1

Documente similare
CAPITOLUL I

Limbaje Formale, Automate si Compilatoare

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_9_RO_2019_v2.pptx

Subiectul 1

Curs7

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

ExamView Pro - Untitled.tst

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_10_RO_2019_v1.pptx

2.1.Tipul tablou unidimensional

Analiză de flux de date 29 octombrie 2012

Microsoft Word - _arbori.docx

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

SSC-Impartire

ASDN

Limbaje de Programare Curs 6 – Functii de intrare-iesire

Slide 1

Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014

Grafuri neorinetate Aplicatii 1 Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf neorientat cu 20 noduri şi 12 muchii? a. 6

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

1. a. Să se scrie un algoritm care să afişeze toate numerele de patru cifre care au cifra sutelor egală cu o valoare dată k, şi cifra zecilor cu 2 mai

Subiecte_funar_2006.doc

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Microsoft Word - cap1p4.doc

Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare

L4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par

Slide 1

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

Retele Petri si Aplicatii

Diapositive 1

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da

Probleme rezolvate informatica: Probleme rezolvate grafuri si a

1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x.

Curs8

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

Spatii vectoriale

Microsoft Word - CarteC.doc

Microsoft Word - Curs_08.doc

L4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,

PowerPoint Presentation

Microsoft Word - CarteC.doc

Performanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a

Preprocesorul C Funcţii cu numǎr variabil de argumente 6 decembrie 2005 Programarea calculatoarelor 2. Curs 10 Marius Minea

Microsoft Word - Lab1a.doc

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014

CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a X-a - 20 aprilie 2019 Clasa a IV-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE SUBIECTUL I Se punctează doar rezult

Managementul Resurselor Umane

subiecte clasa7

Notiuni de algebra booleana

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc

Microsoft Word - O problema cu bits.doc

Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu

1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A

Microsoft Word - V_4_Inmultirea_nr_nat.doc

I

Curs 8: Tehnica divizării (I) Algoritmi si structuri de date - Curs 8 1

Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA puncte DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spe

CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Calcul Numeric

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O

PCLPII-C16(9)

MergedFile

Microsoft Word - Planuri_Mate_

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

LABORATOR I

MergedFile

GHERCĂ MAGDA CASA CORPULUI DIDACTIC BRĂILA PORTOFOLIU EVALUARE INFORMATICĂ ȘI TIC PENTRU GIMNAZIU CLASA A V-A Neamț SERIA 1 GRUPA 1 CURSANT: GHERCĂ G

Structuri de date pentru partiţii de mulţimi O partiţie finită a unei mulţimi nevide S este o mulţime finită de submulţimi ale lui S: {S 1, S 2,..., S

Universitatea Politehnica din Bucureşti 2019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1. Ştiind cos x = 3 2, atunci sin2 x

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx

Elemente de aritmetica

Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java Interfaţa Iterator Interfaţa C

ALGORITHMICS

Nr. 932 din Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR

PowerPoint-Präsentation

TEST DE PROMOVARE ÎN CLASELE DE EXCELENȚĂ Clasa a V-a BAREM SUBIECTUL I a) Determinați numărul natural a din egalitatea: 315 :

SUBPROGRAME

gaussx.dvi

OLM_2009_barem.pdf

Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_4_RO_2019_v2.pptx

B

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Microsoft Word - Concursul SFERA.doc

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside

Microsoft Word - Curs1.docx

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Grup Scolar Gh. Asachi Galati Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale Speci

O NOUA PROBLEMA DE CONCURS OLIMPIADA MUNICIPALA DE INFORMATICA, IASI 2019 V-am promis într-un articol mai vechi ca vom prezenta pe acest blog câteva p

Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011

Slide 1

Transcriere:

Contents 1 Automate finite... 2 1.1 Probleme cu AF... 2 1.2 Structuri de date pentru automate finite... 4 2 Gramatici si limbaje; gram. indep. de context... 5 2.1 Limbaje... 5 2.2 Gramatici si limbaje... 5 2.3 GIC... 5 2.4 Constructia lui L(G); demonstratii... 6 2.5 Structuri de date pentru g.i.c.... 7

1 Automate finite 1.1 Probleme cu AF 1. Sa se reprezinte tabelar urmatoarele automate finite. Sint ele AFD sau AFN? 2. Sa se reprezinte sub forma de graf automatul finit: M=(Q,,delta,q0,F) 0 1 q0 q2 q1 1 q1 q3 q0 0 q2 q0 q3 0 q3 q1 q2 0 Verificati apoi, bazandu-va pe graful obtinut, ca: a) secventele 1010, 1100 sunt acceptate de automat b) secventa 1011 nu este acceptata de automat

3. Sa se construiasca automate finite care accepta urmatoarele limbaje: a) orice cuvant al limbajului contine cel putin 2 zerouri consecutive, unde ={0,1} b) L = {c 3n, n N, >0} c) L={1 n 0 m 1u n>=0, m>=1, u {0,1}* } d) reprezentarea binara a numerelor intregi (-> sem.1) e) reprezentarea constantelor intregi in limbajul Pascal f) limbajul ce contine secvente peste ={a,b} cu nr. par de simb. a si nr.par de simb b g) limbajul ce contine secvente peste ={a,b} cu nr. impar de simb. a si impar de simb b h) L = {0(10) n 01 m n>=0, m>=0} U {(10) n 01 m n>=1, m>=0} cu cel mult 4 stari i) L={0 m 1 n m,n N} U {1 p 0 q p,q N} Pentru doua dintre automatele construite anterior, se cere sa se construiasca gramatica regulara corespunzatoare 1 4. a) Sa se construiasca un AF care accepta numai cuvinte peste alfabetul {a, b, c} cu proprietatea ca: primul simbol al cuvantului este acelasi cu cel cu care se termina cuvantul b) Sa se construiasca un AF care accepta numai cuvinte peste alfabetul {a, b, c} cu proprietatea ca: exista un simbol in cuvant care mai apare cel putin o data in cuvant 5. Sa se construiasca AF care accepta limbajele: L1 = {c 3n, n N, >0} L2 = {c 2n, n N, >0} Construiti, folosind alg. general, AF corespunzator limbajului L1 L2. 6. Sa se construiasca AF care accepta limbajele specificate prin expresiile regulare: a) (0+1)* b) (01+1)* c) (01+1)* 00 d) (01+1)* 00 (0+1)* 7. Pentru AFN de mai jos, determinati AFD redus echivalent 1 Secventele din enuntul problemelor care sint marcate cu verde vor putea fi rezolvate mai tarziu, dupa ce vor fi studiati, in cadrul orelor de curs, algoritmii necesari (de determinare a gram. Regulare echivalenta cu un AF, alg. de determinare a AF redus echivalent

8. Pentru unul dintre exemplele de la punctul 3, determinati: AFD echivalent automatul redus echivalent (considerati exemplul de la punctul i ; faceti observatii daca e cazul) 1.2 Structuri de date pentru automate finite Ganditi cateva modalitati de reprezentare a AF ex: - AF care are ca alfabet multimea caracterelor reprezentabile in calculator (alfabet fixat) - structura de date care are in vedere ca operatia cea mai frecventa cu AF este verificare acceptare secventa StateMachine description: String /** A description of the state machine */ startstate :State states: Set<State> /**?? can be List, Map, ; redundancy??!*/ State description: String /** The name of the state */ isacceptstate: Boolean transitions: MultiMap<Symbol, State> /**?? can be List, Map */

2 Gramatici si limbaje; gram. indep. de context 2.1 Limbaje Sa se demostreze ca, pentru catul la dreapta dintre limbaje avem: L1 / (L2 U L3) = ( L1 / L2 ) U ( L1 / L3 ) L1 / ( L2 L3 ) = ( L1 / L3 ) / L2 2.2 Gramatici si limbaje 1. Fie gramatica: <propozitie> <subiect> <predicat> <subiect> cainele <predicat> latra Descrieti limbajul generat. (Faceti observatii daca e cazul.) 2. Dati o gramatica care genereaza propozitiile: ursul doarme, caprioarele dorm 3. Dati cate o gramatica care genereaza propozitiile: a) ab, ac b) abc 4. Sã se descrie limbajul generat de gramatica G=({S,A,B}, {a,b,c,d}, P, S) cu regulile de productie: S Ac Bd A aab ab B abbb abb 5. Identificati elementele gramaticii data prin urmatoarele reguli de productie S AB A aab A ab B cb B c Descrieti conventiile folosite. (Faceti observatii daca e cazul.) Descrieti limbajul genereaza gramatica. 2.3 GIC 1. Sa se construiasca g.i.c. care genereaza limbajele: a) L = {a n b 2n n>=0}

b) L = {a n b 2n n>=1} c) multimea parantezelor corect formate d) expresiile algebrice care contin operandul id si operatorii +, -, *, /, (, ) 2. Dati o gramatica ce genereaza limbajul corespunzator multimii secventelor de paranteze corect formate. Ex: asa DA: (), (()), (()) (()), epsilon asa NU: )( 3. Se considera limbajul: L = {w w {a,b}*, nr a (w) = nr b (w) } a) Dati o gramatica (dependenta de context) care genereaza limbajul L b) Sa se spuna ce limbaj genereaza urmatoarea gramatica: S -> asb bsa SS epsilon c)sa se dea o gramatica i.c. care genereaza limbajul L 4. Fie gramatica cu regulile de productie: S ab ba A a as baa B b bs abb si w=aaabbabbba gãsiti o derivare de stânga pentru w; gãsiti o derivare de dreapta pentru w; construiti arborele de derivare cu frontul w; este aceastã gramaticã neambiguã? se poate descompune w conform lemei de pompare? 5. Pentru gramaticile urmatoare, sa se spuna ce limbaj genereaza. Apoi sa se arate ca sint ambigue, si sa se gaseasca cate o gramatica echivalenta neambigua. a) A A a A a b) S as Sb c c) S if c then S else S if c then S i d) S a S b S a S c 2.4 Constructia lui L(G); demonstratii 1. Sa se construiasca o gramatica care gereaza limbajul: M = {x n y n n N} Pentru gramatica construita, demonstrati ca L(G) = M. 2. Analog pt. M = {a 2n bc n N}

2.5 Structuri de date pentru g.i.c. 1. Prezentati modalitati de reprezentare a gramaticilor folosind vectori (descrieti structurile de date). Prezentati conventiile folosite. 2. Prezentati modalitati de reprezentare a gramaticilor independente de context (descrieti structurile de date).prezentati conventiile folosite. a) folositi vectori b) folositi liste ramificate (inlantuite) c) alegeti dintre structurile de date studiate in anul I pe cele pe care le considerati potrivite pentru reprezentarea gramaticilor si pentru procesarile necesare pentru verificarea apartenentei unui cuvant la limbajul generat de gramatica (descrieti reprezentarea aleasa) ex. idee: gram: String gram contine sirul regulilor de productie S AB A aab A ab B cb B c S A B # A a A b a b # B c B c # $ Conventii: 1. un term/neterminal este reprezentat printr-un caracter 2.pentru terminale/neterminale nu se folosesc caracterele: #,, $ 3. regulile de productie sunt grupate dupa neterminalul din m.s. 4. primul caracter al sirului de caractere ce descrie r.p. cu acelasi m.s. este m.stang 5. prima regula de productie reprezentata are ca m.s. neterm. de start al gram. 6. sfârsitul regulilor de productie cu acelasi membru stâng e marcat cu # 7. separarea m.d. a r.p. cu acelasi m.s. se face folosind caracterul 8. am marcat sfârsitul sirului de caractere ce definesc r.p. cu $ 9. pt. fiecare neterm., exista cel putin o rp cu acel neterm. in ms? limitari ale tipului String Obs. O alta conventie posibila pt simbol: un simbol este un nr. intreg (0..65000)

2) listã ramificatã înlãntuitã Pentru fiecare membru drept al fiecãrei productii se construieste o sublistã liniarã. Considerãm nodurile listei de forma: a b c d unde câmpurile au urmãtoarele semnificatii: a - simbolul terminal sau neterminal al gramaticii (numai din membrul drept al fiecãrei productii); b - pointer sau întreg astfel: b:= 0 dacã S ; pointer spre capul primei subliste atasate r.p. cu membrul stâng a. c - pointer sau întreg; in general, contine legãtura spre capul urmãtoarei subliste asociatã regulii de productie cu acelasi membru stâng; dacã a este primul simbol al membrului doi dintr-o productie atunci dacã productia curentã este ultima din sirul productiilor cu acelasi m.s. atunci c:=0 altfel c - legãtura spre capul urmãtoarei subliste a r.p. cu acelasi m.s. altfel (a nu este primul simbol al membrului doi dintr-o productie) dacã a este ultimul simbol al md dintre toate reg. productie cu acelasi m.s. atunci c=0 altfel c= 1 d - pointer sau întreg dacã a este ultimul simbol al membrului drept al unei productii atunci d:=0 altfel d este pointer spre urmãtorul nod al sublistei. Pentru gramatica S AB A aab A ab B cb B c avem urmãtoarea reprezentare:

3) tabelar cu notatiile de la reprezentarea prin listã ramificatã obtinem: a b c d 1 A 3 0 2 2 B 8 0 0 3 a 0 6 4 4 A 3-1 5 5 b 0-1 0 6 a 0 0 7 7 b 0 0 0 8 c 0 10 9 9 B 8-1 0 10 c 0 0 0