Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu. (PETRE ÞUÞEA) ARMATEI Curierul Anul VI Nr. 17 (157) 15 septembrie 2004 16 pagini 3500 lei S E M P E R P R I N C E P S ACTUALITATE DETAªAMENTUL ANA TRAINING S-A ÎNTORS ÎN ÞARÃ PUNCTE DE VEDERE STATUTUL DETAªAMENTELOR MILITARE ROMÂNEªTI PARTICIPANTE LA MISIUNI INTERNAÞIONALE ÎN FLANCUL STÂNG RECHINII ALBI DE LA TOPRAISAR KAKI 100% DE MODUL ÎN CARE NE FACEM DATORIA DEPINDE VIAÞA LUPTÃTORULUI UNIVERS SPIRITUAL C u v â n t d e î n v ã þ ã t u r ã SFÂNTUL APOSTOL ªI EVANGHELIST IOAN LECÞIA DE ISTORIE ORGANIZAÞIA TRATATULUI DE LA VARªOVIA DIN LUMEA MILITARÃ VIITORUL ESTE AICI!
Pagina 2 RAIDURI PE GLOB Coºmarul din Beslan - la televiziunea rusã. Postul rus de televiziune NTV a difuzat o înregistrare video de cca. 3 min., realizatã de membrii comandoului, în interiorul ºcolii din Beslan, în prima zi a luãrii de ostatici. În înregistrare apar sute de persoane aºezate pe podea, în timp ce agresorii amplasau dispozitive explozive în ºcoalã. Imaginile surprind un bãrbat care purta cagulã, cu piciorul pe un dispozitiv de detonare a bombelor. În cadrul unei uºi este o femeie îmbrãcatã în negru. Ostaticii par sã fie câteva sute, unii fãcându-ºi aer cu cãrþi. La fel ca ºi rãpitorii, ostaticii sunt aparent calmi. În înregistrare, se mai poate vedea cã membrii comandoului aveau pistoale ºi purtau centuri explozive. Imaginile surprind pentru scurt timp un perete plin de sânge. De asemenea, este filmat un imobil vecin cuprins de flãcãri. Postul de televiziune rus nu a precizat cum a intrat în posesia înregistrãrii. Luarea de ostatici s-a soldat cu moartea a 335 de persoane, în afarã de cei 30 de teroriºti. Putin oferã câte 10 mil. de dolari pentru capetele lui Mashadov ºi Basaiev. Serviciile secrete ruseºti (FSB) au anunþat o recompensã de câte 10 mil. de dolari pentru informaþii care pot duce la prinderea celor doi comandanþi ceceni acuzaþi de Moskova cã ar fi organizat atentatele de la Beslan. Samil Basaiev s-a specializat în luãri de ostatici, având, pânã acum, sute de morþi pe conºtiinþã din acþiunile de la Budionovsk, Pervomaiskoie ºi de la teatrul moscovit Dubrovka. El este de ani de zile inamicul nr.1 al Rusiei. Aslan Mashadov, fost preºedinte al Ceceniei, are reputaþia unui lider separatist moderat, care luptã pentru independenþa micii republici nord-caucaziene pe teritoriul acesteia, ºi nu prin ºcolile, metrourile sau spitalele ruseºti. Pentru Kremlin, influenþa sa politicã în Cecenia ºi, mai ales, în Occident, este la fel de periculoasã ca ºi fanatismul lui Basaiev. Pentagonul recunoaºte cã insurgenþii controleazã încã zone din Irak. Dupã ce a anunþat cã numãrul victimelor americane din Irak dupã declanºarea ofensivei asupra fostului regim de la Bagdad a depãºit pragul simbolic de 1.000 de militari, conducãtorii Pentagonului au recunoscut cã insurgenþii controleazã încã zone importante din centrul þãrii ºi nu se ºtie cu certitudine când anume trupele de coaliþie ºi noile unitãþi irakiene vor prelua controlul asupra regiunilor respective. Strategia armatei americane pentru recapturarea zonelor deþinute de rebeli depinde de gradul pregãtirii de luptã doveditã de forþele irakiene în perioada urmãtoare. Oraºele asupra cãrora insurgenþii exercitã cel mai mare control sunt: Ramadi, Fallujah, Baquba ºi Samarra, plasate în aºa-numitul Triunghi Sunnit care se întinde la vest ºi la nord de Bagdad, zonã în care se gãsesc cei mai loiali dintre susþinãtorii fostului preºedinte, Saddam Hussein. Un german din cinci vrea Zidul Berlinului la loc. La 14 ani dupã cãderea Zidului Berlinului ºi dupã ce au fost investiþi peste 1.000 miliarde de euro în reunificare, unul din cinci germani ar dori reinstalarea barierei care a împãrþit þara în douã în timpul Rãzboiului Rece. Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul de Sondare a Opiniei Publice FORSA, aproape un sfert (24%) dintre locuitorii fostei Germanii de Vest (RFG) au spus cã îºi doresc reintroducerea Zidului, iar de partea cealaltã, în fosta Germanie de Est (RDG), 12% din cei 15 mil. de locuitori vor sã se separe din nou de vest. (C.F.) ACTUALITATE 10 ANI DE PARTENERIAT ÎN DOMENIUL JUSTIÞIEI MILITARE 1994 a reprezentat anul în care s-au pus bazele unei cooperãri de lungã duratã în domeniul justiþiei militare între armata SUA ºi cea a României. Instituþiile care au susþinut ºi coordonat acest proces au fost Institutul Apãrãrii pentru Studii de Drept Internaþional, Newport, Rhode Island, SUA ºi Biroul Juridic de Drept Internaþional Umanitar din Statul Major General. Legãtura directã pe care domeniul o are cu integrarea normelor juridice internaþionale în pregãtirea ºi desfãºurarea acþiunilor militare a însemnat ºi o implicare a Centrului de Drept Internaþional Umanitar al Armatei în acest sens. Zecile de activitãþi comune - arãta dl. col. Florin Maciu, locþiitorul ºefului DLAJ - au însemnat pregãtirea a peste 800 de persoane din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale cu rãspunderi în domenii cum ar fi: relaþiile armatei cu mass-media, aspecte legale ale operaþiunilor terestre, maritime sau aeriene, instruirea instructorilor, statutul forþelor participante la misiuni internaþionale, reguli de angajare, drept operaþional etc. Materialele elaborate la aceste activitãþi reprezintã o importantã sursã documentarã aflatã în biblioteca C.D.I.U. A. În perioada 05-16.07.2004, continuând deja tradiþia, s-a organizat la Cercul Militar Naþional din Bucureºti, un seminar cu tema: Aspecte legale privind dezvoltarea armatei profesioniste. Tema seminarului rãspunde unei cerinþe de actualitate, armata noastrã fiind angajatã în procesul de profesionalizare a structurilor militare. Pe timpul seminarului, delegaþia americanã formatã din cpt. Jim Cordon, sg. Vickic Rivera, sg. James Keasler ºi sg. Jason Peters a vizitat ºi sediul C.D.I.U.A. din Ploieºti. Dupã discuþiile purtate ºi vizitarea bazei materiale a instituþiei, ºefului delegaþiei i-a fost înmânatã, ca semn de preþuire ºi recunoaºtere a sprijinului pe care l-a acordat Centrului, o medalie aniversarã cu brevet pentru a fi transmisã Institutului Apãrãrii pentru Studii de Drept Internaþional din SUA. Cu aceastã ocazie, s-a subliniat aportul pe care cele douã instituþii l-au avut în asigurarea cunoaºterii reciproce dintre cele douã armate. S-a exprimat, totodatã, satisfacþia pentru cooperarea deosebitã, la îndeplinirea misiunilor în diferite teatre de operaþii, dintre militarii români ºi cei americani. Ne exprimãm ºi pe aceastã cale mulþumirile noastre pentru sprijinul acordat ºi suntem convinºi cã aceastã cooperare va continua cu rezultate excelente ºi în viitor. Locotenent-colonel Dumitru CODIÞÃ, ºeful C.D.I.U.A. NOUA NAVà DE LUPTà A MARINEI ROMÂNE Fregata Regele Ferdinand intrã oficial în serviciul Forþelor Navale ale României. Cea mai modernã navã de rãzboi a României intrã în serviciul Forþelor Navale printr-o ceremonie în oraºul Portsmouth (Anglia). Fregata a aparþinut Marinei Regale Britanice între anii 1986-2002, sub numele de Coventry. Nava a fost cumpãratã anul trecut de M.Ap.N., împreunã cu o altã fregatã similarã, London, contra sumei totale de 185 mil. de dolari. În cadrul ceremoniei, fregata Coventry primeºte oficial numele de Regele Ferdinand, precum ºi noul ei drapel de luptã cel românesc. Sarcina tãierii tortului i-a fost încredinþatã ministrului român al apãrãrii, Ioan Mircea PAªCU. Deºi nava e veche de aproape 20 de ani, oficialii români au asigurat cã ea este foarte potrivitã pentru viitoarele misiuni ale Marinei Române alãturi de forþele NATO. Acum avem la bord echipamente care sunt de generaþia anului 2004. De exemplu, noul tun de calibru 76 mm. Nava a participat ºi la rãzboiul din Golf în anul 1991 unde a condus o grupare de nave de debarcare. (C.F.) Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza este pregãtit sã îºi primeascã elevii. Clasele ºi laboratoarele au fost zugrãvite, s-a schimbat mobilierul ºi, dupã cum informa domnul director de studii, profesor dr. A u r e l SOARE, colegiul aratã ca nou. Lucru apreciat ºi de participanþii la convocarea organizatã în perioada 30 august 2 septembrie, unde au fost prezenþi responsabili din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Statul Major al Forþelor Terestre, ºefii de arii curriculare ºi ºefii de comisii metodice din toate colegiile militare liceale. Cei peste o sutã de boboci care vor intra pentru prima datã pe porþile colegiului au manualele asigurate ºi, în plus, vor avea o surprizã plãcutã: rechizite gratuite care se acordã tuturor elevilor colegiilor militare liceale. În ceea ce priveºte desfãºurarea anului ºcolar, domnul director Aurel SOARE a fãcut urmãtoarea precizare: Avem douã planuri de învãþãmânt ºi douã direcþii diferite. Pentru clasele a X-a, a XI-a ºi a XII-a rãmâne valabil vechiul plan, existent din 2001, dar clasa a IX-a Luni, 6.09, a.c. la comandamentul Batalionului 96 Geniu s-a desfãºurat ceremonia de primire în þarã a detaºamentului Ana Training II. La acest eveniment au luat parte, reprezentând eºaloanele superioare, domnul general maior doctor Vasile APOSTOL, locþiitor al ºefului S.M.F.T. ºi domnul general de brigadã Ion BÂRLOIU, locþiitor al comandantului C 1 A.Trt. Pe durata celor ºase luni de misiune la Kabul, cei 25 de militari ai detaºamentului, organizaþi în echipe mobile de instrucþie (infanterie, tancuri, mentenanþã) ACTUALITATE A început ºcoala la Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir UN NOU PROFIL AL ELEVULUI DE LICEU MILITAR va începe dupã unul nou. Rãmânem în filiera vocaþionalã cu profilul militar, specializarea matematicã ºi informaticã, dar învãþãmântul este obligatoriu. Deci, avem o nouã deschidere pentru ei, cu noi finalitãþi pentru colegiu. Potrivit precizãrilor domnului director, apar trei categorii în procesul de învãþãmânt: un trunchi comun, un curriculum diferenþiat ºi un curriculum la dispoziþia ºcolii. În baza curriculumului diferenþiat, colegiile militare liceale au câte o orã în plus pentru fizicã, limba modernã ºi pregãtire fizicã ºi câte douã ore mai mult pentru matematicã ºi pregãtire militarã; toate aceste modificãri urmând sã formeze noul profil al elevului de liceu militar. Pentru disciplinele de curriculum diferenþiat la limba strãinã englezã ºi francezã ºi la comunicare avem aprobate programe speciale, a mai precizat domnul director SOARE, adãugând cã urmeazã sã ne vinã programele aprobate de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru educaþie fizicã ºi pregãtire militarã (precizare fãcutã la data de 8 septembrie n. red.). Se creioneazã aºadar un nou profil unde, pe locul principal, stã dezvoltarea capacitãþilor de integrare a fiecãrui elev pentru cariera armelor. Maior Dragoº ANGHELACHE DETAªAMENTUL ANA TRAINING S-A ÎNTORS ÎN ÞARà au executat activitãþi de instruire a militarilor afgani, elaborarea statelor de organizare ºi a programelor de înzestrare ºi instruire, managementul donaþiilor, recrutarea ºi pregãtirea forþelor, inspecþia ºi repunerea în funcþiune a tehnicii militare. Ca o recunoaºtere a profesionalismului, competenþei ºi efortului depus în pregãtirea colegilor afgani din unitãþi aflate în compunerea unei brigãzi de Intervenþie Rapidã din Corpul de Armatã Central, în luna iunie a.c., în cadrul unei ceremonii oficiale desfãºuratã în baza CAMP Blackhorse (12 km est de Kabul), comandantului detaºamentului ºi celor trei ºefi ai echipelor de instrucþie le-a fost înmânatã Medalia NATO pentru Afganistan. Medaliile au fost oferite, în numele secretarului general al NATO, de comandantul contingentului german care participã la instruirea noii armate afgane. Pagina 3 Muntenia 2004 UN ALT MOD DE ACÞIUNE În a doua jumãtate a lunii septembrie comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial va desfãºura aplicaþia Muntenia 2004, cu participarea unei pãrþi din marile unitãþi ºi unitãþile din subordine. Este activitatea cu cea mai mare participare de forþe din acest an aproximativ 2000 de oameni. În realizarea Concepþiei aplicaþiei s-a plecat de la misiunile Corpului 1 Armatã Teritorial, având la bazã factori reali, dar ºi o serie de factori fictiv-speculativi cu o probabilitate mare de desfãºurare, la care s-au adãugat alte douã elemente de noutate: calitatea de membru NATO a României ºi încercarea de a concepe ºi desfãºura un alt tip de acþiuni militare decât cele clasice. Tot ca element de noutate este ºi faptul cã domnul general-maior dr. Mihai PALAGHIA, comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial a aprobat ca desfãºurarea, dar, mai ales, conducerea activitãþii marilor unitãþi ºi unitãþilor de cãtre comandament sã se facã într-un mod eficient ºi modern. La conferinþa de planificare din septembrie 2004, au participat, alãturi de ofiþerii planificatori din comandament, ºefii S3 de la toate unitãþile angrenate în activitate, deoarece ei duc, de fapt, greul în astfel de activitãþi. Maior Ion PAPALEÞ Tot în cadrul unei ceremonii desfãºurate, de aceastã datã, în luna august a.c. la baza americanã CAMP PHOENIX (situatã lângã Kabul), maiorii Mircea GOLOGAN, Costinel BOBOC, Dãnuþ IVANOF, cãpitanul Ioan Florin CIOANCÃ, plutonierul Emil Nicolae DAVID, plutonierul Gabriel MÃRIEª ºi maiºtrii militari Gheorghe CIOMAG ºi Gheorghe TRICà au fost decoraþi cu distincþia americanã Army Commendation Medal. Comandantul CJTF (Combined Joint Task Forces) PHOENIX l-a recompensat pe domnul maior Mircea GOLOGAN, comandantul detaºamentului Ana Training ºi cu distincþia Global War on Terrorism Expeditionary Medal pentru contribuþia excepþionalã la succesul misiunii de instruire a Armatei Naþionale a Afganistanului. Maiorul Mircea GOLOGAN a condus activitatea detaºamentului român la Kabul timp de 14 luni. În cadrul aceleiaºi ceremonii, toþi instructorii români participanþi la misiune au primit certificate de apreciere din partea comandantului CJTF PHOENIX. Maior Emanuel BÃRBULESCU
Pagina 4 DEPEªELE CURIERULUI ROMÂNIA - o þarã atrãgãtoare pentru investitori Dupã vizita în România a cancelarului Gerhard Schroder, oamenii de afaceri germani au ajuns la concluzia cã România este o þintã atrãgãtoare, mai ales în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã. Au mai aflat cã avem o forþã de muncã bine pregãtitã ºi multiple posibilitãþi pentru investiþii. Piaþa mare de desfacere din România ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de producþie sunt motive bune pentru firmele strãine de a investi aici ºi a prinde rãdãcini, a declarat Klaus Mangold, reprezentantul Comitetului pentru Europa Centralã ºi de Est al Germaniei. Imaginea României s-a schimbat în bine în ultimii cinci ani, însã România trebuie sã se zbatã sã o menþinã. Românii nu trebuie sã fie atât de cârcotaºi la adresa þãrii lor când se aflã în strãinãtate, ci ar trebui sã prezinte lucrurile bune din România, a spus, la rândul sãu, Karl Baum, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie Româno-Germane. Volumul investiþiilor germane în România este 780 mil. de euro, ceea ce face ca Germania, sã ocupe locul trei dupã Olanda ºi Franþa. La sfârºitul lunii iunie 2004, numãrul societãþilor comerciale cu capital german era de aproape 11.500, situându-se pe locul al doilea ca numãr dupã societãþile cu capital italian. Maior Ion PAPALEÞ Cercul Militar Naþional OFERTA CURSURILOR Cercul Militar Naþional organizeazã, anual, cursuri de pregãtire pentru personalul militar ºi civil, pentru membri familiilor acestora, precum ºi pentru elevii ºi studenþii militari. Cursurile se desfãºoarã de luni pânã vineri dupã-amiaza, iar sâmbãta numai dimineaþa. Limbi strãine (englezã, francezã, germanã, spaniolã, italianã) - curs cu durata de 8 luni (4 ore pe sãptãmânã); - curs intensiv, cu durata de 4 luni ºi jumãtate (6 ore pe sãptãmânã). Contabilitate generalã - curs de iniþiere, cu durata de 4 luni ºi jumãtate (6 ore pe sãptãmânã). Informaticã - module opþionale, a 20 de ore fiecare (4 ore pe sãptãmânã). Arte plastice - curs pentru copii ºi adulþi: picturã, graficã, acuarelã, icoane pe lemn (4 ore pe sãptãmânã). Instrumente muzicale - ºedinþe individuale, de iniþiere ºi perfecþionare: pian, chitarã clasicã ( o orã pe sãptãmânã). Dans modern ºi sportiv - curs pentru copii ºi adulþi cu durata de trei luni (4 ore pe sãptãmânã). Gimnasticã aerobicã (pentru femei) - abonament lunar (2 ore pe sãptãmânã). Deschiderea va avea loc pe 4 octombrie 2004. Înscrierile se fac între 13 ºi 23 septembrie 2004, de luni pânã vineri, între orele 10.00 13.00 ºi 14.00 18.00. la secretariatul cursurilor (etajul 4, camera 75). Relaþii suplimentare la tel. 313.86.80, 313.86.86, int.156. S-A DESCHIS STAGIUNEA TEATRALà BUCUREªTEANà Majoritatea teatrelor bucureºtene au anunþat cã îºi vor deschide stagiunea 2004-2005 cu premiere din dramaturgia româneascã. Opþiunile repertoriale sunt diferite, oferind publicului o paletã diversã din care sã poatã alege. La Teatrul Naþional se joacã, pe 16 septembrie, piesa Coada a lui Paul Everac, în montarea autorului, una dintre cele mai dramatice ºi acute satire din literatura noastrã de pânã la 90 dupã cum a calificat-o Dinu SÃRARU, citat de Mediafax. La Teatrul Mic se joacã piesa 8.9.8.9... Fierbinte dupã 89, în timp ce Teatrul de Comedie porneºte în noua stagiune cu Chiriþa ot Bârzoieni, rolul principal fiind jucat de Emilia POPESCU. Teatrul Nottara îºi propune un tur de forþã cu trei premiere, programate toate pentru luna octombrie: Capul de rãþoi de George CIPRIAN, Leonce ºi Lena de Georg BUCHNER ºi Pãdurea de OSTROVSKI. Teatrul Bulandra îºi începe stagiunea la sala Toma Caragiu cu o piesã clasicã din dramaturgia universalã Triumful dragostei de MARIVAUX, în schimb, în octombrie, la sala Izvor se va juca Punami de Peca ªTEFAN. Teatrul Odeon îºi va deschide stagiunea la 1 octombrie cu spectacolul Portretul lui Dorian Gray, dramatizarea lui Dragoº GALGOÞIU dupã romanul lui Oscar WILDE. În rolul principal este distribuit dansatorul ºi coregraful Rãzvan MAZILU, costumele sunt creaþia Doinei LEVINÞA, iar regia aparþine lui Dragoº GALGOÞIU. Maior Dragoº ANGHELACHE OFERTA DE PROGRAME PENTRU SERILE CULTURALE ALE CERCULUI MILITAR NAÞIONAL: Culturi ºi civilizaþii. Omul în oglinda artei (Curs de istoria artei). Conferenþiazã, în prima zi de joi a fiecãrei luni, Victor Simion, istoric de artã.. 7 oct. 2004: Antichitatea greco-romanã. Omul, ca mãsurã a tuturor lucrurilor. Cultul eroului. 4 nov. 2004: Evul mediu european: Între Dumnezeu ºi Diavol; Cultul femeii; Poezia trubadurilor. 2 dec. 2004: Vremea Renaºterii. Omul creator, demiurg descoperitor al lumii. 6 ian. 2005: Secolele XVII XVIII. De la omul neliniºtit la omul simandicos. 3 feb. 2005: Vremea revoluþiilor. De la eroul baricadelor la epopeea napoleonianã. 3 martie 2005: Naºterea unei lumi noi. Omul burghez ºi idealurile sale. 7 apr. 2005: Rãzvrãtiþii ºi vremea neliniºtilor (prima jumãtate a sec.xx). 5 mai 2005: Noua moralitate a sec.xx. Ce este omul modern? Prezentãrile sunt însoþite de videoproiecþii ºi filme documentare de artã, adecvate temelor. România - NATO. Parteneriat ºi integrare. (Curs de istorie). Conferenþiazã, a doua zi de joi a fiecãrei luni, colonel dr. Petre Otu. 14 oct. 2004: Începutul confruntãrii Est-Vest. Constituirea NATO. 11 nov. 2004: NATO în ordinea mondialã bipolarã (1949-1989). 9 dec. 2004: NATO ºi sfârºitul Rãzboiului Rece 13 ian. 2005: Rolul Alianþei Nord-Atlantice în mediul internaþional de securitate din anii 90. 10 feb. 2005: Extinderile Alianþei Nord-Atlantice în perioada post Rãzboi Rece. Admiterea României la Summit-ul de la Praga. 14 apr. 2005: România membrã a Alianþei Nord- Atlantice. 12 mai 2005: NATO ºi provocãrile sec. XXI. Cuvânt de zidire creºtineascã. Nevoia de credinþã a omului contemporan. (Curs de culturã ºi educaþie religioasã). Conferenþiazã, în a treia zi de joi a fiecãrei luni, Niculae Constantin. 21 oct. 2004: Viaþa, ca dar al lui Dumnezeu. 18 nov.2004: Raþiune ºi credinþã. 16 dec. 2004: Creºtinismul Religia bucuriei. 20 ian. 2005: Facerea ºi refacerea lumii. 17 feb. 2005: Pecetea darului Duhului Sfânt. 17 martie 2005: Tinereþea Între virtute ºi pãcat. 21 apr. 2005: Mergeþi ºi spuneþi oamenilor cât bine v-a fãcut Dumnezeul! 19 mai 2005: Rãmâi cu noi, Doamne cã se apropie întunericul! Europa acasã la ea. Bucureºti O geografie umanã. Curs de istorie. Conferenþiazã, a patra zi de joi a fiecãrei luni, doctor Adrian Majuru, istoric. 28 oct. 2004: Bucureºtiul, de la o mahala, la alta. O hartã a începuturilor. 25 nov. 2004: Mahalaua calicilor O istorie a sãrãciei. 23 dec. 2004: Bucureºti: Mahalale tehnice Mahalale negustoreºti. Rolul alogenilor în dezvoltarea oraºului. 27 ian. 2005: Bucureºti Garnizoanã. O istorie a cetãþii, de la Curtea Veche, la Drumul Taberei. 24 feb. 2005: Între vechi ºi nou în Bucureºti. Confruntare ºi coabitare. 24 martie 2005: Bucureºtiul magic sau oraºul dispãrut. 28 apr. 2005: Bucureºti: Istoria periferiei subterane. 26 mai 2005: Tipologii umane ºi demografice în Bucureºti. Prezentãrile sunt însoþite de videoproiecþii ºi filme documentare adecvate temelor. PUNCTE DE VEDERE Forþele armate desfãºoarã operaþiuni militare în situaþii dintre cele mai diverse. Avem aici în vedere conflictele armate internaþionale sau neinternaþionale, tulburãri ºi tensiuni interne în timp de pace, operaþiuni desfãºurate sub egida unor organisme mondiale sau regionale (ONU, NATO, UE, OSCE etc.) care la rândul lor îmbracã o gamã variatã de forme: umanitare, în sprijinul pãcii, misiuni de tip Petersburg, tip coaliþie, operare colectivã, etc. Clarificarea statutului forþelor participante la diferitele operaþiuni internaþionale a reprezentat dintotdeauna o preocupare la cele mai înalte niveluri. Ne propunem sã abordãm subiectul oprindu-ne asupra aspectelor referitoare la: 1. statutul forþelor unui stat participant la misiuni internaþionale în general, ºi 2. statutul detaºamentelor militare româneºti participante la diferite tipuri de misiuni la solicitarea comunitãþii internaþionale. Statutul forþelor armate participante la misiuni internaþionale pe teritoriul altui stat O primã constatare este cea cu privire la faptul cã nu existã o ramurã de drept distinctã care sã cuprindã drepturile ºi obligaþiile Statelor Trimiþãtoare sau Primitoare de forþe armate implicate în operaþiuni militare. Cu toate acestea, unele principii general acceptate ale dreptului internaþional vor fi avute în vedere la negocierea prezenþei trupelor unui stat pe teritoriul altui stat. Cele mai importante principii cu valabilitate generalã ºi aplicabilitate pentru forþele strãine pe teritoriul altui stat vizeazã: a). Teritoriul: Un stat are drepturi jurisdicþionale supreme cu privire la tot ceea ce se întâmplã pe teritoriul sãu. De aici necesitatea, ca între acest stat ºi cel care introduce forþe militare în spaþiul asupra cãruia din punct de vedere juridic îºi exercitã suveranitatea, sã fie încheiate acorduri de înþelegere, acorduri care sã defineascã statutul forþei în acest caz. b). Naþionalitatea: Se referã la dreptul unui stat de a-ºi exercita jurisdicþia asupra cetãþenilor sãi, indiferent de locul în care aceºtia se aflã. Aceastã prerogativã cunoscutã ºi sub denumirea de dreptul drapelului exprimã rãspunderea Statului Trimiþãtor pentru faptele militarilor aflaþi în misiune, dar ºi obligaþia acestora de a respecta legile statului ai cãror cetãþeni sunt. c). Personalitatea pasivã: Este principiul, potrivit cãruia un stat are dreptul de a-ºi proteja cetãþenii sãi oriunde s-ar afla, împotriva actelor criminale. d). Protecþia naþionalã: Reprezintã dreptul unui stat de a acþiona în cazul în care asupra lui se desfãºoarã acte care îi ameninþã existenþa, securitatea naþionalã sau manifestarea normalã în cadrul comunitãþii internaþionale ca stat suveran ºi independent. e). Imunitatea suveranã: Toate statele sunt egale ºi suverane. Nici un stat nu are dreptul sã îºi exercite autoritatea asupra altui stat. Scurta prezentare a acestor principii evidenþiazã câteva aspecte interesante în legãturã cu forþele participante la misiuni internaþionale. În primul rând, prezenþa într-o forþã multinaþionalã ºi acþiunea pe teritoriul altui stat se fac doar în baza acordului unei instanþe internaþionale sau regionale în zona ei de competenþã. În funcþie de sarcinile ce revin forþei poate exista sau nu un acord cu Statul Primitor (exemplu: intervenþia unei coaliþii de state pentru respingerea unei agresiuni este diferitã de intervenþia umanitarã). Pe de altã parte, aceste principii devin contradictorii atunci când forþele unui stat se autoinvitã pe teritoriul altui stat. ªi, nu în ultimul rând, aplicarea acestor principii a cunoscut în timp o evoluþie ºi o dinamicã determinatã de însãºi procesul de clarificare al statutului forþelor militare în acþiune pe teritoriul altui stat. Spre exemplu, înaintea primului rãzboi mondial, în cele mai multe situaþii, prezenþa forþelor strãine în alte teritorii echivala cu ocupaþia militarã. In acest caz, guvernul de ocupaþie avea jurisdicþie completã asupra forþelor sale. Totodatã, aceastã perioadã a fost caracterizatã de lipsa unui consens internaþional privind modul de soluþionare a cerinþelor jurisdicþiilor concurente pentru situaþia în care forþele strãine au fost invitate pe teritoriul altui stat. Principiul dreptului drapelului în care Statul Trimiþãtor a avut jurisdicþia completã ºi exclusivã asupra forþelor sale armate s-a combinat cu cel al suveranitãþii teritoriale, când Statul Primitor a avut jurisdicþie parþialã asupra forþelor strãine aflate în misiune pe teritoriul lor. În acest din urmã caz, limitele jurisdicþiei trebuiau negociate între cele douã state. Prima situaþie a caracterizat acþiunea forþelor de expediþie pe timpul primului rãzboi mondial din Franþa, când s-au aflat sub jurisdicþia completã a statelor de care aparþineau. În cea de-a doua situaþie, în care s-a pus problema negocierii limitelor, cu privire la soluþionarea statutului forþelor s-au aflat SUA ºi Anglia. Negocierile referitoare la statutul forþelor americane pe teritoriul Angliei nu s-au finalizat însã datoritã diferenþelor de poziþii între cele douã state. În cel de-al doilea rãzboi mondial, poziþia celor douã state s-a bazat pe principiul jurisdicþiei naþionale asupra forþelor proprii. Formula jurisdicþiei egale va caracteriza procedurile în baza cãrora vor funcþiona Tratatele de la Bruxelles - 1948 (referitor la statutul forþelor Uniunii Europei Occidentale) NATO - SOFA - 1951 (privitor la statutul forþelor între Pagina 5 STATUTUL DETAªAMENTELOR MILITARE ROMÂNEªTI PARTICIPANTE LA MISIUNI INTERNAÞIONALE statele membre NATO) sau Parteneriatul pentru Pace - SOFA -1995 (care pe lângã statele membre NATO în baza unui Protocol adiþional reglementeazã statutul forþelor participante la Parteneriatul pentru Pace). În concluzie, fiecare situaþie ce implicã folosirea forþelor armate pe teritoriul altui stat, presupune realizarea unui echilibru între interesele statului Primitor ºi cel Trimiþãtor. Acest echilibru se bazeazã pe interesele de apãrare comunã ºi se concretizeazã în fapt prin încheierea unor acorduri de înþelegere privind Statutul Forþelor. Statutul forþelor militare în operaþiuni de pace sub egida ONU sau tip coaliþie Operaþiunile ONU constituie pentru forþele armate din întreaga lume, o misiune foarte importantã, cu o mizã ºi un impact deosebit asupra opiniei publice. Menþinerea pãcii este o modalitate care valorificã posibilitãþile, atât pentru prevenirea conflictelor, cât ºi de realizare a pãcii (Boutros Boutros-Ghali, Secretarul General ONU, Agenda pentru pace, 1992). Operaþiunile de pace reuºite, pot determina încetarea luptei, soluþionarea unor conflicte dificile, salvarea a nenumãrate vieþi, evitarea unor distrugeri materiale ºi promovarea stabilitãþii internaþionale. Dimpotrivã, operaþiunile ONU desfãºurate cu sprijinul unor coaliþii internaþionale care nu sunt bine pregãtite sau controlate strict, pot avea ca rezultat pierderi inutile de vieþi, consum nejustificat de resurse ºi îngrijorare naþionalã. Pe termen lung, o misiune ONU care nu are succes poate determina reducerea sprijinului naþional pentru operaþiuni de pace ºi afecta rolul Naþiunilor Unite de garant al pãcii ºi stabilitãþii internaþionale. In prezent, operaþiunile de pace implicã o gamã largã de misiuni. De cele mai multe ori, operaþiunile de pace presupun, atât probleme civile, cât ºi militare. Misiunile ce pot fi îndeplinite pe timpul operaþiunilor de pace pot viza: supravegherea încetãrii focului, demobilizarea combatanþilor ºi acordarea de asistenþã pentru încadrarea lor în societatea civilã, protejarea necombatanþilor împotriva agresiunii, dezarmarea ºi distrugerea mijloacelor de luptã, protejarea ºi repatrierea refugiaþilor ºi persoanelor evacuate, asistenþã umanitarã, crearea infrastructurii guvernamentale, forþelor de poliþie civilã ºi instituþiilor judiciare, verificarea respectãrii drepturilor omului, monitorizarea alegerilor etc. (va urma) ªeful Centrului de Drept Internaþional Umanitar al Armatei Locotenent-colonel Dumitru CODIÞÃ
Pagina 6 Nr.17 (157) din 15 septembrie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG RECHINII ALBI DE LA TOPRAISAR Cu ani în urmã, cine ajungea sã îºi desfãºoare activitatea în garnizoana Topraisar, se considera a fi un mare nefericit. Însã, acele timpuri au trecut. Astãzi, aceastã garnizoanã a devenit deosebit de atractivã. Condiþiile de trai ºi de instruire ale militarilor s-au schimbat foarte mult în bine, ceea ce a atras ºi numeroºi tineri din diferite zone ale þãrii sã vinã sã se angajeze la Batalionul 341I. ªi nu au avut ce sã regrete, deoarece, foarte mulþi dintre ei, au avut ºansa de a concura în vederea participãrii la misiunea internaþionalã de menþinere a pãcii din Kosovo. Aºa cã, am stat de vorbã cu trei dintre rechinii albi (aºa cum au fost botezaþi) înainte de plecarea lor în teatru. Mitraliera va fi nãdejdea mea Caporalul GABRIEL DUMITRACHE este membru al unei echipe antipersonal. Are în primire o mitralierã calibrul 7,62 mm de care are grijã ca de ochii din cap. Îl gãsesc aºezat pe o foaie de cort unde tocmai îºi curãþa arma. Face totul cu multã atenþie. Ridicã ochii cãtre mine ºi îmi spune cã în mitralierã va fi nãdejdea lui. Aºa cum o sã am eu grijã de ea, aºa o sã aibã ºi ea grijã de mine. Odatã termin a t e operaþiunile de curãþare ºi ungere a armei, începem sã stãm de vorbã. A m fãcut armata la infanterie, la o unitate din Bucureºti. De loc, sunt din Bacãu. Un unchi din partea tatei locuieºte în Constanþa. El a aflat din ziare cã cei de la Topraisar scot la concurs locuri pentru m.a.c.-i. Am avut de ales între: a lucra la un patron pe bani puþini sau în armatã. Aºa cã am ales armata. Nici aici nu este uºor. Din anul 2002 sunt angajat la acest batalion. Am participat la toate aplicaþiile pe care unitatea le-a desfãºurat. Viaþa de militar are ceva mai mult stres în ea. Are ºi momente frumoase ºi mai puþin frumoase. Depinde de cum ne-o facem noi. Am 23 de ani ºi sunt necãsãtorit. Locuiesc la cãminul de garnizoanã. Am 11 clase ºi o ºcoalã profesionalã. Aº fi vrut sã fac ºi liceul, dar din pãcate timpul mi-a fost cel mai mare duºman. Plecarea în Kosovo pentru mine a fost o provocare de a demonstra ceea ce pot sã fac, atât mie, cât ºi altora. Sunt tânãr ºi vreau sã capãt o experienþã mult mai mare. Selecþia? Mie nu mi s-a pãrut nici grea ºi nici uºoarã. A depins de nivelul de pregãtire pe care l-a avut fiecare. Este bine cã ne cunoaºtem ºi cã, la o adicã, ne putem bizui unii pe alþii. Mai sunt ºi alþii la care spiritul de echipã suferã. Dar acolo, departe de casã, printre strãini, o sã-ºi dea seama cã singuri nu au ce sã facã. ªi vor trebui sã ni se alãture. Responsabilitatea este foarte mare. Toþi comandanþii ºi ºefii noºtri ne-au cerut sã fim conºtienþi de ceea ce vom face. Sã dãm dovadã de seriozitate. Acolo, în cutia de benzi pentru mitralierã nu vor mai fi cartuºe de manevrã, ci reale. Când vom avea timp liber, aº dori sã pot juca un meci de fotbal cu italienii, care vor fi colegii noºtri. Mi-a plãcut fotbalul. Înainte de plecarea în misiune, voi merge acasã sã-mi rezolv problemele ºi sã-mi iau la revedere de la pãrinþi. Am sã le spun sã nu-ºi facã griji pentru mine. Oricum, de doi ani sunt plecat de lângã ei. Competiþia mã provoacã Un alt membru al echipei antipersonal este caporalul MARIN FLORIN. Este tot din Bacãu. A fãcut armata la paraºutiºti. Are cinci salturi la activ ºi este brevetat în paraºutism. Neavând norocul sã rãmân la paraºutiºti am venit la Constanþa. În anul 2001 am aflat dintr-un ziar militar cã cei de la Topraisar scot locuri la concurs. Eram cinci pe loc. Eu am fost fericitul câºtigãtor, ocupând o funcþie de m.a.c., la B.341 I. Aºa au trecut trei ani. O viaþã ºi frumoasã, dar ºi grea. Nu uit prima iarnã petrecutã aici în Dobrogea. Dumnezeule! Ce viscol, ce zãpadã! Însã, crivãþul le-a pus capac la toate. Parcã-þi tãia faþa nu alta. Sunt tânãr ºi atunci când eºti tânãr, greutãþile parcã trec mai uºor. Am 24 de ani ºi sunt celibatar. Asemenea multor colegi de-ai mei, locuiesc tot în cãminul de garnizoanã. Vreau sã urmez cursurile unei ºcoli militare de subofiþeri, filierã indirectã. Dar asta, dupã ce mã voi întoarce din misiune. Ca sã plec în misiunea aceasta am muncit foarte mult. Între noi a fost o mare competiþie. Dupã cum puteþi observa, am parte numai de concursuri. Dar, competiþia mã provoacã. Greu a fost pentru cei care nu erau pregãtiþi. Au fost probe fizice, testãri psihologice, testãri scrise referitoare la cunoaºterea tehnicii, a armamentului ºi a procedurilor folosite în teatru. Apoi, am mers la Turda, unde au început evaluãrile. Cum va fi misiunea? Destul de grea. ªi sã fiu sincer îmi este ºi teamã. Un lucru îmbucurãtor este faptul cã noi, cei din grupa din care fac parte, ne înþelegem bine. Îmi place sã cãlãtoresc foarte mult, iar plecarea în aceastã misiune îmi oferã prilejul de a cunoaºte ºi alte locuri. Biliardul este unul din jocurile mele preferate. De abia aºtept sã-i provoc pe italieni la un biliard. Sunt sigur cã o sã-i ciomãgesc bine. Pânã la plecare, voi da o fugã acasã la ai mei, în Moldova. Am sã-mi iau rãmas bun pentru patru luni de la pãrinþi ºi prietenã. Le las ºi sarcini. Bãtrânii sã facã þuica ºi vinul, iar fata sã se pregãteascã pentru nuntã. A existat ºi curiozitatea Al treilea rechin cu care stau de vorbã este un oltean veritabil. Dintr-ãla cu 32 de mãsele (aºa cum se obiºnuieºte sã se spunã în popor). Caporalul RÃDUCU CEOFLAN este din Caracal. A ales sã vinã în Dobrogea ca sã fie alãturi de mama lui, care locuieºte într-o localitate foarte aproape de Topraisar. Am 26 de ani. Dupã terminarea liceului am venit aici sã-mi ajut mama. Dupã ce am fãcut armata, la infanterie, ca bucãtar, am vãzut cã îmi place meseria aceasta. Aºa cã, în anul 2002, m-am înscris la concurs. ªi, de atunci, sunt la cei de la 341 I. Dar nu ca bucãtar. Aici în grupa unde sunt încadrat, fac parte din echipa antiblindate. ªi, din 2002, cu A.G.-ul în spinare am fost tot timpul în aplicaþii ºi tabere. Dupã ce puneam A.G.-ul în rastel, mai dãdeam o mânã de ajutor la bucãtãrie. Vechiul obicei nu se uitã. Îmi place foarte mult sã gãtesc. Ce-o sã fac dupã ce ne vom întoarce din Kosovo? O sã vãd atunci. Nu e bine sã-þi faci planuri dinainte. De ce am ales sã plec într-o astfel de misiune? Am vrut sã vãd dacã sunt bun pentru aºa ceva. Dacã pot sã fac faþã. A existat ºi curiozitatea. Acolo sunt multe riscuri. Am vãzut la televizor ce s-a întâmplat la ei, în aprilie, în acest an. Având însã în vedere cã înaintea noastrã au mai fost ºi alte detaºamente româneºti cãrora nu li s-a întâmplat nimic, nu o sã se rupã cãruþa tocmai la noi. Chiar dacã emoþiile mã încearcã, am încredere în propriile mele forþe. Dacã nu credeam în mine, nu m-aº fi înscris la acest concurs. Sunt cãsãtorit ºi am un bãieþel de doi ani. Soþiei îi este teamã cel mai mult. Singurul lucru pe care mi l-a cerut, a fost acela sã mã întorc sãnãtos acasã. Atât ºi nimic altceva. ªi-am sã-i respect rugãmintea, deoarece un copil trebuie crescut de ambii pãrinþi. Maior Gabriel PÃTRAªCU - Ce misiuni executã unitatea pe care o comandaþi în sprijinul marii unitãþi din care faceþi parte? - În primul rând, pornim de la misiunea specificã Batalionului ºi anume, aceea de a asigura suportul logistic al unitãþilor din compunerea Brigãzii 34 Mecanizatã Teritorialã. Aceastã misiune constã în aprovizionarea, transportarea ºi depozitarea tuturor categoriilor de materiale necesare bunului mers al activitãþilor din brigadã. Totodatã, conform concepþiei logistice, asigurãm executarea transporturilor pentru întreaga mare unitate, inclusiv pentru alte unitãþi care sunt arondate pentru a fi asigurate din punct de vedere logistic de cãtre unitatea noastrã. Celelalte misiuni constau în asigurarea mentenanþei tehnicii militare din dotarea unitãþilor, acolo unde avem dreptul, posibilitãþile ºi executarea de transporturi a tehnicii grele. ªi, nu în ultimul rând, executãm ºi misiuni de luptã pe timp de pace, deoarece batalionul are în pazã ºi apãrarea un obiectiv militar important. - Se obiºnuieºte a se spune cã, în spatele unui luptãtor, pe câmpul de luptã trebuie sã fie 2 la 3 logisticieni. Cât este de adevãrat? - Într-adevãr, pentru ca un luptãtor sã îºi îndeplineascã misiunea cu adevãrat, în spatele acestuia, trebuie sã lucreze logisticienii. Aceastã misiune este veridicã. Deviza batalionului De modul cum ne facem datoria depinde viaþa luptãtorului demonstreazã încã o datã dacã mai e nevoie cã un luptãtor trebuie sã fie asigurat de cel puþin trei logisticieni pentru a-ºi îndeplini misiunea primitã. Un exemplu în acest sens a fost conflictul din IRAK. În momentul în care una dintre verigile logisticii nu a mai funcþionat, au fost KAKI 100% stopate ºi acþiunile de luptã, care au fost reluate ulterior când logistica a început sã funcþioneze la parametri normali. - În ultimul timp se poartã discuþii privind executarea serviciului de pazã la obiectivele militare cu ajutorul unor societãþi civile specializate în acest domeniu ºi prin introducerea unor sisteme electronice de observare ºi avertizare. Cât de mult ar ajuta batalionul? - Dacã s-ar reuºi aºa ceva, ar fi cu adevãrat ceva deosebit. ªtim cu toþii ce probleme implicã pregãtirea ºi executarea pazei ºi apãrãrii unui obiectiv militar, mai ales atunci când nu ai suficienþi oameni. În curând, armata se va profesionaliza, iar militarii care o vor încadra vor primi cu totul ºi cu totul altã misiune decât cele de pazã. De aceea, cred cã dacã se va introduce asigurarea pazei de cãtre societãþile civile, acest lucru va ajuta foarte mult instituþia militarã. Astfel, militarii angrenaþi în aceastã activitate vor putea fi folosiþi în alte direcþii. Oricum, noi am acþionat în acest sens, deoarece am reuºit sã introducem la un depozit un dispozitiv de antiefracþie care are un sistem propriu de securitate ce îl face sã fie foarte eficient. Nu se comparã vigilenþa santinelei din post cu acest dispozitiv. Introducerea acestui dispozitiv a redus numãrul militarilor din serviciul de pazã ºi va scuti armata de unele cheltuieli suplimentare. Trebuie sã privim cãtre viitor. - În ce mãsurã reuºeºte unitatea sã satisfacã cerinþele, pe linie logisticã, a unitãþilor din brigadã? - Cererile sunt foarte mari. În funcþie de planul de achiziþii publice care a fost aprobat de cãtre ordonator, de fondurile alocate, batalionul a cãutat ºi a reuºit sã gãseascã soluþii care sã rezolve toate problemele solicitate într-un timp oportun. Dar, nu a fost deloc uºor, deoarece fiecare unitate solicitantã a considerat cã ea este prima ºi cã numai problemele ei primeazã. Dar asta se întâmplã în fiecare an. Pagina 7 DE MODUL ÎN CARE NE FACEM DATORIA DEPINDE VIAÞA LUPTÃTORULUI afirmã comandantul Batalionului 168 Logistic, domnul locotenent-colonel Aurel BRANDABUR - Cu ce probleme se confruntã un comandant de batalion logistic? - Pot spune cã mã confrunt cu douã mari probleme. Una de naturã socialã ºi a doua privind asigurarea cu materiale. Foarte multe cadre ale unitãþii locuiesc în cãmine de garnizoanã, altele cu chirie. Aici, în Constanþa, chiriile reprezintã un infern pentru militari, chiar dacã se asigurã de cãtre armatã jumãtate din valoarea ei. Absenþa unei locuinþe afecteazã foarte mult oamenii ºi, de aici, ºi sistemul. A doua problemã este absenþa pieselor de schimb pentru tehnica mai veghe. În special, la autobuzele care asigurã transportul personalului brigãzii. Piesele sunt rare ºi foarte scumpe. Cu destulã greutate reuºim sã menþinem aceste autobuze în stare de funcþionare. - Cât de compatibili sunteþi cu structurile militare similare din armatele aflate în N.A.T.O.? - Pot spune cã detul de mult. Batalionul a participat la numeroase aplicaþii ºi exerciþii multinaþionale unde au asigurat suportul logistic. ªi am reuºit sã ne facem treaba în bune condiþiuni. Tehnica pe care o avem în dotare este, pe cât posibil, compatibilã cu cea N.A.T.O. Avem ofiþeri care au efectuat cursuri în strãinãtate, iar foarte multe cadre ale unitãþii cunosc o limbã strãinã. În luna decembrie 2003, batalionul va participa cu o celulã de rãspuns la exerciþiul multinaþional VIKING 2003. Activitate pe care o vom executa ºi în toamna acestui an. - Cum aþi caracteriza un bun logistician? - Este o întrebare destul de grea. Doresc sã fac precizarea cã nu este vorba despre mine, ci de cei din batalion. Un bun logistician este acela care reuºeºte, cu bani puþini, printr-o eficientizare cât mai mare, prin economie sã rezolve toate problemele în aºa fel încât sã reuºeascã sã îi mulþumeascã pe toþi. Din nefericire, adeseori, dupã ce reuºim sã rezolvãm cererile colegilor noºtri, suntem uitaþi. Dar, îºi aduc aminte de noi atunci când au probleme. Un bun logistician este ºi el un om, un militar care nu se afiºeazã cu ceea ce face el. Rezultatele muncii lui sunt folosite de cãtre ceilalþi. Adeseori, el rãmâne un anonim, însã, munca lui, nu va rãmâne anonimã niciodatã. Maior Gabriel PÃTRAªCU
Pagina 8 REPERE ÎN COTIDIAN P R O B A D E F O C Dacã ar fi sã facem o comparaþie între competiþia sportivã cunoscutã sub denumirea de Olimpiadã (ce se desfãºoarã din patru în patru ani ºi reuneºte sub drapelul alb cu cinci cercuri sportivi din întreaga lume) ºi tragerile cu rachete antiaeriene (ce se executã anual în poligonul Capu Midia de cãtre militarii rachetiºti), putem observa cu uºurinþã asemãnarea. ªi anume, cu toþii se pregãtesc timp îndelungat pentru câteva secunde sau minute de trageri. Trãiesc la intensitate maximã orice moment al confruntãrii. Pot trece cu uºurinþã de la agonie la extaz, iar, la finalul competiþiei, au ºansa sã îºi înnobileze frunþile cu cununi de lauri. În poligon Cu toþii am auzit de poligonul de trageri antiaeriene Capu Midia situat în judeþul Constanþa, mai exact la 4 km de localitatea Corbu. Poligonul aflat chiar pe þãrmul Mãrii Negre oferã posibilitatea executãrii tragerilor cu toate tipurile de rachete ºi guri de foc aparþinând armei rachetelor ºi artileriei antiaeriene din armata României. Timp de douã sãptãmâni, militarii rachetiºti din compunerea Brigãzii 6 Rachete Antiaeriene de la Brãila ºi-au desfãºurat activitãþile în acest poligon. Pentru cel care are ºansa de a merge pentru prima oarã în acest poligon, se poate spune cã este o adevãratã încercare. Ajungi prima datã în gara Constanþa. Apoi trebuie sã gãseºti un autobuz care sã te ducã pânã la Nãvodari. De aici iei un microbuz cãtre Corbu. La intrarea în localitate, cobori ºi mergi pe un drum betonat circa 4 km ca sã ajungi la poarta poligonului. Însã, eu am avut ºansa sã fiu scutit de un asemenea periplu, fapt datorat ofiþerului cu relaþiile publice al brigãzii, maiorul Viorel CALENCIUC. Omul a plecat din Brãila la o orã matinalã. M-a aºteptat în gara Constanþa de unde, împreunã, într-un timp scurt, am ajuns la Capu Midia. Împreunã am pãtruns în poligon, deplasându-ne pe lângã biutele ºi plantaþia de pomi ce adãpostesc tehnica de radiolocaþie ºi instalaþiile de lansare a rachetelor. Primele pe care le zãresc sunt ale celor de la brigada de rachete sol-aer aparþinând Statului Major al Forþelor Aeriene. O adevãratã pãdure de antene care se rotesc sau culiseazã, numeroase grupuri electrogene care asigurã energia electricã necesarã desfãºurãrii activitãþilor. Toate se aflã sub plase de mascare de unde se propagã un puternic zgomot. În interiorul biutelor sunt dispuse rampele de lansare ale rachetelor, lângã care sunt trase maºini având îmbarcate pe ele, alte rachete. Spectacolul e interesant. Aºa cã, în curând, ajungem în poziþiile de tragere ale celor de la Brãila. ªi aici, diversitatea tehnicii aflate în poligon te impresioneazã. Sunt prezente complexe de rachete antiaeriene KUB aparþinând Regimentului 53 Mixt Rachete Antiaeriene de la Medgidia: Complexul de Rachete Antiaeriene CA-95 aparþinând, atât celor de la Medgidia, cât ºi celor de la Regimentul 51 Rachete Antiaeriene de la Craiova, precum ºi Complexul de Rachete Antiaeriene OSA, aparþinând celor de la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene de la Floreºti, Cluj. Lângã fiecare instalaþie de lansare sau staþie de radiolocaþie de cercetare ºi dirijare se poate observa o activitate febrilã. Militarii care le încadreazã desfãºoarã activitãþi de întreþinere ºi verificare a tehnicii. Se simte încordarea de dinaintea marii confruntãri. Aceastã zi este ultima în care mai au timp sã efectueze ultimele retuºuri, deoarece a doua zi va urma marea confruntare, care va fi realã ºi nu la simulatoare unde s-au pregãtit timp de un an. Însoþit de O.R.P.-ist, ajung în punctul de comandã al brigãzii unde primesc unele informaþii suplimentare chiar de la comandantul brigãzii, domnul general de brigadã Sandu SEREA asupra a ceea ce s-a desfãºurat ºi se va desfãºura în continuare. Aºa aflu cã, începând cu data de 1 august 2004, brigada îºi desfãºoarã activitatea întro nouã formã de organizare, având inclusã în structurile ei unitãþi din Dobrogea, Oltenia ºi Ardeal. Îmi exprim uimirea asupra extinderii vaste în teritoriu a marii unitãþi. Mi se rãspunde cã se poate face faþã cu succes. Aici, la C a p u Midia, brigada a desfãºurat o aplicaþie tacticã cu trageri de luptã, unul dintre obiective fiind ºi acela de realizare a cunoaºterii ºi coeziunii tuturor unitãþilor (mai ales a celor nou intrate în subordine) prin trageri. Aplicaþia s-a dorit a fi un examen hotãrâtor pentru toþi. Chiar dacã existã diferenþe în privinþa tehnicii din dotare, a mentalitãþilor (sã nu uitãm cã sunt prezenþi din trei zone geografice ale þãrii), rachetiºtii antiaerieni au acelaºi þel: apãrarea spaþiului aerian al þãrii. Arma sãracului În anii 70, în timpul rãzboiului dintre Israel ºi Egipt, o armã individualã portactivã, simplã ºi foarte eficientã s-a afirmat pe câmpul de luptã. Este vorba de A.G.-7. Militarii egipteni dotaþi cu asemenea arme au fãcut prãpãd printre tancurile israeliene. A fost ºi este o armã a sãracului. Specialiºtii militari i-au apreciat calitãþile ºi au înþeles cã ºi în alte arme se pot construi mijloace de luptã individuale ºi foarte eficiente. Acest fapt nu a ocolit nici artileria antiaerianã. Vãzându-mã interesat de KUB, OSA ºi CA-95, maiorul Laurenþiu ALEXANDRU îmi face, voalat, un reproº colegial spunându-mi cã am omis CA- 94. ªi, pentru a mã edifica pe deplin asupra acestei arme, sunt invitat la trenajorul din poligon, unde descopãr un simulator M.T.S.- II (simulator pentru trageri cu rachete). În poligon se desfãºoarã activitãþi privind antrenarea ºi aprecierea prin trageri a echipajelor care încadreazã baterii de rachete antiaeriene CA-94. Cãpitanul Robert GODRI de la vânãtorii de munte (e tot rachetist ºi el) îmi oferã informaþii referitoare la aceastã armã. Complexul de rachete antiaeriene portativ CA-94, cu bãtaie apropiatã este destinat nimicirii þintelor aeriene care evolueazã la înãlþimi mici. Este deservit doar de un singur militar. Este foarte uºor de transportat ºi de mascat. Un operator bine instruit poate obþine rezultate spectaculoase. Un simplu militar cu un asemenea complex, poate doborî un avion sau un elicopter. La întrebarea mea, dacã ºi complexul CA-94 poate fi considerat o armã a sãracului, mi se rãspunde cã se poate afirma ºi aºa ceva. Privesc din nou simulatorul. Cu adevãrat, se poate spune cã este ceva deosebit. La el se pot antrena în condiþii optime ºi foarte economicoase toþi operatorii ce încadreazã acest complex de rachete. Totodatã, mi se face precizarea cã, începând de anul viitor, de patru ori pe an, echipajele de luptã vor veni sã se antreneze la acest simulator în vederea creºterii capacitãþii pentru luptã. Mã reîntorc în punctul de comandã al brigãzii. Aici se fac ultimele pregãtiri privind executarea lansãrilor de a doua zi. Singurul lucru pe care ºi-l doresc cu toþii este sã aibã timp frumos. Marea confruntare Ziua de joi 26 august se anunþã a fi frumoasã. În apropierea punctului de comandã al brigãzii se observã un banner având inscripþionatã sigla unor firme civile. Aflu cã sunt reprezentanþe civile care vor experimenta aparatura de identificare a þintelor aeriene (IFF), cã vor asigura lansarea unor rachete þintã 11-D ºi cã desfãºoarã activitãþi de revitalizare a rahetelor ºi de prelungire a duratei de funcþionarea a acestora. Mã deplasez în poziþia de tragere a celor de la Medgidia. Aici activitãþile privind pregãtirea tragerii sunt în toi. O maºinã de transport ºi încãrcare transportã rachete. Se opreºte lângã o instalaþie de lansare de unde încep operaþiunile de încãrcare a acesteia cu rachetã. Comandantul bateriei KUB, cãpitanul Bogdan DUMITRESCU se aflã lângã oamenii sãi, urmãrind cu atenþie toate operaþiunile ce se desfãºoarã. În cursul zilei, vor trage douã rachete asupra unor rachete þintã care vor fi lansate de pe o gabarã (platformã plutitoare aflatã la cca 20 km în largul mãrii). Totodatã, este pus în funcþiune ºi complexul de radiolocaþie de cercetare ºi dirijare. Totul se face în barem ºi sub privirea severã a comandantului de regiment, colonelul Ion BLANÃ. Îmi continuu itinerarul ºi ajung în poziþia celor de la Craiova. Aici sunt pregãtite douã instalaþii de lansãri CA- 95, dispuse pe TAB C-79 care vor executa trageri pe paraºute luminoase lansate cu ajutorul aruncãtoarelor de 120 mm de cãtre personalul poligonului. Comandantul bateriei, cãpitanul Nicolae CEAUªU face ultimele precizãri subordonaþilor sãi. Alãturi de ei se aflã ºi comandantul de regiment, colonelul Gelu DRAGOMIR. Întind pasul ºi ajung lângã cei de la Cluj. ªi ardelenii sunt gata sã intre în luptã. Au pregãtite douã instalaþii OSA, vor lansa douã rachete asupra unui avion fãrã pilot FOX. Locotenent-colonelul Adrian MUREªAN, comandantul de divizion trece de la o instalaþie la alta. Se declarã mulþumit de ceea ce au fãcut subordonaþii sãi. Îi raporteazã comandantului de regiment, colonelul Remus DRÃGAN cã sunt gata. Însã, timpul nu þine cu ei. A început sã plouã uºor. Apoi s-a oprit. Vântul bate cu putere. Cei de la CA-95 îi privesc cu mâhnire. S-ar putea ca acest aspect sã îi defavorizeze. Ne uitãm la ceasuri ºi ne întrebãm de ce oare cei de la brigada de rachete sol-aer nu deschid focul. Mã deplasez cãtre locul unde este instalat un punct de observare pentru participanþi. De la o staþie de radio amplificare se fac precizãri asupra activitãþilor ce se vor desfãºura. Este prezentã ºi presa civilã. Interesul faþã de ceea ce se petrece în poligon este maxim. Prin staþie se anunþã cã la cei de la Volhov s-au ridicat rampele. Se produce un zgomot asurzitor. O rachetã pleacã cu vitezã de pe rampã. În urma ei o flacãrã puternicã o însoþeºte. Pe sol s-a ridicat un imens val de praf. Urmeazã a doua ºi a treia rachetã. Se duc undeva în larg. De la staþia radio suntem anunþaþi cã þinta aflatã undeva, departe pe mare a fost lovitã. Din cauza flãcãrilor ce se formeazã la plecarea rachetelor, vegetaþia uscatã din jurul biutelor ia foc. Acesta se propagã cu vitezã ºi cãtre poziþiile de tragere ale celor de la Medgidia. Imediat, instalaþiile de lansare sunt retrase din amplasament. Maºina de pompieri a poligonului, prezentã la faþa locului încearcã sã stingã flãcãrile mistuitoare ºi reuºeºte întro anumitã mãsurã. Tragerile continuã însã. Vine rândul tunurilor antiaeriene de calibru 57 mm. De la sol, personalul poligonului ridicã în aer trei avioane fãrã pilot. Tunurile deschid focul reuºind ca, într-un timp scurt, sã doboare unul dintre avioane. Sunt trase REPERE ÎN COTIDIAN D E L A M A L U L M à R I I de la sol câteva bombe de iluminare. Bombele se sparg în aer. Paraºutele luminoase încep sã coboare. Sunt încadrate de proiectile trasoare. Odatã terminatã tragerea cu tunurile, le vine rândul ºi celor de la Brigada 6. Primii care trag sunt cei de la Medgidia, cu KUB-ul. Se anunþã cã, de pe gabarã, a fost lansatã o rachetã þintã. Din poziþia de tragere a Regimentului 53 a fost lansatã o primã rachetã, urmatã de o a doua. Ambele se duc pe verticalã în largul mãrii. Chiar dacã sunt la o distanþã mare, se poate observa cum una dintre rachete a lovit þinta. Misiunea a fost îndeplinitã. Vine rândul celor de la Craiova. O coloanã formatã dintrun autoturism de teren, douã instalaþii CA- 95 ºi un autocamion se deplaseazã în vitezã în vederea ocupãrii poziþiilor de tragere. Oltenii sunt iuþi. Nu pierd timpul. O primã bombã pleacã pe traiectorie. Urmeazã a doua. De pe una dintre instalaþii este lansatã o rachetã. Condiþiile meteo nefavorabile le joacã feste oltenilor. Racheta trece pe sub paraºutã. A treia bombã pleacã. Paraºuta luminoasã începe sã coboare. De pe una dintre instalaþii pleacã a doua rachetã. La pupitrul de comandã se aflã un as, plutonierulmajor Florin STOICA. Racheta lansatã de el loveºte paraºuta luminoasã. Asistenþa aplaudã cu încântare îndemânarea oltenilor care, odatã cu terminarea tragerilor, se retrag tot în vitezã. Suntem adunaþi cu toþii lângã turnul de observare al poligonului. Odatã ajunºi aici oltenii sunt felicitaþi de cãtre ceilalþi. Craiovenii dau dovadã de fairplay. Le mulþumesc ºi le ureazã baftã. Prin radio se anunþã cã le vine rândul celor de la Cluj. Ardelenii se îndreaptã cãtre instalaþiile OSA, însoþiþi de urãrile de succes ale dobrogenilor ºi oltenilor. Coloana formatã dintrun TAB (punct comandã mobil ºi douã instalaþii OSA) se pune în miºcare. Concomitent, cei de la poligon dau drumul FOX-ului (avion fãrã pilot) în aer. Acesta se ridicã ºi pleacã cãtre mare. Ardelenii mãresc viteza în vederea ocupãrii poziþiei de tragere. Antenele dispuse pe instalaþii se rotesc în Pagina 9 permanenþã. TAB-ul îºi ocupã poziþia înapoia celor douã instalaþii. Cu toþii aºteptãm momentul lansãrii. Prima VIESPE pleacã. Este urmatã de cãtre cea de-a doua. Undeva departe, în largul mãrii, cu greu se observã exploziile celor douã rachete. Se primeºte ordinul de revenire la bazã. Imediat coloana este formatã ºi, în vitezã, ardelenii pãrãsesc locul de unde au executat tragerea. La coborârea de pe instalaþii, li se citeºte nemulþumirea pe faþã. Au fost la un pas de a obþine un mare succes. Unul dintre operatori comenteazã cu nãduf. Am urmãrit FOX-ul pe ecran ºi când era gata sã lovim, acesta a executat o manevrã de evitare a rachetei. Oare ce s-a întâmplat? Este greu de presupus, dar nu ºi de înþeles. Poligonul nu are decât un singur exemplar din aceastã categorie. Cu toþii însã aºteaptã concluziile I.O.T.S.-ului (un dispozitiv electronic, de fapt o camerã de luat vederi dotatã cu un calculator care observã traiectoria rachetei ºi la impact. Sunt astfel excluse orice interpretare ºi supoziþie. Rezultatul apare pe calculator, se listeazã ºi trãgãtorii au posibilitatea sã vadã ceea ce au fãcut). Din nou, prin radio se anunþã cã le-a venit rândul ºi celor de la Medgidia care încadreazã complexele de rachete CA-95, sã îºi susþinã examenul. Dobrogenii se pun ºi ei în miºcare cu mare vitezã. Ajung în timp scurt pe locul de lansare. Artileriºtii poligonului dau drumul la prima bombã. Urmeazã a doua ºi a treia. De pe instalaþii însã nu pleacã nici o rachetã. De la turnul de observare, steagul roºu este coborât. Coloana plecatã în poligon revine. Militarii coboarã din instalaþii. Au figurile mohorâte. Cu greu, aflu cã una dintre instalaþii nu a funcþionat ºi cã a doua rachetã a fost de vinã. Au muncit un an, iar rezultatul muncii a fost anulat de o defecþiune tehnicã. Dar fierul, este fier. Te poate lãsa atunci când nu te aºtepþi. Marea competiþie a luat sfârºit. Începem strângerea taberei. Urmeazã o altã etapã importantã: executarea marºului cãtre casã, care, pentru unii, va fi destul de lung. La punctul de comandã al brigãzii se face analiza rezultatelor obþinute. Comandantul brigãzii atrage atenþia comandanþilor de unitãþi asupra activitãþilor viitoare ºi le cere sã le mulþumeascã oamenilor pentru efortul depus. Privesc poligonul. Vegetaþia pârjolitã îþi creeazã o stare de disconfort. Privirea îmi fuge însã în largul mãrii. Cu ochii aþintiþi cãtre orizont, îmi reamintesc una dintre devizele Olimpiadei: Ai câºtigat continuã. Ai pierdut continuã. Maior Gabriel PÃTRAªCU
Pagina 10 UNIVERS SPIRITUAL LECÞIA DE ISTORIE C A R N E T C U L T U R A L Palatul Cercului Militar Naþional PASTEL DE SEPTEMBRIE Dupã ce a stat un rãstimp pe o bancã din Ciºmigiu, mângâiat de atingerea plãcutã a razelor calde de septembrie, strecurate printre frunzele ruginite de castan, trecãtorul care va ieºi din parc în Bulevardul Elisabeta va fi îmbiat cu o nouã ispitã cromaticã: expoziþiile de picturã de la Palatul Cercului Militar Naþional. Pentru acest început de toamnã, Galeria Artelor va gãzdui, în perioada 13-30 septembrie, expoziþia de picturã a artistului plastic Nicolae G. IORGA, în timp ce la sala Foaier va expune Alexandru IVANOV, iar la sala Rondã Ion AVRAM. Expoziþiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11 ºi 19, intrarea fiind liberã. Dupã un trimestru fierbinte, în care privirile au fost arse de culorile tari, estivale, a petrece câteva minute într-o galerie de artã este ca un adjuvant pentru integrarea în cotidianul citadin ºi pentru trecerea la normalitatea cromaticii de toamnã. Cartea din vitrinã DRAPELUL ENGLEZ Viaþa vãzutã prin trei perechi de ochi. Un bãtrân scriitor care încearcã sã le povesteascã tinerilor sãi discipoli o singurã amintire tragicomicã din timpul revoluþiei maghiare din 1956, dar ca sã ajungã la ea trebuie sã dea la o parte un întreg pãienjeniº al memoriei. Un cãutãtor de urme care încearcã sã-ºi reconstituie trecutul de prizonier într-un lagãr de concentrare, eliberându-se astfel definitiv. Un traducãtor din Budapesta care ia trenul ca sã încerce sã petreacã câteva zile de relaxare, la Viena. Istoria mare a unei þãri mici vãzutã în trei secvenþe subiective. Trei eºecuri ale acestor cãlãtorii în timp ºi spaþiu: scriitorul nu se face înþeles, cãutãtorul de urme se simte în contratimp cu lumea în care se aflã ºi cu propria-i viaþã, iar traducãtorul este coborât din tren, la graniþã, cu proces verbal de contravenþie. În cele trei eºecuri o consolare: povestind, înþelegi. Trei nuvele bazate pe o singurã idee: orice ar face ºi oricum s-ar purta, omul este puþin vinovat. Volumul care a apãrut în librãrii sub tiparul editurii Humanitas, poate fi procurat contra sumei de 170.000 lei. Autorul, Imre KERTÉSZ, a primit premiul Nobel pentru literaturã în 2002 ( Curierul armatei nr. 20 din 31 octombrie 2002, pag. 11). Pe site-ul Web al editurii, apare ºi sfatul criticului: Nu repetaþi cliºeul cã Premiul Nobel s-ar da în ultimul timp numai ºi numai din raþiuni extraliterare. În ce mã priveºte, mã bucur cã, graþie lui, am descoperit un scriitor de o gingãºie a formulãrii ºi o tãrie a gândului ce þin de marea literaturã. C u v â n t d e î n v ã þ ã t u r ã S F  N T U L A P O S T O L ª I E V A N G H E L I S T I O A N Pe 26 septembrie, în calendarul creºtin ortodox este trecutã cu cruce roºie, sãrbãtoarea Sfântului Apostol ºi Evanghelist Ioan. Despre Sfânta Evanghelie de la Ioan, preotul profesor dr. Vasile MIHOC spune cã ne conduce pe piscurile erudiþiei în Hristos - Dumnezeu ºi în cãmara de tainã a comuniunii cu El, aici ºi în vecie. Evanghelia a patra s-a scris ca sã credeþi cã Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu ºi, crezând, sã aveþi viaþa în numele Lui. Dacã toatã scriptura este un paradis prea frumos, cu atât mai mult este adevãrat acest lucru despre Evanghelia de la Ioan. Sfântul Ioan Gurã de Aur admite faptul cã Evanghelistul Ioan nu ne-a spus pricina pentru care ºi-a scris Evanghelia, dar, cu siguranþã, nu a fãcut-o la întâmplare. Ioan a vãzut cã ceilalþi trei evangheliºti au stãruit în chip deosebit asupra omenirii Mântuitorului, asupra firii lui omeneºti; era deci o primejdie sã se treacã sub tãcere dogma dumnezeirii lui Hristos, a firii sale dumnezeieºti. Pentru aceasta, Hristos l-a miºcat ºi aºa a ajuns sã-ºi scrie Evanghelia, punând accent pe firea dumnezeiascã a lui Iisus. Lucrul acesta se vede foarte bine ºi din cuprinsul Evangheliei, dar mai ales din începutul ei. El nu-ºi începe scrierea precum ceilalþi trei evangheliºti, de jos, de pe pãmânt, ci de sus, din ceruri, spre care se ºi grãbea. Sfântul Apostol Ioan cu Evanghelia sa duhovniceascã (Clement Alexandrinul) este, alãturi de ceilalþi apostoli ai lui Hristos, un martor, iar ucenicia sa dã seamã de ceea ce Ioan a trãit, personal, lângã Iisus. Dar, Evanghelia de la Ioan depãºeºte cadrele unei simple mãrturii istorice. Cel pe Vizita la expoziþia de picturã pe sticlã este asemenea cãlãtoriei fantastice pe care Alice a fãcut-o în lumea oglinzii. Pentru cã, dincolo de suprafaþa transparentã, în spatele desenului, se ascunde alegoric o adevãratã filosofie. Iubesc foarte mult ca material, sticla declara artista Elena Oana AGAPIE. Are strãlucire. În plus, tehnic vorbind, are ºi un dublu rol: de suport ºi de strat protector. De ce aceastã ramurã a artei decorative? Pentru cã, astfel, are posibilitatea de a aprofunda pictura pânã la detaliu: Este o tehnicã anevoioasã, dar, în acelaºi timp, este extrem de spectaculoasã la final. Spectaculos pe care l-a oferit privirilor în expoziþii personale sau de grup încã din 1986, dintre care, la Cercul Militar Naþional, în ianuarie 2001 ºi în septembrie 2002. Trecând prin stratul de translucid ºi pãtrunzând în lumea desenului, privitorul aºa cum îi place dumneaei sã îl numeascã pe martorul impresionantului spectacol de linii ºi culoare descoperã o poveste sau o trimitere cãtre o altã poveste; fie sugeratã prin titlu, fie spusã de însãºi creatoarea acestor parabole pe sticlã, precum în cum se putea altfel? File de poveste. Într-o singurã noapte, un vrãjitor mi-a schimbat tablourile în «cutii mici», cutii din basme în care este posibil sã aºezãm totul. Am adunat cutiile mici într-o cutie mai mare Galeria, care ºi ea se aflã într-o cutie mai mare- Oraºul, care, la rândul lui se aflã într-o cutie drept numit Teologul cautã sã pãtrundã ºi sã ne ajute ºi pe noi sã pãtrundem în taina Cuvântului fãcut trup pentru mântuirea noastrã. Iisus devine pentru Sfântul Ioan SIMBOL AL LUI ÎNSUªI, în sensul cã, în mãsura în care se manifestã în afarã, El ne conduce spre Sine, dar rãmâne totuºi în taina Sa de nepãtruns. Un sfânt pãrinte zice cã, pentru a sesiza înþelesurile Evangheliei de la Ioan, trebuie ca ºi noi sã plecãm capul pe pieptul lui Iisus ºi sã primim de la El pe Sfânta Fecioarã Maria ca Maicã. Acest scurt comentariu se vrea o cãlãuzã în a-l urma pe Ioan în avânturile teologiei sale, lãmurind lucrurile duhovniceºti pentru oamenii cei duhovniceºti. Cristina FRATU CONªTIINÞA MORALà (Cugetul) Legile morale le cunoaºtem cu ajutorul cugetului sau conºtiinþei morale. Ce este conºtiinþa moralã? Conºtiinþa moralã este acea putere aºezatã de Dumnezeu în sufletul nostru, care, întemeindu-se pe legile morale, ne aratã ce este bine ºi ce este rãu; ne porunceºte sã fãptuim binele ºi sã luptãm contra rãului; ne aprobã când am fãptuit binele ºi ne mustrã când am sãvârºit rãul. Sfânta Scripturã ne spune: conºtiinþa moralã luminatã de credinþã este cãlãuza de care trebuie sã þinem seama în orice împrejurare ºi cã orice faptã sãvãrºitã fãrã învoirea ei este pãcat. Tot ce nu vine din credinþã (adicã din conºtiinþa luminatã de credinþã), este pãcat (Romani 14,23). CÃLÃTORIE ÎN LUMEA OGLINZII mai mare Lumea, care, surprinzãtor, se aflã într-o cutie atât de micã Universul. O cutie aºa de micã încât doamna Elena Oana AGAPIE a reuºit sã o recompunã bidimensional ºi sã o aºeze dincolo de graniþa strãvezie a stratului de siliciu. Iar imaginile pe care le creeazã trei ani de graficã la ªcoala de Arte Frumoase au lãsat urme perene par a fi coborâte din alte lumi, gãsite poate în micul paralelipiped care este Universul. Doamna Elena Oana AGAPIE doreºte sã fie, ca ºi reporterul, istoricul clipei. Încearcã sã prindã efemerul ºi sã îl fixeze pe hârtia pânzatã, oferindu-i eternitatea. De aceea, cea de-a doua pasiune a sa se îndreaptã cãtre flori, pentru cã ele nici nu mai au viaþã atunci când le tãiem ºi le punem într-un vas. ªi atunci îmi vine sã strig «Clipã, stai!» Iar florile au fost tema de bazã a expoziþiei de acuarelã ºi graficã pe care a gãzduit-o sala bucureºteanã Orizont în luna martie a acestui an. Din pãcate, tablourile translucide ale doamnei AGAPIE, nu au putut fi oferite privirilor vizitatorilor Cercului Militar Naþional decât pânã pe 19 septembrie, iar o eventualã revenire þine numai de tainicele cãrãri ale viitorului. Nu am de unde sã ºtiu ce se va întâmpla a rãspuns întrebãrii doamna AGAPIE. ªtiu ce se întâmplã acum: cã sunt aici, cã mã bucur enorm sã expun. Sper ca privitorii, civilii ºi cei din armatã, sã se bucure de ceea ce au vãzut ºi, plecând de aici, sã se considere oameni bogaþi. Sã ia cu ei imaginile pe care ºi le doresc, sã apeleze la ele de câte ori au nevoie. Iar tablourile doamnei AGAPIE parcã ºoptesc: Ia-mã cu tine! Maior Dragoº ANGHELACHE Intervalul de timp cuprins între anii 1955-1968, pe care ni l-am propus sã-l reconstituim din punct de vedere al cercetãrii istorice, acoperã numai o parte din activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia. Acest spaþiu cronologic se circumscrie în lunga perioadã, de peste patru decenii, ce a urmat încheierii celui de-al doilea rãzboi mondial ºi pe care conºtiinþa colectivã a popoarelor a perceput-o ºi denumit-o starea de nici pace, nici rãzboi sau rãzboiul rece. Deosebit de complexã ºi contradictorie, aceastã perioadã a fost dominatã de tensiuni ºi convulsii ºi a cunoscut numeroase momente calde, aºa-zisele rãzboie locale care, nu o datã, au fost pe punctul sã împingã omenirea într-un rãzboi mondial. Din pericolul cel mai mare, a rãmas în aceastã perioadã -, declanºarea rãzboiului nuclear de cãtre superputerile lumii U.R.S.S. ºi S.U.A. care deþineau aceastã armã. România, aflatã ºi de acea datã, ca ºi în întreaga ei existenþã, în calea marilor dispute europene, a fost profund influenþatã în evoluþia sa de situaþia politico-militarã ºi economicã în care a fost plasatã la sfârºitul celei de-a doua conflagraþii mondiale. În cele aproape patru decenii de existenþã (1955-1991), Organizaþia Tratatului de la Varºovia s-a confruntat cu numeroase probleme dificile: unele au avut loc în interiorul alianþei, cum au fost evenimentele din Ungaria (1956), criza Berlinului (1961), criza din Cehoslovacia (1968) ºi din Polonia (1980-1981); altele în diferite zone ale globului, cum a fost criza cubanezã(1962), disputa sovieto-chinezã de la începutul deceniului al ºaptelea, intervenþia U.R.S.S. în Afganistan (1979), ca sã amintim pe cele mai importante. Pe o parte dintre acestea, le-am analizat în demersul istoric de reconstituire a faptelor, apelând la o documentare vastã, care a inclus, atât lucrãri ale unor specialiºti în domeniul analizat, cât ºi o serie de documente inedite provenite din arhivele româneºti, cu precãdere din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ºi din cea a Serviciului Arhivistic Militar. Despre toate acestea, în special, despre activitatea organismelor Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, sub directa tutelã a U.R.S.S., s-au publicat foarte puþine lucrãri de specialitate în þarã ºi chiar în strãinãtate. De exemplu, în România, cu excepþia a douã culegeri omagiale, publicate de Editura Politicã în anii 1976 ºi 1981, care conþin doar cuvântãri, fragmente de cuvântãri sau intervenþii ale conducãtorilor de partid ºi de stat români, rostite în câteva ºedinþe ale Comitetului Politic Consultativ al Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, nu s-au publicat lucrãri de specialitate care sã trateze despre principiile colaborãrii, mai ales în domeniul politico-militar, despre activitãþile organizate la diferite nivele ale Organizaþiei Tratatului de la Varºovia ºi, mai ales, despre contradicþiile ºi crizele prin care statele membre ale Tratatului de la Varºovia. Se poate observa astfel contribuþia României la toate acþiunile Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, la început strict subordonatã Uniunii Sovietice, apoi, încetîncet, trecând spre adoptarea unei poziþii distincte în cadrul O.T.V., în care s-a þinut cont tot mai mult de interesele naþionale ale statului român. Activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia a avut ca principal scop (chiar dacã nu a fost declarat oficial) reglementarea statutului postbelic al statului naþional unitar român ca stat suveran, independent, în condiþiile în care România nu a putut (ºi nici nu a dorit) sã se sustragã de la îndeplinirea obligaþiilor ce îi reveneau în calitate de membru fondator al Organizaþiei Tratatului de la Varºovia. Aceastã stare de lucruri s-a putut observa mai ales în perioada 1948-1955, când au fost încheiate tratate bilaterale cu majoritatea statelor viitoare membre ale Organizaþiei Tratatului de la Varºovia. De aceea, a fost necesar sã dezvolt, sub raport comparativ, conþinutul tratatelor bilaterale cu Tratatul de la Varºovia, pentru a desprinde (ca reconstituire istoricã) obligaþiile României în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia binefacerile ºi avantajele ce îi reveneau în cadrul alianþei din care fãcea parte. Astfel, au rezultat probleme interesante, pe parametrii de evaluare, între care, mai importante: obligaþia Indiciile tensiunii în creºtere din raporturile moldo-polone au apãrut încã din 1488-1489, dar în 1490 criza generatã de moartea neaºteptatã a regelui Ungariei, Matei Corvin ºi de lupta pentru succesiunea coroanei ungare a dat conflictului o nouã intensitate. Înþelegând capacitatea lui ªtefan de a influenþa evoluþia luptei pentru putere în Ungaria, doi dintre candidaþi i-au ºi solicitat concursul. Aceºtia erau Joan Albert, moºtenitor al coroanei polone, precum ºi Maximilian de Hasburg. În schimbul sprijinului militar ºi pecuniar solicitat lui ªtefan, Joan Albert lãsa sã se înþeleagã cã îl va susþine pentru a recâºtiga cetãþile cucerite de turci. ªtefan nu putea susþine însã o candidaturã a cãrei reuºitã ar fi deschis perspectiva reunirii în aceeaºi persoanã a coroanelor Ungariei ºi Poloniei. Ostil acestei soluþii, ªtefan a început prin a sprijini candidatura lui Maximilian. Stãrile Regatului Ungar nu erau de acord cu prelucrarea de cãtre Hasburgi a coroanei ungare, preferatul lor fiind regele Vladislav Iagielo al Boemiei, care înainte de încoronare, acceptase condiþia de a se conforma întocmai programului lor intern ºi extern. ªtefan s-a raliat ºi el la candidatura acestuia, dar nu fãrã a impune reconfirmarea clauzelor aflate la temelia alianþei încheiate cu Matei Corvin. Instauratã în aceste condiþii, noua domnie garanta preponderenþa stãrilor în viaþa internã a regatului ungar, dar ºi independenþa sa faþã de Polonia, în ciuda faptului cã Vladislav era el însuºi un Iagiellon, de a acorda ajutor militar, obligaþia de consultare, durata tratatului º.a. Pentru a analiza situaþia postbelicã a României a fost necesarã studierea modului în care a fost reglementatã problema retragerii trupelor sovietice din România, ca acþiune ce se impunea în conformitate cu actele juridice internaþionale (Tratatul de la Paris, 1947) dupã reglementarea statutului postbelic al Austriei. Aceastã stãruinþã asupra aspectelor juridice ale participãrii României în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, atât în plan real, concret istoric, din epocã, cât ºi în cercetarea de reconstituire ºi analizã pe care am întreprins-o, rezultã din urmãtoarele: Din capul locului (din 1955), România a înþeles cã forþa ei în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia este, de fapt, forþa dreptului internaþional, potrivit cãruia tratatele trebuie respectate. Contribuþiile româneºti în cadrul O.T.V. au fost, în principal, în acest domeniu, pentru statuarea ºi respectarea unor norme clare, care sã înlãture ingerinþele U.R.S.S. în treburile interne ale României tocmai pentru cã aceste ingerinþe s-au produs în mod brutal. Activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia include douã mari aspecte: respectarea prevederilor Tratatului ºi preocuparea pentru scopul esenþial al Organizaþiei Tratatului de la Varºovia securitatea colectivã - în care sã se gãseascã în mod real securitatea individualã a României (semnarea unor Declaraþii comune; mãsuri întreprinse pentru întãrirea capacitãþii de apãrare a statului etc.); Stejarul din Borzeºti ÎNCEPUTURILE CONFLICTULUI CU POLONIA (1489-1494) Pagina 11 ORGANIZAÞIA TRATATULUI DE LA VARªOVIA contracararea ingerinþelor strãine în treburile interne ale României ºi a altor state de cãtre membri Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, cu obligarea tuturor de a fi egali în faþa prevederilor Tratatului. Tocmai încãlcarea unor prevederi ale Tratatului de la Varºovia, în special de cãtre U.R.S.S.(amplasarea rachetelor în Cuba, de exemplu), a sporit riscurile, a erodat securitatea ºi a pregãtit crizele (cel puþin câteva dintre ele esenþiale, precum invazia din anul 1968 în Cehoslovacia). Cercetarea întreprinsã pentru elaborarea acestei lucrãri se sprijinã pe aspectul de noutate al demersului ºtiinþific, beneficiind ºi valorificând materialul documentar inedit pe care l-am scos la ivealã din fondurile arhivistice româneºti. Evaluând cu realism evoluþia situaþiei politico-militare din epocã, se poate spune cã România ºi-a pãstrat identitatea ºi demnitatea de stat suveran în perioada postbelicã ºi a desfãºurat o susþinutã activitate pentru rezolvarea pe cale paºnicã a problemelor complexe care au apãrut pe continentul european. Instituirea unui sistem de securitate european, viabil, diminuarea încordãrii ºi progresul destinderii internaþionale au constituit doar câteva dintre dezideratele politicii externe româneºti. La acestea s-a adãugat, în contradicþie cu teoria suveranitãþii limitate, formulatã de L.I. Brejnev, principiul potrivit cãruia fiecare stat trebuie sã asigure conducerea naþionalã ºi sã poarte întreaga rãspundere pentru organizarea, înzestrarea ºi instruirea propriilor forþe militare. Cristiana MARIN ca rege al ungariei fiind Vladislav al II-lea. Dar, Polonia nu s-a resemnat cu aceastã soluþie, iar Ion Albert a deschis ostilitãþile cãtre fratele sãu, în speranþa cã îºi va impune el însuºi candidatura. Aceastã perspectivã nu era însã pe placul lui ªtefan, fiind periculoasã pentru Moldova ºi înrãutãþind în acest mod raporturile moldo-polone, mai ales cã voievodul încerca sã rezolve ºi problema Pocuþiei în sensul cererilor tradiþionale ale þãrii sale. Oºti moldovene pãtrundeau în august 1490, în Pocuþia, cucerind cetãþile Snyoctin ºi Haliei, asediau Calomeia, iar, în anul 1491, noi acþiuni ale lui ªtefan erau semnalate în Pocuþia ºi Pedalia. Se adaugã o puternicã rãscoalã izbucnitã în teritoriile ruse ale Poloniei condusã de un anume Muhor, care aveau ºi sprijinul lui ªtefan. Noua orientare a politicii lui ªtefan s-a manifestat ºi prin reactivarea legãturilor sale cu Ivan al IIIlea consacrate cu ani în urmã, prin cãsãtoria fiicei sale Elena cu Ivan cel Tânãr, fiul lui Ivan al III-lea. O funcþie similarã a îndeplinit ºi alianþa lui ªtefan cu hanul Mongli Shiroie al Crimeei (vara anului 1492), care-ºi intensifica pregãtirile de rãzboi cu polonii, informându-l ºi pe Ivan al III-lea asupra negocierilor cu ªtefan. Maior Gabriel PÃTRAªCU
Pagina 12 INTERACTIV Sucul de lãmâie remediu pentru hepatite ºi diabet Vitaminele ºi mineralele pe care le conþine sucul de lãmâie, valoarea caloricã redusã ºi efectele lui excelente, îl fac unul dintre cele mai recomandate remedii naturiste. Este un excelent tonic hepatic, cardiac, scade concentraþia de colesterol din sânge ºi nivelul glicemiei. Pe lângã acid citric, glucide, sãruri minerale, oligoelemente, sucul de lãmâie conþine foarte multe vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Tonificã sistemul nervos ºi cardiac, este diuretic, indicat în caz de infecþii, foarte bun în afecþiuni hepatice (hepatite), scade concentraþia de colesterol din sânge. În plus, se poate folosi în litiaza uricã, în gutã, reumatism prin efectul diuretic. Pentru cã are efect de scãdere a glicemiei, poate sã intre în regimul diabetic, iar vitaminele ºi mineralele conþinute îl fac un foarte bun revitalizant. Seminþele lãmâilor au efect vermifug, eliminã oxiurii ºi se pot da în afecþiuni de acest fel, iar în boli febrile ajutã la scãderea temperaturii. Pentru tratarea oxiurilor, sâmburii se zdrobesc ºi se amestecã cu miere. Se ia în fiecare dimineaþã, timp de câteva zile, câte o linguriþã din amestecul rezultat. În afecþiunile hepatobiliare este foarte bunã prepararea lãmâilor sub formã de decoct: lãmâia se stoarce ºi se fierbe în apã. La persoanele care au un nivel al calciului scãzut, se recomandã cura de ou ºi suc de lãmâie. Sucul se adaugã peste coaja de la ou pe care o dizolvã. Se face un macerat, iar pasta rezultatã se ia dimineaþa ca revitalizant. Lãmâile se pot folosi ca atare sau sub formã de limonadã cu efecte mai ales în maladiile febrile. Sucul se poate adãuga ºi în salate, în loc de oþet. Neavând valori calorice mari, sucul de lãmâie se poate folosi ºi în tratamentul obezitãþii, dar ºi la tratarea amigdalitelor (datoritã efectului antiseptic). Tot în uz extern, ajutã la întãrirea unghiilor la cei care au unghii casante, care se rup uºor ºi la redarea coloraþiei naturale a dinþilor (când aceºtia sunt frecaþi cu lãmâie). Unii specialiºti recomandã sucul de lãmâie chiar ºi pentru tratarea otitelor: un pic de suc diluat se pune în ureche, ceea ce duce la reducerea inflamaþiei (diluarea trebuie sã fie de 1 la 1). (P.I.) DICÞIONAR NATO gazdã Asistenþa civilã ºi militarã asiguratã în timp de pace, crizã sau rãzboi, de cãtre o naþiune gazdã forþelor Aliate ºi organismelor NATO, care tranziteazã sau sunt staþionate pe teritoriul naþiunii gazdã. Baza acestei asistenþe rezultã din obligaþiile Alianþei sau din înþelegerile reciproce dintre naþiunea gazdã, organismele NATO ºi naþiunea (naþiunile) ce au forþe dislocate pe teritoriul naþiunii gazdã. Hostile track Pistã (urmã) ostilã Clasificare atribuitã unei piste care a fost evaluatã ca o ameninþare prin criterii predeterminate. Hot point Punct fierbinte Porþiune în zona contaminatã, în care nivelul contaminãrii radioactive este considerabil mai ridicat decât în raioanele învecinate acesteia. Hovering Zbor staþionar Manevrã în cursul cãreia o aeronavã se menþine în zbor într-o poziþie fixã sau aproximativ fixã în raport cu o poziþie geograficã datã. Hyperfocal distance Distanþã hiperfocalã Distanþa de la lentile pânã la cel mai apropiat obiect în cazul când lentilele sunt focalizate la infinit. Hypersonic Hipersonic Despre viteze egale sau care depãºesc de cinci ori viteza sunetului. Hypsometric tinting Tentare hipsometricã Metodã de reprezentare a reliefului pe o hartã prin colorarea în umbre de diferite nuanþe a acelor porþiuni de hartã dispuse între nivelurile selecþionate. Homing guidance Dirijare de coliziune Metodã prin care o rachetã este dirijatã spre un obiectiv, graþie unui mecanism încorporat, sensibil la anumite caracteristici ale obiectivului. Horizontal action mine Minã cu acþiune orizontalã Minã destinatã a produce un efect distructiv într-un plan aproximativ paralel cu solul. Horizontal error Abatere orizontalã Abaterea în direcþie, înclinatã sau circularã, pe care un sistem de arme dat are o ºansã din douã de a o depãºi. În cazul în care unghiul de cãdere este apropiat de 90 grade dispersia este circularã; ea este exprimatã printr-o abatere probabilã circularã. În caz contrar, dispersia este elipticã; ea se exprimã printr-o abatere probabilã în direcþie ºi o abatere probabilã în înãlþime. Horizontal situation display Vizualizarea situaþiei Vizualizare elaboratã de cãtre un dispozitiv electronic de informaþii asupra navigaþiei ºi datelor înregistrate, relativ la misiune ºi la procedeele de urmat. Poate, de asemenea, sã figureze o informaþie radar ºi o imagine de televiziune, fie ca o hartã suprapusã, fie ca o imagine separatã. Host nation Naþiune (þarã) gazdã Naþiune care primeºte trupele ºi / sau proviziile altor naþiuni membre NATO pentru dispunere, tranzit sau activitãþi ce se vor desfãºura pe teritoriul ei. Host nation post Post al naþiunii gazdã Post care a fost repartizat autoritãþii naþionale locale ºi trebuie încadrat în permanenþã de un reprezentant al acesteia, prin natura sa administrativã/naþionalã. Host nation support Sprijinul naþiunii PIERDERI ªI PAGUBE COLATERALE Cei care pregãtesc sau hotãrãsc declanºarea unui atac trebuie:...sã se abþinã de la a lansa un atac de la care se pot aºtepta cã va produce, incidental, pierderi de vieþi în rândul populaþiei civile, rãniri ale persoanelor civile, distrugerea bunurilor cu caracter civil sau a combinaþiei acestor pierderi sau distrugeri, care ar putea fi excesive în raport cu avantajul militar concret ºi direct aºteptat. (G.P.I, art. 57). Constatãm, astfel, cã pierderile colaterale sunt autorizate de dreptul conflictelor armate. Nici nu se putea sã fie altfel! Rãzboaiele au loc în zone concret determinate, cu angajarea tuturor resurselor unui stat. Populaþia ºi obiectivele civile nu pot fi puse la adãpost. Vor avea de suferit, fãrã a fi þinta directã a unor atacuri. Comunitatea internaþionalã, îngrijoratã de proporþia pierderilor colaterale, care s-au accentuat odatã cu dezvoltarea puterii de distrugere a armelor ºi sistemelor de arme, a elaborat o serie de norme juridice care sã limiteze aceste efecte. Între altele, se prevede obligaþia, pentru cei care iau parte la ostilitãþi, de a lua, în prealabil, toate precauþiile cu privire la alegerea mijloacelor ºi metodelor ce vor fi folosite, astfel încât sã se evite pierderile incidentale de vieþi în rândul populaþiei, rãnirea persoanelor civile ºi distrugerea bunurilor cu caracter civil. Reducerea la minimum a acestor efecte reprezintã, de asemeni, o obligaþie a celor care participã la un conflict. În acest sens, o atenþie deosebitã se va acorda în special luptei în localitãþi. Cu toate cã nici o prevedere nu se referã la lupta în zonele urbane, câteva aspecte trebuie avute în vedere din perspectiva pierderilor colaterale astfel: protecþia acordatã persoanelor protejate, bunurilor culturale, mediului înconjurãtor ºi proprietãþii private: alegerea mijloacelor ºi metodelor de luptã care nu este nelimitatã; aplicarea principiilor discriminãrii, proporþionalitãþii, umanitãþii ºi necesitãþii militare. Conform principiului discriminãrii, combatanþii trebuie sã facã întotdeauna distincþie între populaþie, persoanele ºi bunurile civile, pe de-o parte ºi combatanþii ºi obiectivele militare, pe de altã parte. Operaþiile militare trebuie sã fie conduse, urmãrinduse permanent protejarea persoanelor ºi bunurilor din prima categorie. În acelaºi timp, este necesar sã se verifice dacã în obiectivele atacate se aflã persoane sau bunuri cu caracter civil, iar desfãºurarea atacurilor sã se facã în funcþie de aceastã constatare. Chestiunea este uºor de rezolvat atunci când are loc o confruntare clasicã între armate regulate. Dificultãþi apar atunci când combatanþii legali sau ilegali cum ar fi teroriºtii, acþioneazã din mijlocul populaþiei civile. Distincþia este greu de fãcut. Consecinþa: pierderile colaterale chiar ºi numai incidentale vor fi mai importante. Principiul proporþionalitãþii presupune luarea în considerare a unui raport între pierderi ºi importanþa acþiunii de luptã. Este, desigur, o chestiune relativã ce poate lãsa loc interpretãrilor subiective. Se are în vedere însã evitarea exceselor. Spre exemplu, folosirea aviaþiei pentru a distruge o localitate, pentru a neutraliza o unitate de infanterie uºoarã instalatã într-o zonã perifericã, este o violare a principiului proporþionalitãþii. În acelaºi fel, distrugerea unui autobuz cu civili în care se presupune cã ar fi un combatant, înseamnã o nerespectare a acestui principiu. (va urma) Locotenent-colonel Dumitru CODIÞà VIITORUL ESTE AICI! Pilotul avionului F/A - 18 Hornet din escadrila VX 20 de testare de la baza NAS Patuxent River, Maryland, a confirmat coordonatele transmise. A luat în vizor þinta terestrã privind printr-un display ºi a ochit cu o precizie desãvârºitã. Acest atac poate cã a fost doar o simulare, dar a intrat cu siguranþã în istorie. În aprilie 2004, armata USA a demonstrat cã sistemul Network Enabled Capability este o realitate, arãtând valoarea acestui sistem digital real - time, folosind un echipament cu sau fãrã oameni la bord, care sã asiste sau sã ajute în sectorul Northrop Grumman Integrated System. În demonstraþia fãcutã, inginerii de la Comandamentul Sistemelor Aero - Navale ºi Northrop Grumman au folosit un avion DIN LUMEA MILITARà Pagina 13 post - comandã E - 2 C Howkeye pentru a plãnui ºi direcþiona o misiune de atac precisã bazatã pe inteligenþa virtualã real - time (informaþie real - time ). Misiunea a fost condusã folosind o reþea care includea un avion - antenã R Q - 8A Fire Scout, fãrã oameni la bord, ºi un centru de control care simuleazã misiuni aeriene; misiunea a fost executatã de un avion de luptã F/a - 18. Folosind arhitectura avansatã (A.I.A.) a companiei Northrop Grumman, o reþea de comunicaþie cu arhitecturã deschisã gen Internet care plaseazã serverele de informaþii direct pe platforme deschise pentru stocarea ºi ochirea între avioane cu sau fãrã oameni la bord. În timpul acestui exerciþiu tactic, avionul Hawkeye a comandat avionului tactic Fire Scout, care nu avea oameni la bord, sã caute o posibilã þintã într-un perimetru desemnat. Ca urmare, Fire Scout a capturat imagini ºi le-a stocat pe serverul A.I.A. Echipajul de pe avionul E - 2 C a descãrcat aceste imagini ºi le-a transmis printr-o reþea cãtre un centru de operaþiuni aflat pe un portavion în Newport News, Virginia, ºi cãtre bazele de la sol aflate în statele New York ºi Virginia. Operatorii de la centru ºi de la bazele aflate la sol, precum ºi cei de pe avionul Hawkeye au folosit un softwarw specializat de ochire pentru a determina coordonatele þintei. Odatã stabilite, acestea au fost postate pe un website ºi transmise cãtre un avion F/A - 18 pentru a iniþia atacul. Aceastã demonstraþie simulatã dovedeºte cã o echipã din aer, înarmatã cu tehnologie nouã, poate crea un lanþ de comandã capabil sã reducã timpul de reacþie de la câteva ore, la câteva minute, spune cãpitanul Robert LaBelle, directorul programului NAVAIR E - 2/C-2. De menþionat este ºi faptul cã NAVAIR a mai consemnat ºi alte premiere în acest domeniu. GERMANIA A DAT COMANDà PENTRU MAI MULTE VEHICULE UªOARE WIESEL-2S Biroul Federal German pentru Tehnologia Apãrãrii ºi Achiziþii (B.W.B.) a plãtit firmei Rheinmentall Landsysteme (R.L.S.) 31 de milioane de euro (aproximativ 38 de milioane de dolari), reprezentând valoarea unui contract pentru 32 de vehicule uºoare aeropurtabile, compatibile cu postul de comandã mobil. R.L.S. faciliteazã livrarea primelor 11 bucãþi în 2005, a urmãtoarelor 15 în 2006 ºi a ultimelor 6 rãmase în 2007. Contractul mai prevede ºi o altã opþiune pentru încã 16 vehicule care vor fi livrate pânã la finele anului 2008. Wiesel 2 MCPs vor fi folosite de Divizia de Operaþii Speciale a armatei germane, care are în configuraþie ºi un serviciu de forþe aeromobile. Vor avea misiunea de a cãra forþele specifice de comandã descentralizate ºi va asigura transferul de informaþii cãtre alte elemente de comandã. Contractul cu firma R.L.S. include manopera, unelte speciale ºi de rezervã, materiale pentru antrenament, componente de rezervã ºi un sistem de documentare tehnico-interactiv. Wiesel 2 a reprezentat un proiect privat al firmei R.L.S., iar primul prototip a fost realizat în anul 1994 producþia lui s-a fãcut pe o platformã electronicã. Armata germanã a primit 67 de exemplare din aceastã aplicaþie, 50 de platforme Ozelot cu 4 rachete sol-aer Stinger, 10 posturi de comandã pentru elicoptere ºi avioane radar ºi 7 baterii de vehicule post-comandã. Varianta specializatã a lui Wiesel 2 are linia superioarã mai înaltã pentru un spaþiu intern mai mare. În anul 2003, s-a fãcut comandã pentru 4 vehicule Wiesel 2, varianta specializatã, cu rol de recunoaºtere în luptã, iar primul a fost deja livrat. De asemenea, se aºteaptã un lot de 9 vehicule de transport muniþie pânã la sfârºitul anului 2007. R.L.S. va onora comanda a douã Wiesel 2 120 mm, autopropulsat pentru (destinate) trupelor de înaintare. Armata germanã va mai primi în curând: 90 de sisteme mortiere, 20 de vehicule de observare, 26 de vehicule de comanã ºi control al focului, 23 de vehicule post-comandã ºi 45 de vehicule pentru transport muniþie. Toate acestea sunt aeropurtabile cu elicopterele de tipul CH-53 G, folosite de armata germanã. Încã de la începutul anilor 90, forþele germane au operat cu modelul 345 Wiesel 1, îmbunãtãþit cu lansatoare de rachete, ghidaj optic de urmãrire, rachete anti-tanc ºi telescop de 20 mm Rheinmentall. Traducere Cristina FRATU Jane s DEFENCE WEEKLY nr.29/iulie 2004)
Pagina 14 Nr.17 (157) din 15 septembrie 2004 MOZAIC SHOWBIZ P R E M I I L E M T V Ceremonia de decernare a premiilor MTV 2004 a avut loc la Miami în cadrul unui spectacol grandios. Trupa hip-hop Outkast a primit patru trofee MTV pentru videoclipurile de anul acesta. Duo-ul Outkast a obþinut premiul MTV pentru cel mai bun videoclip al anului ºi cel mai bun videoclip hip-hop. Clipul piesei Hey Ya! a luat alte douã premii pentru cele mai bune efecte speciale ºi cel mai bun montaj. Între câºtigãtori se numãrã ºi rapperul Jay-z, care a primit ºi el patru trofee, Usher - douã ºi formaþia No Doubt, tot cu douã premii. Trupa britanicã The Darkness nu a primit nici un trofeu MTV deºi fusese nominalizatã la cel mai bun debut ºi cel mai bun videoclip rock pentru piesa I Belive in A Thing Called Love. Alþi câºtigãtori: Rapperul Jay-z a fost nominalizat la ºase categorii pentru videoclipul piesei 99 Problems - un film dur, alb-negru, despre uciderea unui rapper. El a obþinut, de altfel, premiul pentru cel mai bun videoclip rap. Au mai primit preþiosul trofeu MTV trupa rap Black Eyed Peas ºi Alicia Keys, care a susþinut un mini-spectacol în duet cu Stevie Wonder ºi Lenny Kravitz. Lucian VIZIRU a semnat cu NOVA MUZIC Vedeta postului de televiziune Acasã TV a semnat de curând un nou contract de producþie pentru viitorul sãu proiect solo. Dupã negocierile ce au avut loc cu mai multe case de discuri, agenþia sa de management Star Management, condusã de cunoscutul muzician Zoli Toth (SISTEM), a decis semnarea contractului cu Nova Music. Proaspãtul artist Nova Music continuã în aceste zile înregistrãrile pentru primul sãu album alãturi de Cornel Sorian (compozitor ºi leader al trupei STIG- MA). Primele douã piese sunt aproape gata, una dintre ele fiind inspiratã chiar de recenta despãrþire a lui Lucian de iubita sa. Este o piesã de-a dreptul emoþionantã al cãrei refren spune cã: Viaþa nu-i un film ºi Nu s-a scris un final fericit pentru noi. CORINA a cheltuit peste 2 000 euro pe aparaturã audio Succesul piesei Noi doi i-a adus Corinei o mulþime de concerte pe litoral ºi în þarã. Toþi banii câºtigaþi din concerte Corina i-a strâns ºi i-a investit în aparatura audio. Pentru cã orele de canto pe care le ia de 2-3 ori pe sãptãmânã i se par puþine ºi pentru cã ea cântã live în concerte, Corina are mare nevoie de exerciþiu zilnic. În acest sens, ºi-a închiriat ºi amenajat o micã salã de repetiþii pe care a utilat-o cu monitoare, cu amplificator, cu mixer, microfon ºi minidisc. Toate aceste achiziþii au costat-o pe Corina peste 2000 de EURO. Banii investiþi, pentru cã aceasta este cu adevãrat o investiþie, o vor ajuta sã atingã performanþe în cântãrile live, mai ales cã, în toamna aceasta, Corina se aºteaptã la numeroase concerte. Aproximativ la jumãtatea lunii septembrie o nouã piesã ºi un nou videoclip semnate de ea vor invada topurile radiourilor ºi televiziunilor...sau mãcar asta vor încerca! Cristina FRATU Antarctica Lacul Vostok încã nu îºi dezvãluie secretele Potrivit studiilor fãcute de Michael STUDINGER (Universitatea California), pe care le-a publicat în Geographical research letter, lacul antarctic Vostok, aflat la 4 km sub gheaþã este compus din douã bazine care ar putea adãposti diferite forme de viaþã. Problema pe care ºi-o pun specialiºtii ºi care nu îºi va gãsi prea curând soluþia este cum se poate ajunge la acestea, fãrã a le contamina. Michael STUDINGER ºi colegii sãi au survolat lacul cu scopul de a mãsura variaþiile acþiunii terestre. Revista francezã Sciences et avenir informeazã cã ei au constatat diferenþe de densitate care demonstreazã prezenþa unei fâºii stâncoase de mai mulþi metri înãlþime care separã imensul lac în douã bazine, unul foarte mic la nord ºi unul mare la sud. În aceste condiþii, ar putea exista douã ecosisteme diferite, pe care gheaþa le separã de lumea exterioarã de milioane de ani. DE LA LUME ADUNATE... Bancuri din desaga lui Bahus Un beþiv vede pe stradã o doamnã cu un cãrucior: - O, Doamne, iar vãd dublu. - Nu, domnule, sunt gemeni. - Toþi patru? Trei beþivi erau pe o cale feratã. Primul beþiv zice: - Ce scarã lungããã! Al doilea: - Þin-te de balustradã, sã nu cazi! Al treilea: - Ce proºti sunteþi, nu vedeþi cã vine liftul? Un beþiv se întorcea într-o searã acasã, se opreºte în faþa unui felinar ºi începe sã batã în el. La scurt timp, trece un alt beþiv care îi spune: - Insistã, insistã, cã e lumina aprinsã! Lacul are dimensiuni impresionante: mãsoarã 240 km lungime (aproximativ distanþa Bucureºti-Constanþa) ºi conþine 5.400 kmc de apã. Pânã acum, crusta de gheaþã nu a fost strãpunsã decât de cercetãtorii ruºi, în anii 90, dar aceºtia s-au oprit la 120 m distanþã de apele lacului. Se cautã ºi acum soluþii pentru a studia apa lacului fãrã a o contamina. Foarte interesatã de acest proiect este NASA, deoarece lacul prezintã unele similitudini cu ceea ce se crede cã ar putea exista pe alte corpuri cereºti, cum ar fi sateliþii jupiterieni, Europa ºi Calisto. Maior Dragoº ANGHELACHE Erau într-o searã doi beþivi care veneau de la cârciumã. Unul dintre ei venea în patru labe, iar celãlalt sprijinit de un gard. Cel sprijinit de gard râde ºi spune: - Ce rãu ai ajuns cã mergi în patru labe! Cel în patru labe rãspunde: - Da ce-i face tu când se terminã gardul? Un reporter vine la badea Gheorghe ºi-l întreabã: - Mãi bade, ia spune, tu ce faci toatã ziua? - Pãi, mã scol la 5, rânesc la vaci ºi rad o pãlincã. - Bine, bade, dar, uite, ca sã arãtãm cã þãranul român este cultivat, în loc de rad o pãlincã, spui citesc o carte. Bine? Ia sã vedem - Dimineaþa mã scol la 5, rânesc la vaci ºi citesc o carte. Dupã-amiazã fac io ce fac, mai citesc o carte Asta pânã mã întâlnesc cu prietenii ºi mergem împreunã la bibliotecã ºi citim acolo la cãrþi pânã seara, când vin muierile sã ne ia. A.D.N. - ul sportivilor Oamenii de ºtiinþã australieni au început un studiu asupra unor eºantioane de A.D.N. prelevate de la cei mai buni sportivi ai lor pentru a putea descoperi atleþii potriviþi pentru a apãra pe viitor culorile Australiei, transmite A.F.P. Metoda constã în a afla ce sport i se potriveºte cel mai bine unui copil ºi dacã acesta din urmã este purtãtor al genelor care îi pot permite sã devinã un mare campion, dupã cum au declarat oamenii de ºtiinþã. Australia are posibilitãþile ei în sportul internaþional, care s-au vãzut la Jocurile Olimpice de la Atena. (P.I.) Ceea ce era un zvon nu demult, s-a confirmat de curând: numãrul din luna octombrie al faimoasei reviste Playboy va avea în premierã imagini mai mult sau mai puþin sexy cu diferite personaje din lumea jocurilor, printre care enumerãm: Blood- Rayne, Mileena (seria Mortal Kombat), Nina (seria Tekken), Luba Licions (Leisure Suit Larry), Kurenai (Red Ninja: End of Honor) ºi Tala din Darkwatch. În parantezã sunt trecute datele de lansare ale urmãtoarelor jocuri: Crusader Kings (21 septembrie) Hearts of Iron - Platinum (21 septembrie) Second Sights (21 septembrie) Shade: Wrath of Angels (1 octombrie) Heroes of the Pacific, un world war II combat fight sim realizat de IR Gurus va Celebra interpretã Sarah Brightman a concertat luni, 6 septembrie, în Piaþa Constituþiei din Bucureºti. Concertul a constituit unul dintre cele mai importante momente ale Festivalului Artelor, eveniment desfãºurat în perioada 5 12 septembrie, în capitalã. Turneul european al celebrei soprane se va desfãºura în 11 þãri: Ungaria, Polonia, Rusia, Finlanda, Norvegia, Suedia, Lituania, Olanda, Belgia, MÃRITATà MARINARI IRONIZAT A CLASIFICA PÃÞANIE AGONIE TRANªÃ FIXATà ÎN NITURI BELETRISTICI PERICULOS ACOPERIÞI CU PÃR DANS ENGLEZ POFTà DE JOC USTUROIAT DIN NOU MOZAIC Cyberzone: BLOOD RAYNE ÎN PLAYBOY SARAH BRIGHTMAN LA BUCUREªTI PRÃJITURà FESTIVà STATE ZÃGAZ SCRIS ÎN BULETIN fi lansat de cãtre Encore Software, nu în aceastã toamnã, ci în 2005, informeazã HomeLAN. Heroes of the Pacific va oferi peste 25 de avioane, o campanie singleplayer alcãtuitã din 30 de misiuni situate pe frontul din Pacific, precum ºi multiplayer în LAN, Internet sau split-screen - engine-ul grafic va fi capabil sã afiºeze simultan 300 de avioane, fiecare fiind înzestrat cu Al ºi fizicã realistã. Heroes of the Pacific va apãrea în aceastã iarnã pe PC, Xbox ºi PlayStation 2. Usisoft au amânat jocul Ghost Recon 2 pentru 2005, data anterioarã de apariþie fiind 15 noiembrie. Realizat de aceiaºi Red Storm Entertainment, Ghost Recon 2 va pune jucãtorul la comanda unui detaºament de elitã prins într-o intrigã politicã, în estul Asiei, oferind o viziune din interior despre modul de derulare a conflictelor pe scarã largã din Marea Britanie. Programul concertului din România a durat circa douã ore ºi a inclus în mare parte piese de pe cel mai recent album al sopranei, Harem, dar ºi melodii mai vechi, de muzicã clasicã ºi pop, atât de cunoscute de fanii sãi din întreaga lume. Pentru transportul scenei ºi a tuturor echipamentelor de sunet ºi luminã, precum ºi a tuturor dotãrilor necesare, au fost folosite 11 camioane de mare tonaj ºi 8 camioane de tonaj mai mic, precum ºi alte zece mijloace de transport. 150 de tehnicieni, ingineri de sunet, de luminã, regizori, scenografi, operatori au lucrat în foc continuu, în perioada 1-6 septembrie. Cel mai recent album al lui Sarah Harem a fost lansat la sfârºitul lunii iunie 2003, fiind conceput ca o fantezie muzicalã inspiratã de legendele Orientului. SLOGAN UNA DIN MÃRI PERU! LECTICà CU FAÞA CURATà CADRU MIJLOC PRIMEJDIOS! Pagina 15 viitorul apropiat. Prin intermediul unui comunicat de presã, Usisoft au anunþat cã cel mai bun joc pentru PC la Game Convection 2004, eveniment desfãºurat la Leipzig, Germania, a fost The Settlers: Heritage of Kings, joc produs de Blue Byte ce va fi lansat la sfârºitul acestui an. Acelaºi joc a fost nominalizat la categoria cea mai bunã graficã pentru PC, iar Brothers in Arms ºi Prince of Percia 2 au fost nominalizate la categoriile cel mai bun joc pentru Xbox, respectiv cel mai bun joc pentru PS 2. VU Games au confirmat cã vor lansa luna viitoare un demo pentru Tribes: Vengeance (film) ºi cã jocul va fi lansat la începutul lui octombrie. Potrivit MCV, cunoscuta companie ACCLAIM a dat faliment, fiind lãsaþi pe drumuri cei 130 de angajaþi ai filialei Manchester. CRISTINA FRATU Albumul include piese ale unor muzicieni din toate colþurile lumii, începând cu Praga ºi terminând cu Cairo, melodii de inspiraþie clasicã, ritmuri orientale, melodii de inspiraþie indianã. De-a lungul carierei sale a susþinut concerte pe marile scene de operã, în teatre ºi arene din Europa, Canada, SUA, Japonia, colaborând cu dirijori ºi orchestre de renume Jose Carreras, Placido Domingo, Nigel Kennedy, Jose Curra, Andreea Bocelli. Cristina FRATU VERIFICAÞI-Và CUNOªTINÞELE! 1. Care este cea mai întinsã arie vulcanicã? 2. Ce s-ar întâmpla dacã albinele ar dispãrea de pe suprafaþa pãmântului? 3. Cum se numeºte localitatea situatã la cea mai mare altitudine? 4.ªtiþi în ce an a fost înfiinþatã celebra manufacturã de porþelan din Sevres (Franþa)? 5. Puteþi preciza, cu aproximaþie, perioada când a dominat scena preistoriei omul Australanthropus olteniensis? 6. Cine a spus: Mulþi oameni spun adevãrul, dar modul în care îl spun, îl fac indiferent ºi de nebãgat în seamã. Rãspunsurile din nr.16 (156) 1. În 1935. 2. Cele mai vechi instalaþii de încãlzire centralã care sugereazã caloriferul din zilele noastre, au fost folosite în termele din Roma anticã, dar ºi în alte localitãþi ale Imperiului Roman. 3. Culoarea albã este datã de globulele de grãsime care reflectã lumina în alb ºi nu de calciul conþinut. 4. Staþiunea de cercetãri ºtiinþifice Amundsen - Scott este cel mai sudic punct locuit permanent. Ea a fost inauguratã la 12 februarie 1957, aparþine SUA ºi este situatã pe un platou la 2885 m altitudine, exact pe punctul care marcheazã Polul Sud al Planetei. 5. A. A. Michelson (1852-1931) a stabilit viteza luminii în vid, care este de 2,99796 x 10 10 m/s (adicã 2,99796 x 10 km/s), valoare unanim admisã în zilele noastre. 6. T. Arghezi, Teatru, 33. Selecþie: maior Ion PAPALEÞ Rezolvarea integramei din numãrul trecut L - C - S - T - L; HOTÃRÂTORI; CALIFICAT; PÃRÃGINITE; LA - MARE -AR; ZIªI - ERATÃ; ÞEÞE - EDIT; RANà - ATU - U; TITAN - NOR; PIEI - ILARÃ.
Pagina 16 INTERVIUL NOSTRU UN COLECTIV CU OAMENI SERIOªI, BINE PREGÃTIÞI ªI BINE INTENÞIONAÞI Interviu cu comandantul Brigãzii 1 Logisticã, domnul colonel Traian NISTOR Domnul colonel Traian NISTOR a fost numit la comanda Brigãzii 1 Logisticã, la 1 iulie. Nãscut la 1 octombrie 1950, în localitatea Cenade din judeþul Alba, a urmat cursurile ªcolii de Ofiþeri Activi Nicolae Bãlcescu, arma geniu, pe care a absolvit-o în 1973, iar, zece ani mai târziu, termina Academia Militarã. A îndeplinit funcþiile de ºef catedrã geniu la Centrul de instrucþie ºi perfecþionare al armei, ºef birou pregãtire pentru luptã, ºef secþie geniu ºi ºef secþie operaþii speciale în Statul Major al Trupelor de Uscat, dupã care, în anii 1998-1999, a fost ºef de stat major al Batalionului 96 Geniu pe timpul în care unitatea a executat misiuni în sprijinul pãcii în Bosnia-Herþegovina. La întoarcerea în þarã, a îndeplinit funcþii în domeniul logistic în Statul Major al Forþelor Terestre, iar în 2003 a fost comandantul Bazei 2 Logistice Sud. Având aceastã experienþã în domeniul conducerii logistice, dar confruntându-se ºi cu necesitãþile unei unitãþi care executã misiuni la sute de kilometri depãrtare de þarã, domnul colonel priveºte cu realism sarcinile ce stau în faþa marii unitãþi logistice pe care o comandã. ISSN 1582-1269 B 64404 C. 17/2004 Redactor-ºef Mr. Ion Papaleþ 0307 Secretar de redacþie Mr. Dragoº Anghelache int.0227 COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei. - Domnule colonel, aþi fost comandantul Bazei 2 Logistice Sud, deci, problemele cu care se confruntã o mare unitate logisticã, nu vã sunt strãine. Care sunt primele obiective pe care vi le-aþi propus atunci când aþi primit comanda Brigãzii 1 Logisticã? - Într-adevãr, cunosc specificul acestei mari unitãþi deoarece am mai lucrat în domeniul logistic, atât la SMFT, cât ºi pe timpul cât am fost la comanda Bazei 2 Logistice Sud de la Târgoviºte. Bineînþeles cã acum, intrând în detalii, constat cã brigada are o serie de misiuni extrem de importante care trebuie executate concomitent cu resubordonarea unor unitãþi, cu transformarea acestora, din ceea ce au fost, în structuri care sã corespundã cerinþelor actuale, toate acestea în condiþiile în care trebuie executate misiuni în folosul marilor unitãþi ºi a unitãþilor din compunerea Corpului 1 Armatã Teritorial. Toate acestea, în contextul în care fondurile bãneºti, materialele puse la dispoziþia brigãzii sunt cele pe care le are, la ora actualã, Corpul ºi celelalte structuri ale eºaloanelor superioare. Consider cã am gãsit aici un colectiv cu oameni serioºi, bine intenþionaþi ºi bine pregãtiþi, în mãsurã sã abordeze ºi sã execute în condiþii corespunzãtoare misiunile brigãzii. Pentru perioada urmãtoare, în atenþia noastrã va sta, în mod deosebit, operaþionalizarea Batalionului 102 Mentenanþã. Este vorba de repoziþionarea unor utilaje, restructurarea unor compartimente, disponibilizarea unui mare numãr de angajaþi civili, urmatã de angajarea unui numãr, aproape la fel de mare, de militari angajaþi pe bazã de contract, meseriaºi în domeniu, lucru ce trebuie fãcut foarte repede, astfel încât, începând cu 15 septembrie, unitatea sã poatã intra în producþie ºi sã contribuie la repararea tehnicii militare din unitãþile subordonate Corpului 1 Armatã Teritorial. Tot în perioada imediat urmãtoare va trebui sã analizãm, la nivelul garnizoanei Ploieºti, toate spaþiile existente ºi sã propunem pentru disponibilizare o parte dintre acestea, care nu ne sunt necesare. Încercãm astfel sã realizãm ºi la nivelul garnizoanei o infrastructurã flexibilã care sã ne asigure facilitãþile necesare ºi sã ne permitã sã ne desfãºurãm activitatea aºa cum este normal. - În afara faptului cã sunteþi comandantul acestei mari unitãþi logistice, cu problemele pe care le-aþi enumerat, sunteþi, totodatã, ºi comandantul garnizoanei. Iar Ploieºtiul este o garnizoanã cu destule probleme, inclusiv sociale. Cum credeþi cã le veþi soluþiona? - Spuneam mai devreme cã, pe linia garnizoanei, sunt probleme datoritã desfiinþãrii unui numãr mare de structuri ale Statului Major al Forþelor Aeriene, structurã care a avut comanda garnizoanei pânã nu demult. Acum, comanda a fost luatã de brigadã ºi ne confruntãm cu problemele pe care le enumeram: multe spaþii excedentare, multe probleme sociale, probleme cu locuinþele. În perioada urmãtoare vom face o analizã atentã a acestor spaþii, sã vedem ce putem menþine ºi ce putem da disponibil, urmând sã comunicãm apoi eºaloanelor superioare. Redactori Mr. Emanuel Bãrbulescu Mr. Adriana Munteanu Cristina Fratu int.0156 Secretariat tehnic de redacþie Marilena Olteanu (tehnoredactor) int.0112 Gabriela Teodorescu (dactilograf) int.0112 Daniela Dumitraºcu (corector) int.0743 Avem în garnizoanã douã cãmine militare, unul mai nou, celãlalt mai vechi. Vom încerca sã rezolvãm cererile de cazare ale personalului care executã misiuni în garnizoana Ploieºti, cât ºi problema cazãrii unor cadre militare cu familiile. - În privinþa asigurãrii locuinþelor, este posibil ca, din unitãþile militare desfiinþate, clãdirile acestora sã se reamenajeze pentru a fi folosite ca locuinþe de serviciu? - Existã aceastã posibilitate, dar vreau sã vã spun cã este o falsã impresie cã reamenajarea în locuinþe a unor spaþii care au fost cazãrmi, s-ar face cu costuri mai mici. Va fi doar o soluþie temporarã de rezolvare a situaþiei familiilor respective ºi va costa substanþial. Va costa foarte mult. ªtim cu toþii în ce stare sunt clãdirile din cazãrmi, cu reparaþii ºi întreþineri neexecutate de zeci de ani. O transformare a unor astfel de construcþii în spaþii de locuit pentru familie presupune redimensionarea construcþiei. Adicã, cheltuieli aproape egale cu cele care s-ar face pentru realizarea unei construcþii noi. - Domnule colonel, ca ploieºtean, vã urez bun venit în oraºul nostru, iar ca ziarist, vã urez, din partea redacþiei Curierul armatei, mult succes pentru atingerea obiectivelor propuse! - Alãturi de aceºti oameni, cu acest colectiv, vom reuºi sã ne articulãm activitatea de aºa naturã, încât sã rãspundem solicitãrilor eºaloanelor superioare pentru toate misiunile pe care urmeazã sã le executãm. A consemnat, maior Dragoº ANGHELACHE Tipografia U.M.02214 Tipografi M.m. Marian Ardelean Toma Barbu int. 0129 OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracterstrict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã. Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int.... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr