Economie Teste de tip grilă pentru admitere 1. În economie, nevoile reprezintă: a. greutățile cu care se confruntă un grup de indivizi b. diferența negativă dintre venituri și cheltuieli c. totalitatea dorințelor, așteptărilor, cerințelor, la nivel de grup, individ sau societate în ansamblu d. situația în care un producător rămâne fără stocuri de materii prime e. situația în care un antreprenor rămâne fără capital 2. Nevoia unui individ de realizare profesională se încadrează în categoria: a. nevoilor complexe b. nevoilor elementare c. nevoilor de serviciu d. nevoilor sociale e. nevoilor de bani 3. Caracterul concurențial al nevoilor în economie, presupune: a. că va fi aleasă întotdeauna cea mai mare nevoie b. satisfacerea unei nevoi presupune sacrificarea alteia c. că nevoile sociale sunt satisfăcute cu prioritate d. că alegerea nevoilor se face prin licitație publică e. că va învinge întotdeauna cel mai bun 4. Caracterul complementar al nevoilor în economie, presupune: a. că satisfacerea unei nevoi implică și acoperirea altora a. că satisfacerea unei nevoi implică renunțarea la altele b. că dacă nu putem satisface o nevoie, înseamnă c. că nu putem satisfice nicio alta d. că dacă nu avem destui bani, nu putem satisfice nicio nevoie e. că dacă un partener de afaceri are necazuri, trebuie ajutat 5. Bunurile libere reprezintă: a. bunurile care se oferă gratis atunci când cumparăm o anumită marfă (zahăr la cafea) b. bunurile oferite de natură, la care avem acces după nevoie, în mod gratuit și sunt virtual nelimitate c. bunurile care nu au sechestru pe ele d. bunurile care pot fi alese direct din raft de către clienți e. bunurile care se vând la liber, fără licență 6. Bunurile economice reprezintă: a. acele bunuri insuficiente în raport cu nevoile, la a. care avem acces cu un anumit efort b. acele bunuri pe care le produc zilnic firmele în cadrul procesului de producție c. bunurile la care trebuie să se facă economie, fiind rare d. bunurile din evidențele contabile ale firmelor vânzătoare e. bunurile de pe rafturile magazinelor alimentare 7. Pâinea cumpărată de la brutărie este: a. un bun economic complementar, fiindcă se consumă împreună cu alte alimente b. un bun economic marfar c. un bun economic nonmarfar d. un bun economic nelimitat e. un bun economic indispensabil 8. Sunt clasificate drept resurse neregenerabile: a. resursele epuizabile, cum ar fi petrolul, cărbunii ș.a. b. resursele naturale precum pământul, apa, ș.a. c. resursele epuizabile, cum ar fi calculatoarele, pâinea d. resursele fără de care nicio activitate nu este posibilă e. resursele care nu se dezvoltă dacă nu sunt îngrijite 9. Caracteristica fundamentală a tuturor resurselor economice este: a. caracterul lor nonmarfar, adică nu se pot procura decât dacă ai suficienți bani b. caracterul lor dinamic și nelimitat c. caracterul lor limitat, adică insuficiența în raport cu nevoile d. caracterul lor concurențial e. caracterul lor neregenerabil 10. Problema fundamentală a economiei este: a. că trebuie predată încă de la grădiniță b. utilizarea eficientă a resurselor c. banii colectați din impozite nu sunt mai mulți d. prețurile cresc mereu e. că mereu apar greutăți economice
11. Costul de oportunitate reprezintă: a. alocarea resurselor în producție funcție de termenul de expirare b. alocarea resurselor unui județ funcție de nevoile sociale c. metoda de alocare a resurselor în funcție de preț d. cea mai bună alternativă de alocare a resurselor disponibile sacrificată în favoarea alternativei alese e. când un investitor gasește un proiect bun în care să investească 12. Indicatorul economic este: a. expresia cantitativă sau calitativă a rezultatelor activității economice b. măsurarea, cântărirea unor stocuri din magaziile firmelor c. raportarea contabilă zilnică d. obligativitatea firmelor de a încheia bilanț contabil e. rezumatul știrilor economice 13. Indicele exprimă: a. ceea ce indică managerul unei firme să se facă într-o zi b. de câte ori se modifică o variabilă de la o perioadă la alta c. expresia în valoare absolută a inflației d. rezultatul rulajului creditor al unui cont în comparație cu soldul final e. măsura în care activul este egal cu pasivul 14. Dacă venitul crește cu 30%, indicele de modificare a venitului este egal cu: a. 1,3 b. 13 c. 13% d. -1,3 e. 130% 15. Macroeconomia este ramura economiei care studiază: a. comportamentul firmelor din țările mari b. comportamentul oamenilor de afaceri cu capitaluri peste 1.000.000 lei c. comportamentul agregat al unităților economice, la nivelul economiei naționale d. comportamentul unităților economice, la nivel mondial 16. Microeconomia este ramura economiei care studiază: a. comportamentul unităților economice individuale b. ceea ce se întâmplă în fiecare ramură de activitate a industriei c. comportamentul agregat al unităților economice, la nivelul U.E. d. comportamentul agregat al unităților economice din țările mici f. niciuna dintre variantele de mai sus 17. Pe măsură ce se renunță tot mai mult la un bun în favoarea producerii altui bun, costul de oportunitate este: a. crescător b. descrescător c. zero d. infinit 18. Proprietatea privată dominantă este una dintre trăsăturile fundamentale ale: a. țărilor dominante econonomic b. economiei de piață c. economiilor care au apus d. economiilor din zonele răsăritene e. economiilor viitorului 19. Tranzacțiile economice se realizează: a. în majoritatea lor prin intermediul banilor b. în majoritatea lor prin intermediul schimburilor c. în majoritatea lor prin intermediul cardurilor d. în majoritatea lor prin intermediul Bitcoin 20. Circuitul economic reprezintă: a. parcursul pe care îl parcurg bunurile publice de la producător la consummator b. parcursul pe care îl parcurg bunurile private de la producător la consummator c. ansamblul fluxurilor reale și monetare din economie d. ansamblul fluxurilor reale, din care se deduc cele monetare e. pașii pe care trebuie să-i parcurgă o firmă spre profit 21. Proprietatea reprezintă: a. un raport social, stabilit între unitățile economice, cu privire la bunurile economice create sau existente în societate b. în toate cazurile un bun imobiliar c. în toate cazurile un bun mobiliar d. în toate cazurile un bun imobiliar, pe care se pot afla și bunuri mobiliare e. scopul principal al oricărui antreprenor 2
22. Dreptul de uzufruct permite proprietarului să: a. decidă cu privire la bunul economic b. folosească bunul economic, plătind o rentă c. beneficieze de veniturile aduse de obiectul proprietății d. vândă neângrădit bunul economic e. lase moștenire bunul 23. Când vindeți casa în care locuiți, pierdeți: a. cheile locuinței b. numai posesiunea c. proprietatea d. doar dispoziția și posesiunea e. bani, dacă nu negociați bine 24. Când statul face achiziții publice pentru armată, el face parte din următoarea categorie de agenți economici: a. administrație publică b. menaje c. administrație privată d. nu face parte din categoria agenți economici e. administrație public-privată 25. Utilitatea economică este subiectivă, adică: a. persoana care apreciază bunul respectiv este lipsită de obiectivitate b. avem de a face cu o evaluare subiectivă a valorii bunului c. depinde de cel care o apreciază, de preferințele, gusturile și venitul consumatorului d. are la bază conștiința consumatorului 26. Utilitatea marginală reprezintă: a. procesul prin care un individ consumă un bun care nu îi era util b. satisfacția totală resimțită de un consummator dat prin consumul unei anumite cantități dintrun produs c. satisfacția suplimentară obținută de un individ atunci când consumă o cantitate suplimentară dintr-un bun d. satisfacția obținută după consumul primului pahar cu apă e. satisfacția obținută de un individ atunci când consumă o cantitate foarte mare dintr-un bun fără să-i fie rău 27. Unitatea de măsură pentru utilitatea economică este: a. utili b. machi c. lei d. lumeni e. megawați 28. Când utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare: a. utilitatea totală crește cu o rată descrescătoare b. utiltatea totală crește cu o rată constantă c. utilitatea totală scade cu o rată descrescătoare d. utilitatea totală rămâne constantă 29. Raționalitatea în consum înseamnă să: a. consumăm rațional b. maximizăm satisfacția, cu venitul pe care îl avem c. consumăm numai din producție proprie d. consumăm numai produse românești e. consumăm întotdeauna cele mai ieftine produse 30. Bunurile substituibile sunt: a. acele bunuri care satisfac concomitent aceeași nevoie b. acele bunuri care satisfac nevoi diferite de consum c. acele bunuri care satisfac împreună aceeași nevoie d. acele bunuri care satisfac alternativ aceeași nevoie e. acele bunuri de care nimeni nu are nevoie 31. Bunurile complementare sunt: a. bunurile care satisfac împreună nevoi diferite b. bunurile care satisfac împreună aceeași nevoie c. bunurile care satisfac nevoi cu buget redus d. bunurile care satisfac nevoi sociale 32. Când utilitatea totală este maximă, atunci: a. utilitatea marginală este crescătoare b. utilitatea marginală este descrescătoare c. utilitatea marginală este zero d. utilitatea marginală este negativă 33. Atunci când un individ consumă în mod succesiv unități din același bun, utilitatea totală: a. nu se modifică b. scade cu o rată crescătoare c. crește cu o rată crescătoare d. crește cu o rată descrescătoare 34. Atunci când utilitatea marginală este negativă, utilitatea totală: a. crește cu o rată crescătoare b. nu se modifică c. este negativă d. scade e. crește cu o rată descrescătoare 3
35. Care din următoarele bunuri sunt complementare? a. apa minerală și apa plată b. zahărul și mierea c. untul și pâinea d. pantofii și ghetele e. cozonacul și checul 36. Factorul de producție muncă este, în raport cu timpul de producție consumat: a. neregenerabil b. regenerabil c. recuperabil d. nerecuperabil e. ineficient 37. Capitalul tehnic consumat este sinonim cu noțiunile: a. bunuri de producție folosite b. mijloace de producție consummate c. capital fix utilizat și capital circulant consumat d. capital fix și circulant utilizate e. investiții efectuate 38. Pământul ca factor de producție este: a. recuperabil b. substituibil c. un bun de producție în agricultură d. un neofactor cu suprafață limitată e. un neofactor agrar 39. Utilizarea eficientă a factorilor de producție nu este determinată de: a. caracterul limitat al factorilor de producție în rapot cu nevoile b. necesitatea protejării mediului natural c. creșterea exigenței oamenilor privind calitatea bunurilor d. tendința de ieftinire a factorilor de producție e. faptul că inflația este în creștere 40. Nivelul și evoluția productivității nu depind de: a. condițiile tehnice de producție b. competența profesională a muncitorilor c. calitățile întreprinzătorului d. reducerea costurilor e. numărul de salariați care lucrează 41. Creșterea productivității medii a muncii determină: a. sporirea dependenței economice față de alte țări b. scăderea timpilui liber c. sporirea salariului d. creșterea prețurilor e. creșterea costurilor 42. Productivitatea medie a pământului: a. crește indiferent de condițiile naturale b. crește vara indiferent de producție c. reflectă rentabilitatea pământului d. este influențată de cererea de produse agricole este mai mare când nu este secetă 43. Activitatea unei firme este apreciată ca eficientă când: a. productivitatea medie este mai mare decât productivitatea marginală b. dinamica productivității în funcție de lucrători devansează dinamica salariilor c. cifra de afaceri este maximă d. dinamica salariilor devansează dinamica productivității funcție de lucrători e. departamentul de marketing este bun 44. Ce se întâmplă cu diferitele costuri dacă o firmă nu produce nimic (Q=0)? a. costurile fixe sunt egale cu costurile variabile b. costurile fixe sunt egale cu zero c. costurile variabile sunt egale cu zero d. costurile totale sunt egale cu costurile variabile e. costurile cu aprovizionarea sunt egale cu zero 45. Sunt în același timp costuri materiale și variabile, costurile cu: a. iluminatul firmei b. amortizarea c. plata salariaților productivi d. materii prime, materiale, combustibili e. aprovizionarea cu utilaje 46. Cea mai importanta cale de reducere a costurilor este: a. promovarea progresului tehnic b. achiziționarea mai ieftină a factorilor de producție c. perfecționarea pregătirii profesionale d. creșterea productivității muncii e. relații tradiționale bune cu furnizorii 47. În perioada anterioară, costurile totale CT=100 u.m. și a crescut cu 50% în condițiile sporirii producției de 3 ori față de perioada anterioară, când era de 10 bucăți. Costul marginal este de: a. 2,5 u.m. b. 0,4 u,m. c. 2 u.m. d. 0,5 u.m. e. 0,1 u.m. 48. Printre factorii care influențează invers proporțional profitul, enumerăm: a. prețul de vânzare b. producția c. durata de rotație a capitalului d. încasările firmei e. amortizarea 4
49. Profitul nu poate fi considerat: a. recompensă pentru riscul asumat de întreprinzător b. venitul factorului de producție pământ c. recompensă pentru abilitatea antreprenorială d. venitul factorului de producție capital e. sursă de dezvoltare pentru întreprinzător 50. Profitul normal: a. este egal cu costul de oportunitate b. este egal cu profitul economic c. este mai mare decât profitul economic d. este egal cu costul explicit e. este egal cu costurile totale 51. Piața este principala instituție a economiei libere, concurențiale sau de piață. Piața este: a. locul fizic de întâlnire între cumpărători și vânzători b. locul de întâlnire a cererii cu oferta c. locul identificat exact în timp și spațiu pentru tranzacții între clienți d. locul bine delimitat în care agenții economici activează după principiile lor e. locul exact unde se manifestă concurența acerbă 52. Piața este definită ca un spațiu economic în care agenții economici stabilesc relații în vederea: a. explorării potențialului economic b. dezvoltării cooperării c. realizării schimbului de bunuri și servicii d. realizării profitului indiferent de mijloace e. obținerii de rezultate reciproc avantajoase 53. Vânzătorii sunt purtători ai ofertei de bunuri. Interesul lor este să: a. ajute la dezvoltarea pieței libere b. obțină profit indiferent de necesarul de factori a. de producție considerat nelimitat b. obțină un preț de echilibru reciproc avantajos c. evite conflictele comerciale d. să realizeze un profit cât mai ridicat având la dispoziție resurse și factori de producție limitați 54. Cumpărătorii sunt purtători ai cererii. Atunci când iau decizii pe piață, cumpărătorii-consumatori urmăresc la rândul lor: a. să-și utilizeze veniturile limitate, astfel încât satisfacția obținută să fie maximă b. să-și utilizeze veniturile nelimitate, astfel încât satisfacția obținută să fie maximă c. să-si utilizeze veniturile nelimitate, astfel încât satisfacția obținută să fie minima d. să-și utilizeze veniturile limitate, astfel încât satisfacția obținută să fie minima e. să-și utilizeze veniturile limitate pentru asigurarea echilibrului pieței. 55. Dacă cererea este mai mare decât oferta, atunci: a. producătorii se coalizează b. producătorii măresc prețul și/sau cantitățile oferite c. producătorii formează obligatoriu un oligopol d. producătorii reduc prețul și/sau cantitățile oferite e. producătorii măresc prețul și reduc cantitățile oferite 56. Dacă cererea este mai mică decât oferta, atunci: a. producătorii își restrâng producția și/sau scad prețurile b. producătorii formează un cartel c. producătorii își restrâng producția și cresc prețurile d. producătorii își măresc producția și/sau cresc prețurile e. producătorii își măresc producția și scad prețurile 57. Un preț mare poate indica faptul că marfa respectivă este: a. puțin valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor fi stimulați să producă și să vândă mai mult. b. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii nu vor fi stimulați să producă și să vândă mai mult. c. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor fi stimulați să nu producă și să vândă mai puțin. d. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor fi stimulați să producă și să vândă mai mult. e. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor fi stimulați să producă și să vândă mai puțin. 58. Un preț mic poate fi rezultatul: a. situației economice a producătorului indifferent de nivelul cererii b. prețuirii scăzute acordate de cumpărători mărfii respective c. atractivității ofertei în condiția unei piețe de monopol d. dorinței producătorului de a vinde cât mai puțin e. prețuirii ridicate acordate de cumpărători produsului respectiv 59. Un nivel dat al prețului determină: a. deciziile referitoare la cantitățile cerute și oferite, respectiv raportul cerere-ofertă b. deciziile referitoare doar la cantitățile oferite, respectiv raportul cerere-ofertă c. deciziile referitoare doar la cantitățile cerute, respectiv raportul cerere-ofertă d. deciziile referitoare la cantitățile cerute și oferite, respectiv raportul exces de cereredeficit de ofertă e. deciziile referitoare la cantitățile cerute și oferite, respectiv raportul deficit de cerereexces de ofertă 5
60. La preț mai mic decât prețul de echilibru: a. mai puțini consumatori vor dori să cumpere o cantitate mai mare din marfa respectivă, dar mai puțini vânzători vor fi dispuși să vândă b. mai mulți consumatori vor dori să cumpere o cantitate mai mare din marfa respectivă, dar mai puțini vânzători vor fi dispuși să vândă c. mai mulți consumatori vor dori să cumpere o cantitate mai mare din marfa respectivă, dar mai mulți vânzători vor fi dispuși să vândă d. mai puțini consumatori vor dori să cumpere o cantitate mai mare din marfa respectivă, dar mai mulți vânzători vor fi dispuși să vândă e. apare un exces de ofertă 61. La un preț mai mare decât prețul de echilibru: a. mai puțini producători vor fi dispuși să vândă o cantitate mai mare de marfă, dar mai puțini consumatori vor fi dispuși să cumpere b. mai putini producători vor fi dispuși să vândă o cantitate mai mare de marfă, dar mai mulți consumatori vor fi dispuși să cumpere c. mai mulți producători vor fi dispuși să vândă o cantitate mai mare de marfă dar mai puțini consumatori vor fi dispuși să cumpere d. mai mulți producători vor fi dispuși sa vândă o cantitate mai mică de marfă, dar mai puțini consumatori vor fi dispuși să cumpere e. mai mulți producători vor fi dispuși să vândă o cantitate mai mare de marfă, dar mai mulți consumatori vor fi dispuși să cumpere 62. Excesul de cerere apare atunci când: a. oferta > cererea, adică atunci când prețul este mai mic decât prețul de echilibru b. oferta < cererea, adică atunci când prețul este mai mare decât prețul de echilibru c. oferta > cererea, adică atunci când prețul este mai mare decât prețul de echilibru; d. oferta < cererea, adică atunci când prețul este mai mic decât prețul de echilibru e. oferta < cererea, adică atunci când prețul este egal cu prețul de echilibru 63. Excesul de oferta există când: a. oferta < cererea, adică atunci când prețul este mai mare decât prețul de echilibru b. oferta > cererea, adică atunci când prețul este mai mic decât prețul de echilibru c. oferta < cererea, adică atunci când prețul este mai mic decât prețul de echilibru d. oferta > cererea, adică atunci când prețul este mai mare decât prețul de echilibru e. oferta > cererea, adică atunci când prețul este egal cu prețul de echilibru 64. Prețul de echilibru este acel preț la care: a. cererea și oferta satisfăcute sunt egale și minime b. cerrea și oferta satisfăcute sunt egale și maxime c. cererea și oferta satisfăcute sunt inegale și maxime d. cererea și oferta satisfăcute nu sunt egale și maxime e. există și exces de ofertă și exces de cerere 65. Să presupunem că pe piață de înghețată o căldură neașteptată pentru luna mai a determinat consumatorii să cumpere mai multă înghețată pe zi. Oferta presupunem că este neschimbată. În aceste condiții, cererea de înghețată crește, curba cererii se deplasează la: a. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de echilibru cresc b. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de echilibru scad c. stânga și de aceea prețul și cantitatea de echilibru cresc d. stânga și de aceea prețul și cantitatea de echilibru scad e. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de echilibru nu se modifică 66. Necesarul de masă monetară pentru tranzacții este: a. invers proporțional cu cererea sau valoarea bunurilor care trebuie tranzacționate și direct proporțional cu viteza de rotație a banilor b. direct proporțional cu cererea sau valoarea bunurilor care trebuie tranzacționate și invers proporțional cu oferta de bani c. direct proporțional cu cererea sau valoarea bunurilor care trebuie tranzacționate și invers proporțional cu viteza de rotație a banilor d. direct proporțional cu cererea sau valoarea bunurilor care trebuie tranzacționate și invers proporțional cu masa monetară în circulație e. direct proporțional cu necesarul de finanțare eligibilă 67. Masa monetară cuprinde mai multe componente. Cele mai importante sunt: a. banii din conturile băncii centrale b. banii cash din tezaurul băncii centrale c. numerarul în afara sistemului bancar d. banii cash sau numerar și banii scripturali e. economiile populației 6
68. Se presupune că depunem la bancă într-un depozit bancar suma de 1000 lei. Banca plătește la finalul fiecărui an câte 5% pe an dobândă pentru soldul existent la bancă în anul respectiv. Presupunând că nu sunt retrageri înainte de 2 ani și nici nu se percep comisioane, atunci în al doilea an banca va acorda o dobândă: a. la fel ca în primul an b. mai mare decât în primul an c. mai mica decât în primul an d. 50 lei e. 100 lei 69. Să presupunem că luăm un credit bancar pe termen de 3 ani în sumă de 120.000 lei. Dacă dobânda percepută de bancă anual este de 16% pe an și se adaugă la soldul creditului la finele fiecăruia dintre cei 3 ani, presupunând că nu avem comisioane și nici nu rambursăm nimic din acest credit, atunci care este suma de dobândă pe care trebuie să o plătim băncii la finele celui de al treilea an? a. 36.000 lei b. 28.000 lei c. 68.000 lei d. 67.307,52 lei e. 74.000 lei 70. Să presupunem că vă împrumutați cu 1000 lei pe termen de 2 ani cu o dobândă de 15% pe an și restituiți în fiecare an jumătate din credit, plătind și dobânda. Care este suma totală de dobândă plătită în final în cei 2 ani pentru credit? a. 75 lei b. 225 lei c. 150 lei d. 1225 lei e. 1150 lei 71. Dacă o bancă acordă 1.000.000 lei cu împrumut, cu rata dobânzii de 10% pe an pe o perioadă de 1 an, pe baza unor depuneri pe aceeași perioadă la care bonifică o dobânda de 4% pe an, câștigul ei bancar va fi de: a. 60.000 lei b. 100.000 lei c. 600.000 lei d. 10.000 lei e. 40.000 lei 73. Activele sunt definite: a. ca fiind mărfuri care au capacitatea de a genera fluxuri de plăți în viitor b. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri de cheltuieli în viitor c. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri de venituri în viitor și care pot fi doar fizice d. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri de venituri în viitor e. ca fiind mărfuri care au capacitatea de a genera credite pe baza valorii lor contabile 74. Acțiunea este un titlu de valoare care: a. dovedește calitatea de debitor asupra unei părți din capitalul social al unei firme organizate ca societate pe acțiuni b. dovedește calitatea de creditor al unei firme organizate ca societate pe acțiuni c. dovedește calitatea de proprietar a deținătorului ei asupra unei părți din capitalul social al unei firme organizate ca societate pe acțiuni d. dovedește calitatea de proprietar a deținătorului ei asupra unei părți din capitalul social al unei firme organizate ca societate cu răspundere limitată e. dovedește calitatea de finanțator asupra unei părți din capitalul social al unei firme organizate ca societate pe acțiuni 75. Dividendul este: a. o parte a profitului brut al unei societăți pe acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de aceasta b. o parte a creditului acordat unei societăți pe acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de aceasta c. valoarea procentului de dobândă plătit de companie d. o parte a profitului net al unei societăți pe acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de aceasta e. valoarea sumei plătită acționarilor unei companii pentru creditele obținute de la acționari 72. Dacă o bancă are un câștig bancar de 6.000.000 lei într-un an, reprezentând diferența între dobânzile încasate la credite și dobânzile plătite la depozite în acel an iar cheltuielile ei de funcționare lunare sunt de 400.000 lei, calculați profitul bancar în acel an (nu se iau în calcul alte elemente precum taxe și impozite): a. 5.400.000 lei b. 1.200.000 lei c. 2.000.000 lei d. 200.000 lei e. 2.100.000 lei 7
76. Acțiunile ordinare sunt: a. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la dividende variabile în funcție de profitul net al firmelor b. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la credite în funcție de profitul net al firmelor c. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la dobânzi în funcție de profitul brut al firmelor d. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la dividende variabile în funcție de profitul brut al firmelor e. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la dividende constant specificate din profitul net al firmelor 77. Ce asigură posesorilor lor acțiunile preferențiale în raport cu acțiunile ordinare: a. prioritate în acordarea unui credit specificat acționarilor b. prioritate în acordarea unui dividend specificat și în asigurarea despăgubirilor în cazul lichidării firmei c. prioritate în acordarea unui credit preferential în cazul lichidării firmei d. egalitate în drepturi cu cei care dețin acțiuni ordinare e. prioritate în alegerea conducerii firmei 78. Obligațiunea este: a. un titlu de valoare care atestă deținerea unei părți din firma care a emis obligațiunea b. un titlu de valoare care atestă o obligație de a efectua o tranzacție c. un înscris care atestă necesitatea obligatorie de a efectua o acțiune financiară d. un titlu de valoare care atestă angajarea unui împrumut pe termen mediu sau lung e. un titlu care atestă deținerea unei părți din datoria unei firme și poate asigura controlul asupra firmei 79. Diferența dintre deținerea unei obligațiuni și deținerea unei acțiuni este: a. obligațiunea nu iți oferă un venit indiferent de profitul net al firmei dar spre deosebire de acțiune, obligațiunea iți conferă dreptul de a vota ca acționar b. obligațiunea iți oferă un venit indiferent de profitul net al firmei dar spre deosebire de acțiune, obligațiunea iți conferă și dreptul de a vota ca acționar c. obligațiunea iți oferă un venit indiferent de profitul net al firmei dar spre deosebire de acțiune, obligațiunea nu iți conferă dreptul de a vota ca acționar d. acțiunea iți oferă garantat un venit indiferent dacă firma are profit sau nu spre deosebire de obligațiune e. obligațiunea iți atesta deținerea unei parți mai mici din companie spre deosebire de acțiune. 80. Ce reprezintă cuponul unei obligațiuni: a. creditul anual generat de obligațiune și se calculează ca orice dobândă simplă; b. dobânda anuală adusă de obligațiune și se calculează ca orice dobândă simplă c. dobânda anuală adusă de obligațiune și se calculează ca orice dobândă compusă d. datoria anuala adusă de obligațiune și se calculează ca orice debit e. titlul nominal ce atestă deținerea acelei obligațiuni 81. O obligațiune în valoare nominală de 1000 lei, pe o perioada de 5 ani, cu un cupon de 8% pe an, va aduce cumpărătorului ei un venit anual de: a. 80 lei/an b. 8 lei/ an c. 320 lei d. 800 lei e. 500 lei 82. Câștigul potențial obținut prin plasarea economiilor pe piața capitalurilor este rezultatul: a. creșterii prețului de cumpărare al titlurilor față de prețul lor de vânzare b. creșterii prețului de vânzare al titlurilor față de prețul lor de cumpărare c. creșterii costului de achiziție al titlurilor față de prețul lor de vânzare d. garantarea dobânzii aferente investiției realizate în titluri de valoare e. scăderea cursului titlurilor de valoare pe bursa 83. În condițiile scăderii ratei dobânzii bancare prețul unei obligațiuni cu cupon fix va: a. scade b. rămâne constant c. nu este afectat d. crește e. nu depinde de evoluția ratelor de dobânda 84. Instabilitatea social-politică va influența cererea pentru titlurile de valoare și astfel: a. neafectând valoarea titlurilor b. neinfluențând oferta de titluri c. mărind riscul investițiilor în titluri de valoare, conducând la pierderea interesului pentru acestea și la scăderea prețului titlurilor d. reducând riscul investițiilor în titluri de valoare, conducând la creșterea interesului pentru acestea și la creșterea prețului titlurilor e. mărind riscul investițiilor în titluri de valoare, conducând la creșterea interesului pentru acestea și la creșterea prețului titlurilor 8
85. Creșterea dividendului unei acțiuni listate la bursa poate: a. speria investitorii și reduce prețul acțiunii b. nu influențează în nici un fel cursul (prețul) acțiunii c. scădea cererea pentru aceasta și prin intermediul ei scădea cursul (prețul) acțiunii d. mări cererea pentru aceasta și prin intermediulei crește cursul (prețul) acțiunii e. împiedică vânzarea acțiunii în viitor 86. Când economia trece prin stări de recesiune, cursul (prețul) unei acțiuni poate: a. crește brusc odată cu majorarea profiturilor firmelor emitente b. crește brusc odată cu diminuarea profiturilor firmelor emitente c. scădea brusc odată cu diminuarea profiturilor firmelor emitente d. scădea brusc odată cu majorarea profiturilor firmelor emitente e. nu este influențat în nici un fel 87. Alegerea activului în care se plasează economiile pe piața capitalurilor se fundamentează rațional pe criterii precum: a. flerul investitorului b. surse de informații informale c. profitul maxim ce se garantează permanent d. venitul plasamentului, riscul, lichiditatea e. veniturile obținute din alte surse în urma cu mulți ani 88. În condiții de risc ridicat și venitul poate fi mai mare, în timp ce la plasamentele mai puțin riscante: a. veniturile sunt mai nesigure dar mai mici b. veniturile sunt mai sigure dar mai mari c. veniturile sunt mai sigure dar mai mici d. veniturile sunt mai nesigure dar mai mari e. veniturile sunt improbabile 89. Cererea de muncă se formează de regulă: a. ca efect al investițiilor pe o perioada mai îndelungată b. ca urmare a finalizării studiilor unor noi generații c. din cauza mobilității relativ reduse a acesteia d. ca urmare a ofertei pe termen scurt e. în funcție de situația particulară a fiecărei țări 91. Indicele pozitiv al prețurilor la bunurile de consum destinate populației influențează salariul real: a. pozitiv b. negativ c. nu influențează d. este irelevant e. nu sunt luate în considerare 92. Salariul net se determină scăzând din salariul brut: a. zero b. impozitul pe salariu c. reținerile dorite de firma iî funcție de profitul realizat d. impozitul pe salariu și alte rețineri care se varsă în bugetul de stat e. suma dorită de angajat 93. Dacă salariul nominal în luna decembrie 2018 este în medie de 1100 lei și indicele prețurilor de consum (IPC) față de aceeași perioadă a anului 2017 este de 110%, la un salariu mediu nominal de 1000 lei în decembrie 2017, salariul real în această perioada de 1 an a: a. crescut cu 10% b. scăzut cu 10% c. crescut cu 1% d. rămas nemodificat e. scăzut cu 1% 94. Produsul intern cuprinde: a. producția finală a agenților naționali care își desfășoară activitatea în țară și producția finală a agenților străini din afara granițelor naționale b. producția finală a agenților naționali care își desfășoară activitatea în țară și producția finală a agenților străini din interiorul granițelor naționale c. producția finală a agenților naționali care își desfășoară activitatea în afara țării și producția finală a agenților străini din interiorul granițelor naționale d. producția finală a agenților naționali care își desfășoară activitatea în afara țării și producția finală a agenților străini din afara granițelor naționale e. producția finala a agenților internaționali care își desfășoară activitatea în țară și producția finală a agenților străini din afara granițelor naționale 90. Oferta de muncă se formează într-o perioada îndelungată, timp în care: a. așteptăm rezultatele pozitive b. se satisface imediat cererea c. noua generație ajunge la vârsta legala de muncă și este pregătită într-o anumită profesie d. pregătim cererea derivată din cererea de bunuri e. sacrificăm rezultatele pe termen scurt 9
95. Produsul național se determină scăzând din produsul intern: a. produsul final al agenților străini din interiorul țării b. produsul final al agenților străini din interiorul tării și adăugând produsul final al agenților naționali din străinătate c. produsul final al agenților străini din afara țării d. produsul final al agenților străini din interiorul țării și adăugând produsul final al agenților străini din străinătate e. produsul final al agenților străini din afara țării și adăugând produsul final al agenților naționali din străinătate 96. Produsul Intern Brut (PIB) exprimă: a. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse de agenții interni în afara unei țări într-o anumită perioadă b. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse de agenții externi pe teritoriul unei țări într-o anumită perioadă c. valoarea netă de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse de agenții interni pe teritoriul unei țări într-o anumită perioadă d. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse de agenții interni pe teritoriul unei țări într-o anumita perioadă e. valoarea netă de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse de agenții externi pe teritoriul unei țări într-o anumită perioadă 97. Cererea agregată sau globală reprezintă: a. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o anumită perioadă pentru vânzarea de bunuri în economie b. totalitatea veniturilor planificate pentru o anumită perioadă pentru achiziționarea de bunuri în economie c. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o anumită perioadă pentru achiziționarea de bunuri în economie d. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o anumită perioadă pentru achiziționarea de bunuri în afara economiei naționale e. totalitatea veniturilor și cheltuielilor planificate pentru o anumită perioadă pentru achiziționarea și vânzarea de bunuri în economie 98. Oferta agregată sau globală reprezintă: a. cantitatea totală de bunuri economice disponibiă pentru cumpărare la un anumit nivel al prețurilor întro anumită perioadă b. cantitatea totală de bunuri economice disponibilă pentru vânzare la un anumit nivel al prețurilor într-o anumită perioadă c. cantitatea medie de bunuri economice disponibilă pentru vânzare la un anumit nivel al prețurilor într-o anumită perioadă d. cantitatea totală de bunuri economice disponibilă pentru vânzare și cumpărare la un anumit nivel al prețurilor într-o anumită perioadă e. cantitatea totală de bunuri economice disponibilă pentru vânzare sau cumpărare la orice nivel al preturilor într-o anumită perioadă 99. La același nivel al veniturilor, cu cât impozitele sunt mai mari: a. cu atât posibilitățile de consum sunt mai mici și economisire sunt mai mari b. cu atât posibilitățile de consum și economisire sunt mai mari și invers c. cu atât posibilitățile de consum și economisire sunt mai mici și invers d. cu atât posibilitățile de economisire sunt mai mici și consum sunt mai mari e. nu se modifică posibilitatea de economisire și consum 100. La același nivel al veniturilor, anticipările de creștere ale veniturilor: a. pot reduce consumul în prezent și reduce economiile prezente b. pot mări consumul în prezent și reduce economiile prezente c. pot mări consumul în prezent și mări economiile prezente d. pot reduce consumul în prezent și mări economiile prezente e. nu influențează consumul în present 10