Faulaea de INGINERIE Speializarea: Siseme și Ehipamene Termie - liență DIPOMĂ - 07: Verifiarea unoșințelor generale și de speialiae ÎNTREBĂRI a ameseurile de agenți, liera mare are poae apare după numărul forma moleulei pariipația masiă pariipația volumiă agenului frigorifi se referă la Verifiarea la ovalizare a bolțului de fae în azul: unde: dib - diamerul d ib d 0,5 ib d < 0,4 ib inerior al bolțului, deb - diamerul d exerior al bolțului eb d eb d eb > 0,6 Randamenul periferi al repei.de lur lur lur urbina se alulează pe baza raporului: h0 + h h0 h h Forța de presiune a gazelor asupra π D π D π D pisonului se deermină u relația:. Fp p g Fp ( p g - p k ) F p p g + p k Răirea apei în urnul de răire se produe Efiiența ermiă a nervurilor înale E ese Manomerul ese un insrumen de măsură folosi penru măsurarea Subrăirea agenului frigorifi la ieșirea din ondensaorul unei insalații frigorifie u omprimare meania de vapori are a efe Energia ineiă reziduală la ieșirea fluidului din reapa de urbina, ese: h Consana speifia a gazului(rr/m) se măsoară în În diagrama p-v aria de sub urba ransformării vasisaie și axa volumelor ese proporțională u Pisoanele mooarelor rapide se fabriă din 4 ( ) Prin shimb ombina de ăldura și masa Prin onveție Prin radiație 4 < > Presiunilor absolue Vauumului Presiunilor relaive Săderea raporului de omprimare în ompresor w Săderea sarinii ermie a ondensaorului h - Săderea debiului masi de agen frigorifi h J/kmol.K J/kg.K J/m.K. aniaea de ăldură lurul meani de variație a volumului lurul meani ehni aliaj de aluminiu oțel inox plasi rezisen /
Măsurarea presiunii diferențiale, viezei și debiului unui fluid în urgere Tubul Pio Tubul Prandl Diafragma prinr-o onduă se poae fae u Numărul de repe de răire ale unei insalații frigorifie u omprimare Diferența de emperaura a elor două meaniă de vapori ese deermina surse de ăldura naura agenului frigorifi uiliza sarina frigorifia a insalației de: Temperaura adiabaiă a gazelor de ardere se măsoară: În foar a oș Nu se poae măsura Euația de bilanț ermi penru un apara shimbăor de ăldură ese + p reprezenaă de relația: Penru un shimbăor de ăldură, diferența medie logarimiă de emperaură ese media arimeiă a diferențelor de emperaură Raporul volumeri nominal de omprimare al M.A.I. reprezină Gradul de umplere al m.a.i. variază în sensul: Modul de rezisență la înovoiere al fusului maneon ese: Prin e diferă ăldura inferioară de ăldura superioara de ardere a unui ombusibil: Penru obținerea unor emperauri de vaporizare sub -60 C, se uilizează un ilu frigorifi a ondensaoarele muli-ubulare veriale în mana apa urge Măsurarea presiunilor foare mari se fae u Posibiliaea unei auomaizări omplexe a unei insalații frigorifie ese Cifra oaniă (CO) a ombusibilului reprezină Ameseul arburan din ilindru ese forma din r < > Raporul dinre volumul amerei de ardere și volumul oal al ilindrului Sade la reșerea urației și săderea sarinii W π d 3 3 Prin onținuul de azo din gazele de ardere Raporul dinre volumul oal al ilindrului și volumul orespunzăor proesului de baleiaj Creșe la reșerea urației și săderea sarinii 4 4 π ( d d i ) W 3 d Prin sarea de agregare a apei din gazele de ardere; r Raporul dinre volumul oal al ilindrului și volumul amerei de ardere Nu ese influența de variația urației i doar a sarinii 4 4 π (d d i ) W 6 Prin valoarea oefiienului de aer în exes u eonomizor Cu injeție de vapori În asadă peliular graviațional prin ineriorul țevilor peliular graviațional prin exeriorul țevilor peliular graviațional prin ineriorul manalei Manomere meanie Manomere elerie Manomere u lihid Uilizarea unor shimbăoare de ăldura în plai Temperaura de aprindere a ombusibilului Combusibil fin pulveriza și gaze arse de la ilul anerior Uilizarea unui agen de luru adeva uilizării insalației Rezisena la arderea u deonație a ombusibilului Combusibil fin pulveriza, gaze arse de la ilul anerior și aer proaspă Uilizarea unui ompresor u omprimare dinamia Puerea aloriă a aesuia Combusibil fin pulveriza și aer proaspă /
Rezisența ermiă a pereelui plan se alulează u relația: Penru ondiții opime de funționare a vaporizaoarelor ese neesar a vaporii are ies să aibă ilul În are dinre proesele urmăoare, e au lo înr-o insalație energeiă lasia, se onsumă luru meani: Proesul de laminare ese un proes Coefiienul de performanță al unei mașini frigorifie reprezină raporul dinre a ondensaoarele u evaporare forțaă emperaura apei la ieșire ese emperaura apei la inrare Cifra eaniă (CC) a ombusibilului exprimă Presiunea bolțului asupra umerilor pisonului ese: unde: db - diamerul bolțului, lu - lungimea umerilor, F - se deermină din alulul dinami Sarina ermiă a ondensaorului ese înodeauna a shimbăoarele de ăldură u plăi garniurile asigură o eanșare înre fluide Temperaura ridiaă în drepul primului anal de segmen produe În diagrama T-s a gazelor reale, urba limia x0 (x-ilu de vapori) reprezină: Duraa unui proes din adrul ilului moor se alulează u relația urmăoare: unde: duraa proesului ( 0 ra); n urația arb. oi (ro/min); ω vieza unghiulara a arb. oi (rad/s) Care sun elemenele ombusibile dinr-un arburan: Uniaea de măsură penru rezisența ermia a pereelui plan: R R x 0,6...0,8 x 0,98...,0 x >,0 vaporizarea; desinderea în urbina de abur; R d ridiarea presiunii în pompa de alimenare a azanului. izobar adiabai izoenalp ăldura (fluxul de ăldură) absorbiă de la sursa ree și ăldura (fluxul de ăldură) edaă sursei alde; ăldura (fluxul de ăldură) absorbiă de la sursa ree și luru meani (puerea) onsuma; luru meani (puerea) onsuma și ăldura (fluxul de ăldură) absorbiă de la sursa ree. mai miă deâ egală u mai mare deâ Temperaura de auoaprindere a ombusibilului pu F d b l u Mai mia deâ sarina ermiă a vaporizaorului pua pu Caliaea și ușurința auoaprinderii ombusibilului F d b l u Mai mare deâ sarina ermiă a vaporizaorului pua pu Puerea aloriă a aesuia F d b l u pua Mai miă deâ puerea ompresorului simplă dublă riplă roirea segmenului în anal și rese apaiaea porana a uleiului ransformarea uleiului în lauri și bloarea segmenului roirea segmenului în anal și îmbunăățirea ungerii vapori umezi; vapori saurați usați ; lihid saura. n 3 3 3 [ ms] 0 [ ms] 0 [ ms] 0 4 ω oxigenul, hidrogenul și arbonul hidrogenul, sulful și azoul; arbonul, sulful și hidrogenul. m grd W W m 6 n J kg K 3/
În onveția liberă, rieriile de similiudine deerminane sun: Nussel, Grashoff, Prandl Nussel, Reynolds, Prandl Nussel, Grashoff, Reynolds a urgerea unui fluid prinr-o onduă de sețiune onsană vieza masiă G ρ w: sade rămâne onsană reșe Pierderea de energie în ajuaj daoriă ireversibiliății proeselor de desindere ha h + ese: a h a Coefiienul global de ransfer de ăldură al unui shimbăor de ăldură depinde de, m S Caniaea de dioxid de arbon din Conținuul de arbon din Coefiienul de aer în exes; gazele de ardere depinde de: ombusibil; Umidiaea aerului Penru un shimbăor de ăldură diferența loală de emperaură ese x ' e -µ e ks x x ' ln (µeksx) x '/(µeksx) Expandorul ese: Traduoarele de nivel apaiive se foloses la măsurarea nivelului penru Coefiienul de reduere al viezei relaive în paleele mobile se alulează u relația: Penru o rețea de profile, unghiul geomeri de așezare la inrare reprezină: Capul de pison ese a VMO penru amonia nivelul sai de agen lihid rebuie menținu la o înălțime Supraalimenarea m.a.i. se realizează prin un elemen rigid are se monează în loul segmenului de ungere, mișorând asfel presiunea uleiului în anal un elemen elasi are se monează în spaele segmenului de ungere, mărind asfel presiunea u are segmenul apasă oglinda ilindrului un elemen elasi are se monează în spaele segmenului de ungere, împiediând roirea segmenului în anal ihide Gaze Ameseuri gazoase w Ψ - w Unghiul dinre angena la linia mediană în bordul de aa și linia fronală a bordului de aa o plaă irulară rezemaă pe onur înăraă u o sarină onenraă daă de forța de inerție a maselor în ranslație w Ψ w Unghiul dinre angena la linia mediană în bordul de fugă și linia fronală a bordului de fugă o plaă irulară înasraă pe onur înăraă u o sarină uniform disribuiă daă de presiunea gazelor Ψ w w Unghiul dinre oardă și liniile fronale; o bară înasraă înăraă u forța de presiune a gazelor și u forța de inerție a maselor în ranslație H > 0,5 D H 0,6 D H 0,8 D Mărirea numărului de ilindri, a diamerului ilindrului și/sau a ursei pisonului Creșerea presiunii medii efeive a ilului de funționare, reșere realizaa prin preomprimarea înărăurii proaspee în ompresorul de supraalimenare i0 i Creșerea urației nominale de funționare Vieza eoreiă de ieșire a fluidului de luru din ajuaj se deermina u relația: ( i 0 i ) 0 ( ) ( ) i 0 i + 0 4/
Diferența de emperaura se măsoară numai în: Arborele oi grade Celsius Kelvin; grade Celsius/Kelvin preia forța de presiune a gazelor preia forța rezulană din forța de presiune a gazelor și a forțelor de inerție ale maselor în mișare de roație și ranslație preia forțele de înindere/ompresiune a bielei Ce ese mai greu: Aerul usa; Aerul umed; Ambele aegorii au aeeași greuae Diferența medie logarimiă de emperaură se alulează u relația: Insalația frigorifiă în două repe de omprimare ese uilizaă în speial ând se doreșe Euația araerisia unei ransformări adiabaie penru gazul perfe ese: Măsurarea debiului de fluide bifazie în urgere prinr-o onduă se poae fae u Caraerisia exerioară a unui m.a.i. reprezină max min m ln max min Uilizarea a două vaporizaoare u emperauri de luru diferie max + min m ln max min Săderea sarinii ermie a ondensaorului max min m Săderea raporului de omprimare în ompresor pv. TV γ-. (pv) γ. Debimeru magnei Debimeru roaiv Debimeru u raduor Coriolis Caraerisia de urație la sarina plina, araerisia are onține și regimul nominal. Caraerisia de urație la sarina oala, la are m.a.i. poae funționa oninuu, fără resriții. Caraerisia limia de urație, sabilia la sarina oala, în ondiții de reglaje opime ale moorului. Trepele de urbină u reațiune au ρ > 0 ρ 0 ρ < 0 Măsurare a emperaurilor înale se fae u Camera de ermoviziune Termomerul u gaze Piromerul Înr-un ilu moor raporul dinre luru meani uil și ăldura onsumaă de la sursa aldă în aes sop se numeșe oefiien de luru meani; randamen ermodinami; oefiien de performanță. Volumul soehiomeri de oxigen neesar arderii: Care ese auza apariției pierderilor ermie prin ăldura gazelor de ardere evauae la oș: În azul ilului eorei Brayon, randamenul are expresia: Termomeru manomeri funționează pe prinipiul Se majorează funție de onținuul de oxigen din ombusibil Umidiaea gazelor de ardere variației presiunii vaporilor saurați ai unui lihid în funție de emperaură Se mișorează funție de onținuul de oxigen din ombusibil Diferența de emperaură dinre emperaura gazelor de ardere și ea a mediului variației presiunii vaporilor în funție de emperaură Nu depinde de onținuul de oxigen din ombusibil. Debiul de purjă variației presiunii unui lihid în funție de emperaură 5/
segmenul să se așeze perfe u segmenul să se așeze srâns pe pison și suprafața laerală pe oglinda u suprafețele fronale pe flanurile superior ilindrului și u suprafețele fronale și inferior ale analului din pison pe flanurile superior și inferior ale analului din pison Cerința fundamenală penru realizarea eanșării ese a: Gradul de reațiune al repei de urbină se defineșe a fiind raporul În impul nefunționării unei insalații frigorifie u omprimare meania de vapori, în insalație presiunea agenului ese: Tilul de vapori penru o sare siuaă pe urba de vapori saurați usați ese Cum ese asiguraa irulația în bula de irulație naurală: În diagrama p-v, aria unui ilu moor ese proporțională u: Relația de alul a densiății de flux ermi ese: hp ρ ha presiunea de vaporizare ρ hp ha hp presiunea orespunzăoare emperaurii mediului ambian segmenul să faă un ona â mai bun u pisonul și ilindrul ρ hp ha + hp presiunea de ondensare x; x0; x0.5; Prin asigurarea unei diferențe de emperaura inre țevile oborâoare și ele urăoare ăldura primia de sisemul ermodinami din mediul exerior; q S Prin asigurarea funționarii pompei de alimenare; ăldura edaa de sisemul ermodinami mediului exerior; q Prin asigurarea vidului în ondensaor. lurul meani eda exeriorului. q V Bolțul pisonului ese soliia la: înovoiere și forfeare înovoiere și răsuire înindere și înovoiere Penru uilizarea dioxidului de arbon a agen frigorifi, ese india sa se foloseasă ilurile frigorifie Relația de alul a rezisenei ermie unidireționale penru un elemen plan alăui din mai mule srauri paralele și mărgini de două fluide: Comparând valorile randamenului ermodinami bru și a elui ne penru aeeași insalație, are dinre ele are valoare mai mare: Rezisența de suprafață (superfiială) a pereelui ilindri se alulează u relația: În azul insalațiilor frigorifie de pueri mii, ăldura de ondensare ese edaa subriie ransriie ideale R + + i e R n j + i j j + e R n j j j randamenul ne; randamenul bru; valorile sun egale Rs R s π d R s d aerului apei unui fluid u vâsoziae mare 6/
Umidiaea relaivă a aerului umed reprezină raporul dinre: Baeriile de răire se amplasează la parea a înăperii Numărul de țevi e inră după dispunere hexagonală u "a" țevi pe laura hexagonului exerior ese Forța angențială reală e aționează asupra profilului se alulează u relația: Debimerele ulrasonie sun uilizae penru măsurarea Regimul de puere maximă Relația de alul a fluxului ermi liniar ese: masa vaporilor de apă efeiv onținuă de aerul umed și masa aerului usa, la aeeași presiune și emperaură; masa vaporilor de apă efeiv onținuă de aerul umed și masa aerului umed, la aeeași presiune și emperaură; masa vaporilor de apă efeiv onținuă de aerul umed și masa maximă de vapori de apă pe are o poae onține aerul umed la aeeași presiune și emperaură (la sarea de saurație). inferioară enrală superioară n6 3a(a - ) n6 3a(a - ) + n6 3a(a + ) - Fu ' D ' (wu + wu) Fu ' D ' (wu - wu) Fu ' D ' (wu + wa) Debiului de lihid prin ondue deshise Ese un regim de suprasarină, la are m.a.i. poae funționa o perioada lunga de imp, u realizarea puerii maxime posibile și a regimului el mai eonomi. S Debiului de gaze prin ondue deshise Ese un regim de sarina plina, la are m.a.i. poae funționa o perioada lunga de imp, nepreizaa de ăre onsruor, în ondiții de reglaj opime, u realizarea puerii maxime posibile. Debiului de fluide bifazie prin ondue parțial pline Ese un regim de suprasarina, la are m.a.i. poae funționa o perioada redusa de imp, în ondiții de reglaj opime, u realizarea puerii maxime posibile. V Masa grupei pison ese egală u: mp mpis + msegm + mbolț mp mpis+ msegm mp mpis + msegm + mbolț +m biela ransl Uniaea de măsura penru enropia speifia ese: Coefiienul de performanță a unei insalații frigorifie (COP) ese Creșerea inensiății deonației (în azul arderii u deonație) penru m.a.s. ese favorizaa de Forța N apliă pisonul pe ilindru produând Penru m.a.s. sisemul de aprindere, rebuie să realizeze o lege opimă penru produerea sâneii, de forma: β av,s βav,s ( n, θob ). Aeasă lege rebuie să respee: J/kmol J/kg J/kgK Mai mi a Mai mare a Mai mi sau mai mare a Creșerea raporului de omprimare, a sarinii, a avansului la produerea sâneii și săderea CO Creșerea raporului de omprimare, a sarinii, reduerea avansului la produerea sâneii și reșerea CO Săderea raporului de omprimare, reșerea sarinii și a avansului la produerea sâneii și reșerea CO basularea pisonului mișarea ransversală a pisonului momenul de răsurnare a pisonului β av,s reșe odaă u reșerea urației (n), penru sarină onsană ( θ ob ) respeiv β sade odaă u reșerea av,s θ ob (sarinii) la urație onsana, urmărind asfel eviarea apariției deonației β av,s sade odaă u reșerea urației (n), penru sarină onsană ( θ ob ) respeiv β sade odaă u reșerea av,s θ ob (sarinii) la urație onsana, urmărind asfel eviarea apariției deonației β av,s sade odaă u reșerea urației (n), penru sarină onsană ( θ ob ) respeiv β av, s rese odaă u reșerea θ ob (sarinii) la urație onsana, urmărind asfel eviarea apariției deonației 7/
Penru o rețea de profile, unghiul geomeri de așezare la ieșire reprezină: Penru m.a.. sisemul de injeție, rebuie să realizeze o lege opimă penru avansul la injeție, de forma: β av,inj βav,inj( n,h). Aeasă lege rebuie să respee: În diagrama T-S aria uprinsă înre urba ransformării vasisaie și axa enropiilor ese proporțională u Calulul viezei absolue de ieșire din paleele mobile se deermină u relația: În diagrama p-v, aria unui ilu inversa(frigorifi) ese proporțională u: Unghiul dinre angena la linia mediană în bordul de aa și linia fronală a bordului de aa β av,inj sade odaă u reșerea urației (n), penru sarină onsană ( h ) respeiv β av,inj sade odaă u reșerea h (sarinii) la urație onsana, urmărind asfel eviarea apariției deonației Unghiul dinre angena la linia mediană în bordul de fugă și linia fronală a bordului de fugă β av,inj sade odaă u reșerea urației (n), penru sarină onsană ( h ) respeiv β av,inj rese odaă u reșerea h (sarinii) la urație onsana, urmărind asfel eviarea apariției deonației Unghiul pe are îl fae angena la linia profilului în punul orespunzăor lățimii minime a analului inerpaleor u linia profilului la ieșire β rese odaă u reșerea av,inj urației (n), penru sarină onsană ( h ) respeiv β rese odaă av,inj u reșerea h (sarinii) la urație onsana aniaea de ăldură lurul meani ehni ăldura și lurul meani w + u ăldura primia de sisemul ermodinami din mediul exerior; w - u ăldura edaa de sisemul ermodinami mediului exerior; w + w lurul meani onsuma din mediul exerior. Camera de ermoviziune măsoară Temperaura Diferența de emperaura Temperaura aparenă Anemomerul ese un insrumen de măsură u ajuorul ăruia se măsoară Vieza unui lihid în urgere Vieza aerului Debiul unui gaz Erori de măsurare sisemaie sun Corpul ermomeri al unui ermomerul u rezisență eleriă ese Coefiienul de performanță al unei pompe ermie reprezină raporul dinre: În onveția forțaă, rieriile de similiudine deerminane sun: Euația ransferului de ăldură penru un apara shimbăor de ăldură ese reprezenaă de relația: Traduorul ese erori onrolabile ale aparaului de măsură și/sau ale meodei de măsurare erori înâmplăoare e variază imprevizibil în adrul șirului de valori măsurae în aeleași ondiții greșeli e apar din manipularea greșiă a aparaului sau alegerea neorespunzăoare a meodei de măsurare Solid (meal) lihid gaz ăldura (fluxul de ăldură) absorbiă de la sursa ree și ăldura (fluxul de ăldură) edaă sursei alde; ăldura (fluxul de ăldură) absorbiă de la sursa ree și luru meani ăldura (fluxul de ăldură) edaă sursei alde și lurul meani (puerea) onsuma. Nussel, Grashoff, Prandl Nussel, Reynolds, Prandl Nussel, Grashoff, Reynolds k S k S m dispoziiv e realizează ransformarea unui semnal de naură ausi înr-un semnal eleri dispoziiv e realizează ransformarea unui semnal eleri înr-un semnal de ală naură k S m dispoziiv e realizează ransformarea unui semnal de naură meani înr-un semnal eleri 8/
Presiunea oala a unui fluid are urge prinr-o ondua se măsoară a pereele onduei În axul onduei Nu onează poziția n Pe [ W] i n pi V ; P 60 e[ W] i z n pe Vs ; n, Q Pe [ W] i n pe V ; s Mărimile efeive: puerea, onsumul [ ( )] i e kg kweh ; [ ( )] h e kg kweh ; 60 P speifi de ombusibil, presiunea e h [ ( )] h medie și randamenul se deermină u e kg kweh ; V relațiile: [ ] p e N m ; [ ] e p e N m ;, Qi Vs e, 3600 P, e 3600 [ ] e 3600 Q p e N m i 3600 e 3600 Qi 3600 e e V e,, h Pe e Pe h Pe P h Q e e i Qi În azul ilului eorei Brayon u reuperare de ăldura, randamenul r r are expresia: Penru desfășurarea oriărui proes de ardere ese neesar să exise: În azul insalațiilor u omprimare meania de vapori în repe Uniățile de măsură penru puerea efeivă, momenul efeiv, onsumul speifi efeiv și randamenul efeiv ale m.a.i., în aeasa ordine sun: Energia inernă a unui gaz perfe nu se modifiă în impul Un ilu frigorifi nu poae funționa după un ilu ideal (Carno inversa) deoaree nu poae fi realizaa ransformarea O emperaură superioară elei de aprindere; efiiena frigorifia ese mai mia deâ ea a insalației înr-o singura reapa Prezența oxigenului neesar reației; înre repele de omprimare are lo supraînălzirea inermediară a agenului frigorifi Ambele ondiții. inre repele de omprimare are lo răirea inermediara a agenului frigorifi [ kw m], [ kw ], [ kg / h], [ kj ] [ kw ],[ N m], [ g ( kwe h) ] [ kj ], [ kw m], [ kj / h], [%] e unui proes adiabai unui proes izobar unui proes izoerm adiabaiă izoermă izooră Combusibilul onvențional ese Un ombusibil masi Un ombusibil volumi; Un ombusibil eorei. Faza de înârziere la delanșarea Faza de înârziere la delanșarea arderii Faza de înârziere la delanșarea arderii (în arderii (în azul m.a.s.) respeiv (în azul m.a.s.) respeiv perioada de azul m.a.s.) respeiv perioada de perioada de înârziere la înârziere la auoaprindere (în azul Perioadele arderii din m.a.i. sun înârziere la auoaprindere (în azul m.a..); auoaprindere (în azul m.a..); m.a..); Perioada arderii moderae, u urmăoarele, în ordinea preizaa: Perioada arderii rapide u aingerea Perioada arderii rapide; Perioada faza I a aingerii presiunii și emperaurii presiunii și emperaurii maxime; Perioada arderii moderae u faza I a aingerii maxime și faza a-ii-a perioada arderii arderii lene. presiunii maxime și faza a II-a u lene. aingerea emperaurii maxime. Segmenții de ompresie se fabriă din: fonă enușie oțel inox eramia a ondensaoarele muli-ubulare orizonale în mana (CMO) agenul frigorifi ondensează înre țevi și mana ondensează în țevi se înălzeșe 9/
a ieșirea din ajuaj fluidul de luru va avea vieza relaivă egală u w + u w - u De e ese limiaă inferior valoarea ilului aburului umed la sfârșiul Penru reșerea randamenului Penru limiarea pierderilor de desinderii în urbina de abur la x ermodinami bru; ăldura q ; 0,85-0,9: 0 liri de apă ( 480 J/kg. K) se înălzes u un grad Celsius. Căldura primiă va fi: Rezisența de suprafață (superfiială) a pereelui plan se alulează u relația: Termouplul funționează pe baza efeului Rezisența ermiă a pereelui ilindri se alulează u relația: Condițiile normale fizie de presiune și emperaură sun: În ondensaorul unei insalații frigorifie are funționează după un ilu subrii, agenul de luru edează ăldură în ondensaor inrun proes În euația ermiă de sare emperaura se măsoară în Relația de alul a fluxului ermi radian ese: Tilul de vapori reprezină În diagrama p-v aria uprinsă înre urba ransformării vasisaie și axa presiunilor ese proporțională u Corpul bielei ese soliia la: De unde poae proveni azoul din gazele de ardere: w - Penru proejarea în funționare a urbinei de abur. 480 J ; 4,8 kj ; 4,8 kj R s R s R s d Pelier Thompson Seebek R R R π ln p750 mm Hg ; 0 grade Celsius p750 mm Hg ; T 0 grade Kelvin p760 mm Hg; T73 K. Izoor adiabai Izobar-izoerm grade Celsius; Kelvin; grade Fahrenhei. E S denumirea vaporilor în amese u lihidul; E raporul dinre masa vaporilor saurați usați și masa ameseului (vapori saurați usați și lihidsaura); E V d d raporul dinre masa vaporilor saurați usați și masa lihidului saura. aniaea de ăldură lurul meani de variația volumului lurul meani ehni ompresiune de forța: FC Fg + Fi π D 4 (pgmax - parer) - m R ω (+) forfeare de forța Ff m R ω (+) înovoiere de forța F parer) Din ombusibil Din aerul de ombusie; Din ambele π D 4 (pgmax - 0/
Penru ondensaoarele muli-ubulare orizonale se foloses țevi u nervuri amonia agenți halogenați oți agenții exerioare penru Cilul Rankine-Hirn, față de ilul Rankine are randamenul: mai mare mai mi egal Prinipala araerisiă a agenului Presiunile de luru să fie mai mari Să nu fie oxi frigorifi ese deâ presiunea amosferia Să fie neinflamabil Înrebările au fos formulae de ăre adrele didaie iulare ale disiplinelor din "PROGRAMA ANAITICA penru examenul de ICENȚĂ 07" Daa: Direor deparamen marţi, mai 07 Prof. Dr. Ing. Ion ION /