( X < r a '2 Æ Ê : S 'C r X i s n m m m n A 1 9 )

Transcriere

1 cţue, Adstrtes» s T M : ' &KAŞVU! pţ rs, Târgulû ulu Nr. 30. ferworï efrcte u sepréteû. Muscrpte u se refrtü. Brourle de c : rsovü, pţ re, TSrgulf ulu Nr. 30. ferte presoü Vl H. Msse, Hsestt <fevogler (tto Ms), H. Schlek, Alos Hedel, M. Dukes, A. ppehh, J. Doeberg ; î Budpest: A. V. Goldberger, Eckste Berât : f Frkfurt : (f. L. Dube ; Hburp : 4. Sleter. Preţuţ serţulor : o ser grod pe o coléà 6 ct. ş 30 or. t br pecru o publtre. Publcăr dese după t ţ» ş îvolă. Reel&e pe pg ELl- o B e ă 0 cr. v.. séu 80 b. ( X < r '2 Æ Ê : S 'C r X s A 9 ) Ghtzet ese î fă-cre4 Aboete petru Austro-Ugr. Pe u ă 2 fl., pe ş6se lu 6 fl., pe tre lu 3 fl. N-r de Du ecă 2 fl. pe f. Cetru Roâ ş străătte: Pe u 40 fro!,pe ş6se lu 20 fr., pe tre lu 0 fr. N-r de Du ecă 8 frot. Se preuără l tâte ofcel# poştle d îtru ş d fră ş l dd. colector. Aboetul! petru Brşovu: dstrţu», pţ re, Târgulf ulu Nr. 80 etgulu.: pe u& ă 0fl., pe ş6se lu 5 fl., pe tre lu 2 fl. 50 or. Cu dusulu î csă: Pe uu ft 2fl., pe 6 lu 6 fl., pe tre lu 3 fl. U eseplru 5 cr. v.. s6u 5 b. A tâtu boetele câtu ş serţule sutâ se plăt îte. Nr. 0. Auulü LV. Brşovt, Duecă, 9 (2) M 893. Mşcre î orch óstrá. Brşovâ, 8 M v. De ultu dotö tât elşte î orch óstrá, de ult u s dt pe fţă eulţure popórélorü e ş c cu, câd d tóté părţle sosescu scrî lr tóre. Dcóce de Lt, í sttulü ugrü, luptă re ître bsérc ş stăpâre, ître ţule erghre ş seeţ ghră, ître prtdele ghre îse-şî, cr î esţul lorü de putere u se potü îpăc c ele cu stre lucrurloru. Dcolo de Lt, î ţerle ustrco, luptă ître svsu ş ger s ü; ître prtdele ş cls sele, ce se rcjă pe guverü, cre le părtesce, ş ître prtdele ţole, cr pretdü, cu eerg totu re, egl îdreptăţre ţuloru ; î deoseb luptă îverşută î Boe petru dreptulü publcă lu regtulu ş petru lb ţolă. Păă ş î c Bucovă s prsü foculü lupte petru lbă ş eglă îdreptăţre ţolă. Cu bucură vedeü, că frţ oştr bucove, sătu ş e de î plărle ş suprrle ecurte, îş rdcă cu glsulű, cerédü respectre lbe roâe ş drepturloru poporulu roâă. Tóté ceste sutu see îvederte, cr dovedescu, că srsteulu de ocârure lu orche dulstce de stădî u buü ş dăutoru u este. Ş îtr deveru, pututü f o deă ş uu plă greştu, decâtu cel, de- fce stăpâ peste popóréle orche pe Mghr ş pe Neţ, ş lăs pe â cestor re ş sfât cusă egle îdreptăţr popórelorü orche. Fost u bărbţ de stătu îţelepţ, cr u prevecjutu, că este cu eputţă (^e- îpăc ş de- ulţu poporele orche pe cle puctă. Doue-4ec ş cc de ï de dulsü u fostă de jusu, c se dovedésc, că prevederle lorü eru pré îteete. Dorţele ş sprţule Mghrlorü ş le Gerlorü se opuu făţşă dorţeloră ş sprţuloră Slvlorü ş Roâloru orche. Pr tedţele de ghr sre ş de gersre, s cretü o stre de lucrur, cre ecu se fă fvorblă desvoltăre ţole celorllte popore, o eţă ş îpedecă î odulă ceu prejdosü. Nc-odtă, de câd esstă céstâ îperăţă, u s u dtü pe ţă tâtu de ultü suţele de cutropre ţolă ; c-odtă luptele popôrelorù u u vutü uu crcterü prouţţ de lupte petru essteţ ţolă, c cu. Mghr voru serb âe l Budpest eor luptătorloru lorü, căcjuţ l î sltulü supr fortăreţ Bud. Mulţută poltce lorü tolerte ş gresve, e voră f sgur l céstâ serbre; u vorü lu prte l e c ţule eghre cclocutôre, c putere rtă, b c chr rt hovec[loru. Gruverulü îsu ş v st l o prte, precu declrtă strulü-preşedte î detă. Cu totulü ltfelu er se ésà céstâ serbre ţolă ghră, î eor luptătorloru petru lbertte, décâ ce ce o serbézâ ejï r f scutü se preţuescă lbertte câştgtă, ferdu-se de- câdé î celş pëctü c suprtor lorü de te. Nu eru ej sgur ş solţ Mghr l céstâ serbre ţolă lorù, décâ r f scutü së f drepţ fţă cu popórele colocutóre ; déc r f respecttă ş lbertte ş drepturle cestor, precu ceru se l-se respecteze lbertte ş drepturle loră. Dér poltc eoroctă, ce-u purtt o coducător poltc ghr de 25 de ícóce, î- psu pe Mghr îtr o drecţue duşă lbertăţ ş egltăţ popóreloru, ş étá, că stăcp e sutu solţ c c-odtă, cu totă fvorulü, de cre se bucură d prte coróe, ş cu tóté că î jută ultü ş îcurct stuţă geerlă poltcă. Mre şcre, ce se festă c(î pe totu cuprsulă tertorulu orche petru egl îdreptăţre ţolă, trebue se fă o vuă dojă petru ce ce î orb loră cutézá ş stăcjî tet l lbertte popóreloru. Petru o, ce suprţ, e v f o îcurgre ultö, c se susteu cu tăr ş begrede se lupt sfâtă petru ţoltte ş drepturle óstre. KUNCA PLTCA, 8 (20) Mu. Mâe se v desvé î cptl ugurâscă, Budpest, sttu hoye<j[lorü căluţ l, , cu oos ocupăr oetăţ Bud, pértá de rt ustrcă. Sttu cóst dtü lt de lucru rlorü poltc ghr. Desvélre e er sé se foă îocă îu to ulu trecutö, dór cest u s îtâplte, fdcă, eîpăcţ şovştî ugr 'u -otö, c cofortt progrulu, sé se îcuueze ş sttu geerlulu Hetz ş soldţlor ustrc c&4uţî erocesce î lupt del Bud, b u dus lucrulö păă colo, îcât î dure geerlă hovecjlorü del , progrulö guverulu fostü re8psg. de d svér sttue sé rős órtft; e fostf reîvtă î curédö ş de lu de c}le se fcü pregătr r, c cu prlegulö ce«t ső se foă o serbre ţolă" geerlă, l ore sé prte totö oulü cu pte ş clpoü. Dór c î orte sorţ Ugurlor u este sersö, o sé se îplescă tóté dorţele loră destrăbălte. De stădtă u păţt o ş e. posţ ugur és că d detă cere, c l serbre desvélre sttue, ső prte ş det ş guverul ; ső pótá sst î uforă ş ofoer rte coue, ş ce d reservă, po hovecje ş gedrer. Mstrul preşedute íső u s' îvot de loo ş stfelö: guverul uguresc u v lu prte î rood ofoosö, det íső v f represettă pr o deputţă, cre v depue ş o cor6ă. e prvesce rt, lucrul stă ş pe eplcul Mghrlorö. Codtulü supre l corpulu ltră d Budpest, geerlul Lobkowtz, dt uü ord, pr ore opresce ofcerlorö rte ooue, de or ce ctegoră, lu prte î uforă l serbre. Aseee ordţue dtü ş strulü de hovez br. Fejervry, pr cre opresce ofcerlor del hovez prtcp l desvé- lre sttue. rdţule ceste u turburtö réu pe oposţ?ol ugur d detă ; e u făcut terpelţu guverulu, pe oe l u crtctü ş ttjocurtü fără cruţre, c pe-uü guverü slăbăogft ş plect serv ü Austre, N foloste íusé oö, căc jortte dete vottă petru cele ce făcută guverulö. Astfelă dérá serbre ugurésoft de âe v ve crcter ult prtculră, căc de fţă u v f, cu se espră Budpeşt Hírlp : regele, guverulö, Kossuth ş Görge, po soldţ ghr, urş hovetjlor del Í Ruşe cest u voă ut-o, 4oe ut foă.-- Beţ Kossuthşt. Sorle oe le ă prtă 4lele ceste d Cerăuţ e vorbesc de uuű ou co- llctf Bucov. oflotul cest s vtă d cdetuă uu proces dtre studeţ roâ bucove ş ebr socetăţ poloe Sokow d Cerăuţ. Lucrulă s petrecută stfelă: vór ulu trecută Polo d Bu- FELETNULU GAZ TRANS. Elberre Fte. Povestre rbă (Urre). Câd Mustf se deştept, î orepusoululă chle, se védú u sgurelă î cortă. De-fră íső ulte vorbe î jugeu l urech. Dtre vorbtor5 elő cuoscu voce lu rbştt ş tcălosulu ptoă Hză. Asoultâdă deprte, for rec îcepură - trece pr totă tropul, căc furstulă de bőtrá cere cu stăruţă del rbş uodere l. Dócá u-l uode, sé so vétve, că cestă puu de scorpă, cre seâă ş de be cu drăcoulă, cu v juge l uă orşă, e v trăd, c}ce ferlulă prcolcu. D, elă e v trd sgură ; st&cfj vétve, oul sé u credă c l căş de pe elő, de cu l uă sér cálétorü, petru-că sééá cu călăulă de Muley? Eu flu î elă uă sufletö buă, o ă curtă, cre u póte fce réu, cu tâtă puţă é teă de trădre. Nu, u, Hze! Merg ş-ţ stge sete de sâge cole l Muley, tcălosulă, ş tuc po îtră î cortă! După ce Mustfd se scul, rbş îtrâ l elă. Pce ţe, Mustf! dse elă. Cu durtă? vo dejuă, că po te ve pregăt de druă. După ce dejură, eşră fră, ude- şteptu do c be îşelţ. E se rucră î şe, deteră pte robloră ş î scurtă tpă dspăru d och loră speluc ou corturle, ér e se perdură pe druă pr pădure, uă oră de prfă lăsâdă î ur loră. Mergedă, rbşu stors lu Mustf, că oelă toălosă de pşă - pros odtă, că- v sufer î ţutulă d lă de u scu ce-! Dă--lă să-lă lu ş u- v prgo, dór u ş- ţută ucdeă, udl vétve! vorb. tşlel trecute elă - lut Destulă, sălbtoulehsze, réspuse bd l goă ş dece d ce voc rbşă. Acest e óspele eu ş dreptlă óspelí îte e e uü dreptu sfţte de Mohed. Ce vă portă cest băeţ, cădedă â lu, u fost ororîţ î cele & íforátóre chur. De tuc s totă uct sé puă âc pe elft, dér u - sucoesg. Acu Ísé, 4ce bdtulă hotărîtă, după ce ohr eu cu â e î vou trge pele, vou fce focă peste spurctu- trupă, o stfelă sâ-ş pedeps erttă petru călcre ouvâtulu dtă! Mustf tăcu ulcoă ş u cutez 4ce c lbă, c ógrá, căc î păre be, că putută scăp el tóér d cest îforătoră furcră de s0lbătéoo. După ce juseră fră d pădure ş după ce rbşă î spuse lu Mustt cu ş pe ude sé druul, îş lu résü buă 4c6Qdu: Mustf! Tu - fost uă óspe forte plăcut. Nu vou ső te rogă, o éu sé u spu despre cele ce păţt ş ce vé4utö. D eorocre tu fostă persecutt ş ltrttă fără c o vă. Eu o scu cóst ş- pre réu. sé de părere de réu, 0tă presc cest hgeră lă eu ş decă vre-odtă ve vó lpsă de jutor, vo l e ş ţ vou f l dsposţă cu veţ e, î totdeu ş l orl-ce îtâplre. Apo pug cest îţ v fce călâtor uşoră! 4se el^ fe ît4edă lu Mustf pe lâgă hgeră ş o pugă cu b. Mustf î ulţăî ferbte, hgerulă îlă pr bucurosă, dór pug o îpoâ lu rbşă, 4o0dă, că u e vredcă de ş cev. Acest î strîse odtă â căldurosă ş po rucâdă pug î druă, dete pte clulu ş î oetulă urătoră se perdu î desşul codrulu. Vé4edö. Mustf, că u-lă póte juge, rdc pug, cre er îdesută de glb, oe- furu vedere. El îgeuohâ tuc ş cu lcr î och ulţă lu Due4eu ş lu Moháé dă petru ceresc lor lă, îplorâdu-le becuvâtre supr lu rbşă, rosulă bdt, c sél pă4escă de ăpste, po îcălec ş por spre Blzor.. Sub sc lu Muley-Pş. A şâse 4 după porre d Acrb, Mustf juse b l porţle orşulu Blzor. Câtă ce îtrâ î orşă, luâ druulă spre p0ţă, cugetâdă, că u se v f sprtă îcă bâlcuă de rob, dór îteldu-se cu sce oe, îtrâ cu e î vorbă ş fl, oă tergulă s s-

2 Pg. 2. G A Z E T A T R A N S L V A N E. Nr. 0 J 898. oov u făcut deostrţul poltoe lesü cotr Roâulorü, o oos ugurăr ue socetăţ de gstoă poloesă. Deostrţ polo ăvălră ş îtr'o grădă del uü hotelö, ude se fl o socette roââsoă. Eru ş ulţ studeţ roâ. Polo fudul îcepură sé btjoouréscà pe Roâ. Ter studeţ roâ, e putâdü sufer obrăzc poleeéscá, l-u röspusü ou oe trebu, ş oă vtej Polo o lură l sàëtôs. De-c se ăsou. u prooesü ootr studeţlorâ roâ, cre s pertrcttü 4lel 0 oeste î Cerăuţ. Judecàtorulù îsë votü sè î lb roâéscà l protooolù ărtursrle Koâlorü, deş cusţ u stârutü ultü pe lâgă cést, c ou rră obrăzcă cerutű, c ce oe sou eţesoe s0-şl fcă ărtursrle î lb eţesoă. B ju decătorul sueţtă lutü ob r ü ş cuvétulü pérátorulu roâü, ore protestse ootr voloe eţesc!. Aoést prcdusü re elşte. det bco véâ deputţ roâ u fáoutü o terpelre pr gr&ulü d-lu Zott, cerêdü lure de ésurl, c pe vtorüsê cu se îtêple stfelü de osurl de edreptte. Despre tóté ceste scrs î odü roâesoü ş eergcü ş fó ţolă roâéscà d Cerăuţ Gzet Bucove), ferâdü după vredoă purtre eoeésoá judecătorulu. Nuërulü fo î cre s sorsü despre oéstà legltte fostü îsë cofxtü de procurtur d Cerăuţ. Nc Neţ u sutü bu deoât U gur! Prg, opt regtulu boeü, s u ttêpltü flele treoute r turburărî. det provclă s şterutü uü proectü d lege, pr cre se dspue îfţre uue judecător ceroule î Truteu. Prtd Cehlorü ter vedeu î cestü proeotü uuü psü îdrepttü ootr progrulu lor poltoü ; e < }oeu, oă pr proectulü oest se uràresce îbucătăţre ţer ş este îdrepttü ootr depedeţ ş utăţ regtulu hoeü. Au pretsü del preşedtele dete se dl orde cj le proectulü ; cest îsë u s îvotü ş de-c s u ăscut scee fórte furtuóse. Ceh ter, pr protestărle lorü eergoe, u făcut, o desbterle supr proectulu sè se îtrerupă de totü ş deputţ ger ş r propretr u părăstq sl. ură u eşt ş Ceh ter. Sór, o cétá de oe ecuoscuţ u sprt ferestrle cs e rstocrţlor boe, le prcpelu Lobkowtz ş.., deoetrâd stfelü ootr rstoorţlorf, cr u ergü î poltcă cu poporulü. L ordulü pré îlţ lü Mjestăţ Sle orchulu, det fostü îchsă. cercurle poltce d Ve ş Pest se vorbesce ultü de uü rtoulü părut îu Kölsche Zetug, cre tcă fórte spru sterulü Wekerle. cestü rtoulü -se dă re îse ătte votulu de eîoredsre, oe l căpéttü del gţ guverulü ugurescü ş se cjoe, că cestu î v f ou eputţă -şl duoe l sferşt progrulü séu bseroeoü-poltoü. Sş d Trslv sutü provooţl î celft rtoulü de lu posţă fţă ou guver ulü ugurescü d cus trculelorü cvle. Fórte bátátorü l oohl este, oă gzet ce re d Colo codă poltc fcră lu WecTcerlet susţdü, că urcre gulu e prcută de greşelele cestu făcut l regulre vlute, séu etloulu de urü. Dr, Wekerle, pr yeu coucepţue regulăr vlute, & strotü totü ce dobédtü păă cu o stru de fácé. prulü vees Presse crtcă şovsulü ghrü d odetulü desbterlorü supr desvélre ouetulu hove^lorü. Mghr flsfcă etogrf 4oe Presse ş d cus cést ţerle ooróue Sf. Stefü sutü u Mghr; o ltă ţoltte uu e ol recuoscută, c u sutü lute î oosderţue dorţele séu lpsurle e. rtă couă! e, oést esstă u, d-c ortte uttă de Duezeu vett o î ulü 868, dér petru Mghr opozţol esstă î lue cést u hove4. Aceşt î osulü serosü vorü âtu de or oe ctstrofă Ugr ş orch, Ce trebue sé d pe părerle, trdţue ş sţetele oştete le rte coue?! ^ut stfel de tpur, o câţl-v şovuştl, fără c sé u provóce o prejd poltoă, sé cuteze îoerc sé despreţuâscă ş sé sgudoe trle ş trudţue rte ş le ţoltâţlor eghre? N r f potrvtö, e ptrotuü, deoă s r evt ^tfelu de ţîţărl l or ce ocsue, décá s r foe totulü, petru c cele eleete ş fctor oăror le dă uulsulö şovsulü ghrü cu deoustrţuue sle eărgte ş ără gust petru Kossuth sé se doolesoă, ş sé se blâ40soă, decátü sé se de ue eulţur scuse ş sé colucre l ousoldre sttulu ugrü!u SRLE ple. 8 (20) Mu. Aduăr de protestre. tote părţle locute de Roâ d Trslv ş Ugr s u ţut duăr d pro testre ootr retor elor bseroesc poltce le guverulu uuguresofl. 0 stfelâ de dure se v ţe âe, î 9 (2) Mu î oerculü electorl lö Şre, î locltte coue bsercesel de lâgă şc0l gr. or. d Şr. Adure de protestre d Chşeu, ţută u 4u de 3 (5) Mu, reuşt preste ştep tre be. De fţă eru c 3000 de Ro â. Celü dutéu vorbtorü fostü protopopulü gr. ot. d Cherluş, óü Popü, cre fácédü o sortă ochre supr suferţelor óstre d treoutü, supr edreptăţlorf, oe éulü roáesoü d céstá ţâră le sufere í presetü d prte duşlor oştr, oobătu eu efeotü suuţele stăpâure ugurescl de- e ghrs ş sfîrş preărd lb óstrá roáésoá, pru cre -ö sus ţutâ ţoltte. Preotulü du Şcl&u, d-lü. lercű, oobátú po ou suooesü proectele guverulu d tót«puctele de vedere. M vorb dlü. R. ŞrulU. după ce d lü dvoct d Chşe, Dr. G. Popovcl oet uü proectü de resoluţue, pe ore dure ílü pr ou u- tte. Adure decursă î ce buă orde. Stpedu petru o căâtoră dustrlă streătte. Cer ooerolă ş dustrlă d Brşovfl deosü, sé esore doué stped de câte 250 fl. v.. petru ce ter dustrş, orl vorü se perfecţo î străătte î specltte lorö. Ace ter dustrş, be struţl, cr voesoü se perfecţo l o şoolă speclă d streătte, sutü vtţ $ trte petţule lorü provő4ute ou uü tbru de 50 or. oere ooercle ş dustrle păuă î 0 ue óre l 4 L oeste stped potü coour ter dustrş de pe tertorulü oere, deoă d cottele Brşovf, Sbu, Térv re ş Făgărş. petţuue re se spue uele, oouţ, rporturle flre, specltte lesă de cooureutü, po pluü esctü lü cálétore, oe voesce o fce. Apo cocureţ u răt oâte lb scu, testtele supr ooupţue de păă ou ş studle b solvte, preou ş uü tettü de orltte elberţ de utortte poltcă. De prefertü sutű lucrător î leü. x Fóete î Elveţ. D Zürch se telegrfză, oă îu oele ulte otóe s hotárítü se d poporţue jutore de sttü î vedere prejde de sbuc fóete. îgheţurle ş useăoue u prouutü pgube fórte r, orl se uroă l 00 lóue. De lu de 4le oá4utü póe, stfelü oá vegetţue de locü u se flă păă ou. Ucec petru eser fl looü î Brr.şov l urötórele eser: ptofără, csără, cojocără ş doué loourl î od d lăturl, ore -o destse Thul petru ópte; se culcă ş dur cu cele fruóse sperţe. Ab durse Mustf o oră ş étà că o rcjă de luă îlü deşteptă d soö. Lu î oăde toc î fţă ş î orbe vedere. După ce-şl rdc cpulü ş prv cu lure-te, se pol strugără. forţul l d-lü N. P Petrescu, preşedtele As'ooţue eserşlorf roâ. x Fusre de lee. Drecţue căloră ferte de sttü ugre re lpsă de terlü de lee de luortü petru Petru oést se esore pertrctre de ofertă. Terulü petru presetre ofertelorü este 9 ue. o. l 2 l 4l. Vdu este de 5 /0 d vlóre fursăre. luforţuul deprópe se potü ü î brouíü oere ooerole ş dustrle du Brşovf. Vegetţe l o, d ous ere îdelugte, s tár4>tü tátü de ultü íoátü c stă4 8 (20) Mu, Tâp, cédt podóbá orşulu ostru, u este îcă c cu pe deplü îv e^tă. Mvlü. Socette sodllorü roâ d Brjovü v rg Duecă îu 9 Mu v. o. o ewoursue î Stejerşf, l cre vtă pe toţ bevotor Assocţue petru sprjre)» eserlorü. Pleo&re v f l oră p.. d Gróverl. L csü decă tpulü v f efvorbü, esuursuu se âuă pe ltă dtă. x Clubulü lucrátorlorű brşove î vtă l producţue ş petrecere coleglă, ce o v rug âe Duecă î 2 Mu st.. 893, sl hotelulu Uo. Producţue ooustă d pese tetrle, solur, corur petru bărbţ ş estecte î lb roâă, geră ş ghră, tre cr ş pes tetrlă Nut ţerăescă, tblou ţol, de V. Aeosdr. Preţu îtrăre de persoă 50 or. oeputulü l ^ 8 óre sér. x îtrure de fşp. D odetulü ubleulu d ulü treoutü lü îooroăr orchulu, toţ fşp u hotárítü, o î totü ulü î 7 ue sé se îtruuesoă î Bodpest. Pr îtru» ure se v fce ul cest. Toţ î corpore vorü fce oâte o vstă strulu preşedte ş strulu de tere. Ş ce vorü fce...? Musc ltră v cât âe pe proed de josö. oeputulü l l l l/2 őre.. Progr este urăore:. Wger F.: We Blseugerl rşf. 2. Kreuzer: uvertură l operă: Ds Noht lger î Grd 3. hlt-ohlogel: Roldu, vlsü d operetă. Der Sohel vo Berge. 4. Rosekruz: Ftse d oper Me esterrech petru trâbţă. 5. Msog: Mrşf d oper Freud Frtz. 6. Struss. Poutpour după otvele operete De Federus. x Cocertü. Mosu orăşeâsoă v d Lu 22 Mu. c. uuü cocertü î sl prăvtf dej de doué cjl E î spuseră tot odtă, că l cestü térgü u fostü duse doué róbe tátü de fruóse, ícátü toţ oupérátor de fete u pe lâgă ele se îcurcu, dér eru ş de totü scupe. Nu -ţl puté spue, decă le cupértü oev, séu u? îtrebă Mustf pe oe, dâdu-ş erulă uu oü bogtü ş eguţător re de rob. B cu sé u? le cupértü pe bele uü bogtü cu uele Thulcoşf, ore este uü oü d vţă re, ísé cu bétrü, Elü şede î depărtre de 40 óre de orşfl. e î spuseră, că u erl după édl plectă Thul del bâlcu ou robele cupérte. Mustf er gt sé îcleoe ş sé fugă păă ílü v juge, dór sodü, că sgurü u v f î stre sé rápésoá róbele dtre ht de rgţ lu Thul, îş făur uü ltü plü, ou jutorulü căru sper, că-şl v pute juge ţt. Elü îş duse te, cátü de tre séőá ou pş lu Suleo, petru cre er sé şl pérdá veţ. Dec se gâd sé se presecte l Thul sub uele de Muley»pş, looţtorulf lu Suleo, ş stfelü câd î v f tpulü bevetü, s0-şl scpe sor ş t d rob bătrâulu Thul. Aş gâd, ş vo ş ş fâcù. Elü îş oupôrà servtor!, căle ş c fruoş, po he scupe ş, cu uü ouvêtü se îbrăcă c uü re Pşă, căc ve d ce, fdü bogt pugă del rbşstt î â lu. Astfelü gătt, por ître rob së cătră pltulü lu Thul ş tre 4 8os l port pltulu. Aoestü pltü er zdtü pe o lucă fruósá ş jurü îprejurü îosü de zdü, cre păre tâtü de îtü, pe câtü pltulü. Must&f îş use ustăţle ş brb ou o frbă égrá, ér obrzulü ou ustulü ue rádéol, ore- d o colóre égrá gălbue, ş stfelü er Muley-Pş, locţtorul, î pcére. Nee r f fostü î stre lü deoseb de cest. După ceste trse pe uulü dtre rgţ lu î pltü, c sé cérá sălşfl de ópte, î uele relu Pşă-Muley, locţtorulf lu Sulec. Argtulü se ítórse curêdü, îsoţt de ptru servtor fruosü îbrăoţl, cr îlü lură pe Mustf d şe ş ll duseră pe süsü păă l treptele de roră, pe ude îlü îsoţră î p&lut lu Thul. Aoest er uă flăoău bëtrâü ş ou ohef re. Elü pr ou re popă ş ultü obceu pe ou sostulü pşă, po şterî s ou oele lese bucte ş ou cele soupe sorbtur. După ésá Mustf îcetulü cu îcetulü duse vorb despre cele doué róbe, că u4tü, că sutü ş de esëête. Thul le lăud, cuprsü de buoură, ş spuse sur4êdü de ferore, că ş róbe u re c sultulü d Mroco, u că pr că ou sutü sëlbtece ş tâtü de supërte, îcâtü u e ohpü së potă st câtuş de puţf de vorbă ou ele. Sper îsë Thul, oă î ourêdü fruó sole róbe se vorü îv0ţ ou vâţ oést ş vorü 6 pretóse. Mustf ulţă petru călduros prre, ce - fácutö, po se retrse e că stă îte lu, cu lp î âă, uruge de ptcü bétráü d cortulü lu rbş. Mustf îş uşo buzele ş se îtreb ppădu-se, décá î devérü ş este, or doră u vsézá. Ce vre l ptulü eu, Hze, îtreb Mustf după oe se reculese d pr buguélá, cu uű toü résttü ş poructorü. M íoetü! réspuse cest, rătâdu-şl uü şr de dţ lb fldeş, pru uü rísü srcstcü ferlü. A gáotü ou oe gâdur vet ol, Mustf. Dee u te-şl duce l furc, tu spe4ur ş pe e ş pe vétvulü ostru că - spusü eu be, că tu eşt uü cosü. Acu ísé ltü oev ou te... Nte de tóté spue, cu vetü c? strgă Mustf ífurtü. îdtă ţ-ou spue ş cést. Eu putut o duce deprte cu Trele d utulü eoroctü, câd tu fostü l cs lu. A fostü v, că o e-ü oerttü ş de tuc Trele u dă pe e o pr. îţelege dec, că tu trebue sé-l d e de soţă pe fruós t soră Ft. Ast felu pce e gt ş eu îţ voü jut, o ső

3 Nr Q-AZETA TBANBÎLVAJSHB Pg 8 hotelulu Cetrl Nr.. ceputult l 7 V2 6re s6r. Treăr seprt l No ş retour. Duecă ş Lu, 2 ş 22 Mu Roslele ctoloe) vor crcul del le de josg, BrşovQ, l Nou (lâgă Dîrste) urătorele treur seprte: Del le de josft l Nou: treuq plecă l oră 8. d. 2 r»» ^ 38, 03 7 u 8» Del Nou l le de jos: tre plecă l oră B7. d.. 2»)» ^ 3 0 ^ ^» ^ ^7 v X NERLGtf. Ele Mustţă, soţ d-lu îvăţător pesot Svu Mustţă d Reete-Pogăcu, răpost l 30 Aprle v. o. î ul l 50-le lq veţ ş 23e l căsătore. Fă- ţărâ uşoră! Scr telegrfce. Prg, 9 Mu. Gruvertorulu Boee cotele Thu ş- dtu dsue d cus eveete loru d ură. Roâ d Ve ş 3 (5) Mu. (Coresp. prt. Gz. Trs. ) Ye, 7 Mu. c. Câţ Roâ sutü î Ve? Ast- greu de spus ; greu petrueă uărul Jorft se perde cu desăvârşre î oceul lue gere de c. dexulö petru dresele Roâlor d Ve, o eărtooă de 402 pge, e lă urece deş u î od vg supr cestue d vorbă. Cospeotul oest coţe própe 50 de ue roâesol. Coloşt roâ d Ve, precu î u forte eoroct u scu ce ou ocsue ue îtrur socle, sut î prte lor covârştore studeţ ş u î l dou oe cu po~ sţ socle. U cotct t ître tere ş bătrâ lpsesoe. Căuşele ceste trste prţul sut df rte. Mulţ îş te, ş u fără teeu ggşulf lor post, lţ sut eră pre cosopolţ, î ulţ u ărt própe tóté sţrle ţole ş delurle t- ereţe, făced loc tereselor de coţut rele. Se ţelege, oă fláü ş ître Roâ cu stre uele eseepţ dee de tótft lud, bărbţ cu păr cărut, dér ă tără, - pute ohr u, ou tóté oă r produce sâge ; rău ître oellţl eceţl bete cuse roâe. Apo d! Aş- lue, ş pce! Vsurle trec, treoe etuesulft, foeul d ve se stge, érá lbă ş rece se şâc^â î pepturî, pe cp ge găulq e, hrf poă trudtă d treurâd âă, uţescft oórdele e... Aţescă! Sorele î vest pue, spre se resce îtertă î purpuru ost, luu d cu ou- luă vechle ouete d tpur stse, rtor uţ uu trecut ttuoq. Dulce lucu uru se revrsă supr îbătrâtulu câp de lbertte, ro tce ş e ţelese suă pr prăvărul văzduh, îfloreso vech rbor d-e ou, er î ubr lor vseză dulol vsur de lbertte urş obglor de odooră, pe câd buzele lorft şoptesc cu sfţeă cuvtele 3 (5) Mu. Ar îse tur pă î ocet, de îuoerc să vorb l locu oest de îseătte celor ce s u petrecut pe Gâpul Lbertăţ delbîşu, treoe dec l descrere festvtăţ rgte de Roâ d Ve ou ocsue ş î tre eorble c}^6 Tpul er fruosd, s6rele luc ş precu îl desoru poeţ î roe. Prdese u eru de loc ecesre, o îprejurre^curgttfre petru ptroţ ter, cr dspuă u de sţ ţol ş puţ de he lux6se. Vgoul de trv, ore îtru pled julor, er tcstă de pl. Neţ, orl se flu îtr esu, prvu pl de curoette vă l stră pelegr, ee'şl petreceu îtr o lbă ecuoscută lorb. Neţu- Neţ ; el ce u sce, îtrebă. Aş s îtâplt ş cu. D fercre er ş uf storc ître Roâ, cuoscător de hrsove ş duş eîpăct l teorelor profesorulu Moldov Gergely. Grţă cestu ădulrf ostt lo socetăţ de c, se cepu o vuă coversţ ître Neţ ş dâsult, couversţă, ore resfo sstetc stor roâescă, lăurd pe Neţ ş supr oelor îtuecte perode storce. Trvu juse î- tr cee l ult stţue; er storcu ostru l sltul Srseghetuse. Ac se îtrerupse prelegere ş oălător.de cu îte băete pe jos păă l Rohrerbtte, o ospătăre ou bere ş grgdă, locu destţue ude ve să se serbeze tre tle ceste. Rohrerhtte se flă î Dorbch, prdsul# c d îprejure feercă Vee. Ajus?! î grădă, fu prul lucru se cât ese potrvte ş l ubră. Drău o lug l ue r6se crve uscse ş gâtlej ele oele jlve, producâd ître ter o sete eleetră, o ş uu Arb, ce pel- preou se coírbdézá c de obce«spre sfârştul coverelor socle. Er dec vorb să se legă óe! erudţ ş cu putere flblă ş bsolută. Cote tulü se costtu, după o că sfăture prelblă î urătorl od : ) Presdet flbltte S Drd. Codrce ; 2) Cotrpuct vredc, dér fără putre bsolută Drd. Popovou Lázár; 3) Ctor totouoecător Drd. Choü. Alte detăţ u eru vcte. Trecuţ odtă ş peste oeste dfoult&ţî, îcepu serbre î od soleelü ş deq de rele eveet du 848. Doul Dt Poplu, od. phl., íugurézá cuvâtărle pr u dsours, î cre fce storcu ş rtă îseătte 4>l Stre, cr prcepeu ş e c oole cuvte o: lbertte, sclăvă, Trslv, suvertte îţelegeu că u-s luorurl de râd, ce truesc pe ter ceşt. Câd se toă îsă ul ţol lü brdulu Mureşu, câtâdu-se stâdq ş ou cpul descopert, oâd repet oodrul îvectă: Murü be luptă, tuc uţră tóté şoptele stree, u tc ş eţeles sţăât de pette î cuprse pe toţ, o lşte sârbătoréscá se şec^â pe feţele edtâde le sptelor ecuoscuţ. Urră po ulte dscursur provste ş, toc petru cee, de o fruct «eţâ orglă ş eâestrtă. Vorbră dâc şcţ do Coş«, Cpş, Popovou, Corce, orele cet după cee telegrele soste, ş ue: del secţ Lge d Prs ş del greu bolvulü Drd. Teescu, cuoscutul pres- det l coersuu d Práter. Scrsor sosr d prte Drd. Todorü-Cretzulescu ţ Drd. Proşte d Tetstu. După o şcăt0re vorbre, î tre ult regrettulu cotoú Dr. Sb Secul, se ter ser dscursurlor de tură soleelâ, urâdu vorörl uşurele ş sburdloe precu ş câtece de tot sou, îoepâd del Trcolorulö u Porubescu ş jugâud pâă l câtecul; Bb e u re dţ. Aş- fre teretulu ş ş trebue să fă, u vu tblou l veţe, î cre se estecă durere ş bucur, tr trste ş sperţe dulc. C ş decursă festvtte. Ure rele u póte lăs serbre ue tr; e dovedesoe îsă, cât de dâc u prs rădăc fptele r ţole îu peptul Roâulu de c^ ş câtt de be sce preţ geerţue postuă ertele eptrtorlor să tecesor. Meserşulu roâ. greză spre âtutorule Mekkt. grădă eru ş ospeţ stră, decă Neţ, curoş c ş ce d trv. Aşecjţl odtă l să, se trecu l orde 4>le, păşdu-se l costture forlă. Aoest- u lucru şugubăţ, cre recere ultă chbzuelă, lesă câd se cugetă oul l fsele vtore î de co D rpórtele, ce s u cettö î duu, ş l dscpl c sdruetă, re geerlă de ăst tp Asocţue d Brşovf petr sprjre îvăţăoelor ş sodllor roâ, publcă urátóreje dte: Cu fe ulu trecut, fodul ceste Asooţu cost d 4496 fl. 50 cr., vedft îsă cestü fod ş o dtoră de 96 fl. 28 or. Asocţue re ş u lt fod, ue fodul geeroşlor Mhl ş Els Stroescu, ore l fle ulu trecut cost d 43,000 le ş 325 fl. M este po fodul et petru jutorre uu c^rtt roâescă petru eserş. Acest fod, cre îcă fost îfţt de geeroş Mhl ş Els Stroescu, cost l fe ulu trecut d,800 le ş 285 fl. 96 cr. Peste tot, vetele Asocţue sut o de 00 flor l. Fţă ou oeste vete, Asooţue cheltut î ul trecut peste 200 fl. Aue petru txe de şc6ă ş cărţle de lpsă pe sé îvăţăcelor de eserş plăttă Asocţue 328 fl. 73 cr.; petru he pe sé îvăţăoelor sărc 230 fl. 30 cr.; jutóre deosebte 00 fl. 6 or.; petru spâltul rufelor îvăţăcelor 83 fl.; petru sptl ş doftor 77 fl.; s dt po u stpedu de 40 fl.; s plăttă ortsre d dtoră, po chră, serv ţu ş lte spese, î totl vre o 400 fl. r oe póte să vdă d oeste, că Asocţue 6stră duoe r jertfe î fă-cre petru jugere scopulu să?. Cu deosebre r sut jutórele, ce e dă e uăroşlorft îvăţăce de eserş, ce sut duţ c î Brşov d dferte ughur le ţăre ş oăror Asooţue le dă î cste he petru érá, le plătesoe txele petru şc0l&, e dă doctor ş edcă î cs de bolă etc. Nu e rre, décá pe lâgă stfelu de cheltuell ul, fodul Asocţue, deş e este uu d oele veohl Asocţul le óstre, ol păă stăc}! u s pututü urc l o suă coréspuc^étóre. D ü î ă cresoü cheltuelle, pe câd fodul răâe própe totü celş. Publoul roâ r trebu să ţă sé& de îprejurre cést ş sé vă cu ultü zeü î jutorulü ceste Asocţul, o^re î îprejorărle óstre de cjl, e te cpblă de- cresce ăestr îu sprt curt rorâesc. Decă r ert jlócele, r trebu să duă î jurulü ceste Awocţtul d ulţ îvăţăce eserş de- oştr, cr stăz îvăţă l eşteşug pr dferte orşe stree, lesă uguresel, ude se creso î sprt stre de eult ş lege 0stră, b cu tpul îş ută chr ş lb ş se perd d sul ostru. Pe cle oé&t r puté Asocţ ue óstrá să fcă servţ espus de r petru cus ţoulă, u dăcă oe oştr de ă r cotrbu cu ult zel l sporre fodulu ş îuţre veteort ceste Asooţu. D eorocre îsă, Asocţue eserşor roâ d Brşov u se bucură cl pe deprte de sprjul reoerutü, spre pute oorăspude pe de- pl îu lte sle obărl. Acést o vo răt pe lrg cu ltă oosue. soóte pe fete d robă. L d cotră, eu erg l oul eu stăpâ ş îdtă te du de golö. Nu se póte spue ăozull serulu Mustf, cre după tâte lupte ş frăâtăr, d ou îş vede zădărctă plău de cestă cuă de oű. Nu- răâe, decât u sgur gâd: să oóre pe ptcul Hz, căc ltfelu u ve ădejde de scăpre. C u tgru se ruc Mustf supr ptculu ş er cât p c să puă â pe furst păură, dér hoţul de ptc cuoscu gâu dul lu Mustf ş u decât trât lp păât ş o tul pe uşă, ér după ce pucă l lrg, î oepu să strge după jutor. Aou Mustf trebu să se hotărscă curâd. L âture fetelor u se cuget, c se gâd u, cu să şl sope vâţ propră. Uü oetü stătu pe gâdur, dér tuc étá că se udă ulte vool de oe, cr se propu de od lu zăgăd rele. Mustf u decâtft îş luă repede hele ş hgerulü, se su pe feréstrá ş săr î curte fră. D c cu o dbăcă de pscă săr zdulü ş u se opr păă î pădure vecă, ude se tuplâ pr erb oodrulr. Totă bogăţ lu: cu slug, cu căle, ou cs, tote u răsă î â lu Thul. B îsă ş- grjse d orocre ş st felu oel puţ îcă tot pute sper oev. V. U edcu curoş. Mte lu Mustf î cured flă o ouă cle spre -şl pute âtu d robă sor ş t. El tot ers pr pădure păă jusâ l u sătuleţe, de ude îş cupărse uă cl, îl îşelă, se şe4ă î şe ş por î tropot spre cel propt orş. Acolo îtrebă despre vre-u edc ş oe îl îdreptră l u edc bătrâ ş f6rte îvăţht. Dâdu- vre o câtev ruble, Mustf îduplectă pe bătrâul edc să- fcă o stfel de beutură, după ore oul cde c ort ş îtr u tp ut ăr se deşteptă. Medcul î făcu pe voă ş pe lâgă beutur cerută, î dete o stcluţă spuedu-, oă u turâd d coţutul ceste î gur celu durt, u ş se v deştept, ltcu c b. După oe Mustf ve ceste l se, îş puse o brbă re, lbă, se îbrăcă îtr o hă egră ş se îcărc cu totü f»\lul de doftor, ou cut, stcle ş ulte ltele, ş că văcjâdu-l cev r f jurt, că e u doftorü călător, după cu eru doftor pe-colo. Astfel Mustf se îtorse erăşl spre locuţ lu Thul-Coş. Er sgur, că ou ee u v f î stre l ouósoe, căcr b se cuosce elü îsu-ş pe se, ecu să-l cudscă lţ. Ajus c, se presetă sub uele de: Chrebudbbă, re ş îvăţt edcü, preou u se flă î lue ltu. Ş ş se îtâplă după cu îş gâdse el. Nuele cel fruos ş lug î făcu oóre îte lu Thul, cre vtă îdtă l deju pe reutul doctorü. Chrebudbb vorbt ult cu Thul ş oest se îvo, c să- dée edculu vre-o câtev róbe spre -le îsăătoş ş le îtăr î servoul lor. E şedeu cu l o să bogtă, u âdo îtr o frubsă plută, ér Thul î 4se: Chbb... or cu te uesc, ubtul eu doctor, ve4l colo desch4ătur î părete. Pr ce desch4ătură îţ voru îtde robe brţulă pe redö, u câte u, ş tu ve fce be le cercet pulsulo, c să sc, cre e săătosă ş cre bolvă? zdrü se îcercă Mustf îduplec pe Thul, c să-l lse să le vdă pe tóté cu se cde, căc cest u se îvo. Ab se îvo l tât, c să se rte u câte u pr desch- 4ătură ş pr puţe vorbe să- spuă fă-cre, cu se flă î prvţ săătăţ. Thul luă o lstă, î ore eru ulte ue de róbe sorse î rédü ş îcepu cet. L u4re fă-căru ue se ve câte o r0bă, cre-şl îtde â pr desch4ătură, o să le vsteze doctorul. El esse dej 6 dtre ele ş o u u er bolvă. De odtă Thul cet uele Ft, ş âtă o âuţă drăgălşă, lbă, grăsulă, se îtde edculu. Acest dâc eoţot, î esézá pulsul ş po cu sâge rece î spuse lu Thul, că céstá ftă e î go ue bólé ş că bolv re epărt trebuţă de o buă îgrjre edclă. Thul s îtrstt forte l cuvtele doctorulu ş- poruc c să-ş pre-

4 Pg 4 G A Z E T A T R A N S L V A N E Nr Fodulű George Brţu. Scă, că cotetulu Asocţue trslve lută hotărîre, c sé îfţeze uu fod, cre se pórte uele ferctulu George Brţu. Petru jugere cestu scopă, cotetulu Asocţue î părţţ lste de cotrburî îsoţte de urătorulă Apelă: Aprópe şese dece de-râdulă s tor rescer óstre ţole edespărţtă este de uele lu George Brţu. Geulă ţu tre4tö d orţre pr glsulö profetcă l lu Gr e o r g e Brţu, îduoşţ plâză cu supr orâtulu copertü de cuule de lur, oe le- pusă ţue reou oscétóre. Aoést ísé u v eters eor epertórelorq erte le lu Gr e o r g e Brţu pr trecétóre flor, o v perpetuo î sttuţul, cr să vestescă postertăţ eurre oelu, ore jertftö o vţă petru ărre éulu roâesc. De oests setete călăuztă Asocţue trslvă petru ltertur ş oultur poporulu roâă, pr greulă ootetulu séu eseoutvă, decsă î şedţ d 9 Mu. c, o petru etersre eore euttulu e preşedte să îfuţeze uü fodö, CAre să pórte petru tóté tpurle uele Greorge Brţu. D cestü fodö se vorü pre producte lterre ş se vorü cre locur lbere îu terutulq şoole cvle de fete Asooţue trslve. Spre cestü scopű e luáü voă lătur o lstă de sub^orpţue petruc toţ dereţ prcpüorü relu bărbtâ, să bă pregu de cotrbu ou obolulü lcrü l ărre uelu u George Brţu ş pr cest l îflorre lterture ş culture poporulu roü. Dtă d şedţ cotetulu ^Asocţue trslve, ţută Sbu l 9 Mu st Dr. lroü Puşcru, yce-preşedte. rugre. Dr. Aosü Frâcu, secretr. Avedă cocedu, vou petrece oâtev săptăâ î Sbu petru de vetrs bblotec ş îset colec ţue de docuete şî uscrpte răse e după orte pre ubtulu eu părte Greorge Brţu. Mă rogt, dec, de toţ ce pre stţ do seu p. t. bblotec, cr r ve vre o pretesue leglă docuettă supr vregătescă ute edc de lpsă petru îsăătoşre bolve. Pretsulă edoü erse tuc fră ş scrse pe-o buctă de hârtă urăt0- rele râdur: Ft! Eu vreu să te âtuescă. Acest o potü fce u ş, décá tu ve lu del e o edoă cre te dórre. Eu po ltă edcă, cu cre l rédulü său te vou deştept. Decă te îvoescl l st, fă l cuoscutü 4 (lu-: Medc, ce dt'o, w juttă c Eu tuc te voü f îţelesă, căc dtr utâ îţ vou trte u pă. Dec l ut răspusulö! Mustf. După cest, doctorulü îdo hârt ş o lp de fudulă stcluţe cu jpă. Merse po î csă, ude-lă ştept Thul erăbdător. preseţ cestu, edculö îtse bolve stcluţ, pr desoh4ătură. Thul er câtă se póte de trstf petru ból Fte. Elő. 4se edoulu, că petru 4l să îtrerupă cu cercetre celorllte róbe ş po erseră âdo î ltă odă, ude după-ce ocupră locur; Thul 4se : Chdbb! Spue-î devărtă, greu este boluvă Ft? ue cărţ or usorptă d răsulă lterră lă Ttălu eu, se su ou oee l subscrsulă păuă celă ultă l ue. c. st.. spre le pute rete oe e lă ltu. Aseee ă rogă ş de ce, cr voră f vedă vre-o orte seu usorptq îpruutt del răpostul, -lă resttu î oelşă ter pe spesele ele, petru c să-lă potă îcorpor l vetăr. Adres e v f : Sbu} Muhlgsse, Strd or Nr. 8. Brşovă, Mu 893. Cle spre îvuţre. de. D r u. Cev îte de tóté. Cu totă st. h Brţu. Lue, î cre trăă, este petru o o şc0lă, î cre codtă u îveţăă destulă. E este o şc0lă de probă, î cre oulă se flă î luptă e cettă cu lţ óeí ş cu lucrurle d e. Fără îcordre ş stăruţă, oulü c u îvţă că ş c u sce sé verş cev folostoru se-şî seu ltor. Pe orocă u se póte e răcj. Décá s îtâpltă cu-v, c sé de oroculü peste ce v, cre u sce ce sé fcă cu elü, te r pe ce lucru de cu îlu schbă ş răâe ér c îtâu. Mcveu celü orocosü servse şepte l uu stăpâ ş dreptă pltă l ură căpătse uă bulgăr de ură scup, cu cre plecă vooş spre csă. stedu-se pe druă, urulă -se păre pre greu. Ce- ve î te? lu schbă p uü clă, c sé u ergă totö pe josü. Nescdö cu sé uble cu elü, clulă îl trâtesce l păâtă. Necăjtă focă, Mcveu schbă clulü cu o vtă, cre o ţe dreptu vc. Câd s o ulgă, vede că e bou. Ce fce? lu schbă p uă pur celüjrgrsü, rotujoră. Uü pezevechu vecjédu-lü cu porculă, î 4ce, că e de furtă ş c sé u păţescă cev, îlă îbe î schbă cu o gâscă. Schbă ş erge deprte. Etă î ese î cle uu ştregru, ce scuţ cuţte, fórfecl, câd ve l bueurü. După câte-v ute, Mcveu schbă gâscă pe tocl scuţtorulu. Be, plécá deprte. Dór tocl er gre, decâtă bulgărulă de urü, ce lü căpetse l îcepută. stetă de druă cu tocl de gâtu, l o fâtâă se Chruebudbb oftâ d greu ş 4 s0- «Ah, stăpâul ü eu, îtăresoe-te î fre. Ft este î go orţ ş 4ău, eu u potü st buü petru vâţ e! Deş cuoscă doftor tuturorü bôleloră, de stă-dtă îsă că u potü jut L u4ulü cestor, Thul deve furosă. Ge-l vorbesc!, câe ărtă strg elf c turbtă, dtü petru dâs două sute de glbe ş ou să o perdü petru escţ t?... Să sc, tcălosule doetorù, că de u o âtuescl de ôrte, îdtă îţ răteză cpulü! Mustf vë4ù, că cu bëtrâulü u de- glu. Se rugâ dec de ertre ş- spuse, că- v fce o beutură, cre sgurü o v îsăătoş. tr cee âtă că uuă servă sosdü d seru, se dresă cătră edoü ou cuvtele : Medc, ce - dt o, ' juttă cu/ Thul d ou se dres oătră doctor. Aduă-ţl tote puterle, 4s elü ş fă- o edcă buă. Au4î, Chcdbel, o,ï cu să-ţ 4 oj căc eu be te vou răsplăt! Aş o beutură î vou d ou, ore pléc se be p, pótr î scpă ş se duce oblu î fudulu fâtâ. Mcveu flueră u buă pgubă ş juge csă l ăs cu â golă, după ce ucse şepte de geb. Etă ce păţesce oulă cu oroculă fără te. Buurle păetesc sutu lăste petru oă. Ele sutü jk>ce petru pute tră ş u -se póte lu oulu î ue de réu, décá se străduesce după vere. Străduţ ş stăruţ cest, décá se îteplă pe o cle îţeleptă ş csttă, re petru oă ulţe de folóse. Pr jlocre buurlorü păetesc elă îşî cultvă sprtulă, se dedă l vrtute severşesce fpte bue ş stfelă juge stăpâă peste elă ş peste lucrurle d lue. Trebuţele sutu espusă de ulte. Spre le prcepe cu îlesre, uă re îveţătoră lă fercr oeesct, Epcur, le- î părţtă î tre părţ. prte î tâu pue trebuţele frescî ş de lpsă, decă cele pe cr décá u ş-le póte ulco séu îpl oulă, î fce superre ş durere. De ceste se ţă jlóeele de tru ş îbrăcăte. Ele d orocre se potă lese îdestul. prte dou Epcur pue trebuţele frescl, dér u epér tu de lpsă cu e trebuţ sexulă. Acést se póte îpăc cev greu. redulă lă trele vă trebuţele, crt u sutu c frescî, c ecesre. Aceste sută trebuţele de luxă, de âdră, de flă. Ele sutu esfârşte ş îdestulre loră e forte gre. Cu băgre de seă l trebuţele oeesc! u le puteă ţărur l fă cre oă, petru-că própe fă-cre ou, după cu prcepe elă lucrulă, re lpsă uulă de ulte, ltulă de puţe. ulă sercă u e turburtă de vere ce re bogtulu, căc elă u sce cu e bogtă. Bogtulă îse ereu doresce ultă decâtă serculă, c se bă totă ultă. Bogăţ seeă cu p ce sărtă ăr, cu câtă o be ultă, cu tâtă îţ! cresce sete tre. svorulă eulţăr óstre sută îcercărle ce le fceă de ăr d 4^ î 4- trebuţele óstre, pe câd svoree de câştgă, de vetă, reâu totă cele. 0eloră l-se put de ulte or, 4ce uă îţeleptă d cestă o v âtu u decâtă de ttfte du rerle, 4se doctorul, turâdq dutr o stolă î lt ş făcedu şl ereu de lucru cu ulţe ueltelord doftoresol, oe le ve îute. L ură dootorult luâ stol cu edc ce de dortă, chââ pe servulă serulu ş după ce- răt, câtă beutură trebue să- de Fte, îş luâ şlul ş eş, spuedu- lu Thul, că elă trebue să ergă l rge ăre să cute sce rburuel, d cr să foă edcă petru bolvă. Cută, drgulă eu Chodbb, cută ş ă îbucură, 4se erăşl Thul cu voce plâgătore, 6r doctorulă se pă4 spre re, ude u decâtă se desbrăoâ de hele d pe de-supr ş le ruc î re, âr elă se trse tptlo pr desşulă poloră, ude ştept păuă ser. Atuc po se furş cu băgre de seă păă l crpt ce re lu Thul, ore de-lttrele u er deprte de pţă. Ac î crptă se ptul ître cosougurle orţloră, ude şteptă erăbdătoră, be sodă, că c voră să ducă câtă curâdft ş pe Ft. (V ur.) vecă, că dorţele loră se îdreptézá lesă spre b ş că ubescu b pre susă de tóté. Ş de ce ls r put, câd ceste dorţe sută lucrur frescî ş epgrtă de lpsă? r ce ltă buă d lue póte îdestul u uoră d pofte, u uulă d lucrurle ce e trebuescă. De pldă, âcărle sută bue u petru celă flăâdă, vulă petru celă săetosă, doftor petru celă bolvă, o blă petru érá, feele petru tere ş.. B sgur sută uă buă de obşte, pe cr déc î, îţ poţ îdestul cu elü or ce trebuţă, séu dorţă. Uă geerlă de deultă fdă îtrebtă, că ce r trebu petru purtre resbe- luluï, elă rëspuse: Îtâu b, dou-oră b ş tre-oră ér b.u Totă ş respude fă-cre oă, ş 4 l tóté trebuţele sle. Aş-dér petru -ş puté oulă îdestul trebuţele sle, lesă cele frescî ş de lpsă, este o lege frésc ubl după vere ş câştgulu e pe cle csttă este îdreptăţtă orl-câd. Dér u e destulă du u vere, c trebue se îveţ o ş îtrebuţ îţelepţesce. 0- ulă u trebue se stáruéscá după vere prvd'o c scopă, c se vedă î e u uă jlocu petru scopurle veţ sle. Nu urărdă seopulă cest póte f îdreptăţtă străduţ oulu după vere. Decă flosof ş predctor d veche sbcuu ră pe oulă, cre ubl după vere, o făceu ultă petru cee, că ce ce ublu după e, o luu drept scopă, se îbubu e, fără -o folos petru devărtele scopur le veţ oeescï. A4Ï îse, câd s dovedtă, că petru ce ulţ vere, este uă ]locă epărtă ecesră petru jugere scopulu, îţelepţ ş predctor de cu, u bcuescu pe ce ce ublă după vere, c pe îtrecute se slescă răt căle cele sgure petru de- puté juge l e. Avere î se u e c bu, c re. Bele séu răulă celă - duce e oulu, têrâ del chpulă cu o îtrebuţeză. Petru pute câştg oulă vere ş -o sc folos cu se cde, pelru bele ş fercre s ş ltor, trebue se fă povăţută de o te de^tépt, geră ş pătru- 4ătore î fre lucrurloră, d cr vre se trgă folosulă, l cre ţîtece. îţelepcue tpurloră de 4 ş dreptulü obştescă rtă totă ce re se fcă oulă se câştge vere, ş cu se o îtrebuţeze, c pr e să se pótá ferc. chpulă cest, rt séu eşteşugulu de- te îvuţ deve o prte îsètă orle. Spre seopulă cest ş relgue creştă u u cosfţesce străduţ oulu după vere, c îlă ş îdeă î dsu -o câştg. Povăţută de stturle ş îvăţăturle ultoră îţelepţ vecurloră, lesă celoră d ură, vou cerc răt devèrt cle spre îvuţre ş buăstre, ş chpulu cu se o îtrebuţăă, c pr e së e dobedă prte de fercre, ce -o póte d e ş l cre cu toţ ţîţu. Nădăjduescă că regulele, cele vou espue seu răt sub ttul de susă, voră f urte de ulţ ş că stă-felu voă cotrbu ş eu cu cev, c lps ş ăcsurle dtre o să se îpuţeze ş sărc să fă - puţ sub sóre.

5 Nr. J 893. G A ZET A T R A N S L V A N E Pg 5. D cpuâ loculu o spuu:se u ere4& ee, că ă vou îcerc cu-r, de - rt eşteşugulu de- fce b flş, orî lte ăsdră v; c cee se u cred ce-v, c ş vo - rt cle, c pr scrî-v speculţuî se jugă prde, cu se (Jce, oroculu de pcoru, u ş d gt. Ferescă Due4eu! Nu ă vou îcerc cu c uulâ d ceste lucrur slbe, c povăţuţ, cu Q de ulţ îţelepţ scusţ ş luţ, vou cerc răt cle, cu să câştge oulu h bu pe cle csttă, er î ce prveece oroculu, vou căut spue, cu îş pote oulu îsu-ş făur oroculu seu. (V ur.) E l T Cu sé ordăă po? După ce -u crescutü po pă sutü ărşor, îlţ bre de uu etru, decă u chr de uü sttö de ou, ş groş bre c degetulu celü grosü lu uu oü deplü crescutü; după ce lü fortű ş coróele, î tó ce d táü trebue să- ută Ül locü stblü, ude sé producă fructe. Mutre lorü l locü stblu e be sé se fcátő târ4u, colo după ce că4utu fru4. Decă îsă dtr o cusă or lt u -u pututü ut tó, tuc prăvér desü de tpuru, păă îcă u íceputö d suculü. De- utău tó, u- erttö cugăr tuc cu d e, păă právér desu de tpuru, c sé u străbtă gerulü pr rele custe cu ocsue cugărre or curţre; právér po puteü tă tóté creguţele, or vârfurle, ce credeü, că trebuescu delăturte, ér rele le uge ü c lfă. Pétulö, ude utű po de ţîşu, trebue cultvtü îtâu cu plte de spă: cucuruz, brbo, curechu, p etc. că îţelă u prescü ş be. Decă îse vre se puoeu po î vre-o lvdă, ş u e îdurău strc feţulu pr rtu or săpţ, tuc celü puţ se le fceü grópe íórte lrg, c ctö o rótá de crü de lrg ş de rotude, ér de dâc c de uu etru. Câd pueü po po î ele, duceü î grdpele cele tât páétü ubltu, câtu cere trebuţ, păă decă gróp e plă, po pueu poulu î e. L utre polorü î locu stblu veu de observţ urătdrele: ) Scótere poulu d şc0l de ltotu sé se îtâple cu re băgre de séá; săpă cu hâr- Jeţulo guru îprejurulu lu fruosu ş dâc ş băgău de séá sé u- strcău rădecele. Cu sp totü scóteü fr păâtulu de pe lâgă pou, păă vedeu, că poulu se póte sulge cu îlesre, ăr de se rupe rădecele trăged de elő. Atuc trgeű de trup lu îcetu ş-lu scóteü fră. Décá ű observtü, că pe lâgă tótá băgre de séá, vre-o rădeeuţă s jultü or ruptű, u decátü o tăeu etedü cu breégulu; rădecele sdructe le tăeu fruosu, ér cele d séá fr lug, cr ergü c fusulu î josü, cu deosebre l per ş uc, îcă le cutău puţf ş í le ete4ű. Astü-felu scóteü poü după poü ş u decâtu, după ce u scosü câţ puteü ş pue l locü stblü î cee 4 î ş duceü ş- sădru. Decă L îse loculü desttü petru utre lorü e deprte de şcol de po, ícátü u dou 4> or chr târ4u î puteu duce, tuc po scoş î pueü cu rădecele îtr o grópá ş trgeü páétü pe ele. tr o grópá puteu pue ulţ po, păă sé- duceü l locü stbl. 2) Puere polorü î locü stblü se îtâplă ş: M îtâu e îpărţ loculü, ude voü e pue po; cestü locü po se v u poetű. poetü pueü ute see, escr păruşe, ude se fceü grópele petru po. Depărtre ître grópe se u f că, c după ce vorü cresce po, se u devă pre deş, be răruţ, că be vorü produce fructe ş be vou pute folos ş loculü dtre e. Ce potrvtă dstţă ître grópe este 8 4 stâg î tóté drecţule. Grópele le fceü be lrg ş fude, po î jloculü grópe bteü be uü prü, de cre v ve legtü poulü. A bte prulü după ce ü pusü poulü, u e be, că pr cee puteü lese sdruc rădecele lu. Gátádü be lucrulü cest, e pucáü de sădre polorü, luáü poulü ş-lu căutău cu băgre de seă, u cuv sut vătăte rădecele, decă d tuc cele le cutáü fruosü. Apo ílü pueü ş, c sé u fe dácü băgtü, decátü fostű í loculü, de ude l ü scosí, că tuc v fce uşch; dér c se f cu rădecele fră, că tuc cele de sóre s orü uc ş v tîj poulü, orî că v chr per. Pusü poulu st-felu, trgeü páétü îcetu pe rădăcle lu, ş decă pátulü, cre fostü de-supr grópe, cu ílü pueü î fudulü e, ér celü d fudü se jugă de-supr. De ü pusü po î lvde cu feţu, tuc í grópe pueü páétü dusü d locü lucrtü. Câtă vree trgeü pátulü pe rădăc, totü scuturáü poulü, c sé ître páétü prtre tóté rădecuţele. Ve4í be, voü grj c í grópá se u ître rădăc de plte, petr ş bruş pre r, cu tátü puţf voü lăs sé ître gl, c u păetu erutü, be pulverstű. D upă ce gróp d gurulü poulu e plă de petu, clcu ícetü pe lâgă poü, c eă u răâă păâtulu oşou pe lâgă elü, c be sé reâă o lécá pástü, c uü bldü re, c cu tât lese sé pótá străbte ue4él l rădăc. După ce ş lúcrulü cest e gt, e pueü ş legău poulu de prü cu o făşă de teu or cu ţă de lâă, dér ş, c sé u se frece de prü ş sé se julescă. M be-, decă legtóre o lceü ş, că ţ, or fâş o treceü odtă pe lâgă prü, po ître prü ş poü o îerucşău ş u după cee o petreceü peste poü, vedü stü -felu legătore for co. De e tpulü tre secetosü, pueü o cofă de pă l fă-cre pou, po presáráü ér cu ţerâă î gurulü lu. Astü-felu uráü cu poü de poü, f tó, fá právér, păă- pueü pe toţ. M repetü odtă: de- pueü tó, u- cutău tuc d vârfur, c u- curăţf păă î právér urătore; dér de- pueü právér, î curăţu ş cutáü u decátü ş- ugeu cu lfă. 3) Nu e cosultü pue dtr olltă totu u ş ceeş spec de po, că tuc perdeu d locu, orî că u r deve cu tpulî pre deş ş lţ; pre rr, după cu decă del fe u se fcu copc r, lţ c, u îş fc corte r- Pe lâgă grdulü de cătră csă, v f totü uü frágrü ş uü gutuu, pe lâgă uü grdü seură, pe lâgă ltulü grş ş pe lâgă ltulü strugure. îbuătăţre plugărtulu. De pr ulte locur veü prlegu câte-odtă sé cetrü, b ee vedeu chr cu och, că plugr oştr de râd ü u prescü bucurosu îbuătăţrle, ce s u îtrodusu î tpulu d ură î plugărtu. Astfelü vedeü, că décá uü plugrü cu dre de âă îş cupără o vcă boă de lpte de Şvţer, séu o preche de vţe, seu sce epe de uü sou buü de prăslă, ulţe d d cpü ş se trge l o prte; decă preotulü, îveţâtorulü séu otrulü grpă holdele prăvr ş seeă trfou pr ele, ulţe u u, că dă d cpü, dér chr rîde de u crărle lorü, c ş cu tr lucrăr r f efolostóre, b chr strccóse; décá pe uele locur se ceru cosărle, ulţe îş perde răbdre ş se îpotrvesce chr cu putere, c sé u le strce dtele, î cr s poetü d oş ş străoş. Sé vedeu, sé e socotü, po voü cerc ş o ; c î odul cest răspude ulţe l sfturle, ce se du de- fce ş e îbuetăţr î plugărtu. Câd îse vede, că vcle tărcte du lpte ultü ş buü c celellte; câd vede, că holdele grăpte s u íácutü l secere bue ş spcose c cele egrăpte; câd vede, că după secere trfoulü séétü pr holde ş crescutü de fruosü, îcâtu cosdu-ee cu rşte, dă celü buü utreţf petru vte; câd vede, că jupáulü Hoţu d stulü vecü, deş re páátü costü, totuş cu locü de 0 ferdele ( jugérü) séétü cu luţeră séu trlou, póte ţâ vér ítrégá câte 4 6 vte î grjdü ş sutü cu ultü grse ş fróse c le celor, cr pscü î ogóre: tuc u ce vedî, că ş ulţe se íóe 4 cedü: sé vedeu ş sé cercău ş o, căc ce şcă totü pşcă, ce şede, cód cde. Aş fostü del îceputu: cu u doué plugr oştr u se urte î ltur, lţ 6ble î susu. D prte- ş recod, c poetulî se bă for urătore, ş tuc e destulu, decă ître râdur lăsău 3 stâg: f. g- f. g f. g f- g f. g- f. g- f. g- f..=ucü. pr. c. pr. V. pr. c. pr. v. pr. c. pr. V pr.. pr.=pruü pr.. pr. P- pr.. pr. p. pr.. pr. P- pr.. pr..«=ërü. pr. P- pr.. pr. p. pr. - pr P- pr.. pr.. - P =përü >- c.=cereş «- pr. P- pr. p r p. pr.. pr. P- pr.. pr. P- Pr. P- pr.. pr. P- pr.. pr. p. pr. pr. P- pr.. v.=vş pr.. pr. P. pr.. p\ p. pr.. pr. P- pr.. pr. f. frágrü.. pr. P- pr. pr. p. pr.. pr. p pr. pr. P- 3 g =gutuu pr.. pr P pr.. pr p. p. pr. P- pr.. pr o» ts P- pr.. pr. P- pr.. pr p. pr.. pr. P- pr.. pr.. pr. P- pr.. pr. p. pr.. pr. P- pr.. pr. 0. pr. P- pr.. pr. p. pr.. pr. P- pr.. pr. P. pr. P- P- c. pr. v. pr. c. pr. V. pr. c. P r.. pr s e U r ulţăesc, e voecü sé clce pe sgurü după urele ltor. Ş e buă dt cést îrădăctă î plugrlorü oştr! căc décá e s r f uttü î gură l toţ veetc buledroşî, de ultü u u vé o ce de stă4l, c dtele străoşesc, c lege ş c lb óstrá roáéscá. Nouă, cestorü de cu, -se păre lucru de ecre4utü, câd îte de cést cu de, -se poveste d prte vr uu ostşfl vetü d tl, Frc séu Ger, că pe colo se sp (prăşesce) cu ş cu uü clü, se seceră cu ş, se îblătesce cu ş, ş ltele, ş étá că cu jusu, c sé vedeü tóté cele chr ş î stulü ebăgtu î séá. Petru ce? Petru-că, décá Due4eu lástü boulu core c se îpugă ş se se pere cu ele, pe oulu, cre este zdtü după chpulu ş seăre lu, l îdestrtu cu o te geră, cu jutorulü căre pututü prde fulgerulü d or, c să u- céscá csele lu; făcutu, c sîr del telegrfű sé pórte gádulü lu pe ude voesce; prş burulü l ş, c se le puă î şcre ş lte de ceste. Pe cele ulte locur plugr oştr s u c dedtü cu ăscocrle ş îbuătăţrle ouă le plugărtulu ş, cu 4su, îdtă ce védü, că cele sutü spre bele lorü, e se ş pucă -le pr ş troduce. Ncăr u se potrvesce be 4cétóre: vorbele şcă, pldele trgü, c î plugártü. Câte-v strtur de poşor seăţ tó cu jutorulü şco lrlorü ărşor î grăd şc0le, ltore ş resădre celor, fcere ue grop regulte petru dure guoulu, prdere ustulu de guou, c s u curgă efolostü pe ulţî, fcere uorü rătur fude l ogorü ş tó petru seăăturle de právér, grăpre fâţeloru, lăzure celorü cu răchte, scurgere celorü báltóse, rspre oşur0elorf de pe ele, séăre ş udre celorü sterpe de erbă ş ltele: sutü totü tâte poveţe bue, pe cr le ureză plugr oştr be, c câd V 0 L 3

6 Pg 6 G A Z E T A T R A N S L V A N E. N r u l-le-u spue, fără vedé pe ce-v făcedu-le. Aş s ítépltü l troducere plugurlorü de feru, şlorü de seétulü ş săptulu cucuruzulu, şloru de îblăttu ş ltele: îdtă ce vécjutü ş ulţe, că cu plugurle de ferü se póte r be ş uşor pétulű, c cu cele de le ü; că cu şle de săptu se îlesesce forte ulţ lucrulü plugrulu, védu cest se spe u pe rédurí cu sp, ér prtre rédurí putédu-se sp cu ş trsă cu jutorulü lelorü doestce; că cu ş de îblăttu plugrulu îş póte treer î câte-v ^l totă gosél s: plugr ş ce de redű ş le-u cupértü, decă u fă-cre, po câte do tre l olltă. Sé veu dâră pută răbdre, că tóté îbuătăţrle plugărtulu, despre cr ucju d lte ţerî, vorü juge ş pe l o; vorü juge cu tât vertosu cu cátü stâ4î u căletorescu oe pe josü septeât ş lu de cjle 5 c u câte-v óre séu cjle cu jutorulü burulu, cre schbtü ulte lucrur vec ş v schb îcă ş d cele de stăcj.. Georgescu. P V E Ţ E. L ferbere corurloru se forézá pe desupr spu, pe cre feele o îlătură, e üdü ecu rtă cee ce îse u r trebu se fcă. Spu de pe supă, u este ecurtă, c este uü felu de lbuşu preţosu ş forte utrtorü. Spu r trebu cufudtă î z, î cre pere î curédü. Z stufelü găttă u e toc lpede, dér e utrt óre. Cu ce se splă uşle ş ferestrle. Luţ uu cubârft cu pă cldă. Pueţ îăutru doue lgur r de borx ş îtrebuţţ uu petc re ş u o pere. Spre spăl leulü î loculu ude s îgălbet«séu s păttu, săpuţ petculu be; presărţ po pe elü borx pulverstü fu ş frecţ be spălâdt cu ultă pă. cestü feű suteü î stre şterge pcăturle ce póte se flă pe ele. MULTE S DE TATE. î cu rcă tu r uu A erc. Uü 4rü d Aerc, publcă urátóre gluă (póte chr devărtă), dér de lttrele c veche, supr ue îtâplăr curóse. Chestle de rudee 4oe utulü 4rü î ur căsătorlor, prcuescü dese-or certe flre. Dór forte rre-orl se îtâplă, că s^ü felu de bucluourî ş certe sé ducă pe oe p&ă l sucdere. 'Acu câte-v <^.le, uü cetăţâft d Ttusvlle (Pesylvu) s sucsü d urâtore cuă curósá: elü er îcredţtă, că e proprulü séu buoű. Sucsuü lástü uü bletü, stü telü coceputü : M ísurtü cu o văduvă, cre ve o ftă o î verstă. Ttálü eu e vst dese-or ş îtr o buă deţă s íortü de ft e vtregă ş după câtâ-v vree lut-o de e vstă. Ast elu ttălü eu devet g erele eu ş ft e vtregă devet e, d cusă că e er e e ttălu eu. Ptte us uü fee e ăscute uö coplü; cest devet pr urre cutulü ttălu eu ş uohulü eu, căc elü er frtele e ele vtrege. Fee ttălu eu, decă ft e vtregă, ăscut de seee u bătö. Acest fost egreşt frtele eu ş î celş tpü epotul eu, fd-că elü er bátulü fete ele. Nevstă-e juse stü-felu buo e, oăcl er e ele vtrege. csulü cest eu juseseü ş bărbtul evest ele ş epofculü e. Aş dór ü jusü bărbtultt buce ele ş... lucru curosü proprulü eu buc. îcurcătur cest ercăâsoă de ş e c hzle, îsă î fptă e ş. îtrebre e u decă Aerculü s căsătort î devérü cu fee ce ş décá ttălf său lutü pe vtreg. Sucdere petru pértul.ü Atâţ u trecut de câd î Frc u e îpărtfl \ş, cu tóté ceste, se gásescü dortor lu N poleoft cel re. Deu-^ s0ră pe l 9 óre, uü oü de vre-o 60 de, îbrăot be, s suosü pe vţ Yedoe (Persü) tră gedu-ş u gloţt de revolverü î cpft. Elü ur pe locü. L polţe, ude fostü dusü eorootulü, dootorulü costtt órte. tr uü busurü he ortulu, se găs o crte de legátorü ou uele Adre Grodot, ăscut l 832, locudü î strd hâlos; fotur de l uü rurerü de l cre cupărse r cu cre se sucsese ş o sorsóre ou urătorulf cuprsü: Npoleoü, eşt uü vtózü l Avrutüsé orü prvdü colu t. Să <răscă Npoleo! să trăscă ce brv! M presusü de te. Npoleo, u e decátü sórele. Horü î du versră orţ tle. Cdvrulü cestu eoroct fostü trsportt l orgă. Résbure cod tulu. Stţue de bă d Bereck (Ger) fostü deuăz tetrulü ue cre sălbtce. Uoü plotü lü bálorü fusese de uţttt de dootorü, că furtü bá de l vzttor ş săvârştă o ulţe de Se flă de veerre î B r ş o v u : L D ;u 7. L. et A. Hesshher, Herch Zz, Dtre Eres epoţ, Elu Por, Krl rk, Frz Kelee frcst. Julus Müller, Crol Schuster frcstü, Teutsch et Trtler, N. Grădr, Edurd Kgler frcst, Crol Topfer, Jul. Horug frosto, Herch G, bert, Elü Jehelus frcst«!, Vctorü JRoth frcst, Herch Wger, Krl Hrth, loü Duşou et Fu. F â g ă r î : L Dou Rchrd Gle fr'stü, M. A. Gräser,. l - rosch Herch Schul, B Reher. C c u l u r e : L D ulü losfü Her. C o l l s L Do Est W olf, S. Ngelschdts Erbe. $ e c : L D ulü. Schell. K e r e s t : L D ulü Aurel Cutcü frcst. buzur. Judecător cercefcâd lucrurle cu de-ăutulf flt, oă deuţre er devărtă ş st-f-lu trbulul codt pe plot l 3 de îchsore. Deuă-4l codtul îş sprăvse pedâps. E$d d îeh>6re, elft s dus de- dreptul l doctor, l căru ue e Pck. Dootorulf, vă4âdu l - cjsâ u decât! Aoleo, ce fol Bereth? Ţ- sprăvţ osed? Brvo d-tle! De» ă ve f o de trebă poţ să îtr er î slujbă l stbletulă băjorf. A să vorbesc eu cu drectorulo. Păă u lt, ute 50 de fr...u Codtul vot să presoă b reproşâd doctorulu, că u d cus lu fost codt l 3 de puşcăre, oă tot oroculă lu s perdut, eto D-rul s supărt ş vot să de pe Bereth fră. Acest îsă, îfurdu se ş terbl, scos d busurâ uă ouţtf ş pucâdu-l pe dr. de gât, l îplâtt de 2 or î pept. Vct îcepută să strge îtâu, pe ură oă4ut jos ortă. Assul fost restt edt ş dus er l puşoăre. Burs d Bucurescl d 7 Mu V l o î Retă roâă perpetuă 87b Ret roâă ortsblă.. d t t o... Ret ro. (rurle covertte) blg, de stt C. F. Roâe de de.... lpruutulă pehe 866. pruutulâ. rş. Bucurescl. de de d 884 de de d 890 pr. or. B. cu pre Loz. fr. 20 Credt focr rurl.... de de.... Credt Foc. Urb. d Bucurescl de de.... de de.... Credt Foc. Urb d ş.. blg. Cse Pesulor fr fr Bc Nţo. ut. dv Dc-Roâ ut. dv. 85 le Nţol de sg. ut. dv. 36 le Bc Ro. ut. dv. fr. 2.. Soc. Ro. de Costr. ut. dv.5. Soc. Bzlt. Artf. ut. dv. le 30 Soc. Ro. de Hârte ut. 00 Soc. de Res. ut. dv. 6. ur Socet. de Costr. ut. dv., Socet. de Hârte ut. dv., 20 frc u r... Bc Nţo. Rcâe Scopt... Avsur pe efecce... vsurl pe Lgour of 5 /o 6% 4 /o 6 /o 6% 4% 8 /o 57o 5% 57o 77o 5% 77o 6% ö% 5% v. yr / 6 /, cerc Vî 03.7, , 96.5/ y. 8. 2& Precuţue l cupérre de Z A C H E B L U. rl (D A é <D p P >0 lh 33 0) 0 «> & t- or p o tr ţj s < > >et «U 53 P «3 53 p -S > s 0> «> Q- û l> H ^ ^ ^ o Û t> t- b- fc- t- N» l> l ^ C CM th o y T-H r-h 4 r H r H r < S o Q Ţ Ţ T jî vj < JD T-f (M co ^ l co CM CM CM 'M CM _JM _ os.2, W r C.3 os S o su 5 c? o< 03 S Á S, CU æ æ cd o o ^ C C u rsu l peţe Brşov. ^2 rf 3 LT D 20 Mu Boote ro. Cup Ved Argt roâ Npoleo-d orl Glbe Ruble rusescl 27. Mărc gere Lre turcesc! 0.92 Scrsur foc. Alb. 6 /0 0. 5% 0.50 CursufQ tosurforâ prvte d 7 Mu cp. vujl' Bslc M Credtü Clry 40 fl.. c Nvg. pe Duăre sbruck Krku.... 2Í R Lbch B.7f Bud H.- Plfy Cruce roşe utr dto tg dto tl Rudolf Sl 6 -J Slzburg St. Geos C/. 2d Stslu.... Ü Trete 472% rq c- 4H.25 dto 4 / Wldste Wdschgrätz ,-. Serbesc 3% dto de 0 frc Bc h. ug. 4 /o Propretrö : Mr. Aurel M l re Redctor rsslllsellll& Urefcr!«üloorú Muşterul#:... Nu trebue stfeltt de prfu petru secte, căc oerut Z3Ch6Pl! u tot dreptul este lăudtă câstă specltte o cel bu jloof î cotr sectelor de tot soul ş petru oee eu oupert u: stcl& s g l t ă c uele,,k c le r l4. Ml deprte se flă Zcherl de vâ; dre pretutdee, ude sut plcte espuse.

7 Nr G A Z E T A T R A N S L V A N E Pgp 7. Avsu p re l b l. Petru fuător de ţgrete PrulQ prsă Fgro cuprde urătorul tereste rport, d pe redctorulu său Crel du H : cupţ ou stud, că ce fluţă re futulâ supr săătăţ» folos cu plăcere ocs de vst ce re ută fbrcă de hărtă de ţgrete. Acc^t este stbletul d Gss- 0Urt, î propere de Muts, stut l o depărtre de o oră cu treulf ccelerte de Prsfl. Fbrc fost îfţtă de fr S r u s t e P r e r e s, ore stbletf dpă îtdere fcerlor ş pr grdostte producţe sle ocupă cel dtâu loc î brş cest. Stbletul d Gsscourt este costrut după plurle rhtectulu Roy ş ocupă cluş ve cu loouţele lucrător lor0, o suprfţă de 6 hectre. Lucrărle sutfl coduse de dreotorul ger George Lroche, cre v bltte ă coduce ş -l esplc t6tă proo<»dur coplctă fbroţe terlulu brut pâă ce ese hărt ce fă de ţgrete. C terlo brut se îtrebuţâză bsoluţ pâză ouă, ţesătur de câepă ş. Prtr o seră de operţ, pâz deve soă ş po î căldăr r leştă cu clcu de sod. Pe ură ss s splă ou ce re grjă, se del&tură ş cele c ure de părţ costtutve stree, preedu-se p păă ce răâe lpede. Ap, ce şe îutrebuţeză u este, c l cele ulte stblete, codusă d scocur deschse, c e scosă d 2 fâtâ rte ce forte r, c&rl du 6 MH U H pe o oră colosl cttte de 400,000 ltre pă curtă. Ţesăturle se clcă d ou cu presse hdrulce. Cu tôte opertele ceste, ss totü bte î ceuşu. Păă î tpurle d ură, lbtur se făoe pr îtrebuţre de borï de clor. fbrc d Gsscourt îsă u se plcă clor î c o îprejurre, o se îlocuesoe cu u jloe electrc vett d l M. Lhertte. ur ceste procederl u răâe c o ură de substţe orgce, c de clorût séu de lte sărur î ssă. Mss ve pstă î cldre r păă juge l o feţă estreă ş d c pe ş grdôse se prefce î h&rtd. Putere otorcă se produce pr ptru ş de bur, orl represtă o putere de 600 o. Aceste ş sut 4u ş opte î lucrre. Hărt gt se trsportă î rele stblet l f fre J S r u s te ll F r è r e s î P r s, B o u l e v r d E e l l s , ude se te ş fce oărtcele ou etchet ş for, sub cre ve î ooercu. Mrf cofecţotă se espedézà î depourle fre Bruste frères, ce le «re î Prs, Ye, New York, ş, Petersburg, Moscve, dess etc. Delà ceste flle se lferézà l coer-ţl d fă-cre térà. Terâdü schţ ceste fbrcţ colosle, vou u cettorulu ş ărole, cr sutü :, Dorobţul petru Roâ, Rses petru Eglter ş Aerc, Lohegr petru Ger ş Austr, petru Rus, Frc, Austro Ugr le s d e r è r e s C r to u c h e s, o hărtă, pe cre fă-ore fuător cu plăcere folost o. î pot lese esplo successul oe obţută cest fbrct froes după oele ce ve^utft persolü î fbrcă bserv u, că etchet ărce escelete Les derères crtouches este o reprodcţe chrooltogrfoă reuurtulu tblou de Neuvtte. MARE DEPU de VTUR dgee ş stree Fue. P R E T R L E : Nr. 3 Vu egru dl tu pr. Hectl. fl dtto d t t o..., 2 3. dtto d t t o..., R. Vur lbe tlee.... rt, 2.50 B. dtto dtto dtto....,,, Gr. Vur lbe scl e..., F. dtto dtto dtto..., l Gr Brşovu seu l ltegreî Trslv, l# exclu sve but6e, c r î ter ă de o luă sutu se îpo fr co, Brşovu.?» t petru D-l CNSTANTN NCLAU 7,2 3 î B r şo v u, Têrgulu ulu Nr. 30. PAUL ŢTTZ0, ger cvl, " Budpest, V. TTellSerstrsse Nr. 8. dărutul de trte cu bur pe stfturu, de 2l/v 3, 3V2 ş 4 puter de c. M deprte p r t treertl cu bur pe se de 4, 5, 6, 8, 0 ş 2 puter de c, cu V e t l t o r dedesubt, cu prte lug petru scuturtulu peloru ş cu curu r estrordră de r ş cl dru de Srttu Loco ble-co poud d el H. Q A R R E T T «? SMS, eîtrecute, ecooe de 40% l terlulu de rsu. plfprtpr Pet costulu buctelord cu prtu, petru ullllll 0 legtu sop, recuoscute de cele bue. pjrllqlp Qupppplp cu prftjft cobtă petru uu seu llfellluu fllllullbfllluj do c. M deprte ş de sărâtl u râr-dtrl ş or ce lte ş ş uelte grcole trecere spre Bucuresc. lîft îte porţ strde Vă: TEATRU şl CBCVS d PFBEC europet, re ş orgl petru dresre ş strure purecloru. 2 v re x e ^ res e.t.'ţ'u j.e î lt dresură de purec, ude se voru produce rtst! p u r ec, cr vorü esecut tóté esercţle gstce posble, terezzo pozşe d sfer rte ute. P rogr ú t! rep rese t ţu u lo ru : Echpgu d ţer de ur. 2 Jogleurul pe^ Mkdo. 3 Purec c flutur. 4. Crousselul obl. 5. Ab clowl To ş Npf î duel. 6. Etree ooque pe robe. 7. M6ră veche de clowul purece Frcs. 8. îlt scolă rte de sltft, esecuttă de 8 dutre ce îseţ sărtor socetăţ. 9. Md Floh î produoţule e eîtrecute pe fuă îtsă. 0. Le tbour jor, re producţue de Rusul ukdrowcî. P u s ă :. Locooble prsue, esecuttă de Egpteul B Flo. 2. Sclv serbll (purec î lţur). 3. L qudrlle treplte, eseeutt de frţ tle Polex. 4. terezzo oocî de clow To, Npp, Frcs ş frţ Pulg. 5. Aerce Trweys esecuttă de Mr. Puce. 6. Trpezul sburătoru, esecuttă de d-l Lopp. 7. Sltul trbol de Mr: Fle. 8. Mre cvlcdă, esecuttă de 20 dtre ce dtâ rtst sooetăţ. P u s ă : 5. Lupt de l Sed, re pto& esecuttă de u re uăr de rtşt purec. 20. Mre cursă de purec pe pre Cd. 2. Do prse echlbrştî. 22. Lupt l vt-postur l Prot ître Serb ş Bulgr. 23. D-ş6r Pept î produoţue e pr sltul perculos pr ele ş po locuţ e. eto. etc. l f e. 24. Esplcre cultvăre, dresăre ş utrre pureclor cu esperete. 25. Esplcre prder pureclor. L fă-cre (j progrú ou. trre: Loculù 20 cr. Loc. 0 cr. Cop î loculù plăteso preţu pe juătte. Deschsă del 3 óre după écjtí pâă l 9 óre sér. L fă-cre juătte de oră se dă o ouă represetţue. Tóté se pot vedé be cu och lber. ~ u. publc e sgurt cutr desertorlorö. Le cést represetţue vtă ou totă st: C. Aufrchtg, drector. Ult véedre totlă depoulu rësü M re bcrută! New-York ş Lodr u lăst ecruţt ol cotetul europe ş re fbrcă de rgtără s Vă4ut ecesttă să dăruescă îtregul e depost î schbul ue răsplte c petru ucă. Eu sut îputerct să îdeplesc cest dt. E u d ăru esc pr urre or cu, fă bogtu or sercu, urăt<5rele obecte petru c suă de f l (pâă cu f. 6.69) ş decă : 6 cuţte fe de să ou lă vertblă eglesă, 6 furculţe de rgt ptet erc dtr o buctă, 6 lgur de rgt ptetă erc, 2 lgurţe de rgt petru cfe ptet erc, Tóte Á lgură de rgt petru supă ptet ercă, lgură de rgt petru lpte ptet erc, 6 cescl Vctor eglesescl, 2 cdelbre de să, strecurătore petru ceu, zhrţă, 42 bucăţ l u locü. cele 42 de obecte sue tte u costtü îte fl. 40 ş cu se pot cupăr pe preţu bgtel de fl Argtul ptet erc este u etl lb, cre îş păstreză colóre rgtulu 25 de, despre cee ce se grteză. Ce buă dovdă, că cest sert u e o şrltâ ă stă îdtort î publcű, că or ce, căru u- cove rf î trtă b îpo, ee îsă să u trecă cu vedere ocsue cest fvorblă deşl procur căstă grtură poposă păă se fl. Se trte u cu rbursă poştlă sóu cu trtere îte sue.» Cu deosebre recodű prfulü de curăţţ ceste obecte, o cute dpreuă cu dcre folosre costă 5 cr. P. Perlberg s Agetur er véré, erk. F M - S l e - F M, We,. Deutsclesterpltz Nr. 4/. Doulő 6,2-3. Dr. Med. Bö sol recodt grtur. Vă rog l trte ş e cu Douelu. Róbert Hld, F r e b e r g, 2/2' Í892, şefă de gră. Trete o stfel de grtură. E forte recodblă. J r k o v c z, 9/, 898. Csdor Petrof, L

8 Pg 8 G A Z E T A T R A N S L V A N E. Nr » y y jy y y y y y y y y y v r v yyyyyyyyy v y vvlvv.v y y y!'v y v y yvjy T Aveu oóre, îcuoscţ pe oortulu publcu cucă gzïulû o stru de? Lj T P E T E L E T J, cre pă cu s fltă î Strd Tetrulu, F stră u t t î Terg u lu ulu Np. 30. (Pţ re, î cs Mureşu.) Pă cu fostu fr M cule G llghlltză, d.e c î c o l o e s te f r V. l@bhhlâ & A. bdu, Rugău pe oortulu publcu că ş î vtoru se bevoescă e d îcredere c pâă cu, sgurâdu, că e vou sl lu ulţ î tote prvţele ş c u p r e ţ u r l e c e le e f t e _2 cu totă st:. ll l îls ă & A. B l. L- 0 l Ö Q#^ y ylyly y,y y y y?y y,y v v v v;y v v y v y y y v!y;y;y^;yjy!y;y vvy[v;v»v«y y U 0 bboljă s u perdutu ş se cută, de vr o 0 c le. See esterore dstctve u re, u este c îfertă, î ulu cest. Cel ce o v fl se uţe l pretur d Br, (Torcsvâr) ude v pr o fruosă recopesă î b. Aucurî (serţu ş recle) B o 0 9 o wr 8 o V p V o\s 9 o o 9 Sutu se dres s u b s c rse d strţuî. csulâ publcăr uu ucu ult de odtă se f ce scăde- e tu, c re cre s ce cu câf u publcre se fece de ulte-ors. Âdstrţue GAZETE TRANSLVANE.» Rohsedee Bstkleder fl tte fore sc h w ärzt^ wetsse ub f rb g e Sebeftoffe t?o 4» t. bs. f f.6 5 per ZTEeter gltt, geftreft, frrrt, geuftert, X)fte etc. (c 2^0 t>erfd?. C^ul. rtb 2000 erfefy. färbe, Defftus etc.) Portoub jollfrct. Hufter rtgefyertb. Brefe fofte J fr. ub Poftfrte 5 fr. Porto rtcfy ber Sdjrpetj. e (le - F )rk G. H e e b c rg (k. u. k. Hofl.\, Z ü r c h. Nepărt de lpsă petru făcre flă este Cfeu-Mlz M Kthreer Kepp cu gstü de cfe boe. Acest est svtgosf; că pote loc cfău estectă ru o hore ofrrädü o cfe hrăore ş gustosă, tt escelet surogt l Cfe.De recodt petru fee, cop ş boluv. Pă^ţ-ve de tţă. Se flă î totu locul u.,9-52.) /2K H o «5 er. <ge300e30e3ge3e3e3e3e3e3e30e3e30 E3E3E3E3GE3E3E3Q0 E^+ Dtre tóté hârtle petru ţgrete este recuoscută de ce buă hârt de ţgrete v e rtb lă frvtuzescă 99Le Glor fbrcţue d-loru J0SFŰ BARDU & FLS î PERPG N AN PA RS. 60 edl de ur, 6 dploe de oóre r, 20 dploe Hors Cocours. Le Glor este hărt, cre î feţ ş buătte îtrece tóté celellte hărţ de cgrete ce esstă. Le Glor este u tuc vertblă, décá făcre cărtccă pórtá fr S F U B A R D U & FLS. Le Glor e eíectuéz cu rgele etede séu crestte (perforte.) Le Glor se efectuézá ş c tubur ş decă îtr o cltte eîtrecută de fă. Le Glor este de căpettu Brşovu l tóté rchetăle ş băcăle e-gros, precu ş l fă cre debttö buü de tutuü Ü ru [S kr B p rtu Nu $ fl. 9 5 cr. o păreche ghete de bărbţ ş. 85 cr. ghethe de de, lucrte sold, ş oder^ d pele de wchs. Ce cuperă 2 părechl ghete bue ş efte cpătă del e grts o păreche de ptof. rele depou de GHETE ş PĂLĂR lu Bşovu, s trd P o r N r. éj Y ^ U fc» l TT A SStll re cttte fe sjcte. petru pr ávérá ş vérá d cele reute fbrc, d Ve, Krlsbd ş Budpest de uü fsou ou ş soldu lucrte, lucru de âă u rfă de ş, petru or ş ce ette de felurte soe cu preţur fórte efte, dér u cu b gt. Ş p ă lă r de bărbţ ş cop de flzu (pâslă) ş şepc u sostü cu u bogtu sortetü. Notesü preţurle gketelorü ultu cutte ş ue: Petru d,e. Petr-. Torlot. Ghete de wohs c oue r> tlpă duplă ges Ptet ş wchs ou besetz pele de ăuş ou besetz de lcö ) » 6 r t e fî e ; r> vtel t» cu ş^ore petru urctă uţ d e wchs ş ptet cu şore petru urctă uţ d Crlsbd de pele de wchs v v»»»» cu besetz «de ges ou besetz.... Chewro frţuzesc cu besetz Ptof petru proede de pele ptet»»» v ges förte fe de lcü t, r>» P^fe^e Mro (turlă)» de Drl petru cheler cu tlp de gu. j, pedţru b o c l ş t t B de stofă peut ît csă. petru gstcă de ţâză lbă ş ofeuă f l cr.» » y 7) to s 0 f rt 7) 9 A y»» V cr. î A cu besetz» ges «,» de pteut cu şore petru urctă uţ pele de ăuşe ou besetz «««de că ptet... drl petru prfă... de că petru prfû de stofă ş pele petru osă. de pâză lbă ş cfeă petru gstcă?, f l 85 or r> ) ) 4 rt şore (Debrder) V Chewro frţuzesc! cusute c u stur (poloese) 6 ţj brel cusute for e.... 2» 90 CU o u e Tt Ptof de Chewro frţuzesc! brel petru proedă cu cue )» cusuţ. 2 pele de ăuş petru de bëtrâe 70 t brüel petru de bëtrâe de pele ro (turlă) ) 50 3 T 80 2 rt 50 2» 50 D rt ş petru uctor del 50 cr. ş pălăr de băeţ del 60 cr. î sus. Se potu fl totdeu pretur de pele, Lcü, LcŰ uru, Kdkrfee, le, Wchs ş lhtür de cucucü, cu preţur fórte efte. Nu l e se flă Glo c rusesc de St. Petersburg reuţ î totă lue. Code d fră se vor efectu proptü cu rbursă dcâduse ăre ş u erulu ş cltte îcălţăte, cr dcă u se potrvescü, se potü schb ; f Hjî M- Lfr e s Ü à Tpogrf A. M U R E ŞA N U, Brşovu.