseră această ţară la 17 septembrie. În acest timp pe frontul de vest se desfăşura "războiul ciudat". Lecţia 3: Agresiunea germană în Nordul şi Vestul Europei La 9 aprilie 1940 trupele germane invadează Danemarca şi Norvegia. La 10 mai armatele germane invadează Olanda, Luxemburgul, Belgia şi Franţa. La 15 mai Olanda a capitulat. La 27 mai Belgia a capitulat. La 5 iunie începe bătălia Franţei. La 10 iunie Italia intră în război. La 22 iunie Franţa capitulează în timp ce la Londra se constituie mişcarea "Franţa Liberă" condusă de generalul Charles de Gaulle. În lunile august-octombrie 1940 s-a desfăşurat o violentă bătălie aeriană între Luftwaffe şi R.A.F. Bătălia Angliei a fost pierdută de germani. Lecţia 4: Extinderea războiului în Europa sud-estică şi Africa Prăbuşirea Franţei şi eliminarea Angliei de pe continent au determinat România,Bulgaria,Ungaria şi Finlanda să se alăture statelor Axei. La 28 octombrie 1940 trupele italiene invadează Grecia. La 6 aprilie 1941 trupe germane, italiene, ungare şi bulgare invadează Iugoslavia şi Grecia. În mai 1941 britanicii îi alungă pe italieni din Africa de est. Hitler trimite în nordul Africii un corp de armată condus de generalul Erwin Rommel. Bătălia Atlanticului s-a intensificat submarinele germane

8 8 provocând grele pierderi navelor britanice. În ţările ocupate de armatele hitleriste a început o mişcare de rezistenţă antihitleristă. Lecţia 5: Mondializarea războiului La 22 iunie 1941 Germania dezlănţuie războiul împotriva U.R.S.S..Pînă la sfârşitul anului, Vestul Rusiei este cucerit dar ofensiva germana este oprita la Moscova şi Leningrad. În septembrie 1941 s- a constituit coaliţia antihitleristă(marea Britanie, U.R.S.S. şi S.U.A.). La 7 decembrie 1941 japonezii au atacat prin surprindere baza aero -navala americană de la Pearl Harbour. La 4 iunie 1942 flota americană distruge flota japoneză în bătălia de la Midway.Pe frontul de est Armata Roşie a dat o lovitură decisivă armatei germane în bătălia de la Stalingrad.Pe frontul african are loc bătălia de la El Alamein încheiată cu înfrângerea lui Rommel. Lecţia 6. Victoria Naţiunilor Unite Pe frontul de est germanii suferă o mare înfrângere în bătălia de la Kursk (1943).În Europa apuseană anglo-americanii au dobândit superioritatea aeriană,aviaţia lor începand să execute bombardamente de mari proporţii asupra centrelor industriale germane. La 6 iunie 1944 Aliatii debarcă în Normandia şi încep eliberarea Franţei,Belgiei şi Olandei.Ofensiva germană din Ardeni este respinsă.în Pacific flota japoneză suferă o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Leyte.În 1945 armatele aliate au pătruns pe teritoriul Germaniei silind-o să capituleze(8/9 mai)la 6 şi 9 august 2 bombe atomice americane distrug oraşele Hiroşima şi Nagasaki.La 2 septembrie Japonia a capitulat,moment ce marchează sfârşitul războiului. CAPITOLUL IX: LUMEA POSTBELICĂ Lecţia 1:Instaurarea comunismului în lume Una din principalele consecinţe ale celui de al doilea război mondial a fost formarea sistemului mondial socialist. Sistemul mondial socialist s-a format prin instaurarea unor regimuri de stânga (socialiste, comuniste) într-o serie de ţări de pe glob. Dificultăţile economice, tensiunile sociale şi ocupaţia sovietică au făcut ca între anii să se instaureze regimuri comuniste în Republica Democrată Germană, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Aceste ţări, împreună cu Albania şi Iugoslavia, unde comuniştii luaseră puterea încă din timpul războiului s-au numit «democraţii populare», ele fiind integrate în «lagărul socialist (comunist). În Asia, s-au instaurat regimuri comuniste durabile în Coreea de Nord, China şi Vietnam. În Cuba, în 1959, forţele revoluţionare conduse de Fidel Castro şi Ernesto Che Guevara îl alungă de la putere pe dictatorul Fulgencio Batista şi instaurează un regim comunist. Lecţia 2: Apariţia şi evoluţia unor noi state independente S-a realizat prin decolonizare, adică prin destrămarea imperiilor coloniale. Principalele cauze ale decolonizării au fost al doilea război mondial şi formareea sistemului mondial socialist. Decolonizarea s-a realizat atât pe cale paşnică (ca de exemplu în India, Libia, Pakistan etc) cât şi în urma unor războaie sângeroase ( în cazul Vietnamului, Algeriei, Angolei ş-a). Majoritatea noilor state independente au rămas într-o stare de subdezvoltare, fiind incluse în Lumea a III a caracterizată prin : sărăcie, foamete, boli şi analfabetism. Lecţia 3 : Modele ale dezvoltării economice La mijlocul secolului XX s-a declanşat cea de a treia revoluţie industrială care a avut la bază electronica, informatica şi energia nucleară. Ţările lumii cunosc 2 modele ale dezvoltării economice: Modelul capitalist ( al societăţii de consum ) Modelul comunist ( al economiei dirijate) Lecţia 4: Războiul rece Termenul de război rece desemnează competiţia angajată între SUA şi URSS pentru stăpânirea lumii. Manifestări ale războiului rece : Constituirea NATO Constituirea Pactului de la Varşovia Cursa înarmărilor ( în special nucleare). Crize ale războiului rece :

9 9 Criza Berlinului ( ) Războiul din Coreea ( ) Criza rachetelor din Cuba ( 1962) Războiul din Vietnam ( ) Războiul din Afganistan ( ) CAPITOLUL X : LUMEA ÎN PRAGUL MILENIULUI III Lecţia 1 : Anul 1989 în Europa 1989 a fost un an crucial pentru istoria omenirii. În acel an, regimurile dictatoriale comuniste din Europa de Est, care păreau bine ancorate, s-au prăbuşit sub presiunea maselor populare şi războiului secret purtat de Occident. Ţările din Europa de Est au păşit într-o nouă etapă istorică, caracterizată prin introducerea democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă. Aceste ţări întâmpină astăzi dificultăţi economice care conduc la instabilitate socială şi politică. Prăbuşirea comunismului a favorizat şi exacerbarea curentelor naţionaliste şi separatiste, lucru care a dus la destrămarea URSS, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei şi la reapariţia tendinţelor revizioniste. În aces timp, Europa occidentală a cunoscut un nou salt economic. Lecţia 2: Stabilitate şi instabilitate în lumea politică de astăzi Factorii de stabilitate : Integrarea europeană Alianţa nord-atlantică Factorii de instabilitate : Rivalităţile economice. Mişcările separatiste. Recrudescenţa fundamentalismului islamic. Criminalitatea economico-financiară şi activitatea grupărilor mafiote Terorismul Lecţia 3: Integrarea europeană şi atlantică În anul 1977 a luat naştere Comunitatea Economică Europeană, alcătuită din 6 state. În 1993 CEE îşi va schimba numele în Uniunea Europeană. Numărul statelor membre ale Uniunii va creşte constant fiind în prezent de 28. Lecţia 4: Probleme globale ale omenirii Criza alimentară Epuizarea unor resurse naturale. Poluarea şi deteriorarea mediului ambiant. Răspândirea maladiei SIDA. Răspândirea traficului şi consumului de droguri.