Aventuri matematice in Egiptul antic - Clasa 2 -

Transcriere

1 Corin Andrei Constnț Băln AVENTURI MATEMATICE ÎN EGIPTUL ANTIC CLASA A II-A C ORINT B O O K S

2 CUPRINS Cuvânt-îninte... 3 CAMERA PROVIZIILOR (GRÂNARUL) 1. NUMERELE NATURALE DE LA 0 l Formre. Citire. Scriere... 6 Comprre. Ordonre Şiruri de numere Estimări. Aproximări. Rotunjiri CAMERA ARMELOR 2. ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL , FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN Adunre numerelor nturle mi mici decât 1 000, fără trecere peste ordin Scădere numerelor nturle mi mici decât 1 000, fără împrumut Adunre şi scădere numerelor nturle mi mici decât 1 000, fără trecere peste ordin Probleme cre se rezolvă prin două operţii.. 22 CAMERA MUMIILOR 3. ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL , CU TRECERE PESTE ORDIN Adunre cu trecere peste ordinul unităţilor Adunre cu trecere peste ordinul zecilor Adunre cu trecere peste ordinul unităţilor şi l zecilor Scădere cu împrumut l ordinul zecilor Scădere cu împrumut l ordinul sutelor Scădere cu împrumut l ordinul zecilor şi l sutelor Ordine efectuării operţiilor Aflre numărului necunoscut Orgnizre şi reprezentre dtelor: tbele, grfice CAMERA OFRANDELOR 4. ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL Adunre repettă de termeni egli şi înmulţire Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este Înmulţire când unul dintre fctori este 1, 0 su CAMERA ZEILOR 5. ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE, CU REST 0, ÎN CONCENTRUL Scădere repettă şi legătur ei cu împărţire Împărţire l Împărţire l Împărţire l Împărţire l Împărţire l Împărţire l Împărţire l Împărţire l Czuri specile de împărţire Aflre numărului necunoscut Ordine efectuării operţiilor CAMERA REGINEI 6. UNITĂŢI DE MĂSURĂ Măsurre timpului Măsurre lungimii Măsurre cpcităţii Măsurre msei Măsurre vlorii CAMERA REGELUI 7. FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE Figuri geometrice Corpuri geometrice CAMERA SECRETĂ Cmer secretă Dicţionr

3 CUVÂNT-ÎNAINTE Modernizre învăţământului mtemtic se înscrie într-un proces generl de reînnoire întregului sistem de predre-învăţre disciplinelor şcolre. Metod trdiţionlă de trnsmite rigid cunoştinţele trebuie să fcă loc unui învăţământ deschis către elev, învăţământ cre îl încurjeză să cute, îl jută să descopere şi îi dezvoltă cretivitte. Prezent culegere oferă elevilor o modlitte trctivă de bordre srcinii mtemtice cre se sprijină, prin formulări, pe situţii cre fc referire l specte din viţ unei importnte civilizţii din istori omenirii civilizţi egiptenă. Exerciţiile, problemele şi jocurile propuse spre rezolvre, diverse şi progresive c dificultte, în concordnţă cu progrm şcolră în vigore, sunt orgnizte sub form unui trseu într-o misteriosă pirmidă egiptenă. În ventur lor, copiii vor ve c ghid o mumie prietenosă şi isteţă cre îi v jut să fle lucruri interesnte, cu condiţi rezolvării corecte srcinilor mtemtice. Aceste sunt prezentte într-un limbj ccesibil şi clr, cre sigură înţelegere conţinuturilor de către copii şi consolidre strtegiilor de rezolvre deţinute. Concepţi structurlă culegerii fvorizeză dezvoltre complexă personlităţii copiilor, îmbogăţire vocbulrului şi stimulre dorinţei lor de pune întrebări, ştiind că vor fl răspunsul prin căutre proprie su îndrumţi de cei din jur. Se doreşte c elevul să fie determint să loce mi mult timp căutării de informţii utile şi mi puţin timp jocurilor sterile de pe clcultor. O crte trctivă, interesntă cre îi v jut pe cei mici să depăşescă tem de mtemtică, fţă de cre mulţi copii mnifestă o titudine reţinută. Vă dorim să porniţi cu plăcere în călători nostră imginră printre cifre şi vechi egipteni! Prof. univ. dr. Mrin Mnolescu Fcultte de Psihologie şi Ştiinţele Educţiei Universitte din Bucureşti

4 CAMERA SECRETĂ CAMERA REGELUI FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE MAREA GALERIE CAMERA REGINEI UNITĂŢI DE MĂSURĂ GALERIA REGINEI CAMERA ZEILOR PASAJUL SECRET ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE, CU REST 0, ÎN CONCENTRUL ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL CAMERA OFRANDELOR CAMERA MUMIILOR AERISIRE TERASĂ ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL , CU TRECERE PESTE ORDIN CAMERA ARMELOR PASAJ ASCENDENT ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL , FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN POARTA CĂTRE LUMEA UMBRELOR NUMERELE NATURALE DE LA 0 LA CAMERA PROVIZIILOR (GRÂNARUL) ei l pirmid Înăuntru te provocări: ptă mul erii te ște bte gl e, vei stră je îngust s p i Ș te i întunec eușești să jung r ă ă, ir dc Secret ANTE în Cmer RES URI INTE R C U L A L rete vei AF ni și sec o r f E ntic. DESPR iptului g E e l te scunse hei, ele câștigă c în etp ă mergi s t u j vor re! următo Succes! PASAJ DESCENDENT 5

5 Măsurre msei 1. Noteză crescător obiectele de mi jos, de l cel mi uşor l cel mi greu: 2. Observă blnţele, poi completeză propoziţiile: Portocl re ms mi decât bnn. Ms bnnei este mi decât ce merelor. O portocl cântăreşte cât mere. 3. Noteză cu A (devărt) su F (fls): Un copil pote cântări 400 kg. Poţi mânc într-o zi 12 kg de mere. Poţi pune în scoş de cumpărături Un dult pote cântări 70 kg. 5 kg de limente. Omul cântăreşte cât elefntul. Blen lbstră cântăreşte, Un pepene pote cântări 2 kg. l nştere, 3 kg Clculeză: 168 kg kg = 596 kg kg 465 kg = 765 kg 156 kg = 720 kg 615 kg kg = 962 g 788 g = 259 g g 157 g = 498 g g = 317 g g 216 g =

6 5. Pltul regl este păzit de 125 de soldţi. Aceşti consumă zilnic, fiecre, câte 2 kg de fructe şi 1 kg de legume. Câte kilogrme de fructe şi legume consumă grd reglă într-o zi? Dr în două zile? 6. Doi sci cu făină cântăresc împreună 63 kg. Din primul sc se folosesc 12 kg şi rămân 18 kg. Cât cântăreşte l doile sc? 7. Tt cumpără de l piţă 2 kg de lămâi, de trei ori mi multe mere, portocle cât lămâi şi mere l un loc. Câte kilogrme de pere lut, ştiind că în totl cumpărt 21 kg de fructe? 8. Regin preferă fructele. Pentru e s-u dus 23 kg de smochine, portocle şi curmle. Scul cu smochine şi cel cu portocle cântăresc împreună 15 kg, ir cei cu portocle şi curmle, 18 kg. Ce cntitte de fructe, de fiecre fel, s- dus? 9. Dintr-o ldă cu mndrine s-u lut 9 kg de fructe. Acum, ld şi fructele rămse cântăresc 42 kg. Câte kilogrme de mndrine u fost l început în ldă, ştiind că ld golă cântăreşte 4 kg? Am dunt: 93

7 Mumificre er modlitte prin cre egiptenii ntici încercu să păstreze corpul pentru veşnicie. Mi întâi eru scose orgnele interne, poi corpul er introdus într-o soluţie de sre. Ulterior, er înfăşurt în fâşii de pânză şi stropit cu răşină, poi şezt în srcofg. Ce mi cunoscută mumie egiptenă este ce fronului Tutnkhmon, descoperită în urmă cu prope un secol. E er dăpostită într-un srcofg de ur înconjurt de proximtiv 5000 de obiecte. Msc funerră este din ur şi cântăreşte 11 kg. ȘTIAI CĂ foile de ppirus u fost inventte în Egiptul ntic? Ppirusul, o plntă semănătore trestiei, creşte în propiere Nilului. Er folosit şi pentru covore, sndle, coşuri, frânghii.... egiptenii ntici credeu că mchijul re puteri vindecătore? De cee ei îşi conturu ochii cu creion negru.... ei trtu infecţiile cu pâine mucegăită? Antibioticele nu începuseră să fie folosite.... perucile eru ccesorii forte importnte pentru egipteni? Cei bogţi purtu peruci, ir cei sărci purtu părul lung pe spte su în cozi împletite. De semene, până l vârst de 12 ni, băieţii egipteni veu cpul rs, păstrând dor o şuviţă lungă de păr.... copiii egipteni nu purtu deloc hine până l dolescenţă? În Egipt sunt temperturi ridicte.... scribul er un funcţionr l sttului? El şti să scrie, cunoşte legile şi clcul impozitele.... inventtorii clendrului sunt egiptenii ntici? Conform vechiului clendr egipten, nul ve 365 de zile şi er împărţit în 12 luni câte 30 de zile fiecre, plus cinci zile suplimentre l sfârşitul nului. Lunile eru împărţite în trei săptămâni, ir o săptămână ve 10 zile.... lături de lte civilizţii ntice, egiptenii u dezvoltt o modlitte de măsur timpul folosindu-se de sore şi de stele? Ei u fost primii cre u folosit cdrnele solre. De semene, u cret un ces de pă pentru determin timpul nopte. 102

8 DICȚIONAR Alexndri orş în Egipt, l doile c mărime după cpitl Ciro; mforă vs înlt, cu două torte, cre serve l trnsportul şi păstrre lichidelor; muletă obiect purtt de o personă pentru fi părtă de rele, tlismn; rheolog specilist cre studiză vechile civilizţii pe bz urmelor lăste de ceste: inscripţii, monede, rme, vse etc.; scendent cre urcă; Cnn numele vechi l Plestinei, teritoriu din Asi; descendent cre coboră; Egiptul ntic veche civilizţie din Afric, dezvolttă de- lungul fluviului Nil; egiptolog istoric, rheolog specilizt în studiere Egiptul ntic; fron rege l Egiptului ntic; hieroglife semne din scriere vechilor egipteni; hitit locuitor din Ţr Cnnului, veche Plestin; Mre Pirmidă construită în timpul domniei fronului Kheops, este un dintre cele şpte minuni le lumii ntice; mumie cdvru cre se păstreză mult timp dtorită trtării cu substnţe cre împiedică putrefcţi; Nefertiti regină Egiptului; Nil fluviu l Africii, considert cel mi lung din lume; oză insulă de verdeţă într-un deşert; ofrndă dr oferit unei divinităţi; pirmidă construcţie veche de pitră sitută în Egipt; ppirus foie obţinută din tulpin unei plnte cvtice cu celşi nume; Siri stt în Asi; scrib personă cre scri cte, documente etc; stârc psăre de bltă cu ciocul, gâtul şi piciorele forte lungi; Khufu (Cheops) fron, în timpul domniei sle s- construit Mre Pirmidă; templu o construcţie, un lăcş, unde sunt venerte diferite zeităţi; ibis psăre cu cioc lung cre trăieşte în propiere pei; vrn reptilă crnivoră cre trăieşte în Afric, Asi şi Austrli; mngustă mmifer crnivor din regiunile clde, cu lbe scurte şi codă lungă; zeu divinitte imginră înzestrtă cu clităţi supromeneşti, dortă de către omeni. 103