Şcoala cu cls. I-VIII Florica FLOAREA DE CÂMPIE Revista Şcolii cu cls. I-VIII Florica comuna Florica, jud. Buzău DIN CUPRINS: - Elemente de identifica

Transcriere

1 Şcol cls. I-VIII Floric FLOAREA DE CÂMPIE Revist Şcolii cls. I-VIII Floric comun Floric, jud. Buzău DIN CUPRINS: - Elemente intificre şcolii pg.1 Revist Şcolii cls. I-VIII Floric comun Floric, jud. Buzău - Istoril loclităţii pg.2 - Despre noi pg.4 - Din creţiile copiilor pg.9 - English Jokes pg.10 - Ştim slov,...dr jol pg.11 - Curiozităţi ntură pg.13 - lori gândire pg.15 -Ce pot fce două mâini dibce pg 16 ADRESA: Comun Floric, cod poştl , Juţul Buzău Telefon/fx: 0238/ Emil: scolfloric@yhoo.com ISSN Anul şcolr ; Numărul 1 Inurie 2009 ISSN

2 CE POT FACE DOUĂ MÂINI DIBACE: Flori Primăvră MATERIALE: COLECTIVUL DE REDACŢIE: Foie sen; Creione colorte diferite lori; Asţitore; Resturi rămse l sţire creionelor; Coli COORDONATORI: hârtie colortă ver portoclie; Lipici; Forfecă - Prof. - Prof. Popes Petruţ - Inst. Nil Mrin Olguţ - Educ. Pop Gbriel COLABORATORI: -tote cdrele didctice şcolă -preşcolrii elevii şcolii -membrii comunităţii locle ELEMENTE DE IDENTIFICARE A ŞCOLII PROCEDURA: 1. Aste câtev creione colorte dcă nu i făt-o j Copert: Copert:Prof. Prof. 2. Lipeste-le pe foi sen formnd flori; 3. Tie hrtie ver forfec; 4. Lipeste c s se formeze cod florii; Tehnoredctre: Prof. Prof. in cen5. Tehnoredctre: Din hrti portoclie rupe bucti mici si lipeste-le trul florii; 6. Ls l usct; 7. Expune. 16 Numărul 1, Inurie 2009 Şcol Floric fost fiinţtă nul A funcţiont l ceput un număr două clse tr-o ltă locţie, după cre s- mutt locţi ctulă corpul clădire imgine mi sus stâng cre fost construit primul. Actulmente e formtă două corpuri clădire vând un număr ptru clse primre, ptru gimnzile o grăiţă trei grupe. VIZIUNE Dezvoltre unei şcoli eficiente, cre să constituie un centru formre zvoltre comunitră MISIUNE Şcol comun Floric trebuie să sigure condiţii zvoltre personlă profesionlă pentru fiecre elev stfel cât ceşti să se integreze optim societte l bsolvire studiilor pentru contribui l zvoltre comunităţii locle. Şcol Floric trebuie să funcţioneze c un centru promovre vlorilor utentice trdiţiilor specifice comunităţii cre funcţioneză. ISSN

3 CE POT FACE DOUĂ MÂINI DIBACE: Flori Primăvră MATERIALE: COLECTIVUL DE REDACŢIE: Foie sen; Creione colorte diferite lori; Asţitore; Resturi rămse l sţire creionelor; Coli COORDONATORI: hârtie colortă ver portoclie; Lipici; Forfecă - Prof. - Prof. Popes Petruţ - Inst. Nil Mrin Olguţ - Educ. Pop Gbriel COLABORATORI: -tote cdrele didctice şcolă -preşcolrii elevii şcolii -membrii comunităţii locle ELEMENTE DE IDENTIFICARE A ŞCOLII PROCEDURA: 1. Aste câtev creione colorte dcă nu i făt-o j Copert: Copert:Prof. Prof. 2. Lipeste-le pe foi sen formnd flori; 3. Tie hrtie ver forfec; 4. Lipeste c s se formeze cod florii; Tehnoredctre: Prof. Prof. in cen5. Tehnoredctre: Din hrti portoclie rupe bucti mici si lipeste-le trul florii; 6. Ls l usct; 7. Expune. 16 Numărul 1, Inurie 2009 Şcol Floric fost fiinţtă nul A funcţiont l ceput un număr două clse tr-o ltă locţie, după cre s- mutt locţi ctulă corpul clădire imgine mi sus stâng cre fost construit primul. Actulmente e formtă două corpuri clădire vând un număr ptru clse primre, ptru gimnzile o grăiţă trei grupe. VIZIUNE Dezvoltre unei şcoli eficiente, cre să constituie un centru formre zvoltre comunitră MISIUNE Şcol comun Floric trebuie să sigure condiţii zvoltre personlă profesionlă pentru fiecre elev stfel cât ceşti să se integreze optim societte l bsolvire studiilor pentru contribui l zvoltre comunităţii locle. Şcol Floric trebuie să funcţioneze c un centru promovre vlorilor utentice trdiţiilor specifice comunităţii cre funcţioneză. ISSN

4 Crocodilul - Ce mi vocl tre tote reptilele, ISTORICUL LOCALITĂŢII exist 23 specii crocodili. Crocodilul Nil creste pn l 6m lungime. In cptivitte crocodilii C orice comun Floric îl unui re pr loclitte, ve cpul mi lt - un posibli indiciu vit minul sentr. istoril ei. stil Astfel, 1868 fost dopttă Lege rurlă nostă sub numire Lege surăţeilor. C urmre cestei legi, Delfinii - Se numr printre cele mi inteligente nul 1879 s- stbilit pe rz comunei formre nimle, unele specii vnd rportul tre ms unui st mre 250 sims fmilii. Conform creierului corpului l feldosrului cel l nr.1, ct cheit l dt 6 mrtie 1879, existent omenilor. Inc l inceputurile nvigtiei, u rhiv fostei Primării, mi mulţi loitori fost subiect rt, litertur, si mit. comunele Chiojdu Mic, Colţi, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Vipereşti, Lpo, ste juţul - Elefntul fricn estepogone cel mi mre Prhov, uelefntul fost împroprietăriţi 11 mmifer in vit pe pmnt. Tromp cre 9 pogone câmp, un pogon loc csă un muslos serveste c ns, mn, picior pogon izlz fiecre. dispozitiv semnlizre si unelt suplimentr, Pământul fost mncrii. exproprit pentru dunre Cu moile muschi, schitului Sngov miscrile le luicglonu Ciufulitu. tromp fce si m r lege ou. Până l plicre cestei legi, pe ctul vtră stului se flu boriele unor călugări l Brostele exist multe forme si lori schitul Sngov, dr -Brostele mocnii in oile. prin tot lume - exceptnd Antrtic! O limb Cel cre trst hotrele stului Floric brosc lung, lipicios este tst gur s, si fost inginer colonelul Constntin c o hotrnic, mprent crcteristic, brosc pote s-si Poenru runce lături el fost loitorul limb pentru -si cptur prd B o vitez Lepădtu cre 1951 er că viţă. Numele uluitore. stului este cel l fetei inginerului Poenru FLORICA. Pisic pescristori - Animl rspnditfloric in Indi,este Sri În linii mri, stului Lnk, in tot Burm, peninsul Thi si următore: 1889 până 1910 prţinut Indonezi. Pisic pescr cntreste pn l 13 kg comun (29 Glonu Sărt, 1910 lb) si creste pn ltre prope 1 min 1923 lungime. prţinut comunei Mihăileşti, tre Prin pestele lbele pe mrgine pei, su se fost comunăsfund sineinstătătore, 1968 revenit p pentru prin pestele flcile. l comun Mihăileşti pentru ctinere l 1 inurie Mi vnez si cpriore si porci slbtici mici şă revină comună Ar mijocuri fi consemnt că nul 1890 se DE GÂNDIRE construieşte loclul Primăriei ir 1895 se ridică loclul şcolii. În jos nul 1887 loclitte Gseste in chenrul mi vintele lsubsol. Ele se potse construieşte biseric Cuvios Prschiv ce fl pe orizontl, pe verticl su pe digonl. Succes! re o istorie mnă consemnt: fost lucrtă tr-un st munte fost dusă pe vle Bâscii Chiojdului crul boi monttă vtr ei ctulă tre nii L ălţre ei, cele 70 fmilii cre u temeit stul, u refolosit lemnul răms l biseric lemn stul Brebu, stăzi dispărut. Comun Floric este sitută prte sud vest juţului Buzău re c vecinătăţi următorele comune: l Nord comun Mihăileşti l Vest comun Glonu Silişte l Sud comun Brănu l Est comun Gherăseni. Comun Floric numără stăzi jur 800 gospodării proximtiv 1700 loitori. Principl opţie loitorilor o constituie ltivre cerelelor, legumelor prem creştere nimlelor. În ultimul timp, pe lângă ctivităţi comerţ morărit, s- menjt o fermă pui crne un btor păsări, se intenţioneză construire unei hle producţie prelucrre mselor plstice, stfel cât forţ muncă comună să fie optă ir putere economică comunei nivelul tri l loitorilor să crescă.loclitte este fvoriztă fptul că l proximtiv 800 m trece conduct gz metn Bureşti Brăil. În prezent s-u făt mersurile pentru rcordre gospodăriilor, instituţiilor publice genţilor economici l limentre gz metn. 3 15

5 Crocodilul - Ce mi vocl tre tote reptilele, ISTORICUL LOCALITĂŢII exist 23 specii crocodili. Crocodilul Nil creste pn l 6m lungime. In cptivitte crocodilii C orice comun Floric îl unui re pr loclitte, ve cpul mi lt - un posibli indiciu vit minul sentr. istoril ei. stil Astfel, 1868 fost dopttă Lege rurlă nostă sub numire Lege surăţeilor. C urmre cestei legi, Delfinii - Se numr printre cele mi inteligente nul 1879 s- stbilit pe rz comunei formre nimle, unele specii vnd rportul tre ms unui st mre 250 sims fmilii. Conform creierului corpului l feldosrului cel l nr.1, ct cheit l dt 6 mrtie 1879, existent omenilor. Inc l inceputurile nvigtiei, u rhiv fostei Primării, mi mulţi loitori fost subiect rt, litertur, si mit. comunele Chiojdu Mic, Colţi, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Vipereşti, Lpo, ste juţul - Elefntul fricn estepogone cel mi mre Prhov, uelefntul fost împroprietăriţi 11 mmifer in vit pe pmnt. Tromp cre 9 pogone câmp, un pogon loc csă un muslos serveste c ns, mn, picior pogon izlz fiecre. dispozitiv semnlizre si unelt suplimentr, Pământul fost mncrii. exproprit pentru dunre Cu moile muschi, schitului Sngov miscrile le luicglonu Ciufulitu. tromp fce si m r lege ou. Până l plicre cestei legi, pe ctul vtră stului se flu boriele unor călugări l Brostele exist multe forme si lori schitul Sngov, dr -Brostele mocnii in oile. prin tot lume - exceptnd Antrtic! O limb Cel cre trst hotrele stului Floric brosc lung, lipicios este tst gur s, si fost inginer colonelul Constntin c o hotrnic, mprent crcteristic, brosc pote s-si Poenru runce lături el fost loitorul limb pentru -si cptur prd B o vitez Lepădtu cre 1951 er că viţă. Numele uluitore. stului este cel l fetei inginerului Poenru FLORICA. Pisic pescristori - Animl rspnditfloric in Indi,este Sri În linii mri, stului Lnk, in tot Burm, peninsul Thi si următore: 1889 până 1910 prţinut Indonezi. Pisic pescr cntreste pn l 13 kg comun (29 Glonu Sărt, 1910 lb) si creste pn ltre prope 1 min 1923 lungime. prţinut comunei Mihăileşti, tre Prin pestele lbele pe mrgine pei, su se fost comunăsfund sineinstătătore, 1968 revenit p pentru prin pestele flcile. l comun Mihăileşti pentru ctinere l 1 inurie Mi vnez si cpriore si porci slbtici mici şă revină comună Ar mijocuri fi consemnt că nul 1890 se DE GÂNDIRE construieşte loclul Primăriei ir 1895 se ridică loclul şcolii. În jos nul 1887 loclitte Gseste in chenrul mi vintele lsubsol. Ele se potse construieşte biseric Cuvios Prschiv ce fl pe orizontl, pe verticl su pe digonl. Succes! re o istorie mnă consemnt: fost lucrtă tr-un st munte fost dusă pe vle Bâscii Chiojdului crul boi monttă vtr ei ctulă tre nii L ălţre ei, cele 70 fmilii cre u temeit stul, u refolosit lemnul răms l biseric lemn stul Brebu, stăzi dispărut. Comun Floric este sitută prte sud vest juţului Buzău re c vecinătăţi următorele comune: l Nord comun Mihăileşti l Vest comun Glonu Silişte l Sud comun Brănu l Est comun Gherăseni. Comun Floric numără stăzi jur 800 gospodării proximtiv 1700 loitori. Principl opţie loitorilor o constituie ltivre cerelelor, legumelor prem creştere nimlelor. În ultimul timp, pe lângă ctivităţi comerţ morărit, s- menjt o fermă pui crne un btor păsări, se intenţioneză construire unei hle producţie prelucrre mselor plstice, stfel cât forţ muncă comună să fie optă ir putere economică comunei nivelul tri l loitorilor să crescă.loclitte este fvoriztă fptul că l proximtiv 800 m trece conduct gz metn Bureşti Brăil. În prezent s-u făt mersurile pentru rcordre gospodăriilor, instituţiilor publice genţilor economici l limentre gz metn. 15 3

6 În nul Suprfţ şcolr tret, Şcol clsele I-VIII Floric rult un gricolă comunei este 2200 prtenerit pe tem trdiţiilor obiceiurilor Şcol clsele I-VIII hectre teren ltivt lucrt mecnizt. Solul Ion Crengă Buzău. În ce cdrulmi cestui prtenerit u vut loc este un cernoziom bună clitte, cre schimburi experienţă tre elevii celor două şcoli, fiecre tre explott după cerinţele grotehnice, sigură ceşti dovedu- măiestri cee ce priveşte dnsul populr. constnt mri producţii gricole juţ. Sl sportcele lmi Şcol clsele I-VIII Ion Crengă Buzău Loitorii comunei Floric sunt buni gospodri, fost rhiplină, spectcolul oferit dnstorii l Floric fiind unul spirit iniţitivă fc eforturi mri pentru forte precit pludt l scenă schisă minute r. Vom continu cest rticol numerele viitore, zvoltre loclităţii creştere condiţiilor spernţ că cititorii noştri vor fi interesţi el. tri proprii. DESPRE NOI ŞI CE AM FĂCUT ÎN ANUL ŞCOLAR : Resurse finncire A fost tocmit memoriul tehnic pus l Autoritte Sănătte Publică Buzău vere prelungirii utorizţiei snitre funcţionre. În urm cestor mersuri s- obţinut viz pentru Autorizţi snitră funcţionre l Grăiţ Progrm Norml ir pentru Şcol clsele I-VIII Floric cest expirt februrie Dtorită fptului că nul şcolr Corpul I clădire v intr rebilitre stfel vor fi rezolvte problem pvimentului, corpurilor ilumint pei rente şcolă l toletă, nu vom mi cere m vizre utorizţiei snitre funcţionre, ci după terminre lucrărilor. A fost menjt secretritul biroul directorului seprt cncelrie, pentru se sigur seritte domentelor şcolre condiţii optime sfăşurre ctivităţii secretrit. A fost menjt vizierul pe peretele exterior l şcolii pentru evitre spectului neplăt genert lipire nunţurilor pe sticl ferestrelor. A fost echipt lbortorul Informtică pltform formtă server 10 stţii lucru, vioproiector ecrn proiecţie, imprimntă color cmeră web, sigurându-se conectre l internet mre viteză. De semene, m primit l I.S.J. Buzău că o pltformă formtă server dott softul educţionl AeL 15 stţii lucru, un scnner, un vioproiector, un prt telefonic fx un xerox, tote ultimă generţie CURIOZITĂŢI DIN NATURĂ: Din fondurile Primăriei u fost chiziţionte 2 rdiocsetofone MP4 Plyer, un rdio MP3 Plyer o cmeră foto digitlă vlore 1492 Ron pentru fi folosite vere creşterii clităţii ctului educţionl. Furnic - pote cr o povr 10 ori mi gre Şcol fost sponsoriztă primul semestru l nului şcolr 2007ct greutte propriului corp. Furnicile 2008 către Primări Floric 5832 Ron prin orgnizre unei muncitore triesc l un n l cinci ni; unele exrsii Mrmureş Ansmblul dnsuri populre Flore regine triesc mi mult e 20 ni. Ce mi mre câmpie prin oferire cdouri pentru toţi copiii l grăiţă colonie furnici fost gsit pe cost Ishikri şcolă, ir către firm S.C. AGRONICOLESCU S.R.L. Hokkido: 306 milione furnici, ,80 Ron prin distribuire cdouri pentru toţi copiii l regine in musuroie legte intre elepe o grăiţă şcolă. rie 2,7 kilometri ptrti (o mil ptrt). De evinţit este fptul că s- construit o nouă grăiţă pentru preşcolrii comun Floric, după ultimele stndr Albin - este o insect remrcbil - nu u urechi, clitte confort, copiii burându-se cele mi bune condiţii dr u un simt l mirosului excelent sfăşurre ctivităţilor zilnice. În vere rebilitării corpului I chimioreceptori in ntene. Albinele vd lorile clădire l Şcolii Floric, pe prrsul nului şcolr m prticipt diferit ft noi. Ele sunt insensibile l rosu dr împreună domnul primr Zhri Ion l tâlnirile orgnizte l tectez lumin ultrviolet cre este invizibil I.Ş.J. Buzău proiectntul m cis împreună cre sunt cele mi pentru noi. optime soluţii cestă problemă, impunându-ne punctul vere Rsul - si nu port numele fmiliei sle, rsul Rezulttele l văţătură este o specie distinct in genul Lynx. Rsii dulti Dintre cei 63 elevi scri văţământul primr cei 73 elevi cntresc prope 12 kg. Puii u un cstig in scri văţământul gimnzil l ceputul nului şcolr, u greutte zilnic 25 g si sunt gt tc l 12 răms l sfârtul nului 63 elevi văţământul primr respectiv sptmni, venind inpennti printi l 73 elevi văţământul gimnzil. În timpul semestrului I plect vrst luni. un elev venit lt elev loc l cls I. L clsele I-IV, semestrul I u răms 2 elevi corigenţi, procentul promovbilitte fiind Bivolul - Bivolul fricn su incoront este un 96,83% ir 53,96% tre elevii promovţi u obţinut clifictivul membru l celor "Cinci Mri", impreun finl FOARTE BINE. L clsele V-VIII procentul promovbilitte elefntul, rinocerul, leul si leoprdul. Cntrind fost 75,35% registrându-se 18 corigenţi ir 24,65% cei 700 kg (1,500 lb), bivolii sunt imprevizibili si promovţi u obţinut medii generle tre perilosi dc u si corne. Sunt renosti c tctori i omului si sunt s zti slbticii L sfârtul nului şcolr, promovbilitte l clsele I-IV fost liberte, dr sunt linistiti dc sunt lsti in pce. 100 %, peste jumătte elevi obţinând clifictivul finl FOARTE BINE ir l clsele V-VIII promovbilitte fost 81,14 %, finl Gheprdul(cheeth) - Cel mi rpid niml pe rămânând repetenţi 6 elevi ir elev Burl Mrin l cls Vpmnt 95 km/h (60mph); spre osebire lte fost scosă evinţele şcolre. Totu, ne mândrim că prope "pisici mri", gheprdul nu rge - totusi torce si jumătte tre elevii clselor V-VIII u obţinut medii generle peste fce zgomote inlte, ltrturi si triluri. Pote fi 8, tre 9 10 fiind 23,37 % tre medii. 5 13

7 În nul Suprfţ şcolr tret, Şcol clsele I-VIII Floric rult un gricolă comunei este 2200 prtenerit pe tem trdiţiilor obiceiurilor Şcol clsele I-VIII hectre teren ltivt lucrt mecnizt. Solul Ion Buzău. În ce cdrulmi cestui prtenerit u vut loc este Crengă un cernoziom bună clitte, cre schimburi experienţă tre elevii celor două şcoli, fiecre tre explott după cerinţele grotehnice, sigură ceşti dovedu- măiestri cee ce priveşte dnsul populr. constnt producţii gricole juţ. Sl sportcele lmi Şcolmri clsele I-VIII Ion Crengă Buzău Loitorii comunei Floric sunt buni gospodri, fost rhiplină, spectcolul oferit dnstorii l Floric fiind unul spiritprecit iniţitivă schisă fc eforturi mri pentru forte pludt l scenă minute r. Vom continu cest rticol numerele viitore, zvoltre loclităţii creştere condiţiilor spernţ că cititorii noştri vor fi interesţi el. tri proprii. DESPRE NOI ŞI CE AM FĂCUT ÎN ANUL ŞCOLAR : Resurse finncire A fost tocmit memoriul tehnic pus l Autoritte Sănătte Publică Buzău vere prelungirii utorizţiei snitre funcţionre. În urm cestor mersuri s- obţinut viz pentru Autorizţi snitră funcţionre l Grăiţ Progrm Norml ir pentru Şcol clsele I-VIII Floric cest expirt februrie Dtorită fptului că nul şcolr Corpul I clădire v intr rebilitre stfel vor fi rezolvte problem pvimentului, corpurilor ilumint pei rente şcolă l toletă, nu vom mi cere m vizre utorizţiei snitre funcţionre, ci după terminre lucrărilor. A fost menjt secretritul biroul directorului seprt cncelrie, pentru se sigur seritte domentelor şcolre condiţii optime sfăşurre ctivităţii secretrit. A fost menjt vizierul pe peretele exterior l şcolii pentru evitre spectului neplăt genert lipire nunţurilor pe sticl ferestrelor. A fost echipt lbortorul Informtică pltform formtă server 10 stţii lucru, vioproiector ecrn proiecţie, imprimntă color cmeră web, sigurându-se conectre l internet mre viteză. De semene, m primit l I.S.J. Buzău că o pltformă formtă server dott softul educţionl AeL 15 stţii lucru, un scnner, un vioproiector, un prt telefonic fx un xerox, tote ultimă generţie CURIOZITĂŢI DIN NATURĂ: Din fondurile Primăriei u fost chiziţionte 2 rdiocsetofone MP4 Plyer, un rdio MP3 Plyer o cmeră foto digitlă vlore 1492 Ron pentru fi folosite vere creşterii clităţii ctului educţionl. Furnic - pote cr o povr 10 ori mi gre Şcol fost sponsoriztă primul semestru l nului şcolr 2007ct greutte propriului corp. Furnicile 2008 către Primări Floric 5832 Ron prin orgnizre unei muncitore triesc l un n l cinci ni; unele exrsii Mrmureş Ansmblul dnsuri populre Flore regine triesc mi mult e 20 ni. Ce mi mre câmpie prin oferire cdouri pentru toţi copiii l grăiţă colonie furnici fost gsit pe cost Ishikri şcolă, ir către firm S.C. AGRONICOLESCU S.R.L. Hokkido: 306 milione furnici, ,80 Ron prin distribuire cdouri pentru toţi copiii l regine in musuroie legte intre elepe o grăiţă şcolă. rie 2,7 kilometri ptrti (o mil ptrt). De evinţit este fptul că s- construit o nouă grăiţă pentru preşcolrii comun Floric, după ultimele stndr Albin - este o insect remrcbil - nu u urechi, clitte confort, copiii burându-se cele mi bune condiţii dr u un simt l mirosului excelent sfăşurre ctivităţilor zilnice. În vere rebilitării corpului I chimioreceptori in ntene. Albinele vd lorile clădire l Şcolii Floric, pe prrsul nului şcolr m prticipt diferit ft noi. Ele sunt insensibile l rosu dr împreună domnul primr Zhri Ion l tâlnirile orgnizte l tectez lumin ultrviolet cre este invizibil I.Ş.J. Buzău proiectntul m cis împreună cre sunt cele mi pentru noi. optime soluţii cestă problemă, impunându-ne punctul vere Rsul - si nu port numele fmiliei sle, rsul Rezulttele l văţătură este o specie distinct in genul Lynx. Rsii dulti Dintre cei 63 elevi scri văţământul primr cei 73 elevi cntresc prope 12 kg. Puii u un cstig in scri văţământul gimnzil l ceputul nului şcolr, u greutte zilnic 25 g si sunt gt tc l 12 răms l sfârtul nului 63 elevi văţământul primr respectiv sptmni, venind inpennti printi l 73 elevi văţământul gimnzil. În timpul semestrului I plect vrst luni. un elev venit lt elev loc l cls I. L clsele I-IV, semestrul I u răms 2 elevi corigenţi, procentul promovbilitte fiind Bivolul - Bivolul fricn su incoront este un 96,83% ir 53,96% tre elevii promovţi u obţinut clifictivul membru l celor "Cinci Mri", impreun finl FOARTE BINE. L clsele V-VIII procentul promovbilitte elefntul, rinocerul, leul si leoprdul. Cntrind fost 75,35% registrându-se 18 corigenţi ir 24,65% cei 700 kg (1,500 lb), bivolii sunt imprevizibili si promovţi u obţinut medii generle tre perilosi dc u si corne. Sunt renosti c tctori i omului si sunt s zti slbticii L sfârtul nului şcolr, promovbilitte l clsele I-IV fost liberte, dr sunt linistiti dc sunt lsti in pce. 100 %, peste jumătte elevi obţinând clifictivul finl FOARTE BINE ir l clsele V-VIII promovbilitte fost 81,14 %, finl Gheprdul(cheeth) - Cel mi rpid niml pe rămânând repetenţi 6 elevi ir elev Burl Mrin l cls Vpmnt 95 km/h (60mph); spre osebire lte fost scosă evinţele şcolre. Totu, ne mândrim că prope "pisici mri", gheprdul nu rge - totusi torce si jumătte tre elevii clselor V-VIII u obţinut medii generle peste fce zgomote inlte, ltrturi si triluri. Pote fi 8, tre 9 10 fiind 23,37 % tre medii. 13 5

8 L Tezele subiect unic situţi se prezintă după m urmeză: SEMESTRUL I: Zi tomnă Cls VII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 50%, medi clsei fiind 5,70 ir l Mtemtică Sunt o fetiţă 11 ni. Este tomnă. Dcă pentru unii tomn procentul celor bogăţiei, medii nerotunjite 5 estetre 71,42%, medi reprezintă simbolul pentru mine peste mpăn două cicluri clsei fiind 5,63. văţământ. E 15 septembrie. Într-un colţ l rţii şcolii, un grup sfios tr-o dtă Cls VIII-: Limb română - procentul celornoielevii medii gălăgios, prem vrăbiuţele, se distinge prte. Erm nerotunjite cls V-. peste 5 este 76,92%, medi clsei fiind 6,44 ; l Mtemtică Cls V-!? Emoţii, riozităţi, enigme? Erm mândri fţă gândăceiirăm ciclul dr timizi fţă peste cei gimnzil. O mulţime procentul celorprimr, medii nerotunjite 5 este 84,61%, medi trebări ne frământu: Cum v fi cls V-? Ce se v tâmpl noi? clsei fiind 6,26 ; l Geogrfie- procentul celor medii nerotunjite Cum vor fi profesorii? Cine ne v fi diriginte? peste 5 este 100%, medi clsei fiind 8,63 ir l Istorie fost dor Enigmele s-u zlegt prte, după ceremoni schire nului colr. un cndidt promovt not 5,20. să nu o zmăgim pe ce cre timp Am păt sl clsă propunându-ne ptru ni ne- fost dscăl mmă: domn văţătore Angel Dogru. SEMESTRUL II: Încă nu s- sfârt nul şcolr, dr simt că unii tre noi, domn văţătore v fi mândră. Cls VII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 57,14%, medi clsei fiind 5,64 ir l Mtemtică Stnciu clsmedi V- procentul celor medii nerotunjite pesteiulin 5 estegeorgin, 64,28%, clsei fiind 5,73. Cls VIII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 46,15%, medi clsei fiind 5,36 ; l Mtemtică procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 84,61%, medi clsei fiind 6,41 ; l Geogrfie- procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 92,3%, medi clsei fiind 8,14 ir l Istorie fost dor un cndidt promovt not 5,40. Jokesl disciplin Mtemtică Au fost selectţi elevii English rezultte osebite m prticipt l Conrsul Nţionl Evlure Mtemtică C. Năstăses sfăşurt l Şcol clsele I-VIII nr. 11 Buzău. One riny dy womn with dog got on conrs bus. It Profesorii mtemtică şcolă u prticipt l cest ws bigdog ndits wereevlutori, very dirty. clitte sistenţi feet profesori c ltfel l Tezele subiect unic.am l Conrsurile The womn sid: Oh,prticipt conductor, if I py Nţionle for my şcolre SMART, Olimpile noşterii Cngurul mtemtic ir dog, cn he hve set like the other pssengers?. elevii noştri u obţinut lori fruntşe m r fi: lol I 100 The conductor looked t the dog nd then sid: puncte, lol II 96 puncte lol III 92 puncte l disciplin Certinly. He cn hve set like ll the other Mtemtică, cls VIII-, conrsul Smrt, o menţiune l Limb pssengers, if hedoes noti put his feet on the set.fz română-cls IV- 2 lori l Mtemtică-cls VIII-, juţenă conrsurilor Olimpile noşterii ir l fz nţionlă celui conrs l cls VIII- Mtemtică s- oţinut 6 10 A techer stunt Ilot questions (but the stunt un loc II sking 112 puncte un loc of mximul 118 puncte. couldn t nswer ny of them). The techer then cid to sk him some very esy questions so tht he could get few right. Activitte eductivă lturl-rtistică Wht ws Bunker Hill? she sid. The stunt thought for some time nd then nswered: A iractivitte eductivă se sfăşoră conform plnificărilor semestrile. port? C o consecinţă clităţii ctivităţi, şcolă nu s-u produs No, it ws bttle, thecestei techer sid. She ws getting little călcări grve le regulmentului şcolr ore interioră. ngry now, but she ws trying not to show it. Then, she sked: În ctivităţile se re tingere tuturor domeniilor Who ws theeductive first Presint ofvere the United Sttes? eductive. The stunt thought for long time, but didn t sy nything. Învăţătorii diriginţii colboreză eficient fmiliile Then the techer got very ngry nd shouted: Georgeelevilor, Wshcestă ington!.colborre The stunt rezolvând got upnd cele begn mi to multe wlkoritowrds problemele his set. părute. Come bck! the techer sid: didn t tell you to go. m r fi S-u orgnizt diverse ctivităţi I fr orelor dirigenţie Oh, I m sorry!, the stunt sid: I thought you clled the prticipre l spectcole serbări şcolre, orgnizre exrsii next stunt. m fost ce vcnţ pentru ciclul primr când elevii u fost soţiţi l Tetrul George Ciprin către văţătore; ce l cbn 14 Sne Munţii Buzăului, zon Siriu-cembrie 2007, ce l Pârâul Rece-mi 2008 ce l Costineşti-iunie ŞTIM ŞIIon SLOVA DAR ŞI JOCUL L invitţi domului Sbău, primr l comunei Cicârlău, juţul Mrmureş, nsmblul rtistic Flore câmpie prticipt l mnifestările lturl zilele cestei loclităţi, Ansmblul rtistice dnsuri prilejuite populre Flore câmpie este prestţi copiilor noştri fiind forte precită publil specttor. constituit integrl elevi i Şcolii clsele I-VIII Floric este coordont către domnul instructor Gheorghe Petricenu colborre De semene, elevii noştri sunt educţi spiritul cinstirii eroilor conducere şcolii sprijinul susţinut l Primăriei Floric.Prin nemului ir Ziu eroilor u pus flori l monument u ctivitte cestui rtistic. nsmblu folcloric se urmăreşte promovre susţinut un progrm trdiţiilor obiceiurilor strămoşeşti ltivre l elevi drgostei pentru folclorul utentic. Progrme / proiecte intregrre europenă În dorinţ form viitori cetăţeni europeni, şcol nostră s- rult nul şcolr progrmul Eco-Şcolă coordont dn. inst. Costche Lilin, cdrul cărui elevii î formeză prinri buni gospodri civilizţi grijulii ntur mediul conjurător. S- menjt pnoul Eco-Şcolă fost trimisă domentţi l C.C.D.G. ir urm evluării m primit 37 puncte, minimul pentru dmitere progrm fiind 24. În plus, şcol nostră este scrisă Progrmul Nţionl Să văţăm spre pădure, coordontor fiind domn v. Dogru Angel. 7 11

9 L Tezele subiect unic situţi se prezintă după m urmeză: SEMESTRUL I: Zi tomnă Cls VII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 50%, medi clsei fiind 5,70 ir l Mtemtică Sunt o fetiţă 11 ni. Este tomnă. Dcă pentru unii tomn procentul simbolul celor bogăţiei, medii nerotunjite 5 estetre 71,42%, medi reprezintă pentru mine peste mpăn două cicluri clsei fiind 5,63. văţământ. E 15 septembrie. Într-un colţ l rţii şcolii, un grup sfios tr-o dtă Cls VIII-: Limb română - procentul celornoielevii medii gălăgios, prem vrăbiuţele, se distinge prte. Erm nerotunjite cls V-. peste 5 este 76,92%, medi clsei fiind 6,44 ; l Cls V-!? Emoţii, riozităţi, enigme? Erm mândri fţămtemtică gândăceiirăm ciclul dr timizi fţă peste cei gimnzil. O mulţime procentul celorprimr, medii nerotunjite 5 este 84,61%, medi trebări ne frământu: Cum v fi cls V-? Ce se v tâmpl noi? clsei fiind 6,26 ; l Geogrfie- procentul celor medii nerotunjite Cum vor fi profesorii? Cine ne v fi diriginte? peste 5 este 100%, medi clsei fiind 8,63 ir l Istorie fost dor Enigmele s-u zlegt prte, după ceremoni schire nului colr. un cndidt promovt not 5,20. să nu o zmăgim pe ce cre timp Am păt sl clsă propunându-ne ptru ni ne- fost dscăl mmă: domn văţătore Angel Dogru. SEMESTRUL II: Încă nu s- sfârt nul şcolr, dr simt că unii tre noi, domn văţătore v fi mândră. Cls VII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 57,14%, medi clsei fiind 5,64 ir l Mtemtică Stnciu clsmedi V- procentul celor medii nerotunjite pesteiulin 5 estegeorgin, 64,28%, clsei fiind 5,73. Cls VIII-: Limb română - procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 46,15%, medi clsei fiind 5,36 ; l Mtemtică procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 84,61%, medi clsei fiind 6,41 ; l Geogrfie- procentul celor medii nerotunjite peste 5 este 92,3%, medi clsei fiind 8,14 ir l Istorie fost dor un cndidt promovt not 5,40. Jokesl disciplin Mtemtică Au fost selectţi elevii English rezultte osebite m prticipt l Conrsul Nţionl Evlure Mtemtică C. Năstăses sfăşurt l Şcol clsele I-VIII nr. 11 Buzău. One riny dy womn with dog got on conrs bus. It Profesorii mtemtică şcolă u prticipt l cest ws bigdog ndits wereevlutori, very dirty. clitte sistenţi feet profesori c ltfel l Tezele womn subiect unic.am l Conrsurile The sid: Oh,prticipt conductor, if I py Nţionle for my şcolre SMART, Olimpile noşterii Cngurul mtemtic dog, cn he hve set like the other pssengers?.ir elevii noştri u obţinut lori t fruntşe fi: lol 100 The conductor looked the m dog rnd theni sid: puncte, lol II 96 puncte lol III 92 puncte l disciplin Certinly. He cn hve set like ll the other Mtemtică, cls VIII-, conrsul Smrt, o menţiune l Limb pssengers, hedoes noti put his feet on the set.fz română-cls if IV- 2 lori l Mtemtică-cls VIII-, juţenă conrsurilor Olimpile noşterii ir l fz nţionlă celui conrs l cls VIII- Mtemtică s- oţinut 10 6 A stunt Ilot questions (but the stunt untecher loc II sking 112 puncte un loc of mximul 118 puncte. couldn t nswer ny of them). The techer then cid to sk him some very esy questions so tht he could get few right. eductivă lturl-rtistică Activitte Wht ws Bunker Hill? she sid. The stunt thought for some time nd then nswered: A iractivitte eductivă se sfăşoră conform plnificărilor semestrile. port? C o consecinţă clităţii ctivităţi, şcolă nu s-u produs No, it ws bttle, thecestei techer sid. She ws getting little călcări grve le regulmentului şcolr ore interioră. ngry now, but she ws trying not to show it. Then, she sked: În ctivităţile se re tingere tuturor domeniilor Who ws theeductive first Presint ofvere the United Sttes? eductive. The stunt thought for long time, but didn t sy nything. Învăţătorii diriginţii colboreză eficient fmiliile Then the techer got very ngry nd shouted: George elevilor, Wshington!. cestă colborre The stunt rezolvând got upnd cele begn mi to multe wlkoritowrds problemele his set. părute. Come bck! the techer sid: didn t tell you to go. m r fi S-u orgnizt diverse ctivităţi I fr orelor dirigenţie Oh, I m sorry!, the stunt sid: I thought you clled the prticipre l spectcole serbări şcolre, orgnizre exrsii next stunt. m fost ce vcnţ pentru ciclul primr când elevii u fost soţiţi l Tetrul George Ciprin către văţătore; ce l cbn 14 Sne Munţii Buzăului, zon Siriu-cembrie 2007, ce l Pârâul Rece-mi 2008 ce l Costineşti-iunie ŞTIM ŞIIon SLOVA DAR ŞI JOCUL L invitţi domului Sbău, primr l comunei Cicârlău, juţul Mrmureş, nsmblul rtistic Flore câmpie prticipt l mnifestările lturl zilele cestei loclităţi, Ansmblul rtistice dnsuri prilejuite populre Flore câmpie este prestţi copiilor noştri fiind forte precită publil specttor. constituit integrl elevi i Şcolii clsele I-VIII Floric este coordont către domnul instructor Gheorghe Petricenu colborre De semene, elevii noştri sunt educţi spiritul cinstirii eroilor conducere şcolii sprijinul susţinut l Primăriei Floric.Prin nemului ir Ziu eroilor u pus flori l monument u ctivitte cestui nsmblu folcloric se urmăreşte promovre susţinut un progrm rtistic. trdiţiilor obiceiurilor strămoşeşti ltivre l elevi drgostei pentru folclorul utentic. Progrme / proiecte intregrre europenă În dorinţ form viitori cetăţeni europeni, şcol nostră s- rult nul şcolr progrmul Eco-Şcolă coordont dn. inst. Costche Lilin, cdrul cărui elevii î formeză prinri buni gospodri civilizţi grijulii ntur mediul conjurător. S- menjt pnoul Eco-Şcolă fost trimisă domentţi l C.C.D.G. ir urm evluării m primit 37 puncte, minimul pentru dmitere progrm fiind 24. În plus, şcol nostră este scrisă Progrmul Nţionl Să văţăm spre pădure, coordontor fiind domn v. Dogru Angel. 11 7

10 Am prticipt l Simpozionul Nţionl Eco Şcol ce vut loc 24 octombrie 2007 l Pltul Prlmentului, tx scriere progrm cheltuielile plsre fiind contte către Primări Floric. Prin intermediul proiectului Economi bztă pe noştere rult şcol nostră prtenerit Primări m primit un lbortor informtică dott 10 clltore, un server, o imprimntă un vio-proiector, prem mobilierul ferent, copiii noştri putând studi cest n c disciplină opţionlă Informtic. DIN CREAŢIILE COPIILOR Introducere lume copilăriei M-m trezit tr-o dimineţă, tunci nimic nu mi fost c l ceput. Am păt tr-o clădire nouă, interiorul cărei nu ştim ce se tâmplă. M-m sperit forte tre când m văzut mulţime cee gălăgiosă copii, sl imensă plină măsuţe, scăunele, dulăpiore, jucării, dr mm su bunic nu eru găsit. Mm uitt jur: câţiv copii plângeu nu mi-m putut d sem ce. Nu le făse nimeni nimic, dr ştiu că ei mi-u făt mie o poftă plâns, ş că m cins toţii un cor îţi er mi mre drgul să ne uzi. Nu ştiu un, dr l un moment dt mijlol concertului părut un personj nou. Nu er mm, dr ve voce l fel cldă privire blândă. Nu durt mult minune s- tâmplt: clsă er linişte. Voce blândă domnei se mi uze spunându-ne o poveste. (Între timp flsem că ce personă se nume eductore vom ve petret multe zile împreună.) Tre o zi, că o zi,. ită că prope s- făt un n când vin l grăiţă. Astăzi nu mă mi sperie nimic. Vin drg l grăiţă fiecre zi, un călătorim domn eductore tr-o lume minuntă, plină noutăţi. E mă fce fiecre dtă să văţ ceste lucruri mult drg. Sunt fscint mereu tot timpul mă gânsc spre ce ne v mi vorbi dt viitore. Tot e mă fce să ţeleg numite lucruri pe cre unii omeni mri nu le pot ţelege. Sunt uimit nu pot cre câte lucrări plnşe m relizt când m ceput grăiţ. Sunt convins că vor urm multe clipe minunte cee vă vom ţine l rent tote tâmplările petrete grup nostră, Grup Florilor. Semneză Grup Florilor eductore lor, Pop Gbriel 8 9