decembrie 2007.PDF

LA MULÞI ANI 2008!!! IANUARIE FEBRUARIE MARTIE L 7 14 21 28 L 4 11 18 25 L 3 10 17 24 31 M 1 8 15 22 29 M 5 12 19 26 M 4 11 18 25 M 2 9 16 23 30 M 6 13 20 27 M 5 12 19 26 J 3 10 17 24 31 J 7 14 21 28 J 6 13 20 27 V 4 11 18 25 V 1 8 15 22 29 V 7 14 21 28 S 5 12 19 26 S 2 9 16 23 S 1 8 15 22 29 D 6 13 20 27 D 3 10 17 24 D 2 9 16 23 30 APRILIE MAI IUNIE L 7 14 21 28 L 5 12 19 26 L 2 9 16 23 30 M 1 8 15 22 29 M 6 13 20 27 M 3 10 17 24 M 2 9 16 23 30 M 7 14 21 28 M 4 11 18 25 J 3 10 17 24 J 1 8 15 22 29 J 5 12 19 26 V 4 11 18 25 V 2 9 16 23 30 V 6 13 20 27 S 5 12 19 26 S 3 10 17 24 31 S 7 14 21 28 D 6 13 20 27 D 4 11 18 25 D 1 8 15 22 29 IULIE AUGUST SEPTEMBRIE L 7 14 21 28 L 4 11 18 25 L 1 8 15 22 29 M 1 8 15 22 29 M 5 12 19 26 M 2 9 16 23 30 M 2 9 16 23 30 M 6 13 20 27 M 3 10 17 24 31 J 3 10 17 24 31 J 7 14 21 28 J 4 11 18 25 V 4 11 18 25 V 1 8 15 22 29 V 5 12 19 26 S 5 12 19 26 S 2 9 16 23 30 S 6 13 20 27 D 6 13 20 27 D 3 10 17 24 31 D 7 14 21 28 OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE L 6 13 20 27 L 3 10 17 24 L 1 8 15 22 29 M 7 14 21 28 M 4 11 18 25 M 2 9 16 23 30 M 1 8 15 22 29 M 5 12 19 26 M 3 10 17 24 31 J 2 9 16 23 30 J 6 13 20 27 J 4 11 18 25 V 3 10 17 24 31 V 7 14 21 28 V 5 12 19 26 S 4 11 18 25 S 1 8 15 22 29 S 6 13 20 27 D 5 12 19 26 D 2 9 16 23 30 D 7 14 21 28 ÎN N SLUJBA PATRIEI Anul V, nr. 4 (51), 31 decembrie 2007, 12 pagini Publicaþie editatã de Brigada 15 Mecanizatã Podu Î nalt CAMPANIE DE RECRUTARE LA IAªI pagina 4 1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALà A ROMÂNIEI pagina 6 Redactia: U.M.01175 Iaºi Redactor ºef: Mr. Eduard Borhan Redactor: Cpt. Cãtãlin Maftei Ajutor: Plt.maj. Gabriela Calfa - Rãºcanu Reporter: P.c.c.Olga Murariu Corector: P.c.c. Lenuþa Lupuleasa Telefon: 0232/242046/0160 pagina 12 DESCHIDE UªA STÃPÂNE! pagina 8 22 DECEMBRIE LA IAªI pagina 3

CORPUL 4 ARMATà TERITORIAL ARE UN NOU COMANDANT Generalul maior - Mircea SAVU a fost numit din funcþia de ºef al Direcþiei Operaþii din Statul Major General, în funcþia de Comandant al Corpului 4 Armatã Teritorial Mareºal Constantin Prezan. Data ºi locul naºterii - 01.12.1956 comuna Aluniº, judeþul Cluj. Studii: -Liceul Militar ªtefan cel Mare, Câmpulung Moldovenesc, 1975; - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Tancuri ºi auto, 1978; - Cursul de securitate europeanã NATO la Oberammergau, Germania,1995; - Cursul de management la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, 1998 - Cursul de Stat Major pentru Operaþii Multinaþionale,1999; ; - Colegiul de Rãzboi al Armatei SUA, din Carlisle, Pennsylvania, 2000; - Universitatea Naþionalã de Apãrare din China, 2003; - Masteratul în Studii Strategice acordat de Colegiul de Rãzboi al Armatei SUA. Funcþii îndeplinite: - 1978-1982: comandant de pluton; - 1982-1986: comandant de companie; - 1986: ºeful pregãtirii de luptã la un regiment de tancuri ºi ºef al biroului Instrucþie în statul major al Armatei a 4-a; - 1991-1995: ºef al biroului Relaþii Publice ºi Programe Militare Internaþionale în acelaºi stat major; - 1995: comandantul Detaºamentului Român de Legãturã pentru Spitalul Militar de Campanie în Somalia/Mogaddisho, misiunea ONU UNOSOM II; - noiembrie 1996 Ofiþer Principal cu Operaþiile în misiunea ONU UNAVEM III, la Comandamentul Regional din Saurimo/regiunea de nord-est Angola, pânã în noiembrie 1997; - 1 august 2000: comandant al brigãzii mecanizate din Târgu-Mureº; - 1 aprilie 2003: comandant al brigãzii mecanizate din Bistriþa; - 15 februarie 2004: ºeful Direcþiei Doctrinã ºi Instrucþie; - 15 iunie 2005: ªeful Direcþiei Operaþii/SMG; - 12 decembrie 2007 Comandantul Corpului 4 Armata Teritorial Mareºal Constantin Prezan. Limbi strãine - engleza, franceza fluent. Starea civilã - cãsãtorit, o fiicã. Ordine ºi medalii - Medalia de Merit a Naþiunilor Unite În Serviciul Pãcii, pentru Operaþiunea UNOSOM II; - Medalia pentru Servicii Deosebite a Naþiunilor Unite, pentru Operaþiunea UNAVEM III, alte ordine ºi medalii. pagina 2 Mintea mea nu vã poate cunoaºte pe dvs., ci conþine doar etichete, judecãþi, fapte ºi opinii despre dvs. Numai Fiinþa poate cunoaºte direct. Toate atitudinile negative sunt produse de o acumulare a timpului psihologic ºi o negare a prezentului. Disconfortul, anxietatea, tensiunea, stresul, grijile toate formele de fricã sunt produse de abundenþa viitorului ºi de insuficienþa trãirii prezentului. Vinovãþia, regretul, resentimentele, suferinþele, tristeþea, amãrãciunea ºi toate formele de lipsã a iertãrii sunt produse de abundenþa trecutului ºi de insuficienþa prezenþei. Ceea ce consideraþi viaþã" ar trebui mai curând sã se numeascã situaþie de viaþã". Este timpul psihologic: trecut ºi viitor. Anumite lucruri din trecut n-au mers aºa cum aþi dorit dumneavoastrã. Mai manifestaþi încã o anumitã rezistenþã faþã de ceea ce s-a întâmplat în trecut, ºi acum vã împotriviþi lucrurilor care existã deja. Speranþa este cea care vã face sã mergeþi înainte, dar speranþa vã face sã vã concentraþi asupra viitorului ºi aceastã concentrare continuã pe viitor perpetueazã negarea prezentului ºi din acest motiv, nefericirea dvs. Mintea adorã în mod inconºtient problemele pentru cã ele vã oferã un fel de identitate. Este normal ºi nebunesc. Problemã" înseamnã sã vã menþineþi mental într-o situaþie, fãrã a avea intenþia autenticã ºi posibilitatea de a întreprinde vreo acþiune în momentul prezent, transformând-o astfel inconºtient într-o componentã a sentimentului dumneavoastrã de identitate. Deveniþi atât de copleºit de situaþia de viaþã, încât vã pierdeþi sentimentul de a trãi, sentimentul Fiinþei. Purtaþi în minte povara nesãnãtoasã a sute de lucruri pe care trebuie sau va trebui poate sã le faceþi în viitor, în loc sã vã concentraþi pe singurul lucru pe care îl puteþi face acum. Într-o zi voi reuºi." Obiectivul pe care vi l-aþi fixat v-a acaparat atât de mult atenþia, încât reduceþi momentul prezent la un simplu instrument pentru atingerea unui scop? Vã rãpeºte bucuria a ceea ce faceþi? Aºteptaþi sã începeþi sã trãiþi? Dacã vã construiþi un astfel de tipar mental, indiferent de ceea ce veþi realiza sau veþi obþine, prezentul nu va fi niciodatã destul de bun; viitorul va pãrea întotdeauna mai bun decât prezentul. O reþetã perfectã pentru insatisfacþie ºi neîmplinire permanentã, nu sunteþi de acord? Sunteþi de obicei o persoanã care aºteaptã? Ce procent din viaþã vã petreceþi aºteptând? Eu numesc aºteptare la scarã micã", de exemplu, coada de la oficiul poºtal, un blocaj în trafic, coada de la aeroport sau aºteptarea unei persoane la o întâlnire etc. Aºteptarea la scarã mare" este aºteptarea urmãtorului concediu, a unui loc de muncã mai bun, a momentului când copiii vor creºte, a unei relaþii într-adevãr importante, a succesului, a securitãþii financiare, a momentului când vom fi o persoanã importantã sau când vom avea mai multe cunoºtinþe. Nu de puþine ori, oamenii îºi petrec toatã viaþa aºteptând sã înceapã sã trãiascã. Aºteptarea este o dispoziþie mentalã. În principiu, înseamnã sã doreºti viitorul; sã nu doreºti prezentul. Nu îþi doreºti ceea ce ai ºi vrei ceea ce nu ai. Orice aºteptare creeazã în inconºtient un conflict interior între a te afla aici ºi acum, unde de fapt nu vreþi sã vã aflaþi, ºi viitorul proiectat, în care aþi dori sã trãiþi. Acest lucru vã reduce foarte mult calitatea vieþii, fãcându-vã sã pierdeþi prezentul. Nu este nimic rãu în a te strãdui sã-þi îmbunãtãþeºti situaþia de viaþã. Bineînþeles cã vã puteþi îmbunãtãþi situaþia de viaþã, dar nu vã puteþi îmbunãtãþi viaþa. Viaþa este factorul primar. Viaþa este Fiinþa dvs. profundã. Ea este deja desãvârºitã, completã, perfectã. Situaþia dvs. de viaþã constã în circumstanþe ºi experienþe personale. Nu este nimic rãu în a-þi fixa obiective ºi a încerca sã realizezi anumite lucruri. Greºeala constã în folosirea lor ca substitut pentru sentimentul vieþii, pentru Fiinþã. Singurul punct de acces cãtre acest sentiment este ACUM. Sunteþi ca un arhitect care nu acordã nici un fel de atenþie fundaþiei unei clãdiri, dar investeºte o mulþime de timp în suprastructurã. De exemplu, mulþi oameni aºteaptã prosperitatea. Ea nu poate veni în viitor. Când respectaþi, recunoaºteþi ºi acceptaþi pe deplin realitatea prezentã locul în care vã aflaþi, cine sunteþi, ce faceþi chiar acum când acceptaþi pe deplin ceea ce aveþi, sunteþi recunoscãtor pentru ceea ce aveþi, recunoscãtor pentru ceea ce este, recunoscãtor pentru Fiinþã. Recunoºtinþa pentru momentul prezent ºi plenitudinea vieþii de acum este adevãrata prosperitate. Ea nu poate veni în viitor. Apoi, în timp, aceastã prosperitate se va manifesta în cazul dvs. în diferite feluri. Acordaþi atenþie prezentului; acordaþi atenþie comportamentului, reacþiilor, dispoziþiei, gândurilor, emoþiilor, temerilor ºi dorinþelor dvs., aºa cum apar ele în prezent. Acolo se aflã trecutul din dvs. Dacã veþi reuºi sã fiþi suficient de prezent pentru a urmãri toate aceste lucruri, fãrã sã le criticaþi sau sã le analizaþi, fãrã sã emiteþi nici un fel de apreciere, atunci vã veþi rezolva problemele trecutului ºi îl veþi dizolva prin puterea prezenþei dumneavoastrã. Nu vã puteþi regãsi în trecut. Vã veþi gãsi pe sine numai venind în prezent. Material preluat din cartea Puterea Prezentului de Eckhart Tolle Cãpitan Daniel Dumitru BABA pagina 11

DESPRE PUTEREA PREZENTULUI - PUTEREA DIN UMBRA CUVINTELOR Acum în prag de sãrbãtori, nu fac altceva decât sã mã gândesc cã lumea este bunã, ubitoare, lipsitã de griji, fricã ºi furie. Pentru unii Sãrbãtorile de iarnã sunt încununarea unui N TRECUT mai mult sau mai puþin reuºit, pentru alþii preambulul unui AN NOU dorit mai un ca precedentul. Suntem muritori tocmai pentru a avea ºansa de a ne bucura de fiecare zi ce rece. Cu fiecare ZI care se scurge ºi eºti trist, pierzi o ZI în care puteai sã alegi sã fii bucuros. u aºtepta urmãtoarele petreceri...traieºte-þi Clipa ca pe o mare Sãrbãtoare. LA MULÞI ANI! u-þi dori sã fii fericit, FII fericit, nu-þi dori un an mai bun, alege sã AI un an mai bun. Eu vã oresc doar sã alegeþi acum, e cea mai simplã ºi sincerã urare pe care v-o fac. Sã fiþi sãnãtoºi ºi u adevãrat fericiþi. Pacea, Lumina ºi Iubirea sã se reverse iî inima ºi familiile voastre. Cu drag Unul dintre Noi. O carte ca Puterea prezentului scrisã de ckhart Toll, apare probabil o datã la un deceniu sau hiar o datã la o generaþie. Este mai mult decât o carte; ste energie purã, pe care probabil cã o simþiþi în timp e þineþi cartea în mânã. Are puterea de a-i oferi citiorului o experienþã cu totul specialã ºi de a-i schimba iaþa în bine. esajul lui Eckhart Tolle este urmãtorul: problema manitãþii este adânc înrãdãcinatã în mintea însãºi. au, mai curând, în identificarea noastrã greºitã cu intea. Timpul ºi mintea sunt, de fapt, inseparabile. Mintea, pentru a se asigura cã pãstreazã conrolul, cautã permanent sã acopere momentul prezent rin trecut ºi viitor. Povara din ce în ce mai grea a timului s-a acumulat în mintea umanã. Toþi oamenii uferã din cauza acestei poveri, dar continuã sã mai dauge câte puþin la ea în fiecare moment, ori de câte ri ignorã sau neagã acest preþios prezent sau îl reduc a un mijloc pentru atingerea unui obiectiv viitor, care xistã numai în mintea lor, niciodatã în realitate. cumularea timpului în mintea colectivã ºi individualã nclude ºi o mare cantitate de durere rezidualã din treut. Cum sã încetãm sã creãm timp? Daþi-vã seama ã momentul prezent este tot ceea ce veþi putea avea reodatã. Starea psihologicã de fricã este independentã e orice pericol concret ºi imediat. Ea îmbracã multe orme: disconfort, grijã, anxietate, nervozitate, tensine, groazã, fobie º.a.m.d. Acest tip de fricã psihoogicã este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea ntâmpla, nu se referã la un lucru care se întâmplã cum. Dvs. trãiþi aici ºi acum, în timp ce mintea dvs. se flã în viitor. Aceasta creeazã o prãpastie de anxietate. A te identifica cu propria minte înseamnã a fi rins în timp: impulsul de a trãi aproape exclusiv prin emorie ºi anticipare. Aceasta creeazã o preocupare continuã pentru trecut ºi viitor gândul la recunoaºterea momentului prezent ºi la a-i îngãdui sã existe trezeºte neplãcerea. Impulsul apare pentru cã trecutul vã conferã o identitate, iar viitorul menþine promisiunea salvãrii, a împlinirii sub orice formã. Amândouã sunt iluzii. Eternul prezent este spaþiul in care se deruleazã viaþa dvs., singurul factor care rãmâne constant. Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut; toate se întamplã în Clipa de acum. Nimic nu se va intampla vreodata în viitor; totul se întâmplã în Clipa de acum Ceea ce este considerat trecut este, de fapt, o amprentã de memorie, înmagazinatã în minte, a unei Clipe de acum mai vechi. Când vã amintiþi trecutul, reactivaþi aceastã amprentã tot în prezent. Viitorul este o Clipa de acum imaginatã, o proiecþie a minþii. Când apare, apare sub forma Clipei de acum. Când vã gândiþi la viitor, faceþi aceasta tot în Clipa de acum. Evident, trecutul ºi viitorul nu au realitate proprie. Aºa cum Luna nu are o luminã proprie ºi poate doar sã reflecte lumina Soarelui, tot aºa trecutul ºi viitorul sunt doar palide reflexii ale luminii, ale puterii ºi ale realitãþii prezentului etern. Ele îºi împrumutã realitatea de la Clipa de acum. În situaþiile în care viaþa ne este ameninþatã ºi avem nevoie de o reacþie rapidã, trecerea de la timp la prezenþã se produce uneori de la sine. Personalitatea, care are un trecut ºi un viitor, dispare momentan ºi este înlocuitã de o intensã prezenþã conºtientã, foarte liniºtitã, dar în acelaºi timp foarte vigilentã. Rãspunsul de care este nevoie vine din aceastã stare de conºtiinþã. Motivul pentru care unii oameni adorã activitãþile periculoase, cum ar fi escaladarea munþilor, cursele de maºini etc, deºi poate nu îl conºtientizeazã, este acela cã îi forþeazã sã stãruie în Clipa de acum în starea de trãire intensã care este eliberatã de timp, de probleme, de gânduri, de povara personalitãþii. (continuare în pagina 11) pagina 10 22 DECEMBRIE LA IAªI ªTIRI Ministrul Apãrarii, Teodor Meleºcanu, ºeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, ºi alþi reprezentanþi din conducerea ministerului i-au felicitat vineri, 21 decembrie, pe militarii români din teatrele de operaþii. Prin sistemul de videoteleconferinþã, Ministrul Apãrãrii ºi ºeful SMG au transmis tradiþionalele mesaje de sãnãtate, fericire ºi succese profesionale ºi le-au urat sã se întoarcã sãnãtoºi acasã, la cei dragi. Copii ai eroilor din teatrele de operaþii ºi militarilor cãzuþi la datorie pe timpul îndeplinirii unor misiuni în þarã, precum ºi ai celor rãniþi în misiuni internaþionale au primit cadouri de la Moº Crãciun în cadrul unui program artistic dedicat Sãrbãtorilor de Iarnã, care a avut loc marþi, 18 decembrie, la Ministerul Apãrãrii. Alãturi de copii au fost prezenþi secretarul de stat Corneliu Dobriþoiu, ºeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, locþiitorul sefului S.M.G., generalul-locotenent Mihail Orzeaþã, militari ºi civili din structurile centrale ale Ministerului Apãrãrii. 258 de tineri soldaþi ºi gradaþi voluntari au absolvit vineri, 14 decembrie 2007, Cursul de Pregãtire pentru formarea deprinderilor de lider, organizat la ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre din Piteºti. Absolvenþii au fost înaintaþi la gradul de sergent, intrând astfel în corpul subofiþerilor, ceea ce le oferã posibilitatea unei cariere militare în condiþiile prevãzute de Legea 80/1995, La 22 decembrie s-au împlinit 18 ani de la Revoluþia din 1989. Ca în fiecare an, la Troiþa Eroilor Revoluþiei din faþa Palatului Culturii s-a desfãºurat un ceremonial militar ºi religios pentru omagierea sacrificiului luptãtorilor pentru libertate din decembrie 1989. Programul ceremoniei a cuprins oficierea de cãtre un sobor de preoþi a unei slujbe de pomenire a martirilor revoluþiei, alocuþiuni ale reprezentanþilor asociaþiilor de revoluþionari ºi a oficialitãþilor civile locale, depunerea de coroane de flori la Troiþa Eroilor Revoluþiei ºi defilarea unei gãrzi de onoare constituitã din militarii Batalionului 151 Infanterie Lupii Negri. La ceremonie au participat reprezentanþii autoritãþilor publice locale, personalitãþi militare, reprezentanþi ai insituþiilor de stat, cadre militare active ºi în rezervã, cetãþeni ai municipiului Iaºi. privind statutul cadrelor militare. Militarii s-au pregãtit pentru diferite arme ºi specialitãþi militare - 81 la arma infanterie, 62 la arma auto, 24 la arma artilerie ºi rachete, 27 la arma geniu, ºase la arma apãrare NBC, 47 la arma comunicaþii ºi informaticã ºi 11 la arma rachete ºi artilerie antiaerianã ºi au fost repartizaþi la unitaþi în funcþie de necesitãþile Ministerului Apãrãrii. Ceremonialul prilejuit de plecarea militarilor Batalionului 300 Infanterie Mecanizatã Sfântul Andrei în Afganistan a avut loc, miercuri, 12 decembrie 2007, începând cu ora 11.00, la Galaþi, în cazarma unitãþii. La festivitate au participat reprezentanþi ai conducerii Ministerului Apãrãrii, oficialitãþi locale, rude ºi prieteni ai militarilor. Infanteriºtii gãlãþeni vor prelua de la militarii Batalionului 33 Vânãtori de Munte din Curtea de Argeº misiunile de sprijinire a armatei ºi poliþiei afgane, de cercetare ºi patrulare, de asistenþã umanitarã ºi vor participa la unele proiecte de dezvoltare iniþiate de Echipa de Reconstrucþie Provincialã din Zabul. ªeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, ºi ºefii categoriilor de forþe ale Armatei României au depus coroane de flori în cadrul unui ceremonial militar desfãºurat în ziua de 10 decembrie 2007, la Mormântul Ostaºului Necunoscut din Parcul Carol. Manifestarea a fost dedicatã eroilor care, în urma cu 130 de ani, au luptat în Rãzboiul de Independenþã. pagina 3

Ministerul Apãrãrii a declanºat campania de promovare a profesiei militare în special pentru categoriile de soldaþi gradaþi voluntari începând cu 01 noiembrie a acestui an. Aceastã campanie se suprapune cu recrutarea propriuzisã a candidaþilor care opteazã pentru aceastã profesie pânã pe data de 07 ianuarie 2008. Pentru aceastã serie s-au scos la concurs un numãr de 1.855 locuri, dintre care 300 sunt adresate celor care au satisfãcut stagiul militar, în unitãþi dispuse pe întreg teritoriul þãrii. La nivelul judeþului Iaºi, spre deosebire de anii precedenþi, a scãzut atractivitatea pentru profesia militarã în mod deosebit datoritã faptului cã tinerii au la dispoziþie mai multe alternative de reuºitã profesionalã ºi de formare educaþionalã. Din acest motiv structura specializatã din cadrul Centrului Militar Zonal, desfãºoarã diverse activitãþi de promovare a imaginii armatei în diferite grupuri þintã pe douã componente ºi anume : - de relaþii publice prin apariþia constantã în massmedia a unor articole legate de cariera militarã ; - informarea directã care se desfãºoarã într-un mod agresiv în instituþiile în care îºi desfãºoarã activitatea (licee, ºcoli profesionale, universitãþi, Agenþia Judeþeanã de ocuparea Forþei de Muncã ºi unele întreprinderi s-au societãþi comerciale care tind sã-ºi diminueze strucura de personal). Categoriile socio-profesionale care prezintã interes pentru societatea civilã sunt cele educaþionale în special academiile, categoriile de forþe ºi Academia Tehnicã Militarã deoarece nivelul învãþãmântului în CAMPANIE DE RECRUTARE LA IAªI În luna noiembrie s-a dat startul noii campanii de promovare a profesiei militare. La nivelul Centrului Militar Zonal Iaºi s-a declanºat campania de recrutare. Vârful de lance al acestei activitãþi este Biroul Informare Recrutare, care a demonstrat ºi prin campaniile precedente cã prin profesionism ºi dãruire se poate clasa în topul naþional al compartimentelor specializate în informarea ºi consilierea tinerilor interesaþi de cariera militarã. Noutãþile referitoare la noua campanie ºi la perspectiva pentru anul 2008 ne-au fost oferite de mr. Þâru Cãtãlin - ºeful B.I.R. Iaºi. aceste funcþii este performant iar tinerii din anii terminali de liceu doresc sã se dezvolte profesional în acest domeniu. Orientativ, fãrã a aminti cu exactitate, în acest an de recrutare 2007-2008 vor fi locuri scoase la concurs locuri pentru urmãtoarele instituþii: - colegiile liceale militare ªtefan cel Mare, Mihai Viteazul ºi Dimitrie Cantemir. - ºcoli militare de subofiþeri pentru formarea de maiºtri militari pe filierã directã, acea categorie care asigurã mentenanþa tehnicii din dotarea armatei. - învãþãmântul universitar care conform procesului Bolognia este strucurat în: a) trei ani socio-umanist b) patru ani tehnic c) ºase ani medicinã Aceste instituþii pregãtesc categoria socio-profesionalã de ofiþeri, acei lideri ai organizaþii militare care conduc strucurile militare de la fiecare nivel ierarhic. Foarte important ºi deloc de neglijat este filiera indirectã prin care oferim o ºansã tinerilor care sunt absovenþi a unei forme de învãþãmânt civile în care armata nu are posibilitãþi sã-i instruiascã în instituþiile proprii. În urma parcurgerii unor module de pregãtire generalã de specialitate de leadership ei pot deveni ofiþeri, subofiþeri, cu aceleaºi drepuri ca cei care parcurg etapele filierei directe. Cei care opteazã pentru soldaþi, gradaþi voluntari, din analiza socio-aptitudinalã ºi motivaþionalã sunt acei tineri care nu vor sã urmeze o formã de învãþãmânt universitarã sau postliceealã, sunt absolvenþi ai învãþãmântului liceal ºi sunt în cãutarea unui job bine plãtit. pagina 4 SF. IERARH NICOLAE - APÃRÃTOR DE RELE ªI FÃCÃTOR DE MINUNI Sfântul Ierarh Nicolae, s-a nãscut în Patara (Asia Micã), în a doua jumãtate a secolului al III-lea e.n. din pãrinþi cu stare ºi credincioºi. A trãit în timpul împãraþilor Diocleþian ºi Maximilian (284 305), prigonitorii de creºtini. Pentru credinþa ºi înþelepciunea sa, Nicolae a ajuns de tânãr preot, iar când cetatea Mira a rãmas fãrã pãstor l-au ridicat în scaunul Arhiepiscopiei Lichiei. Dupã moartea pãrinþilor, Sfântul Nicolae a împãrþit toatã averea moºtenitã sãracilor, fãcându-se tuturor vestit prin a sa milostenie, pe care o fãcea ascunzând cu grijã fapta cea bunã, dupã cuvântul Domnului. Milostiv, înþelept ºi neînfricat Sfântul Nicolae a fost pãstorul cel bun al turmei sale. Oficiind ca preot în Patara, cea mai temeinicã învãþãturã datã credincioºilor este însuºi pilda vieþii lui. Umbla îmbrãcat ca un cãlugãr sãrac, mânca legume ºi mâncãruri simple, se lipsea pentru alþii chiar ºi de cãrþile sale trebuincioase. În tradiþia popularã, Sfântul Nicolae este patron al iernii, iarna se spune cã începe de Sfântul Nicolae, când moºul îºi scuturã barba albã. Sfntul Nicolae este considerat protectorul marinarilor, al vaselor plecate în larg ºi al multor altor vitregiþi ai sorþii. ªi hoþii ºi tâlharii se roagã acestui sfânt, ca sã le ajute la isprãvile lor, de aici a ieºit poate ºi numele de Sf. Nicolae din cui, ce se dã biciului sau varguþei cu care pãrinþii îi ameninþã pe copii neascultãtori. Sfântul Nicolae e milostiv faþã de sãraci, ajutã vãduvele ºi pe orfani ºi dãruieºte bani tuturor oropsiþilor. Dãtãtor de noroc ºi bogãþie tuturor, dã noroc OBICEIURI, TRADIÞII, SUPERSTIÞII A strãlucit prin bunãtate ºi înþelepciune. În vremea prigoanelor contra creºtinilor declanºate de Diocleþian ºi de Maximilian, Sfântul Nicolae a fost aruncat în temniþã, dar chiar ºi de acolo instruia ºi învãþa zi ºi noapte poporul întru Legea lui Dumnezeu. Avea darul facerii de minuni. Când în scaunul domnesc a venit Constantin cel Mare, s-a întors ºi Sfântul Nicolae în mijlocul credincioºilor sãi, ostenindu-se pentru tihna ºi mântuirea sufletelor lor pânã ce, retras la Mãnãstirea Sionului, s-a sfârºit din aceastã viaþã. Sfântul Nicolae s-a strãmutat la Domnul în ziua de 06 decembrie 343 dupã Hristos. Moaºtele sale se aflã din 1089 la Bari. Sfântul Ierarh Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinþi din Calendarul Bisericii Ortodoxe el fiind prãznuit astãzi de popoarele din întreaga lume. mai ales fetelor sãrace pe care le ajutã sã se mãrite. De ziua Sfântului Nicolae se fac vrãji, farmece preziceri despre cum va fi vremea în anul urmãtor, se pun crenguþe de pomi fructiferi în apã, iar dacã acestea vor înflori de Anul Nou, se spune cã livezile vor avea rod bogat, dacã nu a nins, va fi iarnã grea,lungã. La noi, Sfântului i se spune Moº Nicolae. În seara de 5 decembrie, copiii îºi pregãtesc cu grijã ghetuþele ºi cizmuliþele, le curãþã, le lustruiesc ºi le aºeazã lângã uºã. Moº Nicolae vine pe la geamuri, noaptea.vede copiii care dorm ºi sunt cuminþi ºi le lasã daruri, dulciuri, fructe. A doua zi se fac praznice pentru cei morþi de moarte violentã. pagina 9

Romanii aveau o sãrbãtoare numitã Saturnalia, care era o celebrare a zeului Saturn, zeul seminþelor ºi a semãnatului ºi care avea loc în decembrie, dupã ce fermierii terminau semãnatul. Pe vremea lui Cicero dura 7 zile, 17-23 decembrie, apoi a fost redusã la 3 zile de cãtre Augustus (pentru a nu þine prea mult închise tribunalele), revenind la 5 zile în timpul lui Caligula. Poporul a continuat însã sã petreacã o sãptãmânã întreagã, dat fiind înclinaþia romanilor pentru astfel de plãceri. Era o sãrbãtoare religioasã, în timpul cãreia se fãceau multe slujbe religioase, sacrificii, festivitãþi, etc. Dupã sacrificiul de la templul lui Saturn urma un mare banchet public. Era o ocazie de sãrbãtoare, de a vizita prietenii, de a face daruri, mai ales lumânãri de cearã, probabil pentru a semnifica întoarcerea luminii (sãrbãtoarea avea loc chiar la solstiþiul de iarnã, când ziua începe iar sã creascã în detrimentul nopþii). În timpul acestei sãrbãtori, restricþiile erau relaxate iar ordinea socialã era inversatã. Jocurile de noroc erau permise în public. Sclavii nu mai erau obligaþi sã munceascã. Toga era înlocuitã de haine mai puþin oficiale. Sclavii erau trataþi ca egali, li se permitea sã poarte hainele stãpânilor lor ºi erau serviþi la masã în amintirea unor timpuri considerate epoca de aur în care se credea cã aºa fuseserã stabilite regulile de cãtre zei. Nu se fãceau afaceri. Peste tot se auzea gãlãgie, zaruri aruncate, bãtãi de palme, festinuri ale sclavilor. Egalitatea era temporarã, bineînþeles cãci dupã terminarea sãrbãtorii, sclavii îºi reluau locurile DESCHIDE UªA, STÃPÂNE! bine stabilite în ierarhia socialã. Celebrarea aceasta a continuat mult timp, deoarece avea o atât de mare atracþie la plebe, pânã prin secolul IV dupã Hristos, când se presupune ca a fost absorbitã de sãrbãtoarea Crãciunului. Mi se pare interesantã puterea societãþii de a-ºi inversa doar pentru câteva zile ordinea stabilitã ca fireascã. Era un prilej prin care, într-o societate sclavagistã, se dovedea cã diferenþele dintre oameni nu sunt esenþiale ºi cã fiecare are dreptul la libertate ºi la viaþa liber aleasa. Fãrã a se instala neapãrat anarhia sau a se ajunge la revoluþie, cãci dupã ºapte zile stãpânii redeveneau stãpâni ºi continuau sã conducã destinele mai multor oameni cu drept asupra vieþii acestora, era o perioadã în care comunicarea se fãcea de la egal la egal. Întotdeauna progresul unei societãþi s-a facut mai uºor când toþi au pus umãrul, când s-a vorbit de la egal la egal. În sistemul militar existã pe alocuri o exacerbatã fricã faþã de autoritate. Disciplina ºi conducerea fermã sunt, într-adevar, condiþii esenþiale pentru un act de comandã de succes ºi mulþi lideri aleg, cel puþin în anumite ocazii, stilul de conducere autoritar dur. Alþii preferã stilul participativ ºi rezultatele aratã cã fiecare dintre aceste tipuri este necesar la momentul potrivit. E greu sã realizezi sinergia eforturilor unor personalitãþi atât de diferite cum se pot gãsi într-o subunitate (unitate) fãrã a netezi cumva idiosincraziile inerente. Ierarhia socialã din societãþile sclavagiste era fundamentatã în voinþa divinitãþii. Ierarhia militarã îºi gãseºte baza în diferenþa de calitate a pregãtirii ºi în distribuþia responsabilitãþilor. Fiecare suntem pregãtiþi pentru o anume funcþie din care trebuie sã ne realizãm datoria. Majoritatea ne gãsim în situaþia de a fi atât subordonaþi cât ºi ºefi (fie cât de mici, de echipã, grupã, pluton, companie, compartiment, unitate, etc) ºi trebuie atât sã primim ordine cât ºi sã facem faþã unor responsabilitãþi de decizie. Nu e întotdeauna uºor sã decizi pentru alþii. Dostoievski are un paragraf în Fraþii Karamazov în care dezbate elocvent problema responsabilitãþii, a libertãþii nedorite. Mulþi oameni preferã, spune el, sã ia alþii deciziile pentru ei, datoritã dificultãþii de a-ºi asuma decizii vitale. Saturnaliile ne-au arãtat, însã, de mult, cã orice post am ocupa, comunicarea este oricând posibilã. Trebuie sã ne fie mai uºor sã vorbim cu ºefii sau cu subordonaþii. Nu trebuie sã ne închidem în palate de cleºtar. ªefii ne-ar putea da multe sfaturi bune dacã nu am fi atât de timizi sã îi întrebãm, ºi se bucurã la fel de mult cand le urãm SÃRBÃTORI FERICITE! ca ºi orice alt coleg. Respectul nu este o variabilã de sistem ci o normã de conduitã universalã. Sã ne bucurãm, deci, de sãrbãtorile de iarnã în adevãratul spirit al Crãciunului! Sã iubim ºi sã fim iubiþi ºi uniþi! LA MULÞI ANI! Locotenent Petru CHIRIAC CAMPANIE DE RECRUTARE LA IAªI Pe aceastã linie, legat de ceea ce am prezentat anterior, criteriile ce trebuiesc îndeplinite de cei cei ce vor sã urmeze profesia de soldat gradat voluntar sunt: -vârsta cuprinsã între 18-26 de ani; -cetãþenia românã ºi domiciluil stabil în þarã; -absolvirea a cel puþin ciclului inferior liceal sau unei ºcoli de arte ºi meserii cu certificat de absolvire, calificare profesionalã nivel 1 iar în cazul în care sunt elevi în ultimul an de studii sã facã dovada absolvirii /promovãrii examenului pânã la data începerii programului de instruire, candidaþii trebuie, de asemenea, sã nu fi fost condamnaþi penal ºi sã nu fie în curs de urmãrire penalã, sa fie apþi din punct de vedere medical ºi psihologic potrivit baremelor specifice ºi sã aibã o condiþie fizicã bunã. Candidaþii se înscriu la Biroul Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Zonal ºi de Sector.În cadrul B.I.R. se întocmeºte dosarul pentru fiecare candidat aceºtia parcurgând o vizitã medicalã în cadrul Spitalului Militar urmând ca dupã aceastã vizitã medicalã sã fie planificaþi eºalonat pentru selecþie la Centrul Militar Zonal din Câmpulung Moldovenesc unde susþin o testare psihologicã ºi o testare a aptitudinilor sportive. Rezultatele obþinute în urma selecþiei sunt covertite în note stabilindu-se un clasament iar ierarhizarea ºi repartiþia pe posturi se face în funcþie de notele obþinute ºi de cele trei opþiuni ale candidatului. Candidaþii din judeþul Iaºi care doresc sã obþinã informaþii se pot adresa la Centrul Militar Zonal Iaºi pentru obþinerea de informaþii suplimentare, telefonic la nr. 0332/414892. TINERI ÎN VIZITà LA PALATUL OªTIRII În data de 30.11. ac în cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Naþionale a României - 1 decembrie, unitatea noastrã a primit vizita unor grupuri de copii ºi tineri de la grãdiniþe ºi grupuri ºcolare din municipiul Iaºi. În cadrul vizitei a fost prezentatã Sala tradiþiilor Brigãzii 15 Mecanizatã, continuatoarea tradiþiile de luptã Regimentului 15 Dorobanþi înfiinþat la 01 ianuarie 1877. Tinerii de la Grupurile ªcolare Constantin Brâncuºi ºi Mihail Sturza ºi-au manifestat interesul referitor la arhitectura comandamentului brigãzii, exponatele sãlii de tradiþii, sanctuarul amenajat în memoria eroilor cãzuþi în cele douã rãzboaie mondiale precum ºi de misiunile internaþionale executate de B. 151 I. Lupii negri. Aceastã vizitã a fost un bun prilej pentru a prezenta tinerilor importanþa cinstirii memoriei eroilor ºtiuþi ºi neºtiuþi care s-au jertfit pentru apãrarea gliei strãbune aºa cum au fãcut-o ºi strãluciþii înaintaºi ai zbuciumatei istorii româneºti. pagina 8 pagina 5

ZIUA NATIONALA A ROMÂNIEI - 1 DECEMBRIE Anul 1918 reprezintã în istoria poporului omân anul triumfului idealului naþional, anul încuunãrii victorioase a lungului ºir de lupte ºi sacrificii mane ºi materiale pentru fãurirea statului naþional nitar. Acest proces istoric, desfãºurat pe întreg spaþiul e locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 784, 1821, 1848-1849, ca ºi evenimente cardinale um ar fi unirea Moldovei ºi Munteniei în 1859, roclamarea independenþei absolute a þãrii de sub ominaþia otomanã, consfinþitã pe câmpul de luptã de rmata românã în rãzboiul din 1877-1878, precum ºi dunãrile reprezentative, democratic alese ale omânilor din teritoriile aflate sub stapânirea strãinã de a Chiºinãu, Cernãuþi ºi Alba Iulia din 1918. Aceste memorabile momente din 1918 au fãcut a jertfa ostaºilor români în primul rãzboi mondial sã u fi fost zadarnicã. Ceea ce la 1600 - prin fapta iteazului - fusese doar o clipã de vis, la 1 Decembrie 918 devenea cea mai miraculoasã realizare a acestui opor. Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la utodeterminare au fost românii dintre Prut ºi Nistru. rimul pas a fost fãcut la 21 noiembrie/4 decembrie 917 când Sfatul Þãrii a proclamat "Republica emocraticã Moldoveneascã" - urmat de cel din 24 anuarie/6 februarie 1918 când s-a adoptat declaraþia e independenþã. Încununarea acestor acþiuni s-a mplinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Þãrii e la Chiºinãu, ales prin vot universal, direct, egal ºi ecret a decis cu majoritate de voturi unirea cu omânia a Republicii Democratice Moldoveneºti Basarabia) "în hotarele sale dintre Prut, Nistru, unãre ºi Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu Austria, uptã acum o suta ºi mai bine de ani din trupul vechii oldave". Armata românã care, la începutul anului 1918, ntrase în Basarabia nu a exercitat nici un fel de preiune asupra membrilor Sfatului Þãrii ºi n-a instalat un egim de dictaturã militarã. Ea a fost chematã numai entru restabilirea ordinii ºi a liniºtei, pentru protejarea egimului legal constituit al Republicii Moldoveneºti, entru paza depozitelor militare de alimente ºi armaent româneºti - create acolo în timpul refugiului în oldova - ºi a cãilor de comunicaþii. Prezenþa militarã omâneascã a reuºit sã împiedice acþiunile bolºevicilor, e urmãreau instaurarea puterii sovietice în Basarabia. Acelaºi rol de protecþie l-au îndeplinit ºi trupele omâne intrate în Bucovina la cererea Consiliului aþional Român, ca urmare a dezordinilor provocate e retragerea unitãþilor militare austriece ºi a bandelor de ucraineni, împiedicând totodatã intenþiile Consiliului Naþional Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Intervenþia armatei române s-a fãcut dupã ce Constituanta - adunare din 14/27 octombrie 1918 - a decis "unirea Bucovinei integrale cu celelalte þãri româneºti într-un stat naþional independent, în deplinã solidaritate cu românii din Transilvania ºi Ungaria". Respectând aceastã hotãrâre Comitetul Executiv al Consiliului Naþional din Bucovina, mandatat de Constituantã sã fie unica structurã cu drept " de a hotãrî sau a trata asupra poporului român din Bucovina", a convocat un Congres general al Bucovinei pentru 15/28 noiembrie 1918 în Palatul mitropolitan din Cernãuþi. Au fost aleºi ca delegaþi oficiali: 74 români, 7 germani, 6 polonezi ºi 13 ruteni de peste Prut, la care s-au adãugat 5 deputaþi de drept. Pe lângã reprezentanþii oficiali, o mare mulþime de oameni s-a adunat în jurul clãdirii din dorinþa de a fi partãºã la mãreþul eveniment. Preºedintele Congresului, Iancu Flondor, a dat citire moþiunii în care se afirma cã Bucovina este parte organicã a Moldovei în care se gãseau "gropniþele domneºti" ºi a fost smulsã samavolnic din trupul Moldovei, cã românii bucovineni au îndurat multe opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice, dar n-au pierdut nãdejdea cã ceasul mântuirii, aºteptat cu atâta dor ºi suferinþã, a sosit". Acum când "ceasul acesta mare a sunat" ºi când toate neamurile din monarhia austroungarã ºi-au câºtigat "dreptul de liberã hotãrâre de sine", cel dintâi gând al lor se îndrepta spre România. Pe temeiul acestor adevãruri, "Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a þãrii ºi fiind investiþi cu puterea legiuitoare, în numele suveranitãþii naþionale, hotãrâm: Unirea necondiþionatã ºi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare pânã la Ceremuº, Colacin ºi Nistru cu Regatul României". Dupã citirea declaraþiei de Unire, "sala se ridicã ºi aplauzele se prefac într-un vuiet de codru bântuit de furtunã", nota în memoriile sale profesorul Ion I. Nistor, unul din artizanii acestui act istoric. Reprezentanþii minoritãþilor polonezã ºi germanã au aprobat hotarârea ºi drepturile inprescriptibile ale poporului român asupra Bucovinei. În mijlocul entuziasmului ce cuprinsese întregul oraº, delegaþii au votat în unanimitate moþiunea Unirii, reparând în acest fel actul de forþã înfãptuit în 1775. În zilele când românii din Bucovina îºi rosteau hotãrârea de Unire cu România, în Transilvania se pregãtea ultimul act al marii epopei naþionale. Mulþimile se îndreptau spre Alba Iulia în condiþii cât se poate de prielnice: aparatul de stat austro-ungar fusese înlocuit de administraþia româneascã. La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunãri Naþionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Criºanei ºi Maramureºului cu România, aclamat de o impresionantã adunare popularã, încununa celelalte acte de unire de la Chiºinãu (27 martie/9 aprilie 1918) ºi Cernãuþi (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia ºi Bucovina reveneau în hotarele României. Aceastã Românie, în graniþele sale firesti, s-a fãcut de la sine, peste îndoielile ºi erorile clasei politice, ajutatã ce-i drept ºi de un nemãrginit noroc" - datorat destrãmãrii concomitente a celor douã imperii rus ºi austro-ungar ce înglobau ambele teritorii româneºti, dupã cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R. Rosetti. Adunãrile reprezentative ºi organele lor - Sfatul Þãrii, Consiliul Naþional Român din Bucovina, Consiliul Naþional Român Central - prin hotarârile lor liber consimþite au exprimat nazuinþele poporului român înfaptuind unirea provinciilor româneºti cu patria mamã într-un cadru democratic, prin acte de voinþã liber exprimatã, pe teritoriul românesc, înainte ca pacea sã punã capat formal - prin tratate internaþionale - primului rãzboi mondial. Conferinþa Pãcii de la Paris din 1919-1920 nu a creat ea un stat român întregit. Acesta fusese deja ZIUA NAÞIONALà LA IAªI înfãptuit prin actele de unire de la Chiºinãu, Cernãuþi ºi Alba Iulia încã din anul 1918. Conferinþa Pãcii a dat doar consacrarea juridicã noului statut teritorial ºi politic, prin recunoaºterea principiului autodeterminãrii naþionale. Aºadar mai întâi a fost autodeterminarea ºi ulterior consacrarea diplomaticã prin tratatele de pace a unui drept istoric inalienabil al naþiunii române. România întregitã cuprindea în hotarele sale istorice o suprafaþã de 295049 kmp fata de 137000 kmp înainte de 1918 ºi o populaþie de 18.057.028 locuitori (în 1930) faþã de aproximativ 7.250.000 locuitori în 1913. Românii reprezentau 71,9% din totalul populaþiei, maghiarii 7,9% germanii 4,4%, evreii 4% etc. Constituþia din 1923 stipula în primele douã articole: "Regatul României este un stat naþional unitar ºi indivizibil", iar "teritoriul României este inalienabil". Înfãptuirea statului naþional a permis naþiunii române sã-ºi punã în valoare energiile, capacitãþile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltãrii ºtiinþei, învãþãmântului ºi culturii. Evoluând în cadrul regimului de democraþie parlamentarã, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieþi moderne, aducându-ºi pe plan internaþional o contribuþie substanþialã la opera de pace ºi securitate. Maior Daniel BURLACU pagina 6 pagina 7 Programul manifestãrilor a cuprins un simpozion dedicat Marii Uniri, gãzduit de Cercul Militar în data de 30 noiembrie ºi primirea unui grup de elevi de la ºcolile generale din oraº, care a avut ocazia sã viziteze comandamentul Brigãzii 15 Mecanizate precum ºi muzeul unitãþii. De asemenea, o gardã de onoare, constituitã din militari aparþinând Batalionului 151 Infanterie, a defilat în cadrul militar ºi religios organizat în Piaþa Naþiunii.