Consumatorii dau propria definitie categoriei bio

Documente similare
Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi

Specificul categoriei favorizeaza achizitia din magazinele de proximitate

Gustarea intre mese, principala ocazie de consum

Doar 7% dintre romani nu sunt ingrijorati de efectele actualei crize economice

Obiceiuri de consum privind fructele si legumele proaspete

Pofta este principalul impuls de consum pentru snackuri

Produsele universale domina in obiceiurile de ingrijire a gospodariei

Cumparatorii europeni vor comert multiformat

Retailul modern atrage cea mai mare parte a platilor cu cardul

Produsele de igiena feminina, cunoscute de noua din zece femei

Bio, o categorie plasată între confuzia consumatorilor și câștigul jucătorilor specializați

Consumatorul de dropsuri pentru improspatarea respiratiei este atent la beneficii

Investitiile cresc doar in comertul de proximitate

Aproape 84% dintre români cumpără din supermarketuri, hypermarketuri, cash&carry și magazine de discount - studiu

Băcănia Fermierului sau retailul în era businessului cu scop

Lidl, salt spectaculos in topul investitorilor in publicitate

Ce linii trasează L’Oréal pentru divizia de mass-market

Decalajele intre Bucuresti si restul tarii se accentueaza in retailul modern

Finalul lui 2008 a adus cresteri de preturi

Cramele de vinuri, un business care se dezvolta

Hajek, Henkel: „România este un tigru al Balcanilor”

Marii producatori se bat pe o categorie de 23 milioane euro

Carrefour Brașov, cel mai ieftin magazin din centrul și nordul țării în luna mai

„Casa mea” a devenit mai primitoare

Cum abordează retailul noua generație de antreprenori?

Criza a mutat procesul de infrumusetare de la salon in casa

Produsele pentru protecție solară nu reuşesc să rămână la raft în extrasezon

Cardurile de cumparaturi, un instrument util pentru magazinul tau

Cum arata tehnologiile viitorului in retail?

Dificultatile economice sunt testul de loialitate fata de brand

Primele reacții din comerțul independent după reducerea TVA

Hypermarketurile, amenintate de formatele mai mici de magazine

Retailul independent a pierdut de magazine

Radiografia distributiei in sudul tarii

Bătrânu’ Sas, carmangeria care vrea să treacă pragul de 1 milion de euro

Slide 1

Cafea

Cum are de gând să-și păstreze poziția liderul pieței de înghețată

Un pariu de de euro pe produsele traditionale

Strategia pașilor mărunți pe piața biscuiților dulci

Exista crestere si dincolo de retailul modern?

Carne proaspata: scad autoconsumul si importurile

Radiografia distributiei in Transilvania

Specializarea, viitorul produselor pentru epilat

Rețeaua MOL dublează miza pe convenience food

Frederic Bellon, Auchan: „Îmi doresc un comerț mai spectaculos pentru client”

Producatori cu game complexe si consumatori pragmatici

CUPRINS UNITATEA 1 PRODUSE ALIMENTARE Alimentaţia omului, satisfacerea nevoii de hrană Alimente de origine minerală Alimente

"Shop&Go-ul" orasului Targu Jiu

Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi

Simona Potecu, Mondelez România: „Avem semnale bune din retailul modern pentru finalul de an”

Cu ce scenarii lucrează cel mai mare producător român de cosmetice

SIAL 2008

Retailul independent, una dintre prioritățile de viitor ale Mogyi

PowerPoint Presentation

Mihai Georgescu, Kandia: „Suntem pe un teritoriu pozitiv”

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania

Studiu de calibrare a produsului “ZF - Simulator de business”

Radiografia distributiei in Moldova

Activitatile BTL trec de la pret la zona emotionala a cumparatorului

Penny Market este retailerul cu cel mai mare volum de publicitate, în primul trimestru al anului 2013 Potrivit mediatrust, unul dintre cei mai importa

Noile tehnologii duc experienta de cumparaturi la un alt nivel

Kaufland, pariu de 200 de milioane de euro pe creștere în 2018

Trendul descendent continua: piata berii a inregistrat in 2010 o scadere de 3,5%

Dilema consumatorului: mai ieftin si/sau mai putin?

Ce generează valoare în industria de retail?

Care este miza preluarii retelei Real din regiune de catre Auchan?

In sprijinul cresterii traficului si crearii impulsului de cumparare

Aprozar La Strada, un business fără mofturi [GALERIE FOTO]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI CENTRUL DE CONSILIERE și ORIENTARE IN CARIERĂ Str. Mihail Moxa, nr. 5-7, sala 3003, Sector 1, București www

E-urile: cat de permisiva este legislatia romaneasca?

Esplanada Academie.cdr

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii

Valorile brandului si valorile oamenilor - cum sa le aliniem?

PowerPoint Presentation

FIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO

Cum interacționează shopperii cu raftul din hypermarket

REZUMAT În această lucrare am studiat aspecte legate de cultura, etica și identitatea socială a profesiei contabile din România. Am cercetat motivația

Leonidas, un brand international dar un business de familie

Pacton, Profi: „Ne dorim să ajungem la 500 de magazine anul viitor”

Harta mortalității infantile: sunt județe unde rata mortalității la copiii sub un an e de aproape trei ori mai mare decât în altele În Botoșani și Căl

Grafice romana martie 2004.xls

"Se pune prea mult accent pe pret si se neglijeaza alte tactici de diferentiere"

Crestere de doua cifre, dezideratul jucatorilor

Inteligența artificială, vârful de lance al inovației în retail

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc

Tikhonov, Ursus: “Ne aşteptăm la o dinamică pozitivă a pieţei în 2017”

Legume congelate

Ce așteptări au retailerii independenți de la vară

[P] Marco Salort, CHEP Europe: Construim un supply chain pentru viitor, pornind de la consumator

Rezultate financiare trimestrul III 2009 Imaginea generala pe care o avem asupra rezultatelor celui de-al treilea trimestru este conform

Romanii si Agricultura.cdr

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

Deloitte

GfKPress_Template_A4_2007

SANTE/11059/2016-EN Rev. 2

PLMA 2015: marca privată, între inovație și disrupție

PowerPoint Presentation

Transcriere:

Consumatorii dau propria definitie categoriei bio 09 May 2014 de Alina Stancu [1] Produsele bio sunt asociate cu produsele achizitionate din piata sau direct de la sursa, in viziunea consumatorului roman bio fiind o declinare pentru natural sau traditional. Asa se explica si gradul mare de penetrare al acestei categorii in consum: pana in prezent, 40% dintre romani declara ca au cumparat cel putin o data un produs bio, dupa cum arata studiul realizat de compania de cercetare Ipsos Research Romania exclusiv pentru revista Magazinul Progresiv. Pagina 1 din 9

Pentru a putea vorbi despre produsele bio si despre cum privesc consumatorii aceasta categorie, este necesar sa avem in vedere trei aspecte: stilul alimentar al romanilor, tipul alimentatiei adoptate de consumatori si stilul de viata. Romanii sunt un popor care adopta o dieta sau un regim doar atunci cand sunt nevoiti sa o faca, fie din cauza unor probleme de sanatate, fie din dorinta de a-si imbunatati aspectul fizic. Aproximativ 90% dintre romanii cu varsta sub 35 de ani au o alimentatie lipsita de restrictii, in care dietele sau regimurile alimentare nu se regasesc. Insa odata cu inaintarea in varsta si cu aparitia problemelor de sanatate, procentul scade pana la 78% in segmentul de varsta 55-65 de ani. [2]Femeile sunt cele care tin diete ocazionale, in proportie de 28%, in special pentru a-si reduce sau mentine greutatea. In prezent, 9% dintre romani sunt nevoiti sa tina un regim alimentar special pentru a-si mentine starea de sanatate. Ponderea acestor persoane creste odata cu inaintarea in varsta: astfel, aproximativ unu din cinci romani cu varsta peste 55 de ani declara ca au adoptat o alimentatie restrictiva. In ceea ce priveste tipul alimentatiei adoptate de consumatori, se poate observa ca predomina alimentatia omnivora, fara niciun fel de restrictii. De asemenea, 80% dintre romani au declarat ca aleg sa consume mancare gatita in casa atunci cand au ocazia, potrivit studiului Ipsos Research Romania. Din cercetare mai aflam ca, la nivel declarativ, aproximativ trei sferturi dintre consumatori sunt adeptii unui stil de Pagina 2 din 9

viata sanatos. In cazul romanilor, teama de imbolnavire este cea care a dus la adoptarea in ultimii ani a unui nou stil de viata, trendul de stil de viata sanatos. Acesta se traduce prin produse de cea mai buna calitate, mancare si produse cat mai sanatoase, nu neaparat din nevoia de a se simti mai bine in pielea lor, ci de a preveni aparitia problemelor de sanatate. In acest curent se incadreaza si produsele bio care si-au facut astfel aparitia in viata romanilor. Trendul well being (stare de bine n.r.) din afara a intrat in Romania intr-un mod specific, pliat pe ADN-ul nostru cultural. Daca in alte culturi stilul de viata sanatos este adoptat pentru a te simti bine in propria piele, in cazul romanilor motivatia pentru cautarea unei alimentatii sanatoase este mai degraba defensiva, venind din teama de a nu se imbolnavi, explica Loredana Ionel, Head of Business Development la Ipsos Research Romania. Conform Studiului Ipsos Research Romania, in perceptia consumatorilor produsele bio reprezinta acel produs 100% natural care este mai sanatos fata de altele din aceeasi categorie. De asemenea, o treime dintre romani asociaza produsul bio cu acele produse obtinute direct de la tarani sau de la agricultori, cu cele ecologice sau cu produsele care nu contin conservanti/aditivi/alte substante chimice. Doar 6% dintre consumatori declara ca nu au auzit de aceste produse sau ca nu stiu ce reprezinta conceptul bio. Interesant este faptul ca trei sferturi dintre cei care au auzit de produsele bio nu pot mentiona nicio marca, principalul motiv fiind asocierea produselor bio cu cele cumparate de la sursa, de la agricultori sau procesatori traditionali. Dintre brandurile bio mentionate de consumatorii din categorie se remarca LaDorna, Fares, SanoVita si Napolact, mai arata studiul Ipsos Research Romania. Personificarea produsului bio Pagina 3 din 9

[3]Pentru a avea o imagine cat mai completa a perceptiei asupra categoriei, studiul Ipsos Research a provocat consumatorii sa se gandeasca la conceptul de produs bio ca la o persoana. Avatarul produsului bio reiesit astfel este o persoana de incredere, preocupata de sanatate, si familista. In ciuda faptului ca acest tip de produs isi asuma un rol defensiv in viata consumatorului roman, facand parte din suita obiceiurilor de consum ce previn o conditie medicala precara, imaginea sa este una pozitiva si poate fi capitalizata in comunicare. Familia este unul din punctele centrale in viata romanilor, iar grija pentru bunastarea acesteia depaseste de multe ori orice alte preocupari. Exista o atentie sporita vis-a-vis de conditiile in care sunt crescuti copiii, ceea ce face ca produsele bio sa aiba o sansa mai mare de a intra in gospodarii atat in alimentatie, cat si in categorii de Pagina 4 din 9

ingrijire, puncteaza Loredana Ionel. Publicul tinta al produselor bio [4]Produsele bio castiga teren in randul femeilor tinere (25-34 ani) cu educatie la un nivel peste medie care traiesc in marile orase si sunt preocupate de sanatatea si aspectul lor fizic. Pana in prezent, 40% dintre romani au cumparat cel putin o data un produs bio. Procentul mare se poate explica si din faptul ca o parte dintre romani considera produs bio inclusiv produsele din piata/de la tarani, care nu au neaparat un document de certificare bio. Dintre acestia, jumatate cumpara in mod regulat (cel putin o data pe luna) un produs bio, iar 43% dintre romani si-au declarat intentia de a cumpara produse bio in urmatoarele sase luni. Pretul, principala bariera de achizitie Pagina 5 din 9

Faptul ca produsele bio sunt considerate foarte sanatoase este principalul motiv pentru care romanii isi doresc sa le cumpere sau sa le consume. De asemenea, ideea ca sunt produse 100% naturale si de calitate reprezinta doua aspecte importante, fiind mentionate de 6 din 10, respectiv 5 din 10 consumatori de produse bio, mai arata studiul Ipsos Research. [5]Pretul ramane totusi principala bariera in achizitie, fiind mentionat de aproximativ jumatate dintre romanii care nu intentioneaza sa cumpere astfel de produse. Lipsa de incredere in autenticitatea produselor este o alta bariera importanta, pe care toti producatorii ar trebui sa se concentreze in comunicare, astfel incat ea sa fie inlaturata. Alte aspecte mentionate de respondentii care nu au cumparat sau nu mai doresc sa cumpere produse bio sunt: faptul ca nu sunt usor de gasit in magazine, gustul mai putin intens, comparativ cu cel al produselor non-bio, lipsa unor informatii de pe eticheta, termenul redus de valabilitate, numarul redus de magazine care comercializeaza astfel de produse, lipsa diversificarii gamei de produse la raftul bio. Referitor la pret, aproximativ unu din 10 romani declara ca nu cunoaste pretul produselor alimentare bio, in timp ce in cazul produselor nealimentare unu din patru romani sustine ca nu poate evalua diferenta de pret dintre un produs bio si unul non-bio 82% dintre cei care cunosc preturile considera ca produsele alimentare bio sunt, in medie, mai scumpe cu 77% fata de produsele non-bio. Pagina 6 din 9

Frecventa si locul de cumparare [6]In top cinci cele mai cumparate produse bio se afla lactatele (cumparate de aproximativ 7 din 10 respondenti), ouale si legumele (6 din 10), fructele proaspete (jumatate dintre consumatori) si carnea (4 din 10). La polul opus se situeaza ceaiurile, produsele pentru ingrijirea bebelusilor, cosmeticele si produsele de ingrijire personala, produsele de curatenie pentru locuinta si hainele din fibre naturale, cumparate de mai putin de 10% dintre romani. Clasamentul se pastreaza si daca vorbim despre frecventa de cumparare a produselor bio, pe primele pozitii situandu-se lactatele, fructele, legumele si produsele de panificatie, achizitionate saptamanal. O frecventa mai redusa de cumparare este inregistrata in dreptul categoriilor oua, carne si ceaiuri (achizitionate, in medie, o data la doua saptamani) si pentru cereale/seminte, cosmetice si dulciuri (o data pe luna). In ceea ce priveste locul de cumparare a produselor bio, sursele Pagina 7 din 9

traditionale de aprovizionare (pietele agroalimentare sau aprovizionarea de la rude/cunostinte) au o importanta similara cu cea a comertului modern, in ansamblul categoriei. Primele dintre acestea sunt alese in special pentru achizitia alimentelor proaspete, precum fructe, legume, lactate si carne. Alimentele ambalate (painea, dulciurile) sunt achizitionate preponderent din lanturile de supermarketuri sau de hypermarketuri, iar semintele/cerealele, ceaiurile, hainele din fibre naturale, produsele pentru ingrijirea bebelusilor sunt cumparate fie din magazinele Plafar, fie din magazine specializate de produse bio sau de pe internet. 4 din 5 consumatori aleg marca in fata raftului [7]In cazul alegerii marcilor bio, decizia de cumparare se ia de cele mai multe ori direct la raftul special amenajat, doar unu din cinci cumparatori avand stabilit brandul pe care vrea sa-l cumpere inainte de a ajunge la raftul bio, mai arata studiul Ipsos Research. Pe langa pret, informatiile de pe ambalaj fac diferenta atunci cand romanii aleg intre marcile de produse bio acestea trebuie sa faca referire la calitatea lor si la faptul ca sunt 100% naturale. Tara de provenienta nu este un criteriu esential pentru consumatorii din categorie. De asemenea, aproximativ jumatate dintre cumparatori nu cauta activ noutati legate de marcile de produse bio, ci aleg in functie de ce gasesc la raft. Cand vine vorba de categoria bio, consumatorii romani se bazeaza in principal pe informatiile obtinute de la cei apropiati, raftul jucand un rol secundar in acesta privinta. Cercetarea Ipsos Research Romania a fost realizata pe un esantion de 1.200 de persoane cu varsta intre 18-64 de ani, reprezentativ la nivel national, in urban si in rural. Culegerea datelor s-a realizat prin metoda Pagina 8 din 9

CAPI (interviuri asistate pe calculator n.r.), iar interviurile au avut loc fata-in-fata la domiciliul respondentilor. Articole Asemănătoare Source URL: https://www.magazinulprogresiv.ro/articles/consumatoriidau-propria-definitie-categoriei-bio Legături [1] https://www.magazinulprogresiv.ro/sites/default/files/article/images/ cons-01_14.jpg [2] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-01-mare.jpg [3] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-02-mare.jpg [4] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-03-mare.jpg [5] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-04-mare.jpg [6] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-05-mare.jpg [7] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_174/thum bnail/../cons-gr-06-mare.jpg Pagina 9 din 9