Structuri de date pentru partiţii de mulţimi O partiţie finită a unei mulţimi nevide S este o mulţime finită de submulţimi ale lui S: {S 1, S 2,..., S

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Structuri de date pentru partiţii de mulţimi O partiţie finită a unei mulţimi nevide S este o mulţime finită de submulţimi ale lui S: {S 1, S 2,..., S"

Transcriere

1 Structuri de date pentru partiţii de mulţimi O partiţie finită a unei mulţimi nevide S este o mulţime finită de submulţimi ale lui S: {S 1, S 2,..., S n P(S) care satisface condiţiile următoare: S i 0 pentru toţi 1 i n, S 1 S 2... S n = S, S i S j = dacă 1 i j n. Rezultă că, pentru fiecare x S există o singură submulţime S i astfel încât x S i. Vom desemna această submulţime cu S x. O mulţime de reprezentanţi a unei partiţii {S 1, S 2,..., S n este o submulţime {x 1, x 2,..., x n a lui S, astfel încât x i S i pentru toţi 1 i n. Presupunem că S este o mulţime de valori de tip E (adică A E), şi că putem testa egalitatea a două valori a, b E cu a == b. Vom prezenta două implementări ale unei structuri de date abstracte DSet<E> ale cărei instanţe reprezentă o partiţie S = {S 1,..., S n împreună cu o mulţime de reprezentanţi ai ei, şi permite efectuarea operaţiilor următoare E findset(e x) returnează reprezentantul submulţimii S i pentru care x S i. void makeset(e x) pentru x S, modifică instanţa curentă într-o reprezentare a partiţiei S = {S 1, S 2,..., S m, {x a mulţimii S {x. void s_union(e x,e y) pentru x, y S, modifică instanţa curentă încât să reprezinte partiţia (S {S x, S y ) {S x S y a mulţimii S. O metodă utilă care se poate adăuga la DSet<E> este void showsubsets(); care afişează elementele fiecărei submulţimi pe câte un rând, separate de spaţiu. Implementarea cu liste simplu înlănţuite Fiecare submulţime S i a partiţiei este reprezentată ca o listă de noduri simplu înlănţuite, unde nodul fiecărui element x S are structura (ca template C++) 1

2 struct ListNode<E> { E e; // continutul nodulul; are valoarea x ListNode<E>* next; // link spre nodul urmator din S i ListNode<E>* repr; // link spre primul nod din lista Reprezentantul unei submulţimi S i = {x 1, x 2,..., x p reprezentată ca o listă înlănţuită de astfel de noduri se consideră a fi elementul corespunzător primului nod din listă: e:x 1 next: e:x 2 next: e:x p next:/ Cu această implementare, o partiţiie este reprezentată de o instanţă a structurii (ca template C++) struct LinkedListSet<E> :public DSet<E> { map<e,listnode<e> > nodemap; using LNtype = ListNode<E>*;... unde nodemap reţine maparea elementelor mulţimii S la noduri din liste. O implementare simplă a operaţiilor descrise mai devreme este: void makeset(e x) { nodemap[x]=listnode<e>(x,nullptr,nullptr); nodemap[x].repr = &(nodemap[x]); E findset(e x) { return nodemap[x].repr->e; void s_union(e x,e y) { LNtype ptr1 = &nodemap[x]; LNtype newrepr=ptr1->repr; while (ptr1->next!= nullptr) ptr1 = ptr1->next; ListNode<E>* ptr2 = nodemap[y].repr; ptr1->next=ptr2; while(ptr2!=nullptr) { ptr2->repr=newrepr; ptr2=ptr2->next; 2

3 void showsubsets() { for(auto& p: nodemap) { LNtype ptr = &(p.second); if (p.second.repr == ptr) { for(;ptr!=nullptr;ptr = ptr->next) cout << ptr->e<< ; cout << endl; Implementarea cu o pădure de arbori Fiecare submulţime S i a partiţiei este reprezentată ca un arbore în care nodul fiecărui element x S are structura (ca template C++) struct TreeNode<E> { E e; // continutul nodulul; are valoarea x int rank; // estimare a adancimii arborelui TreeNode<E>* p; // link spre nodul parinte Rădăcina arborelui este singurul nod care se referă la el însuşi prin câmpul p. Reprezentantul unei submulţimi S i = {x 1, x 2,..., x p reprezentată cu un astfel de arbore este elementul corespunzător nodului rădăcină. Cu aceasta implementare, o partiţie este reprezentată de o instanţă a structurii (ca template C++) struct TreeSet<E> :public DSet<E> { map<e,treenode<e> > nodemap;... unde nodemap reţine maparea elementelor mulţimii S la noduri din arbori. O implementare simplă a operaţiilor descrise mai devreme este: void makeset(e x) { nodemap[x]=treenode<e>(x,0); nodemap[x].p = &(nodemap[x]); E findset(e x) { TreeNode<E>* xnod= &nodemap[x]; if(xnod!=xnod->p) xnod->p = &nodemap[findset(xnod->p->e)]; return xnod->p->e; 3

4 void s_union(e x,e y) { TreeNode<E>* xnod = &nodemap[findset(x)]; TreeNode<E>* ynod = &nodemap[findset(y)]; if (xnod->rank>ynod->rank) ynod->p=xnod; else { xnod->p=ynod; if(xnod->rank==ynod->rank) ynod->rank++; void showsubsets() { set<string> e_set; for(auto& p: nodemap) e_set.insert(p.first); for(string e1 : e_set) { bool b = false; for(string e2 : e_set) if(findset(e2)==e1) { cout << e2 << ; b=true; if(b) cout << endl; 1 Teme de laborator Se consideră dat un fişier text graf.txt în care este memorat un graf ponderat cu mulţimea de noduri {1, 2,..., N şi M muchii. Fişierul graf.txt are structura următoare: prima linie conţine numerele întregi N şi M, separate cu spaţiu; celelalte M linii sunt de forma a b w şi reprezintă muchia de la nodul a la b cu ponderea w, un număr întreg pozitiv. Liniile pentru muchii apar în ordine crescătoare a valorilor ponderilor. De exemplu, un fişier cu conţinutul

5 reprezintă graful ponderat Folosiţi/implementaţi structura de date descrisă mai devreme pentru a scrie programe C++ care rezolvă problemele următoare: 1. Se citeşte un graf ponderat simplu din fişierul graf.txt şi i se determină componentele conexe. Programul trebuie să afişeze pe rânduri separate nodurile componentelor conexe ale grafului. 2. Se citeşte un graf ponderat simplu şi conex şi se determină un arbore minim de acoperire. Programul trebuie să afişeze muchiile arborelui de acoperire găsit, precum şi suma ponderilor muchiilor sale. 5

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_9_RO_2019_v2.pptx

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_9_RO_2019_v2.pptx SDA (PC2) Curs 9 Liste / Grafuri / Arbori Iulian Năstac Lista dublu înlănțuită Recapitulare Într-o astfel de listă fiecare nod conţine doi pointeri: unul spre nodul următor şi unul spre nodul precedent.

Mai mult

Grafuri - Concepte de baza. Tipuri de grafuri. Modalitati de reprezentare

Grafuri - Concepte de baza. Tipuri de grafuri. Modalitati de reprezentare Concepte de bază. Tipuri de grafuri. Modalităţi de reprezentare Mircea Marin Departamentul of Informatică Universitatea de Vest din Timişoara mircea.marin@e-uvt.ro 9 noiembrie 2018 Introducere Ce este

Mai mult

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Informatică Varianta 2 Filiera teoretică, profilul real, specializările: matematică-informatică matematică-informatică intensiv informatică Toate subiectele

Mai mult

Grafuri neorinetate Aplicatii 1 Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf neorientat cu 20 noduri şi 12 muchii? a. 6

Grafuri neorinetate Aplicatii 1 Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf neorientat cu 20 noduri şi 12 muchii? a. 6 Grafuri neorinetate Aplicatii 1 Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf neorientat cu 20 noduri şi 12 muchii? a. 6 b. 12 c. 10 d. 15 2 Câte grafuri neorientate, distincte,

Mai mult

Subiectul 1

Subiectul 1 Subiectul 1 În fişierul Numere.txt pe prima linie este memorat un număr natural n (n

Mai mult

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea   marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu

Mai mult

Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java Interfaţa Iterator Interfaţa C

Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java Interfaţa Iterator Interfaţa C Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java 2 1.1 Interfaţa Iterator...................................... 2 1.2 Interfaţa Collection.................................... 2 1.3

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_10_RO_2019_v1.pptx

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_10_RO_2019_v1.pptx SDA (PC2) Curs 10 Arbori Iulian Năstac Definiția 1: Arbori Recapitulare Arborele este un graf orientat, aciclic și simplu conex. Definiția 2: Un arbore este un ansamblu de structuri de date de natură recursivă

Mai mult

1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x.

1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x. 1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x. Date de intrare: arr [] = {10, 2, 14, 4, 7, 6}, x =

Mai mult

Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa

Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa a două funcţii care au acelaşi nume În C++ acest lucru

Mai mult

Probleme rezolvate informatica: Probleme rezolvate grafuri si a

Probleme rezolvate informatica: Probleme rezolvate grafuri si a Mai multe Creați blog Autentificare LUNI, 11 MARTIE 2013 Probleme rezolvate grafuri si arbori Probleme rezolvate de catre : Ginghina Cristian Onica Viorel Neculai Alexandru Anton Cosmin INFORMATICA Teorie

Mai mult

Slide 1

Slide 1 STRUCTURI DE DATE Arbori B Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR): operatie importanta regasirea rapida a datelor indecsi. Indexul: colecţie de perechi

Mai mult

Slide 1

Slide 1 SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 4 continuare curs 3 3. Componentele hard ale unui sistem de calcul in timp real 3.1 Unitatea centrala de calcul 3.1.1 Moduri de adresare 3.1.2 Clase de arhitecturi ale unitatii

Mai mult

PCLPII-C16(9)

PCLPII-C16(9) Programarea Calculatoarelor și Limbaje de Programare - Curs 16 Despre proiect ce s-a studiat? ce se va studia? proiectul tema date de intrare conţinut date de ieşire C9(16)-1 Ce s-a studiat? Instrucţiuni

Mai mult

Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XI 1.Fişierul text bac.in conţine cel mult 1000 de

Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XI 1.Fişierul text bac.in conţine cel mult 1000 de Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XI 1.Fişierul text bac.in conţine cel mult 1000 de numere naturale cu cel mult patru cifre fiecare, despărţite

Mai mult

C++ Probleme

C++ Probleme Enunturi probleme 1. Se consideră un program care descrie organizarea personalului unei instituţii folosid claselor derivate. O clasă numită Angajat deţine date şi funcţii referitoare la un angajat al

Mai mult

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea   marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014 Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014 Relații în lumea reală și informatică Noțiunea matematică de

Mai mult

Microsoft Word - _arbori.docx

Microsoft Word - _arbori.docx ARBORI Să presupunem că o firmă doreşte să conecteze la TV, prin cablu, cele n case ale unui sat. Cum vor fi conectate casele la cablu? Logic, va trebui ca fiecare casă să fie conectată. Apoi, la o casă

Mai mult

Top

Top PROGRAMARE ORIENTATĂ PE OBIECTE Tratarea excepțiilor O excepție este o eroare care poate să apară la rularea unui program. Exemple: încercarea de deschidere a unui fișier ce nu există depășirea limitelor

Mai mult

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

CLP_UTCN-grila-2012.dvi Liceul: Numele: Punctaj: Prenumele: Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Test grilă Ediţia a treia mai 0 Clasa a X-a În casuţa din stânga întrebării se va scrie litera

Mai mult

Tablouri unidimensionale Problema 1 Să se determine mulţimea cifrelor unui număr natural n > 0, dat. Exemplu: n= Cifre = {1,2,3,7} Se cere să s

Tablouri unidimensionale Problema 1 Să se determine mulţimea cifrelor unui număr natural n > 0, dat. Exemplu: n= Cifre = {1,2,3,7} Se cere să s Tablouri unidimensionale Problema 1 Să se determine mulţimea cifrelor unui număr natural n > 0, dat. Exemplu: n=1723237 Cifre = {1,2,3,7 Se cere să se utilizeze subprograme care să comunice între ele şi

Mai mult

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

Programarea şi utilizarea calculatoarelor Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 3 Elemente introductive ale

Mai mult

Retele Petri si Aplicatii

Retele Petri si Aplicatii Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 3 RPA (2019) Curs 3 1 / 48 Conţinutul cursului 1 Arbori de acoperire 2 Probleme de decizie în reţele Petri 3 Invarianţi tranziţie RPA (2019) Curs 3 2 / 48 Arbori de acoperire

Mai mult

Slide 1

Slide 1 1 PROIECTAREA ALGORITMILOR Lect. univ. dr. Adrian Runceanu 1 Curs Alocarea dinamică de memorie în C++ Conţinutul cursului 1. Tipuri de date. Conceptul de pointer 3. Operatori specifici pointerilor 4. Aritmetica

Mai mult

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine numărul de operaţii efectuate de către un algoritm care determină

Mai mult

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici Operatii pe biti Operatorul conditional Operatori Logici

Mai mult

Microsoft Word - Software pentru ordonarea multirang a componentelor unei colectivitati.doc

Microsoft Word - Software pentru ordonarea multirang a componentelor unei colectivitati.doc Software pentru ordonarea multirang a componentelor unei colectivităţi S e prezintă un algoritm pentru dispunerea elementelor unei colectivităţi în raport cu mai multe criterii şi un software aferent,

Mai mult

Nr. 932 din Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR

Nr. 932 din Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR Nr. 932 din 12.12.2018 Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR DE MATEMATICĂ INFORMATICĂ ȘI MATEMATICĂ INFORMATICĂ,

Mai mult

Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode] Detalii de implementare. Declararea variabilelor, transmiterea parametrilor catre subprograme. Declararea variabilelor variabile globale -declarate in afara oricarei functii variabile locale -declarate

Mai mult

ExamView Pro - Untitled.tst

ExamView Pro - Untitled.tst Class: Date: Subiecte logica computationala licenta matematica-informatica 4 ani Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. 1. Fie formula

Mai mult

Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia comp

Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia comp Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului calcul, care primeşte prin intermediul

Mai mult

SUBPROGRAME

SUBPROGRAME SUBPROGRAME Un subprogram este un ansamblu ce poate conţine tipuri de date, variabile şi instrucţiuni destinate unei anumite prelucrări (calcule, citiri, scrieri). Subprogramul poate fi executat doar dacă

Mai mult

Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011

Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011 Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Instrucţiuni condiţionale 1. Intrucţiunea

Mai mult

Backtracking_2018

Backtracking_2018 Facultatea de Matematică și Informatică Lecții de pregătire Admitere 2019 Rezolvarea problemelor folosind metoda backtracking Exemplu: ieșirea din labirint 2 Exemplu: aranjarea a n regine 3 Exemplu: rezolvarea

Mai mult

2.1.Tipul tablou unidimensional

2.1.Tipul tablou unidimensional 7. Grafuri 7.1. Grafuri neorientate - Teste grilă 1. V_88_I_5. Care este numărul minim de noduri pe care îl poate conţine un graf neorientat cu 50 de muchii, şi în care 15 noduri sunt izolate? a. 25 b.

Mai mult

Microsoft Word - Raspunsul la niste provocari. Partea III..doc

Microsoft Word - Raspunsul la niste provocari. Partea III..doc Răspunsul la niște provocări. Partea a III-a. Re-citirea problemei cu alți ochelari Tiberiu Socaciu Preambulul Ca urmare a unei provocări primite pe pagina Proful de Mate de pe Facebook 1, de la un elev

Mai mult

Analiză de flux de date 29 octombrie 2012

Analiză de flux de date 29 octombrie 2012 Analiză de flux de date 29 octombrie 2012 Analiză statică: definiţie O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăţi ale programului sursă. (in principal corectitudinea,

Mai mult

Cuantizare Vectoriala.doc

Cuantizare Vectoriala.doc 4. Metoda de quadro în compresie fractala optimizata rata-distorsiune În cele ce urmeaza descriem o metoda de quadro bazata pe optimizarea criteriului ratadistorsiune în compresia fractala a imaginilor.

Mai mult

1

1 Contents 1 Automate finite... 2 1.1 Probleme cu AF... 2 1.2 Structuri de date pentru automate finite... 4 2 Gramatici si limbaje; gram. indep. de context... 5 2.1 Limbaje... 5 2.2 Gramatici si limbaje...

Mai mult

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da Probleme proiect TP 2016 1. BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard dacă reprezentarea binară a unuia dintre numere poate

Mai mult

Laboratorul 2 Problema tăieturii minime Considerăm un graf (neorientat) G = (V, E) (V e mulţimea vârfurilor, E e mulţimea muchiilor) care este conex (

Laboratorul 2 Problema tăieturii minime Considerăm un graf (neorientat) G = (V, E) (V e mulţimea vârfurilor, E e mulţimea muchiilor) care este conex ( Laboratorul 2 Problema tăieturii minime Considerăm un graf (neorientat) G = (V, E) (V e mulţimea vârfurilor, E e mulţimea muchiilor) care este conex (adică, între oricare două vârfuri există cel puţin

Mai mult

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Demonstraţie. Fie mulţimea A = [0, ], pe care definim

Mai mult

Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014

Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014 Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014 Analiză statică: definiție O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăți ale programului sursă. (in

Mai mult

Microsoft Word - cap1p4.doc

Microsoft Word - cap1p4.doc Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu

Mai mult

1 Lucrarea nr. 8 - Structuri de date de tip liste sortate O listă sortată reprezintă un aranjament al înregistrărilor din cadrul listei în funcţie de

1 Lucrarea nr. 8 - Structuri de date de tip liste sortate O listă sortată reprezintă un aranjament al înregistrărilor din cadrul listei în funcţie de 1 Lucrarea nr. 8 - Structuri de date de tip liste sortate O listă sortată reprezintă un aranjament al înregistrărilor din cadrul listei în funcţie de o anumită valoare a unei chei. Pentru operaţiile asupra

Mai mult

Introducere

Introducere Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic AEACD 17. Segmentarea imaginilor: Region-based segmentation. Graph Theory In Image Segmentation Region-based segmentation

Mai mult

Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu

Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu casandra@cs.upt.ro https://tinyurl.com/lectureslsd Mulțimi aspecte teoretice Ce sunt mulțimile? Mulțimea e un concept matematic fundamental. Definiție

Mai mult

Capitole Speciale de Informatică Curs 1: Extragerea informaţiilor. Modelul boolean şi modelul boolean extins 27 septembrie 2018 Extragerea informaţiil

Capitole Speciale de Informatică Curs 1: Extragerea informaţiilor. Modelul boolean şi modelul boolean extins 27 septembrie 2018 Extragerea informaţiil Capitole Speciale de Informatică Curs 1: Extragerea informaţiilor. Modelul boolean şi modelul boolean extins 27 septembrie 2018 Extragerea informaţiilor (engl. Information Retrieval, IR) constă în găsirea

Mai mult

Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011

Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011 Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Suprascrierea metodelor O clasă derivată

Mai mult

1

1 Laborator 3 Supraîncărcarea operatorilor (părțile II și III) 1. Supraîncărcarea operatorilor (părțile II și III) Exemplu 1: Consideram clasa sir, in care fiecare obiect retine adresa unui sir de caractere.

Mai mult

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,

Mai mult

Algoritmi genetici paraleli. Implementari Java. Continut laborator: 1. Obiectivul lucrarii. 2. Notiuni teoretice: 3. Cerinte laborator. 4. Tema. 1. Ob

Algoritmi genetici paraleli. Implementari Java. Continut laborator: 1. Obiectivul lucrarii. 2. Notiuni teoretice: 3. Cerinte laborator. 4. Tema. 1. Ob Algoritmi genetici paraleli. Implementari Java. Continut laborator: 1. Obiectivul lucrarii. 2. Notiuni teoretice: 3. Cerinte laborator. 4. Tema. 1. Obiectivul lucrarii. Lucrarea de faţă are rolul de a

Mai mult

Paradigme de programare

Paradigme de programare Curs 4 Transparență referențială. Legare statică / dinamică. Modelul contextual de evaluare. Transparență referențială Cuprins Efecte laterale Transparență referențială 2 Efecte laterale Efecte laterale

Mai mult

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea

Mai mult

-

- Cursul 6 Expresii în C/C++ (I) https://docs.microsoft.com/en-us/cpp/cpp/expressions-cpp După cum am văzut, într-un program de calcul scris în limbajul C/C++ prelucrarea datelor se realizează printr-o serie

Mai mult

7. Alinierea robustă a densităţilor de puncte 3D Măsurarea distanţei dintre diferite forme geometrice 3D Estimarea rotaţiei şi a translaţiei optime în

7. Alinierea robustă a densităţilor de puncte 3D Măsurarea distanţei dintre diferite forme geometrice 3D Estimarea rotaţiei şi a translaţiei optime în 7. Alinierea robustă a densităţilor de puncte 3D Măsurarea distanţei dintre diferite forme geometrice 3D Estimarea rotaţiei şi a translaţiei optime între nori de puncte Prezentarea generală a algoritmului

Mai mult

Limbaje de programare Pointeri. Alocare dinamică (continuare) 26 noiembrie 2012

Limbaje de programare Pointeri. Alocare dinamică (continuare) 26 noiembrie 2012 Limbaje de programare Pointeri. Alocare dinamică (continuare) 26 noiembrie 2012 EROARE: lipsa iniţializării E o EROARE să folosim o variabilă neiniţializată int sum; for (i=0; i++ < 10; ) sum += a[i];

Mai mult

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

Programarea şi utilizarea calculatoarelor Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 6 Instrucţiunile limbajului

Mai mult

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA  Sem. I, LOGICA MATEMATICĂ ŞI COMPUTAŢIONALĂ Sem. I, 2017-2018 Ioana Leustean FMI, UB Partea III Calculul propoziţional clasic Consistenţă şi satisfiabilitate Teorema de completitudine Algebra Lindenbaum-Tarski

Mai mult

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Curs_TPI_22_v01.ppt

Microsoft PowerPoint - Curs_TPI_22_v01.ppt UPB Facultatea ETTI Curs TPI an III RST 2009-2010 Tehnologii de Programare in Internet (TPI / RST) Titulari curs: Mihnea Magheti, Eduard-Cristian Popovici Suport curs: http://discipline.elcom.pub.ro/tpi/

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_4_RO_2019_v2.pptx

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_4_RO_2019_v2.pptx Curs SDA (PC2) Curs 4 Structuri de date (continuare) Iulian Năstac 10. Funcţii pentru alocarea dinamică a memoriei (Recapitulare) Alocarea dinamică este caracteristica prin care un program poate obţine

Mai mult

Metode de programare Proiectarea algoritmilor

Metode de programare Proiectarea algoritmilor Metode de programare Asist.univ.dr. Simona Elena Vârlan Structura curs 2 ore de curs ambele specializări, titular curs Simona Elena Vârlan (cabinet D213, vineri) 2 ore de laborator o dată la două săptămâni,

Mai mult

Facultatea de Automatică și Calculatoare

Facultatea de Automatică și Calculatoare Facultatea de Automatică şi Calculatoare Departamentul de Calculatoare Examen de licenţă, Sesiunea Iulie 2012 Specializarea: Tehnologia informaţiei T E S T G R I L Ă pentru evaluarea cunoştinţelor fundamentale

Mai mult

Microsoft Word - CarteC.doc

Microsoft Word - CarteC.doc INSTRUCŢIUNILE LIMBAJULUI C (2) Instrucţiuni repetitive Instrucţiunea while Instrucţiunea while are formatul: while(expresie) Expresie DA Instrucţiune NU Instrucţiunea while produce în primul rând evaluarea

Mai mult

Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare

Curs 3  Permutari cu repetitie. Combinari.  Algoritmi de ordonare si generare Curs 3 Permutări cu repetiţie. Combinări. Algoritmi de ordonare şi generare Octombrie 2015 Cuprins Algoritmi de ordonare şi generare pentru permutări cu repetiţie Reprezentarea binară a submulţimilor Algoritmi

Mai mult

Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011

Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011 Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Ce este un fir de execuţie? Înainte de a defini conceptul de fir

Mai mult

Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe

Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe bogdan.alexe@fmi.unibuc.ro Cuprinsul lecției de azi Enunțuri și rezolvări pentru

Mai mult

Proiectarea Algoritmilor

Proiectarea Algoritmilor Proiectarea Algoritmilor Greedy Programare dinamica Greedy Greedy Metodă de rezolvare eficientă a unor probleme de optimizare Se pleacă de la o soluție parțială elementară Există un criteriu de optim local

Mai mult

Limbaje de Programare Curs 6 – Functii de intrare-iesire

Limbaje de Programare   Curs 6 – Functii de intrare-iesire Limbaje de Programare Curs 6 Funcţii de intrare-ieşire Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Citire formatată 2 Citirea şirurilor de caractere 3 Citirea unor linii

Mai mult

Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1

Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1 Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1 Cuprins Problema sortării Algoritmul de sortare prin interschimbare (Bubble sort)

Mai mult

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Grup Scolar Gh. Asachi Galati Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale Speci

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Grup Scolar Gh. Asachi Galati Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale Speci Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Grup Scolar Gh. Asachi Galati Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale Specializare : matematica-informatica 2006-2007 Tema proiectului:

Mai mult

Cursul 14 Mulţimea lui Mandelbrot Mulţimile şi funcţiile cu caracter excepţional (mulţimea lui Cantor, insula lui Koch, funcţiile lui Weierstrass şi T

Cursul 14 Mulţimea lui Mandelbrot Mulţimile şi funcţiile cu caracter excepţional (mulţimea lui Cantor, insula lui Koch, funcţiile lui Weierstrass şi T Cursul 14 Mulţimea lui Mandelbrot Mulţimile şi funcţiile cu caracter excepţional (mulţimea lui Cantor, insula lui Koch, funcţiile lui Weierstrass şi Takagi, curbele lui Peano, mulţimile Julia, ş.a.) au

Mai mult

Diapositive 1

Diapositive 1 Tablouri Operatii pe tablouri bidimensionale Lectii de pregatire pentru Admitere 09 / 03 / 2019 1 Cuprins Operatii pe tablouri bidimensionale 0. Tablouri unidimensionale scurta recapitulare 1.Tablouri

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Agenti care rezolva probleme catalin.stoean@inf.ucv.ro http://inf.ucv.ro/~cstoean Agenti care rezolva probleme Formularea problemelor Exemple de probleme Algoritmi de cautare standard 2/91 Un agent american

Mai mult

Laborator 3

Laborator 3 Laborator 3 Programare III săptămâna 8-12.10.2018 OBIECTIVE: - Folosirea modificatorilor unei clase (public, abstract, final) - Folosirea modificatorilor de acces în declaraţiile membrilor unei clase Noţiuni:

Mai mult

Slide 1

Slide 1 STRUCTURI DE DATE Lista simpla Lista dubla LISTA LINIARA Lista liniara: Colectie de elemente denumite noduri; Relatie de ordine rezultata din pozitia nodurilor; Elemente de acelasi tip structura omogena;

Mai mult

/*

/* Laborator 1 1) Să se scrie un program cu ajutorul căruia să se găsească cel mai mare divizor comun a două numere întregi pozitive a şi b. #include long cmmdc (long x, long y) long rest; do rest

Mai mult

Declararea variabilelor

Declararea variabilelor Platforma 3. 1 Instructiuni diverse Declararea variabilelor Tipuri de Date Tipul de dată al unui obiect/variabila specifica tipul informaţiei pe care acel obiect îl poate stoca. Exemplu: numere întregi,

Mai mult

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea   marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Unde aplicăm verificarea realizabilității? probleme de căutare și

Mai mult

Secţiunea 9-10 avansaţi Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 TEXT 100 puncte Un text este format din una sau mai multe propoz

Secţiunea 9-10 avansaţi Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 TEXT 100 puncte Un text este format din una sau mai multe propoz PROBLEMA TEXT 00 puncte Un text este format din una sau mai multe propoziții separate pe linii. O propoziție este formată din două sau mai multe cuvinte separate prin câte un spațiu. Fiecare cuvânt este

Mai mult

PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE

PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE Curs 2 Principiile Programării Orientate pe Obiecte Programare Orientată pe Obiecte Tehnici de programare Programarea procedurală Modul în care este abordată programarea, din punct de vedere al descompunerii

Mai mult

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X un spaţiu topologic. Următoarele afirma-ţii sunt echivalente:

Mai mult

2

2 C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics

Mai mult

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)

Mai mult

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; paranteze: (, ); simbolul de egalitate =; cuantificatorul

Mai mult

Update firmware aparat foto Mac Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încr

Update firmware aparat foto Mac Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încr Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

Mai mult

CAPITOLUL I

CAPITOLUL I CAPITOLUL I. LIMBAJE FORMALE 1.1. CONCEPTE DE BAZĂ Cunoaştem unele limbaje de nivel înalt, cum sunt Pascal, Fortran, Basic, C şi altele. Ne scriem programele în aceste limbaje iar când citim un program

Mai mult

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),

Mai mult

L7

L7 Lucrarea de laborator nr. 7 POINTERI 1. Conţinutul lucrării În lucrare se prezintă tipul pointer, operaţiile permise asupra pointerilor, modul de alocare şi eliberare dinamică a memoriei. 2. Consideraţii

Mai mult

Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Intercl

Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Intercl Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Interclasare Analiza complexităţii unui algoritm Metode de

Mai mult

Microsoft Word - CarteC.doc

Microsoft Word - CarteC.doc Transmiterea parametrilor unei funcții Parametrii se transmit de la funcţia apelantă la funcţia apelată prin intermediul stivei. La apelul unei funcţii, pe stivă se crează o înregistrare de activare, care

Mai mult

Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode] 2.1.2.2.2 Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile sau cu măşti de subreţea de lungime diferită, VLSM (variable length subnet masks) subreţelele obţinute

Mai mult

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această evoluţie, exprimată succint prin şirul de incluziuni

Mai mult

Secţiunea 5-6 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA puncte PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se ump

Secţiunea 5-6 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA puncte PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se ump PROBLEMA 1 PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se umple, pe linii, partea de sub diagonală, inclusiv aceasta, a unui tabel pătratic de dimensiune L cu secvențe consecutive de numere : 1, 2,,

Mai mult

Curs 6: Clasificarea surselor de informatii - Clasificarea Bayes Naiva. Modelul Bernoulli

Curs 6: Clasificarea surselor de informatii - Clasificarea Bayes Naiva. Modelul Bernoulli Clasificarea Bayes Naivă. Modelul Bernoulli 1 noiembrie 2018 Problema de clasificare Definiţie generală. Clasificarea documentelor Se dau (1) o mulţime C = {c 1, c 2,...} de clase de obiecte şi (2) un

Mai mult

Paradigme de Programare

Paradigme de Programare Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 9 : 1 / 38 Cursul 9 Concluzie Paradigma Funcțională 9 : 2 / 38 Cursul 9:

Mai mult

LUCRAREA NR

LUCRAREA NR LUCRAREA NR. 5 TIPURI DE DATE STRUCTURATE În C există două categorii de tipuri de date structurate: tablourile şi structurile. Un tablou este o colecţie omogenă de valori de acelaşi tip identificate printr-un

Mai mult

G.I.S. Curs 3

G.I.S. Curs 3 G.I.S. Curs 3 Geogafia Mediului 1.04.2014 Dr. Constantin Nistor Formatul de date vectorial Datele vectoriale descriu lumea sub forma unui spaţiu populat de linii în variate aspecte şi feluri: puncte, linii,

Mai mult

Lecţia 2 Structura liniară, alternativă şi repetitivă Clasa a V-a Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă) Programarea structurată este o

Lecţia 2 Structura liniară, alternativă şi repetitivă Clasa a V-a Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă) Programarea structurată este o Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă) Programarea structurată este o manieră de concepere a programelor, potrivit unor reguli bine definite şi independent de limbajul de programare. Scopul

Mai mult