Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi

Documente similare
Produsele de igiena feminina, cunoscute de noua din zece femei

Gustarea intre mese, principala ocazie de consum

Consumatorii dau propria definitie categoriei bio

Produsele universale domina in obiceiurile de ingrijire a gospodariei

Specificul categoriei favorizeaza achizitia din magazinele de proximitate

Doar 7% dintre romani nu sunt ingrijorati de efectele actualei crize economice

Pofta este principalul impuls de consum pentru snackuri

Retailul modern atrage cea mai mare parte a platilor cu cardul

Cumparatorii europeni vor comert multiformat

Obiceiuri de consum privind fructele si legumele proaspete

Hypermarketurile, amenintate de formatele mai mici de magazine

Aproape 84% dintre români cumpără din supermarketuri, hypermarketuri, cash&carry și magazine de discount - studiu

Finalul lui 2008 a adus cresteri de preturi

Consumatorul de dropsuri pentru improspatarea respiratiei este atent la beneficii

Investitiile cresc doar in comertul de proximitate

Carrefour Brașov, cel mai ieftin magazin din centrul și nordul țării în luna mai

Decalajele intre Bucuresti si restul tarii se accentueaza in retailul modern

Lidl, salt spectaculos in topul investitorilor in publicitate

Marii producatori se bat pe o categorie de 23 milioane euro

Cardurile de cumparaturi, un instrument util pentru magazinul tau

Bio, o categorie plasată între confuzia consumatorilor și câștigul jucătorilor specializați

Radiografia distributiei in sudul tarii

Studiu de calibrare a produsului “ZF - Simulator de business”

Slide 1

Exista crestere si dincolo de retailul modern?

Cum are de gând să-și păstreze poziția liderul pieței de înghețată

Radiografia distributiei in Transilvania

Strategia pașilor mărunți pe piața biscuiților dulci

Carne proaspata: scad autoconsumul si importurile

Băcănia Fermierului sau retailul în era businessului cu scop

Care este miza preluarii retelei Real din regiune de catre Auchan?

"Se pune prea mult accent pe pret si se neglijeaza alte tactici de diferentiere"

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania

Dilema consumatorului: mai ieftin si/sau mai putin?

Rețeaua MOL dublează miza pe convenience food

Cum interacționează shopperii cu raftul din hypermarket

Primele reacții din comerțul independent după reducerea TVA

Produsele pentru protecție solară nu reuşesc să rămână la raft în extrasezon

Producatori cu game complexe si consumatori pragmatici

Activitatile BTL trec de la pret la zona emotionala a cumparatorului

Ce generează valoare în industria de retail?

„Casa mea” a devenit mai primitoare

Cu ce scenarii lucrează cel mai mare producător român de cosmetice

Frederic Bellon, Auchan: „Îmi doresc un comerț mai spectaculos pentru client”

Tikhonov, Ursus: “Ne aşteptăm la o dinamică pozitivă a pieţei în 2017”

Cum arata tehnologiile viitorului in retail?

Aprozar La Strada, un business fără mofturi [GALERIE FOTO]

GfK: România, pe locul 33 din 42 din punctul de vedere al puterii de cumpărare în 2016, la nivel european

Simona Potecu, Mondelez România: „Avem semnale bune din retailul modern pentru finalul de an”

Comunicat de presa Studiu Roland Berger Strategy Consultants: Romania in urmatorii 20 de ani Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine 13 decem

"Shop&Go-ul" orasului Targu Jiu

Bătrânu’ Sas, carmangeria care vrea să treacă pragul de 1 milion de euro

Specializarea, viitorul produselor pentru epilat

Radiografia distributiei in Moldova

Folosirea mediilor. Interviuri cu elevi si profesori Metodologie: Cercetarea a fost realizata in 7 licee din Bucuresti, un liceu din Petrosani si unul

Ce așteptări au retailerii independenți de la vară

Produsele cu profil nutriţional special îşi cer dreptul la raft

Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi

[P] Marco Salort, CHEP Europe: Construim un supply chain pentru viitor, pornind de la consumator

Hajek, Henkel: „România este un tigru al Balcanilor”

Crestere de doua cifre, dezideratul jucatorilor

PowerPoint Presentation

Noile tehnologii duc experienta de cumparaturi la un alt nivel

Criza a mutat procesul de infrumusetare de la salon in casa

Leonidas, un brand international dar un business de familie

Un pariu de de euro pe produsele traditionale

Durerea de cap la copii Metodologie: CAWI Perioada de colectare a datelor: februarie 2019 Eșantionul studiului este compus din 1009 respondenți

In sprijinul cresterii traficului si crearii impulsului de cumparare

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do

Trendul descendent continua: piata berii a inregistrat in 2010 o scadere de 3,5%

Mihai Georgescu, Kandia: „Suntem pe un teritoriu pozitiv”

Strategia retailerilor in era post recesiunii

Kaufland, pariu de 200 de milioane de euro pe creștere în 2018

Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii

Cum abordează retailul noua generație de antreprenori?

PowerPoint Presentation

Cramele de vinuri, un business care se dezvolta

Cafea

Pacton, Profi: „Ne dorim să ajungem la 500 de magazine anul viitor”

Valorile brandului si valorile oamenilor - cum sa le aliniem?

Retailul independent a pierdut de magazine

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

Microsoft Word - Oferta ZDI noua 2013.doc

PowerPoint Presentation

Ce linii trasează L’Oréal pentru divizia de mass-market

Degusteria Francesca, o afacere gourmet dar nu pentru gurmanzi

Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din massmedia Republica Moldova Septembrie 2016 Raport elaborat de: Doru Petruţi - do

PERFORMANȚA TVR ÎN PEISAJUL MASS MEDIA ROMÂNEȘTI

Dificultatile economice sunt testul de loialitate fata de brand

2009

F3-INDAGRA.qxd

REZULTATELE ANCHETEI ASUPRA PREFERINŢELOR POPULAŢIEI PRIVIND METODELE DE RECENZARE LARECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR DIN ANUL 2021 ABSTRACT La

Harta mortalității infantile: sunt județe unde rata mortalității la copiii sub un an e de aproape trei ori mai mare decât în altele În Botoșani și Căl

Your Presentation Name

Nawaf Salameh, Alexandrion: „Businessul înseamnă în primul rând implicare”

Legume congelate

1 Barometrul ADEVĂRUL despre ROMÂNIA NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2015

Transcriere:

Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi 07 Sep 2011 de Romina Ardelean [1] Desi majoritatea romanilor stie ca pe rafturile magazinelor poate gasi si variantele dietetice ale produselor pe care le consuma in mod obisnuit, in realitate sunt mai putini cei care opteaza pentru acestea. Potrivit ultimului studiu realizat de 360insights la cererea revistei Magazinul Progresiv, 36% dintre persoanele intervievate nu au incercat deloc produse dietetice. O explicatie pentru aceasta situatie poate fi pretul mai ridicat, comparativ cu produsele normale, o perceptie comuna pentru aproape jumatate dintre cei care deja consuma aceasta categorie de produse. Pagina 1 din 7

Cercetarea companiei 360insights a avut drept scop identificarea tipurilor de alimente dietetice cunoscute si consumate, a intentiei de cumparare pentru viitor, a frecventei si locului de cumparare, dar si a perceptiei romanilor cu privire la aceasta categorie de produse. Datele studiului au fost colectate in luna august 2011, prin metoda interviurilor telefonice asistate de calculator, pe un esantion de 800 de respondenti, femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 16 64 de ani. Rezultatele sunt reprezentative la nivel urban. Iaurtul sarac in grasime, cel mai cunoscut produs dietetic Alimentele dietetice se bucura de notorietate mare in randul consumatorilor romanii, peste 90% dintre cei intervievati cunoscand cel putin un produs din lista care li s-a pus la dispozitie. Mai mult decat atat, in medie, romanii cunosc 9 sau 10 tipuri de produse, din totalul celor 14 promptate. Doar 8% dintre cei chestionati au declarat ca nu cunosc niciun aliment dietetic din lista de produse care le-a fost citita de reprezentantii 36oinsights. Printre cele mai populare alimente din aceasta categorie se numara lactatele si dulciurile, mai precis iaurtul si batoanele din cereale, care inregistreaza procente mai mari de 80%. Un grad mare de notorietate s-a mai observat in cazul painii dietetice (79%), al branzei dietetice (75%) si al biscuitilor dietetici (73%). Pagina 2 din 7

[2] [click pentru marire] La polul opus, mai putin cunoscute sunt variantele dietetice ale inghetatei, compoturilor, gemurilor sau sucurilor naturale, care totusi ating procente medii, intre 40% si 67%. Tot in acest interval se incadreaza si produsele dietetice din soia, pe care 65% dintre cei intervievati afirma ca le cunosc. In general, mai informati se dovedesc a fi bucurestenii, precum si femeile sau persoanele de pana la 44 de ani. Asa cum era de asteptat, tinerii (16 24 de ani) cunosc semnificativ mai mult dulciurile, dar si Pagina 3 din 7

iaurtul dietetice. In schimb, varstnicii sunt mai familiarizati cu painea si branzeturile, dar si cu gemurile si compoturile dietetice. In termeni de venit si educatie, cei cu studii medii sau superioare, precum si cei cu venituri medii sau inalte cunosc o paleta mai larga de produse. Incidenta de consum, mai mare in randul femeilor Cand vine vorba despre consumul efectiv, numarul romanilor in al caror cos de cumparaturi se gasesc produse dietetice scade semnificativ, comparativ cu scorurile de notorietate. Spre exemplu, 36% dintre respondenti nu au incercat deloc pana in prezent, procentul acestora crescand la 43% cand vine vorba de consumul in ultimul an. Per total, incidenta alimentelor dietetice in mediul urban se ridica la 57% (consum in ultimul an), iar consumul este mai ridicat in randul femeilor si al tinerilor de pana in 34 de ani, dar si printre persoanele cu venituri medii si mari sau cu studii cel putin medii. [3] [click pentru marire] Analizand categoriile de alimente dietetice individual, niciuna dintre acestea nu atinge un nivel foarte ridicat de consum. Din nou, in top este iaurtul dietetic, cu o incidenta de 28% in ultimul an, urmat de batoanele de cereale (23%), paine (17%) si cereale (16%). Produsele care inregistrau un nivel mai scazut de notorietate se regasesc si aici la coada clasamentului, cu o incidenta mai mica de 5% (gem, compot, inghetata). Pentru toate produsele din lista luata in calcul de studiul 360insights, Pagina 4 din 7

femeile s-au dovedit a fi cele mai mari consumatoare, incidenta in randul acestora fiind de cele mai multe ori dubla fata de cea inregistrata in cazul barbatilor. De asemenea, tinerii de pana in 24 de ani, dar si bucurestenii si persoanele cu un statut social inalt (venit ridicat si educatie superioara) consuma semnificativ mai multe batoane de cereale, cereale integrale sau batoane de slabit. Pe de alta parte, iaurtul si nici painea dietetice nu sunt preferatele lor, acestea fiind mai degraba alegerea adultilor sau a varstnicilor. In cazul iaurtului, se observa o incidenta mai mare de cumparare in segmentul de varsta 30 40 de ani, al celor cu venituri si educatie medii spre superioare, in timp ce painea dietetica se regaseste in cosul de cumparaturi al persoanelor cu varsta intre 45 65 de ani sau al celor cu venituri medii spre scazute. Pontential de fidelizare mai mare pentru marcile de produse dietetice Pe langa faptul ca se bucura de o incidenta ridicata, iaurtul, branza, painea si cerealele au si o frecventa de consum mai ridicata (mai mult de 6 ori pe luna). Nu acelasi lucru putem spune si despre batoanele din cereale sau ciocolata dietetica care, desi au o incidenta mare, inregistreaza o frecventa de consum mai redusa. Exista si produse, precum compoturile, indulcitorii si sucurile naturale, care -cu toate ca sunt consumate de putine persoane - au totusi o frecventa de consum ridicata. [4] [click pentru marire] Interesant este si faptul ca, atunci cand vine vorba de alegerea marcilor, consumatorii se rezuma la una sau doua marci pentru fiecare din categoriile de produse luate in discutie. Acest lucru da posibilitatea jucatorilor care au in oferta produse dietetice de a fideliza cumparatorii mult mai usor in comparatie cu categoriile conventionale de produse. In ceea ce priveste frecventa de achizitie, cercetarea a relevat faptul ca alimentele dietetice sunt puse saptamanal in cosul de cumparaturi de catre 21% dintre consumatori si de mai multe ori pe saptamana de catre 14% dintre acestia, in timp ce frecventa medie de cumparare este de 4,2 ori pe luna. Periodicitatea creste in randul femeilor, al persoanelor de varsta medie, dar si printre bucuresteni, in timp ce Pagina 5 din 7

barbatii si tinerii de pana in 24 de ani fac mai rar astfel de cumparaturi, lasand achizitia in sarcina altor membri ai gospodariei. Trend usor ascendent pentru urmatoarea perioada Investigand consumul planificat pentru urmatorul an, specialistii de la 360insights au concluzionat ca romanii nu vor face prea multe schimbari apropo de alimentele dietetice. Chiar si in aceste conditii, incidenta produselor dietetice pare a fi pe un trend usor ascendent, in prezent fiind alegerea a 57% dintre respondenti, iar intentia pentru consumul viitor se ridica la 63%. Majoritatea celor care au consumat in ultimul an astfel de produse intentioneaza sa isi mentina paleta de consum fara a-si extinde insa cosul de cumparaturi spre alte categorii de alimente dietetice. Prin urmare, procentele inregistrate pentru consum in ultimul an raman aproape identice cand vine vorba de consumul planificat. In ceea ce priveste non-consumatorii (cei care nu au consumat in ultimul an sau deloc alimente dietetice), nici pe viitor nu sunt foarte convinsi ca le vor incerca. Doar 22% dintre cei care s-au declarat initial non-consumatori spun ca s-ar putea orienta in urmatorul an catre aceste categorii. Peste jumatate din achizitii se fac in hypermarket Nu este nicio surpriza faptul ca 50% dintre persoanele intervievate au afirmat ca atunci cand cumpara alimente dietetice aleg hypermarketul sau supermarketul. Motivul este usor de dedus: aceste formate de magazine au rafturi dedicate produselor dietetice, iar oferta este variata. Hypermarketurile sunt alegerea bucurestenilor, in special, dar si a tinerilor de pana in 24 de ani, in timp ce supermarketurile se bucura de o penetrare echitabila pe toti indicatorii socio-demografici. Minimarketurile si magazinele de tip discount sunt mai degraba alegerea persoanelor din orase mici sau a varstnicilor, pe cand magazinele de tip Plafar si farmaciile inregistreaza procente mici de mentionare, de 8% si respectiv 4%, fiind optiunea femeilor si a celor cu venituri si educatie la un nivel superior. Vrei mai multe informatii? Descarca studiul integral de AICI. [5] Pagina 6 din 7

Articole Asemănătoare Source URL: https://www.magazinulprogresiv.ro/articles/notorietateridicata-dar-prezenta-modesta-cosul-de-cumparaturi Legături [1] https://www.magazinulprogresiv.ro/sites/default/files/article/images/ Cons-01_5.jpg [2] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_142/thum bnail/../cons-gr-01-mare.jpg [3] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_142/thum bnail/../cons-gr-02-mare.jpg [4] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_142/thum bnail/../cons-gr-03-mare.jpg [5] https://www.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_142/studiu _alimente_dietetice.pdf Pagina 7 din 7