Microsoft Word - Raport buget 2019

Transcriere

1 GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE RAPORT PRIVIND SITUAŢIA MACROECONOMICĂ PE ANUL 2019 ŞI PROIECŢIA ACESTEIA PE ANII

2 CUPRINS Cuvânt Înainte Capitlul 1 Crdnate ale cadrului general extern şi intern al pliticii fiscal bugetare în anul 2019 Capitlul 2 Crdnate ale cnstrucţiei bugetare pe anul Obiectivele pliticii fiscale și bugetare pe anul Obiectivul bugetar pe termen mediu Capitlul 3 Evluţii macrecnmice şi bugetare 3.1.Execuţia bugetară în anul 2017 și execuția preliminată a anului Evluţii şi tendinţe macrecnmice interne Ptenţiale riscuri asciate cnstrucției bugetare pe anul 2019 şi rizntul Cheltuieli fiscale Capitlul 4 Plitica fiscal-bugetară şi de administrare fiscală 4.1. Realizările în anul 2018 față de măsurile asumate prin Raprtul anterir 4.2. Scurtă caracterizare a pliticii fiscale pe periada , principalele biective pe termen mediu 4.3. Plitica de cheltuieli 4.4. Plitica de administrare fiscală Capitlul 5 Plitici finanţate prin priectul de buget în anul Finanţarea unitățilr administrativ-teritriale 5.2. Investiţiile publice semnificative priritizate Capitlul 6 Datria publică, finanţarea deficitului bugetar și acrdarea de garanții Capitlul 7 Perspective bugetare pentru periada Bugetul general cnslidat pe termen mediu 7.2. Finanţări de la Uniunea Eurpeană 7.3. Cntribuția Rmâniei la bugetul UE și pziţia financiară netă 2

3 Cuvânt Înainte Raprtul la buget pe rizntul a fst elabrat în baza art. 35 alin (2) din Legea 500/2002 privind finanțele publice, cu mdificările și cmpletările ulteriare și are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru periada și prgnza cadrului macrecnmic pe termen mediu (prgnza de iarnă 2019). Rmânia a realizat în anul 2017 un deficit al bugetului general cnslidat în termeni ESA de 2,92% din PIB, sub limita permisă de regulamentele eurpene, iar pe 12 luni ale anului 2018 deficitul bugetului general cnslidat calculat pe baza metdlgiei naținale este de 2,88% din PIB. Raprtul de față prezintă principalele evluții ale cadrului macrecnmic în periada de referință în cntextul cadrului internaținal, principalele biective și prirități strategice pe care Rmânia le are de atins până în perspectiva anului 2022, precum și măsurile ce vr fi întreprinse pentru ca plitica de deficit bugetar să susțină în md direct creșterea ecnmică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB. Rmânia este parte a Priectului Eurpean din 2007 în md ficial. În cndițiile în care Uniunea trece printr- periadă istrică cmplicată, brăzdată de efecte persistente ale crizei financiare, de criza znei eur, de supra-îndatrare publică și privată, fiind cnfruntată cu prblema imigrației, cu tendințe de fragmentare și tensiuni geplitice, Rmânia se dvedește lială cnstrucției eurpene. Aderarea la Zna Eur trebuie să fie decizie făcută în md raținal, având în vedere învățămintele ultimelr decenii și prblemele majre cu care se cnfruntă UE. Guvernul Rmâniei își menține angajamentul de aderare la zna eur, însă stabilirea unei date cncrete în această privință presupune realizarea unr analize aprfundate, în special în ceea ce privește cnvergența reală, structurală și instituținală, dmenii în care sunt necesare prgrese imprtante. Autritățile rmâne prnesc de la premisa că analiza cnvergenței reale a unui stat cu Zna Eur( ZE) decurge din nevia de cnvergență reală sustenabilă, de natură sănătasă, bazată pe fundamente ecnmice puternice și nu pe un cntext cnjunctural, aceasta reprezentând una dintre cele mai imprtante lecții ale crizei pentru statele pretendente la intrarea în ZE. O cnvergență reală sustenabilă reprezintă pre-cndiție cheie pentru ecnmiile care vr să adpte mnedă cmună și să fie rezistente în fața șcurilr adverse. Aprpierea de zna eur a Rmâniei este esențială din punctul de vedere al tuturr prtunitățilr mmentului, iar pregătirea pentru adptarea eur crește credibilitatea sa ca partener respnsabil în cadrul UE. Atragerea resurselr UE trebuie să se facă cu celeritate și spre biective care să asigure în md real creștere ecnmică sustenabilă şi bine structurată, iar resetarea pliticilr ecnmice și realizarea refrmele structurale necesare, impuse de acest prces sunt menite a da Rmâniei statura unui stat membru demn de a fi în zna eur, de a fi la masa deciziilr unde ne putem prmva mai bine interesele în cadrul parteneriatului clădit prin 3

4 integrarea eurpeană, pentru Uniune rezilientă la nile prvcări ecnmice, plitice și geplitice ale prezentului. Analiza anuală a creșterii pe anul 2019 subliniază faptul că Eurpa are nevie de viziune pe termen lung și trebuie să își mărească reziliența sciecnmică pentru a-și întări capacitatea de a rezista la șcuri și de a prfita de nile prtunități. Alegerea pțiunilr adecvate în materie de plitică este esențială pentru realizarea unei creșteri mai puternice și mai echitabile, a unr lcuri de muncă mai bune și a unei capacități sprite de atenuare a impactului ciclurilr ecnmice mndiale. Pentru asigurarea unui viitr prsper este în cntinuare indispensabilă rientarea efrturilr către : (1) investiții de înaltă calitate; (2) refrme menite să cnslideze creșterea prductivității, incluziunea și calitatea instituținală; și (3) să se garanteze în cntinuare stabilitatea macrfinanciară și sliditatea finanțelr publice. 1 Având în vedere aceste prirități, în cntinuare vr fi prezentate câteva caracteristici definitrii ale cnstrucției bugetare pe anul 2019 și rizntul , care vr susține efrtul țării nastre pentru ecnmie rbustă, care să facă față prvcărilr viitare: Priectul de buget este cnfigurat pe un cadru ecnmic cu creștere ecnmică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg rizntul , semnificativ mai mare cmparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilr UE, în cndițiile tendinței de relaxare a creșterii la nivel eurpean, care va cntinua și în următrii 2 ani (1,9% la nivelul znei eur și pe ttal UE28, estimată pentru anul 2019 cnfrm prgnzei de tamnă a UE). O asemenea perfrmanță în cndițiile unui mediu macrecnmic eurpean și mndial marcat de creșterea gradului de incertitudine, tensiuni cmerciale internaținale și creșterea prețurilr petrlului, efectele Brexitului, este un lucru pzitiv, ceea ce demnstrează că viziunea ecnmică din ultimii ani a fst bine fundamentată, cu cmbinație ptimală de plitici fiscale și bugetare care să ptențeze și să mențină creșterea ecnmică. Direcții majre de acțiune: creșterea veniturilr ppulației, investiții în infrastructură și susținerea mediului de afaceri, menținerea deficitului bugetar în limita de 3% prevăzută de regulamentele eurpene, măsuri de limitare a cheltuielilr și evitarea risipei banului public; Creșterea veniturilr ppulației își găsește cncretizarea în creșterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, majrarea punctului de pensie și a indemnizației sciale pentru pensinari garantată. Măsurile asumate de Guvern în dmeniul muncii, prtecției sciale, familiei, persanelr vârstnice urmăresc nua agendă pentru Eurpa , asigurarea unui parcurs cnstant către îmbunătățirea nivelului de trai al ppulației, care va avea ca rezultat întărirea ceziunii sciale și reducerea decalajelr față de statele dezvltate ale Uniunii Eurpene. 1 Analiza anuală a cresterii Bruxelles, COM(2018) 770 final 4

5 La capitlul,, Investiții alcarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absrbției fndurilr eurpene, prin finanțarea unr priecte priritare care să cnducă la realizarea unr rezultate cncrete, înființarea Fndului de Dezvltare și Investitii, pentru finanțarea priectelr de investiții ale unitățilr/subdiviziunilr administrativ-teritriale în dmenii priritare principale și secundare, cum sunt: sănătate, educație, apă canalizare, rețea de energie electrică, și rețea de gaze, transprt, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sprt și lcuinte, dar și pentru finanțarea priectelr de investiții ale universităţilr. Având în vedere că investițiile cnstituie mtrul creșterii ecnmice și al creării de lcuri de muncă, cnstrucția bugetară a avut în vedere prmvarea în cntinuare a unui mediu favrabil investițiilr care stimulează creșterea. Pe întreg rizntul de referință sumele alcate priectelr de investiții se majrează gradual, ajungând la aprx. 3,9 % din PIB în anul 2022, și respectă regula de aur a finanțelr publice, respectiv nivelul investițiilr este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar. Susținerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile, care demnstrează încrederea în capacitatea de mbilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenrial, pentru cnstrucția unui priect de țară cerent, prin sprijinirea sectrului IMM caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unr prgrame imprtante: Prgramul Ajutare de stat pentru finanțarea priectelr de investiții, include scheme de ajutr de stat care se aplică atât întreprinderilr mari cât şi IMM-urilr, având ca biectiv dezvltarea reginală prin stimularea realizării de investiții, creării de ni lcuri de muncă, precum şi mdernizarea sau dezvltarea IMMurilr și care cuprinde 6 scheme de ajutr de stat. Prgramul Transferuri în cadrul schemelr de ajutr de stat reprezentând sume restituite la acciză pentru mtrina utilizată drept cmbustibil'', derulat în periada , dar pentru a veni în sprijinul peratrilr ecnmici, Guvernul a decis cntinuarea acestei măsuri de ajutr de stat și prin care un număr de 1500 de peratri ecnmici vr beneficia de ajutr de stat. Prgramul de susținere a întreprinderilr mici și mijlcii IMM Invest Rmânia al cărui scp este stimularea instituțiilr de credit în crearea de prduse de finanțare care să se adreseze unui segment de IMM-uri cu prfil de risc ridicat și care va cnduce la creșterea gradului de accesare a fndurilr eurpene în actualul exercițiu de prgramare Prgramul Start-up Natin având ca biectiv creşterea numărului întreprinderilr şi a lcurilr de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persanelr defavrizate, şmerilr şi abslvenţilr, creşterea investiţiilr în tehnlgii ni invative. Prin acest prgram se acrdă un ajutr de minimis unui număr maxim anual de de beneficiari întreprinderi mici şi mijlcii în sumă maximă de lei/beneficiar, reprezentând 100% din valarea cheltuielilr eligibile. 5

6 Prgramul guvernamental "INVESTEŞTE ÎN TINE" are ca biect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, autrizate de către Ministerul Educaţiei Naţinale, şi după caz, de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sciale. De asemenea, prgramul pate fi accesat şi de persane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de recnversie şi/sau specializare prfesinală. Infiintarea Prgramului de finanţare a investiţiilr pentru mdernizarea şi dezvltarea staţiunilr balneare, denumit "Prgramul stațiuni balneare", iar sumele alcate se flsesc ptrivit destinațiilr prevazute de OUG 114/2018. Prgramul Prima Chirie este un prgram prin care şmerii care îşi găsesc un lc de muncă la distanţă mai mare de 50 kilmetri de dmiciliu pt beneficia de subvenţie de maximum 75% din valarea chiriei, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună. Prgramul,,gROwth Investim în cpii, investim în viitr având ca scp susținerea financiară a unr grădinițe cu prfil sprtiv. În același timp, bugetul a fst cnstruit ținând cnt de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Eurpene, pe întreg rizntul de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulii din Tratatul de la Maastricht. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv ajustare de 0,39 puncte prcentuale in termeni ESA fața de anul 2018, care va cntinua pe rizntul , urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv ajustare de 0,77 puncte prcentuale față de anul Nivelul estimat al datriei guvernamentale brute pe rizntul de referință se va situa sub 40,0% din PIB, Rmânia înregistrând în anul 2017 un prcent al datriei publice de 35,2%, în scădere față de anul 2016 cu 2,1 puncte prcentuale. Evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilr prin cntinuarea aplicării unra dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilr aprbate în anii anteriri, astfel: munca suplimentară efectuată peste durata nrmală a timpului de lucru sau în zilele libere se va cmpensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul persnalului din dmeniile apararii, sigurantei si rdinii publice sau persnalului cu statut special; în periada , instituţiile şi autrităţile publice nu acrdă persnalului din cadrul acestra premii, cu anumite exceptii in cazul sprtivilr si clectivelr tehnice, studențilr, elevilr şi prfesrilr; În periada nu se acrdă ajutarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raprturilr de serviciu ri la trecerea în rezervă; 6

7 În periada instituțiile și autritatile publice nu acrdă persnalului bilete de valare, cu excepția tichetelr de creșă reglementate de Legea 165/2018. Din crdnatele cnstrucției bugetare pe anul 2019 și rizntul derivă și principiile de bază ale acestui priect de buget: transparența, eficiența, predictibilitate, perfrmanță, evitarea risipei banului public. Rmânia are în viitr serie de prvcări: sliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea refrmelr structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți ecnmice prprii şi/sau prin cntagiune, menţinerea datriei publice în limite sustenabile, eficienta pliticilr publice care trebuie să se manifeste în perfrmanţa mediului de afaceri, antreprenrial, şi mbilitatea frței de muncă, a bunurilr şi serviciilr, stimularea unei atitudini crecte privind creșterea salariilr pe baza creșterii prductivității muncii, îmbunătățirea clectării precum și creșterea ptențialului de absrbție al fndurilr eurpene, prvcări care dată atinse, ne pt îndreptați la speranța menținerii Rmâniei în tpul ecnmiilr UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilr scietății, deziderat majr al Prgramului de Guvernare. Bugetul pentru anul 2019 este un instrument care reflectă alcări de sume pentru diverse sectare și plitici ce trebuie valrizate și flsite cu chibzuială, pentru interesul cmun al scietății, pentru a avea țară mai bună, a cărr utilizare eficientă și respnsabilă cnferă viabilitate mdelului ecnmic și cntinuitate în rezultatele așteptate. Să nu uităm că în anul 2019 Rmânia a preluat președinția rtativă a Cnsiliului Uniunii Eurpene, unul dintre cele mai imprtante mmente ca membru UE, în care țara ce deține acest rl este în atenția tuturr și se implică activ în crdnarea Uniunii Eurpene. Este pentru prima dată când Rmânia va îndeplini acest rl, fiind ttdată prvcare, dar și prtunitate, mment ce aduce greutate deciziilr luate la nivelul eurpean, generează credibilitate în rândul celrlalte state membre și este un mment imprtant ce asigură vizibilitatea acțiunilr Rmâniei. Aceasta trebuie să își cunască bine priritățile și biectivele și să cntinue seria realizărilr înregistrate. În această calitate, Rmânia trebuie să trimită un mesaj de încredere și respnsabilitate, să demnstreze viziune plitică puternică față de priectul eurpean, ca tate statele membre să acțineze pentru Uniune prsperă și sigură. Paginile următare prezintă în detaliu tablul evluțiilr macrecnmice și bugetare, principalele măsuri fiscal-bugetare întreprinse, ce vr fi finanțate prin buget pe anul 2019 și rizntul

8 BUGETUL pe SCURT 2019 Transparență, Eficiență, Predictibilitate, Perfrmanță, Evitarea risipei banului public Priectul de buget este cnfigurat pe un cadru ecnmic cu creștere ecnmică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg rizntul , semnificativ mai mare cmparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilr UE. Creșterea veniturilr ppulației începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de lei lunar; începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, sldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majrează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, slda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018; începând cu 1 septembrie 2019, valarea punctului de pensie se majrează cu 15%, de la lei la lei; începând cu 1 septembrie 2019 indemnizația scială pentru pensinari garantată se majrează cu 10%, de la 640 lei la 704 lei; Investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absrbției fndurilr eurpene, investițiile se majrează gradual, ajungând la aprx. 3,9 % din PIB în anul 2022, și respectă regula de aur a finanțelr publice, fiind mai mare ca deficitul bugetar, estimat la 1,8% din PIB in termeni ESA in BUGET 2019 Susținerea mediului de afaceri; Scheme de ajutr de stat pentru diverse prgramme : Prgramul investeste in tine Prgramul Junir IMM invest Rmânia Prgramul start up natin Prgramul statiuni balneare Prgramul growth,,investim în cpii, investim în viitr Fndul de Dezvltare si investitii Evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilr: munca suplimentară efectuată peste durata nrmală a timpului de lucru sau în zilele libere se va cmpensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul persnalului din dmeniile apararii, sigurantei si rdinii publice sau persnalului cu statut special; în periada , instituţiile şi autrităţile publice nu acrdă persnalului din cadrul acestra premii, cu anumite exceptii in cazul sprtivilr si clectivelr tehnice, studentilr, elevilr şi prfesrilr; În periada nu se acrdă ajutarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raprturilr de serviciu ri la trecerea în rezervă; În periada instituțiile și autritatile publice nu acrdă persnalului bilete de valare, cu excepția tichetelr de creșă reglementate de Legea 165/2018 Tinta de deficit ESA pe rizntul de referinta este situată sub 3% din PIB, deci se respectă regula din Tratatul de la Maastricht. Ajustarea bugetară începe din anul 2019,urmând ca deficitul ESA sa ajungă la 1,8 %din PIB in anul 2022, respectiv ajustare de 0,77 puncte prcentuale fata de anul Nivelul estimat al datriei guvernamentale brute pe rizntul de referință se va situa sub 40,0% din PIB. 8

9 Capitlul 1 Crdnate ale cadrului general extern şi intern al pliticii fiscal bugetare în anul Mediul internaținal Perspectiva creșterii ecnmice glbale rămâne rbustă pe termen scurt. Activitatea ecnmică pe termen scurt în ecnmiile avansate beneficiază de avantaje puternice de creștere, astfel că în SUA se așteaptă ca ecnmia să și depășească ptențialul de creștere, în timp ce perspectivele creșterii în ecnmiile emergente sunt mult mai slabe decât în primăvară, cu diferențe semnificative între țări și regiuni. Perspectivele pentru Asia rămân în cntinuare slide, deși activitatea ecnmică în China s-a deterirat datrită recentelr măsuri cmerciale intrduse de SUA. Previziunile de creștere s-au deterirat cnsiderabil în alte ecnmii emergente, în md desebit în Turcia și Argentina ca urmare a înăspririi cndițiilr de finanțare, instabilității valutare, și creșterii tensiunilr geplitice. În același timp, creșterea în mai multe piețe emergente din afara Asiei (de ex. Argentina, Mexic și Africa de Sud) s-a situat sub așteptări. În schimb, perspectivele s-au îmbunătățit puțin în mai multe țări exprtatare de petrl, tendință care ar cntribui la creșterea exprturilr și îmbunătățirea sldului cntului curent; Astfel, creșterea glbală este prevăzută să ajungă la 4,0% în 2018 față de 3,9% în 2017 pentru ca în anul 2019 și 2020 să ajungă la 3,8%. Pentru zna eur: creștere susținută, dar mai puțin dinamică pe fndul unui grad ridicat de incertitudine Se precnizează că în zna eur creșterea se va diminua, de la nivelul de 2,4% atins în 2017, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, la 2,1% în 2018, urmând ca ulterir să se tempereze și mai mult, ajungând la 1,9% în 2019 și la 1,7% în Aceeași tendință este așteptată și pentru UE-27, creșterea fiind estimată la 2,2% în 2018, 2,0% în 2019 și 1,9% în Situația internaținală excepținal de favrabilă de anul trecut a cntribuit la susținerea unei activități ecnmice puternice și a investițiilr în UE și în zna eur. În ciuda unui mediu mai incert, se precnizează că tate statele membre vr cntinua să înregistreze creștere ecnmică, deși întrun ritm mai lent, datrită frței cnsumului și investițiilr interne. În absența unr șcuri majre, Eurpa ar trebui să pată susține creștere ecnmică peste ptențial, crearea intensă de lcuri de muncă și scăderea șmajului. 2 Previziunile de tamnă a CE 8 niembrie

10 Cererea internă, factr de creștere Creșterea gradului de incertitudine la nivel mndial, tensiunile cmerciale internaținale și creșterea prețurilr petrlului vr avea un efect de frânare a creșterii în Eurpa. Acest efect ar putea fi amplificat și de perspectiva unei încetiniri a tendințelr pzitive de pe piața muncii și a cnstrângerilr tt mai puternice la nivelul fertei într- serie de state membre, după mai mulți ani de creștere rbustă a cupării frței de muncă. Se estimează că factrii de creștere ecnmică vr fi din ce în ce mai mult de natură internă: în unele state membre, cnsumul privat ar trebui să fie stimulat de creșterea salariilr și de anumite măsuri bugetare. Cndițiile de finanțare și ratele ridicate de utilizare a capacității ar urma, la rândul lr, să rămână favrabile investițiilr. Pentru prima dată din 2007, se precnizează că în 2019 investițiile vr crește în tate statele membre. Prdusul intern brut (PIB) ar trebui să-și cntinue creșterea în tate statele membre, însă ritmul va fi lent și, după tate aparențele, mai slab decât se estimase în vară. Rata șmajului cntinuă să scadă Cndițiile de pe piața frței de muncă au cntinuat să se îmbunătățească în prima jumătate a anului 2018, creșterea cupării frței de muncă rămânând cnstantă, chiar și în cndițiile diminuării creșterii ecnmice. În unele state membre, crearea de lcuri de muncă va cntinua să beneficieze de creșterea cntinuă și de punerea în aplicare a refrmelr structurale. Pentru zna eur se prevede scădere a șmajului la 8,4% anul acesta, api la 7,9% în 2019 și la 7,5% în În UE-27, rata șmajului este estimată la 7,4% în acest an, după care va scădea la 7% în 2019 și la 6,6% în Aceasta ar fi cea mai scăzută rată a șmajului înregistrată de la începutul seriei lunare de date privind șmajul, în ianuarie Finanțe publice: nivelurile datriei sunt în scădere, iar deficitul public agregat al znei eur este în prezent sub 1% Se estimează că, în acest an, deficitul public al znei eur va cntinua să scadă în raprt cu PIB-ul, datrită reducerii cheltuielilr cu dbânzile. Această scădere urmează să se prească anul viitr pentru prima dată din 2009, dat fiind că rientarea bugetară va deveni ușr expansinistă în 2019, după care va deveni, în linii mari, neutră în Se precnizează că deficitul public al znei eur va crește de la 0,6% din PIB în 2018 la 0,8% în 2019, iar în 2020 va scădea la 0,7%. Pentru UE-27, se precnizează că deficitul public va crește de la 0,6% din PIB în 2018 la 0,8% în 2019, urmând api să scadă la 0,6% în

11 Cnfrm estimărilr, pnderea datriei în PIB va cntinua să scadă în zna eur și în aprape tate statele membre, susținută de excedente primare cu efect de diminuare a datriei și de cntinuarea creșterii ecnmice. Se precnizează că, în zna eur, pnderea datriei în PIB va scădea de la 86,9% în 2018 la 84,9% în 2019 și la 82,8% în 2020, cmparativ cu vârful de 94,2% atins în În UE-27, rata datriei publice ar urma să scadă de la 80,6% din PIB în 2018 la 78,6% în 2019 și la 76,7% în Principalele prvcări, în viitr În pfida prgreselr înregistrate, apar din ce în ce mai multe riscuri și prvcări externe, fiind necesar un răspuns eurpean mai puternic și unit. De la creșterea prezenței Chinei în lanțul valric glbal la perturbarea, de către SUA, a rdinii ecnmice pstbelice prin intensificarea prtecținismului cmercial, UE va trebui să facă față prvcării reprezentate de un mediu mndial nesigur și în rapidă schimbare. Vulnerabilități persistente: creșterea lentă a prductivității; persistența inegalității veniturilr și scăderea lentă a sărăciei; disparitățile reginale și teritriale; nivelul ridicat al datriei publice și private și alte dezechilibre macrecnmice care au rămas nesluținate, în special în zna eur. Prvcări pe termen scurt: creșterea prtecținismului și a tensiunilr geplitice care afectează relațiile cmerciale; instabilitatea de pe piețele emergente; necrelarea cmpetențelr și apariția unui deficit al frței de muncă în anumite țări și sectare; migrația; difuzarea lentă a nilr tehnlgii digitale; retragerea treptată a măsurilr de stimulare acrdate de băncile centrale; stagnarea ritmului refrmelr/riscul de regres al refrmelr și de agravare a dezechilibrelr fiscal-bugetare. Prvcările pe termen mediu/lung: explatarea ptențialului de creștere al digitalizării; impactul transfrmărilr tehnlgice asupra lucrătrilr și a anumitr sectare; impactul schimbărilr demgrafice și rlul migrației; atenuarea schimbărilr climatice și adaptarea la acestea; explatarea durabilă a resurselr naturale. Indicatri bugetari cmparativ cu alte state ale UE În anul 2017, Malta, Cipru, Suedia, Republica Cehă, Luxemburg, Olanda, Bulgaria, Danemarca, Germania, Crația, Grecia, Lituania și Slvenia au înregistrat un surplus bugetar. Rmânia a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% din PIB. Cele mai mici deficite au fst înregistrate de Irlanda, Estnia, Letnia și Finlanda. Duă state au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, respectiv Spania, și Prtugalia. În anul 2017 cele mai mici prcente ale datriei publice în PIB au fst înregistrate de Estnia, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Rmânia și Danemarca. Cele mai mari prcente ale datriei publice au fst înregistrate de Grecia, Italia, Prtugalia, Belgia, Franța și Spania. 3

12 4 Deficit bugetar ESA, , ,1-3 -2,9-2,7-2,4-0,9-0,8-0,8-0,7-0,6-0,4-0,2-1,8-1,4-2,2 1,8 1,4 1,5 1,6 0,1 0,5 0,8 0,9 1 1,1 1,1 1, Eurstat: Ntificarea fiscală ctmbrie 2018 % din PIB Datria guvernamentală, , ,7 50,6 50,9 50,9 34,7 35,2 36,1 39, , ,6 124,8 131,2 103,4 96,1 98,1 98,5 87,4 73,3 74,1 77,5 78,3 68,4 61,3 63, ,6 86,8 0 Eurstat: Ntificarea fiscală ctmbrie

13 Cadrul ecnmic intern principalele realizări Rmânia a înregistrat în ultimii ani prgrese cnsiderabile în direcţia reducerii dezechilibrelr macrecnmice, care împreună cu pliticile mnetare şi refrmele structurale implementate sau în curs de implementare, au cntribuit la menţinerea stabilităţii macrecnmice şi financiare. Evluțiile macrecnmice interne au cnslidat baza pentru cntinuarea aplicării măsurilr de plitică ecnmică. Datele statistice semidefinitive relevă perfrmanţele desebite înregistrate de ecnmia rmâneasă în anul 2017, când dinamica prdusului intern brut a fst de 7,0% fiind al şaptelea an cnsecutiv de creștere. Creşterea ecnmică a Rmâniei a fst de 4,2% în primele 9 luni ale anului 2018, iar pentru întreg anul curent s-a estimat dinamică de 4,5% fiind susţinută, pe partea fertei, în principal de sectrul industriei şi cel al serviciilr, iar pe partea cererii de cntribuţie mai echilibrată a cnsumului şi investiţiilr brute. Deficitul de cnt curent În anul 2017, deficitul de cnt curent a atins 3,2% din PIB, urmând să crească la 4,5% din PIB în anul 2018 pe fndul accelerării semnificative a cnsumului. Creșterea ecnmică rbustă din primele nuă luni ale anului 2018, s-a reflectat pzitiv şi pe piaţa muncii. Rata șmajului va cntinua să scadă în periada , iar rata de cupare a frței de muncă urmează să crească într-un ritm mderat. De la mmentul culminant al crizei, dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat. În 2009, deficitul bugetar a atins 9,5% din PIB, însă cu sprijinul măsurilr puse în aplicare în cadrul a trei prgrame cnsecutive de asistență financiară UE/FMI, deficitul bugetar (metdlgie ESA) s-a redus prgresiv, atingând în anul 2015 un nivel de 0,7% din PIB, 2,93% în anul 2016 și 2,92% din PIB în anul 2017, respectiv ajustare de aprx. 6,6 puncte prcentuale în periada Astfel, chiar dacă anii 2016 și 2017 au adus mai multe reduceri de taxe şi impzite, mdelul ecnmic prmvat cnstant de Guvernul Rmâniei fiind unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri, sldul bugetului general cnslidat realizat în anul 2017, exprimat ca prcent în PIB, a fst de -2,84%, sub ținta stabilită în Legea nr.5/2017, pentru aprbarea plafanelr unr indicatri specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017 și la bugetul inițial. După cum se bservă în graficul de mai js, deficitul calculat pe baza metdlgiei eurpene (ESA) în anii pentru Rmânia a fst mai mic decât cele înregistrate la nivelul Znei Eur și Uniunii Eurpene. 5

14 Deficite bugetare in periada ,5-1 -1,5-2 -2,5-3 -3, ,3-0, ,7-1,6-2 -2,3-2,5-2,92-2,93-2,9 Deficit UE Deficit Zna Eur Deficit Rmania Sursa: EUROSTAT - Ntificarea fiscală ctmbrie 2018 Începând cu anul 2009, Rmânia a adptat măsuri vizând cnslidare fiscal-bugetară semnificativă, care au cndus la atingerea biectivului pe termen mediu în 2013, 2014 și 2015, ceea ce crespunde prevederilr Tratatului privind Stabilitatea, Crdnarea şi Guvernanța în cadrul Uniunii Ecnmice şi Mnetare. Măsurile de relaxare fiscală începute în periada (nul cd fiscal și majrările salariale și ale unr drepturi de natura asistenței sciale) și cntinuate prin măsurile adptate de nul Guvern în anul 2017, dar și implementarea unr măsuri fiscal-bugetare în anul 2018 au reflectat în cntinuare deviere de la biectivul bugetar pe termen mediu. Deficitul structural in UE, Zna Eur si Rmania in anii ,5-1 -1,5-2 -2,5-3 -3, , ,4-1 -0,9-0,9-0,9-0,9-2,2 RO EU Zna Eur -1-3,4-0,8-0,8 Sursa Prgnza de tamnă a Cmisiei Eurpene 2018 În anii deficitul structural al Rmâniei se situa sub cel înregistrat la nivelul znei Eur și UE, însă începând cu anul 2016 acesta devansează deficitul structural al celr duă structuri. 6

15 În acest sens, Cdul fiscal, actul legislativ de bază al Rmâniei în materie de plitică fiscală, mdificat în md substanțial și adptat prin Legea nr.227/2015 privind Cdul fiscal cu aplicabilitate începând cu data de 1 ianuarie 2016, cuprinde prevederi stimulative atât pentru ppulație cât și pentru mediul investiținal, iar majrările salariale întreprinse au avut impact asupra cnsumului și investițiilr. Anul 2017 a adus măsuri suplimentare care accentuează, per ansamblu, relaxarea fiscală demarată în anii anteriri, cu scpul de a stimula creșterea ecnmică. În anul 2018 au fst implementate măsuri ni în ceea ce privește cadrul fiscal aferent impzitelr directe și cntribuțiilr de asigurări sciale. O mdificare imprtantă este reducerea ctei impzitului pe venit de la 16% la 10%, măsură anunțată anterir prin Prgramul de guvernare. În ceea ce privește cntribuțiile de asigurări sciale, sarcina fiscală aferentă angajatrului a fst transferată angajatului cu scpul de a asigura mai bună clectare a veniturilr la bugetele de asigurări sciale și de a reechilibra Bugetul Asigurărilr Sciale de Stat. Transferul cntribuțiilr în sarcina angajatului a fst precedată de creșterea salariilr din sectrul bugetar cu 25% astfel încât venitul net nu a fst influențat de acest transfer. Pe partea de cheltuieli, Guvernul a adptat serie de măsuri destinate creșterii nivelului de trai al ppulației precum creșterea salariului minim brut pe ecnmie (de la 1450 lei la 1900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018). De asemenea salariile persnalului plătit din fnduri publice s-a majrat cu 25% începând cu 2018, creștere care a fst însă acperită în mare parte de transferul cntribuțiilr în sarcina angajatului. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilr și asistentelr medicale s-au majrat la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022, iar salariile persnalului care cupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat s-au majrat cu 20% față de nivelul din luna februarie 2018 (cnfrm Legii nr. 153/2017). În ceea ce privește sistemul de pensii, la data de 1 iulie 2017, valarea punctului de pensie s-a majrat cu 9%, respectiv la 1000 lei. În anul 2018, în periada 1 ianuarie 1 iulie, valarea punctului de pensie este 1000 lei (Legea nr. 3/2018), iar începând cu 1 iulie 2018 este de 1100 lei (OUG nr. 82/2017). Păstrarea echilibrelr macrecnmice, printr-un dzaj adecvat de plitici fiscal-bugetare și mnetare rientate către stabilitate, refrme structurale și menținerea stabilității financiare reprezintă un element definitriu care trebuie avut în vedere în periada următare, pentru a menține ecnmia pe un parcurs ascendent. 7

16 2. Crdnate ale cnstrucției bugetare pe anul Obiectivele pliticii fiscale şi bugetare pe anul 2019 În cndițiile unui cadru eurpean incert, marcat de creșterea prețurilr la energie, vlatilitatea piețelr financiare, tensiuni cmerciale, precum și de riscuri geplitice, statele membre sunt cnștiente că trebuie să întreprindă măsuri cncrete pentru cnslidarea rezilienței ecnmiilr lr pentru a răspunde prvcărilr viitare. În acest cntext, Rmânia stabilește următarele biective ale cnstrucției bugetare pentru anul 2019 și rizntul : 1. Stimularea, cntinuarea, cnslidarea și menținerea unei creșteri ecnmice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele cnslidării unui stat puternic, practiv și a unei scietăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitrilr în ecnmia rmânească; 2. Alcarea unr sume imprtante pentru susținerea investițiilr publice prin priritizarea investițiilr publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilr, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicatr şi aprt direct la frmarea brută de capital fix; 3. Crearea unei plitici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilr în sectarele cu valare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea prceselr interne, pentru a crea premisa unei creșteri ecnmice sustenabile; 4. Măsuri adptate de Guvern privind stimularea cnsumului prin adptarea unr măsuri salariale, sciale pentru asigurarea prtecției sciale și securității sciale pentru persane vârstnice, pensinari și categriile cele mai vulnerabile. 5. Dezvltarea şi diversificarea instrumentelr de management ale datriei publice; 6. Îmbunătățirea, aplicarea și cnslidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilr publice PREZENTAREA PE LARG A OBIECTIVELOR ŞI INDICATORILOR MACROECONOMICI 1. Stimularea, cntinuarea, cnslidarea și menținerea unei creșteri ecnmice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele cnslidării unui stat puternic, practiv și a unei scietăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitrilr în ecnmia rmânească Cadrul macrecnmic cnfigurat pentru periada a luat în cnsiderare: (i) impactul pzitiv al măsurilr fiscal-bugetare întreprinse până în prezent asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a ppulației; (ii) cntextul eurpean și glbal, evidențiat în previziunile de tamnă 2018 ale Cmisiei Eurpene, caracterizat prin creștere ecnmică, dar mai puțin dinamică, 8

17 pe fndul unui grad ridicat de incertitudine, creșterea tensiunilr cmerciale, creșterea prețurilr la petrl, piețe financiare tensinate, caracterizat de multiple riscuri intercnectate de evluție negativă; (iii) realizările ecnmic-sciale din anul 2017 și din anul 2018 până la mmentul actual, aspecte care vr sta la baza fundamentării indicatrilr bugetari pentru anul 2019 și rizntul de referință , asigurându-se astfel caracterul predictibil și sustenabil al acestra. Pentru periada se estimează că ecnmia rmânească va înregistra creșteri susținute cu un ritm mediu anual de 5,2%. Priecția indicatrilr bugetari pentru periada VENITURI buget general 29,40 31,08 33,40 32,23 31,97 33,12 cnslidat (cash) CHELTUIELI buget general 32,24 33,96 35, ,76 34,72 cnslidat (cash) SOLD buget general cnslidat (cash) -2,84-2,88-2,55-2,10-1,79-1,60 SOLD buget general cnslidat -2,92-2,96-2,57-2,45-2,23-1,80 (ESA) SOLD structural -3,4-3,03-2,76-2,80-2,55-2,18 Planificarea bugetară pe anii a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în periada în scpul stimulării creșterii ecnmice (nul cd fiscal și majrările salariale și ale unr drepturi de natura asistenței sciale) și cntinuate prin actele nrmative adptate în anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în dmeniul salarizării persnalului din sectrul bugetar, legislația în dmeniul drepturilr cu caracter scial, legislația în dmeniul pensiilr, cu impact suplimentar asupra cheltuielilr de persnal, a celr cu asistența scială, implementate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2018, care vr influența cadrul macrecnmic și indicatrii bugetari pe rizntul De asemenea planificarea bugetară a avut în vedere: realizările veniturilr bugetare la nivelul anului prgnza pe termen mediu (prgnza de iarnă 2019)) elabrată de Cmisia Naținală de Strategie și Prgnză cnfrm căreia creșterea reală a PIB în anul 2019 va fi de 5,5%. angajamentul ANAF de a clecta venituri suplimentare de aprximativ 7,5 mld lei prin intensificarea acțiunilr de îmbunătățire a clectării și reducerea evaziunii fiscale. prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (ctă standard 19%, ctă redusă de 9% pentru alimente) și accize (menținerea nivelului accizei pentru prdusele energetice); priecția veniturilr bugetare include și impactul generat de OUG 114/2018 prin: (i) creșterea taxării în dmeniul jcurilr de nrc (0,5 mld lei); (ii) creșterea nivelului accizelr pentru prdusele din tutun (0,6 mld lei); 9

18 (iii) Operatrii ecnmici cu capital integral sau majritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în cndiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprbării situaţiilr financiare aferente anului 2018, sub frmă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilr autnme, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în cndiţiile art. 1 alin. (1) lit. g) din OG nr. 64/2001, regăsite în cnturile de dispnibilităţi băneşti existente în casă şi cnturi la bănci precum şi cele aferente investiţiilr pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin cntracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse prprii de finanţare, cnfrm art 43 din OUG 114/2018 (1,5 mld lei); veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licențelr de telecmunicații de tip 5G de către ANCOM (2,1 mld lei); aplicarea și în 2019 a măsurilr de repartizare a minimum 90% din prfitul net realizat sub frmă de vărsăminte la bugetul de stat sau lcal, în cazul regiilr autnme, sau dividende, în cazul scietățilr naținale, cmpaniilr naținale și scietățilr cu capital integral sau majritar de stat ; termenul prevăzut la art. 6 din Ordnanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unr măsuri speciale de impzitare a activitățilr cu caracter de mnpl natural din sectrul energiei electrice și al gazului natural, cu mdificările și cmpletările ulteriare, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordnanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unr măsuri speciale pentru impzitarea explatării resurselr naturale, altele decât gazele naturale, aprbată cu mdificări și cmpletări prin Legea nr. 261/2013, se prrgă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv; estimarea Pilnului II de pensii pe periada a fst realizată în cndițiile menținerii, ca și în anul 2018, a unei cte de cntribuţie la fndul de pensii de 3,75%, în cnfrmitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fndurile de pensii administrate privat, cu mdificările și cmpletările ulteriare. La estimarea cheltuielilr s-au avut în vedere: începând cu 1 septembrie 2019, valarea punctului de pensie se majrează cu 15%, respectiv de la lei la lei; începând cu 1 septembrie 2019, indemnizația scială pentru pensinari garantată se majrează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei; începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/ Cdul muncii, republicată, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, se stabileşte în bani, fără a include spruri şi alte adasuri, la suma de lei lunar; începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, sldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majrează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, slda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018; începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sprurilr, indemnizaţiilr, cmpensaţiilr, primelr şi al celrlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, ptrivit legii, din salariul brut lunar, slda lunară de care beneficiază persnalul plătit din fnduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acrdat pentru luna decembrie 2018; 10

19 acrdarea, în periada , de vuchere de vacanţă ptrivit prevederilr OUG nr.8/2009; acrdarea, in periada , a indemnizaţiei de hrană prevăzută la art. 18 din Legeacadru nr. 153/2017; în periada , pentru persnalul militar, pliţiştii şi funcţinarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, cmpensaţiile, primele, ajutarele, plăţile cmpensatrii, despăgubirile, cmpensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acrdate ptrivit actelr nrmative în vigare, care nu fac parte din slda lunară brută/salariul lunar brut, se mentin la nivelul lunii decembrie 2018; în periada , cuantumul cmpensaţiei băneşti, respectiv al alcaţiei valrice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valarea financiară anuală a nrmelr de echipare, precum şi valarea financiară a drepturilr de echipament se mentin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018; în periada se menţin în plată la nivelul acrdat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 anumite indemnizatii platite unr persane defavrizate cum ar fi: indemnizatii pentru persane persecutate plitic și etnic, indemnizaţii membrii Academiei Rmâne, ş.a. În periada rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice şi sprtului nr. 69/2000, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, se acrdă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018; De asemenea, la stabilirea cheltuielilr de persnal pe anul 2019 s-a avut în vedere cntinuarea aplicării unra dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilr aprbate în anii anteriri, astfel: munca suplimentară efectuată peste durata nrmală a timpului de lucru sau în zilele libere se va cmpensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul persnalului din dmeniile apararii, sigurantei si rdinii publice sau persnalului cu statut special; în periada , instituţiile şi autrităţile publice nu acrdă persnalului din cadrul acestra premii, cu anumite exceptii in cazul sprtivilr si clectivelr tehnice, studentilr, elevilr şi prfesrilr; În periada nu se acrdă ajutarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raprturilr de serviciu ri la trecerea în rezervă; În periada instituțiile și autritatile publice nu acrdă persnalului bilete de valare, cu excepția tichetelr de creșă reglementate de Legea 165/2018. În aceste cndiții veniturile bugetare priectate pentru anul 2019 reprezintă 33,40 % din PIB, 32,23% în anul 2020 urmând ca în anul 2022 să reprezinte 33,1% din PIB, evluție determinate de evluția indicatrilr macrecnmici pe rizntul de referentă, precum și de actele nrmative adptate până la acest mment iar cheltuielile bugetare priectate pentru anul 2019 reprezintă din 35,95% din PIB, ajungând la 34,72% în De remarcat că pentru anul 2017 deficitul bugetar cash a fst de 2,84% din PIB, ceea ce crespunde unui deficit ESA înregistrat de 2,92 % din PIB şi unui deficit structural de 3,4 % din PIB, iar în anul 2018 deficitul cash este estimat la 2,88 % din PIB, căruia îi crespunde un deficit ESA de 2,96 % din PIB. 11

20 Planificarea bugetară pe anul 2019 și estimările pe periada stabilește deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,57 % din PIB, primul an când începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv ajustare de 0,39 puncte prcentuale față de anul 2018, care va cntinua pe rizntul , urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,80 % din PIB, respectiv ajustare de 0,77 puncte prcentuale față de anul Pe rizntul , plitica de deficit bugetar cntinuă să susțină în md direct creșterea ecnmică, situându-se sub marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB, ce prezintă imprtanță desebită pentru păstrarea capacității ecnmiei rmânești de a rezista la eventuale șcuri externe adverse. În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru Rmânia (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul Devierea de la OTM s-ar prduce în cndițiile menținerii, pe întreg rizntul de planificare, a unui nivel sustenabil al datriei publice de sub 40% din PIB, Rmânia înregistrând în anul 2017 un prcent al datriei publice de 35,2%, în scădere față de anul 2016 cu 2,1 puncte prcentuale. Perspectiva de creştere mderată a datriei guvernamentale pe termen mediu şi menţinerea la un nivel relativ stabil și sustenabil se datrează creşterii ecnmice susținute şi unr deficite bugetare calculate cnfrm metdlgiei UE de până la 3,0 % din PIB, în periada Estimarea sldului bugetar structural, în pfida faptului că reflectă mai fidel pziția fiscală a unei ecnmii, prezintă anumită incertitudine asciată priecției acestuia. Astfel, valarea sldului structural este dependentă de nivelul decalajului de prducție, la rândul său dependent de PIB ptențial, mărime nebservabilă care este supusă deseri unr revizuiri mai mult sau mai puțin semnificative în funcție de revizuirea datelr statistice şi de metdlgia flsită. Estimările pentru anul 2019 a principalilr indicatri macrecnmici și bugetari sunt: INDICATORI MACROECONOMICI AI CONSTRUCȚIEI BUGETARE PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ Indicatri Anul 2019 PIB - miliane lei ,2 Creştere ecnmică % 5,5 Inflaţia medie anuală % 2,8 Venituri BGC - miliane lei Pnderea veniturilr ttale în PIB 33,40 Cheltuieli BGC - miliane lei Pnderea cheltuielilr ttale în PIB 35,95 Deficit - miliane lei Deficit - pndere în PIB -2,55 Şmeri (număr ttal persane) Câştig salarial mediu net lei lunar

21 Cntribuţia cmpnentelr de utilizare la creşterea reală a PIB Ntă: Eventuale necncrdanţe la însumare sunt ca urmare a rtunjirilr. *) Cnsumul guvernamental include cnsumul individual şi cnsumul clectiv al administraţiei publice - prcente PRODUSUL INTERN BRUT 4,5 5,5 Cererea internă 6,0 6,1 Cnsum final 3,8 4,7 - Cheltuielile cu cnsumul privat, din care: 3,3 4,0 -- Cheltuielile cu cnsumul final al ppulaţiei 3,3 4,0 - Cheltuielile cu cnsumul guvernamental*, din care: 0,5 0,7 -- Cnsumul clectiv efectiv al administraţiei publice 0,3 0,4 Frmarea brută de capital 2,2 1,4 - Frmarea brută de capital fix 0,3 1,5 - Mdificarea stcurilr 1,8 0,0 Exprtul net -1,5-0,6 Exprtul de bunuri şi servicii 2,8 2,9 Imprtul de bunuri şi servicii 4,3 3,5 Cntribuţia ramurilr la creşterea reală a PIB Ntă: Eventuale necncrdanţe la însumare sunt ca urmare a rtunjirilr. - prcente Industrie 1,1 1,3 Agricultură, silvicultură, pescuit 0,4 0,1 Cnstrucţii 0,0 0,4 Ttal servicii 2,3 3,3 Impzite nete pe prdus 0,8 0,4 PRODUS INTERN BRUT 4,5 5,5 Creşterea ecnmică pentru anul 2019 este estimată la 5,5% cu cntribuția următrilr factri: Cererea internă va reprezenta mtrul creşterii ecnmice, iar pe latura fertei se estimează îmbunătăţire a activităţii ecnmice, în special în sectrul serviciilr şi în ramurile industriale cu ptenţial ridicat de exprt. Ritmul anual de creştere a frmării brute de capital fix va fi de 6,9% Cheltuielile cu cnsumul final al ppulaţiei se vr majra cu 6,5%. Măsuri care să asigure mai bună participare pe piaţa muncii în scpul atingerii până în 2020 a unei rate de cupare de 70% pentru ppulaţia în vârstă de ani, în cncrdanţă cu 13

22 prirităţile Strategiei Eurpa Se aşteaptă cntinuarea îmbunătăţirii pieţei muncii prin majrarea ppulaţiei cupate 1,4%, cncmitent cu reducerea ratei şmajului la 4,1%. În acest cntext, vr fi finanțate următarele prgrame: Prgramul guvernamental "INVESTEŞTE ÎN TINE" are ca biect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, autrizate de către Ministerul Educaţiei Naţinale, şi după caz, de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sciale. De asemenea, prgramul pate fi accesat şi de persane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de recnversie şi/sau specializare prfesinală. Facilitarea accesului la finanţare cnstă în garantarea unui credit în valare de maximum lei, în prprţie de 80% de către stat prin Fndul Naţinal de Garantare a Creditelr pentru Întreprinderi Mici şi Mijlcii şi prin Fndul Rmân de Cntragarantare, exceptând dbânzile, cmisianele şi spezele bancare, precum şi în suprtarea dbânzilr şi a cheltuielilr adiacente creditului. Creditul acrdat pate fi suplimentat cu până la lei în cazul în care beneficiarul este angajat sau se angajează pe periada derulării creditului. Creditul se acrdă pentru periadă maximă de 10 ani, inclusiv periada de graţie. Destinaţia creditului este de a acperi nevile beneficiarilr şi familiilr acestra privind educaţia, sănătatea, cultura, sprtul şi de habitat. În prezent prgramul se derulează prin CEC Bank, la care deja s-au primit şi s-au aprbat circa 2500 de cereri. S-a aprbat ca Prgramul să se desfăşare şi prin Banca Transilvania şi Banca Cmercială Rmână S.A. În cnfrmitate cu prevederile art.1 alin.(3) din OUG nr.50/2018 privind implementarea Prgramului guvernamental INVESTEŞTE ÎN TINE plăţile de dbândă pentru creditul acrdat, precum și cheltuielile privind cmisianele de analiză şi de gestiune a garanţiilr vr fi suprtate din bugetul de stat prin bugetul Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză. Pentru anul 2019 sunt prevăzute credite de angajament in valare de 60 mil. lei şi credite bugetare în valare de 10 mil. lei. Prgramul prima Chirie este un prgram prin care şmerii care îşi găsesc un lc de muncă la distanţă mai mare de 50 kilmetri de dmiciliu pt beneficia de subvenţie de maximum 75% din valarea chiriei, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună. Prgramul Start-up Natin având ca biectiv creşterea numărului întreprinderilr şi a lcurilr de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persanelr defavrizate, şmerilr şi abslvenţilr, creşterea investiţiilr în tehnlgii ni invative. Prin acest prgram se acrdă un ajutr de minimis unui număr maxim anual de de beneficiari întreprinderi mici şi mijlcii în sumă maximă de lei/beneficiar, reprezentând 100% din valarea cheltuielilr eligibile. 14

23 Susținerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile. La începutul anului 2018 au fst implementate următarele măsuri: Reducerea ctei impzitului pe venit de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018; Refrma cntribuțiilr sciale: reducerea ctei ttale a cntribuţiilr sciale bligatrii, per ttal cu 2 puncte prcentuale, de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului cntribuţiilr sciale la 2 cntribuţii datrate de angajat (CAS, CASS); intrducerea cntribuţiei asiguratrii de muncă datrate de angajatr, mdificarea sarcinii fiscale a bligaţiilr privind cntribuţiile sciale bligatrii datrate de angajat şi angajatr, în sensul că CAS şi CASS sunt datrate numai de către angajat; Începând cu anul 2018, au fst mdificate cndițiile de încadrare a persanelr juridice rmâne în categria micrîntreprinderilr: i) majrarea nivelului veniturilr realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la eur la eur; ii) eliminarea cndiției privind realizarea veniturilr din cnsultanță și management; iii) eliminarea activitățilr pentru care cntribuabilii nu aplică acest sistem de impunere (Fndul de garantare a depzitelr în sistemul bancar, Fndul de cmpensare a investitrilr, Fndul de garantare a pensiilr private, Fndul de garantare a asigurațilr). Reducerea ctei de transfer către pilnul II de la 5,1% la 3,75% începând cu 1 ianuarie 2018;. Prgramul Ajutare de stat pentru finanţarea priectelr de investiţii, include scheme de ajutr de stat care se aplică atât întreprinderilr mari cât şi IMM-urilr, având ca biectiv dezvltarea reginală prin stimularea realizării de investiţii, creării de ni lcuri de muncă, precum şi mdernizarea sau dezvltarea IMM-urilr, care cuprinde 6 scheme de ajutr de stat, din care: 4 scheme de ajutr de stat care sunt închise pentru emiterea de acrduri pentru finanțare, dar pentru care se cntinuă prcedurile de plată a ajutrului de stat și de mnitrizare a realizării investițiilr și a creării lcurilr de muncă ( H.G. nr. 1165/2007, H.G. nr. 1680/2008, H.G. nr. 753/2008, H.G. nr. 797/2012); duă scheme de ajutr de stat deschise pentru emiterea de acrduri pentru finanțare, instituite prin H.G. nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutr de stat pentru sprijinirea investițiilr care prmvează dezvltarea reginală prin crearea de lcuri de muncă, cu mdificările și cmpletările ulteriare și H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutr de stat având ca biectiv stimularea investițiilr cu impact majr în ecnmie, cu mdificările și cmpletările ulteriare. Prgramul Transferuri în cadrul schemelr de ajutr de stat reprezentând sume restituite la acciză pentru mtrina utilizată drept cmbustibil'', derulat în periada cnfrm prevederilr H.G. nr. 537/2014. Pentru a veni în sprijinul peratrilr ecnmici, Guvernul a decis cntinuarea acestei măsuri de ajutr de stat. Schema de ajutr de stat are un buget maxim estimat de mii lei, cu un buget anual de mii lei. 15

24 Numărul ttal estimat al peratrilr ecnmici care urmează să beneficieze de ajutr de stat în baza schemei este de Prgramul de susținere a întreprinderilr mici și mijlcii IMM Invest Rmânia. Prin Prgramul de susținere a IMM-urilr se are în vedere acrdarea de garanții de stat, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele bancare pentru capital de lucru și credite de investiții cntractate de IMM-uri. Prcentul de garantare este de 50% din valarea finanțării, cu excepția priectelr de centre de agreement pentru care prcentul de garantare este de 80%. Valarea maximă cumulată a finanțărilr garantate de stat care pt fi acrdate unui beneficiar este de lei, iar valarea maximă a fiecărei finanțări acrdate unui beneficiar nu pate depăși lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv lei pentru creditele de investiții. Durata maximă a finanțării este de 120 luni, în cazul creditelr pentru investiții și de maxim 24 luni în cazul creditelr/liniilr de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Liniile de credit pt fi prelungite cu maximum 24 luni. Principalele avantaje ale Prgramului: stimularea instituțiilr de credit în crearea de prduse de finanțare care să se adreseze unui segment de IMM-uri cu prfil de risc ridicat prin ferirea unui prdus de garantare în nume și cnt stat; sprijinirea dezvltării sectrului IMM atât prin cnslidarea scietățilr existente cât și prin stimularea înființării de ni întreprinderi mici sau mijlcii; creșterea gradului de accesare a fndurilr eurpene în actualul exercițiu de prgramare Prgrame guvernamentale de sprijin a ppulaţiei şi mediului de afaceri Schemă de ajutr de stat privind sprijinirea industriei cinematgrafice Schema de ajutr de stat pentru sprijinirea industriei cinematgrafice a fst reglementată prin Htărârea Guvernului nr. 421/2018 având ca biective dezvltarea cperării cinematgrafice eurpene şi internaţinale, susţinerea prducătrilr de film, în vederea creşterii prducţiei authtne de film, crearea de ni lcuri de muncă în industriile creative şi cele cnexe, prmvarea identităţii culturale naţinale şi a minrităţilr naţinale din Rmânia prin realizarea filmelr cinematgrafice şi prmvarea în circuitul mndial de valri şi sprijinirea frmării prfesinale în dmeniul industriei filmului. De la lansarea sesiunii de deschidere a schemei până la finalul anului 2018 a fst depus un număr de 41 cereri de finanţare în valare ttală de 209,5 miliane lei, din care 19 au fst aprbate, valarea ajutrului de stat aprbat ridicându-se la 147,3 mil. lei. Un număr de 16 cereri de finanţare care au slicitat un ajutr de stat în valare de 53,5 miliane lei se află încă în analiză. 16

25 Priectele cinematgrafice sunt în marea lr majritate c-prducţii în parteneriat cu cmpanii din Rmânia ceea ce înseamnă angrenarea capacităţilr authtne în crearea unr prduse culturale care vr intra în circuitul internaţinal. Este de subliniat că tate prducţiile vr avea pe genericul filmului şi în tate materialele publicitare, precizarea: "Film realizat cu sprijinul Guvernului Rmâniei". Obiectivele urmărite, dată cu intrducerea acestui nu mecanism de sprijin, au fst atinse de Guvern care a reușit să aducă Rmânia în prim-planul lumii artistice prmvând atât peisajele, tradițiile și valrile nastre naținale, cât și specialiștii care activează în industriile creative. Având în vedere şi prevederile HG nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutr de stat privind sprijinirea industriei cinematgrafice, se precnizează a se efectua în cursul anului 2019 angajamente în valare de 233 miliane lei. Prgramul guvernamental "growth Cntul individual de ecnmii Junir Centenar" Prgramului guvernamental "growth Cntul individual de ecnmii Junir Centenar" care are ca principal biectiv asigurarea de către stat pentru tţi cpiii din Rmânia a unui sprijin financiar, astfel încât, atunci când aceştia vr împlini vârsta de 18 ani să aibă într-un cnt sumă de bani suficientă pentru educaţie, pregătire prfesinală sau pentru rice alte necesităţi vr avea. Prgramul îşi prpune să stimuleze pe tţi părinţii, ca împreună cu statul, să cntribuie la acest cnt de ecnmie al cpiilr. În acest sens, prin rdnanţă s-a cnceput un mecanism extrem de simplu de deschidere a cnturilr pentru fiecare cpil din Rmânia, respectiv deschiderea autmată la unităţile Trezreriei Statului. Prgramul guvernamental "growth - Cntul individual de ecnmii Junir Centenar" are ca biect înfiinţarea unui cnt special de ecnmisire sub frma de depzit şi se adresează ricărui cpil care este cetăţean rmân şi nu a împlinit vârsta de 18 ani. Începând cu anul 2019, titularii de cnt beneficiază de primă de stat în valare de 600 lei anual până la vârsta de 18 ani, cu cndiţia ca suma depusă în anul respectiv în cnt să fie de minim lei. Sumele depuse în cntul individual de ecnmii Junir Centenar, cu excepţia sumelr reprezentând prima de stat, sunt purtătare de dbândă. Prin rdnanţă se prevede că statul va depune în cntul fiecărui cpil primă de stat de 600 lei, dacă părinţii sau reprezentanţii legali ai acestra depun sumă minimă de 1200 lei. a dua mdalitate de sprijin cnstă în acrdarea de la buget a unei dbânzi de 3% pe an, dbândă stimulativă şi cnstantă până la vârsta de 18 ani. Este de subliniat că s-a prevăzut ca de acest prgram să beneficieze şi cpii crtiţi prin serviciile publice specializate, caz în care şi depunerea minimă de 1200 lei va fi de la buget. Practic aceşti cpii vr primi în cntul deschis pe numele lr 1800 lei anual, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru acest prgram se precnizează a se efectua în cursul anului 2019 angajamente în valare de 2 miliane lei şi plăţi în valare de 2 miliane lei. 17

26 Infiintarea prgramului "growth - investim în cpii, investim în viitr ca prgram guvernamental având ca biect susţinerea financiară a investiţiilr private în cnstrucţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dtarea de grădiniţe cu prfil sprtiv. Susţinerea financiară cnstă atât într-un ajutr nerambursabil privind parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitr pentru cnstrucţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dtarea grădiniţelr cu prfil sprtiv. Beneficiarii Prgramului sunt persane juridice de drept privat, inclusiv rganizaţii neguvernamentale, asciaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale, precum și Cmitetul Olimpic şi Sprtiv Rmân, asciaţiile şi fundaţiile, federaţiile sau cluburile sprtive care iau iniţiativa cnstruirii de grădiniţe cu prfil sprtiv. Pentru cnstrucţia clădirii, înfiinţarea, amenajarea şi dtarea grădiniţelr cu prfil sprtiv, plafnul maxim al sprijinului din surse publice ce pate fi acrdat unui beneficiar este de maximum eur. Ajutrul nerambursabil, plătit în cnfrmitate cu schema de ajutr de stat cnstituită în baza prezentei rdnanţe de urgenţă, va fi suprtat din bugetul de stat, respectiv din bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză. Ministerul Finanţelr Publice este autrizat să mandateze Fndul Naţinal de Garantare a Creditelr pentru Întreprinderi Mici şi Mijlcii şi Fndul Rmân de Cntragarantare în vederea emiterii de garanţii în numele şi în cntul statului, în favarea băncilr care acrdă credite în cadrul Prgramului. Pentru Prgramul "growth - investim în cpii, investim în viitr" se precnizează a se efectua în cursul anului 2019 angajamente în valare de 300 miliane lei. Adptarea Legii prevenirii nr.270/2017, pentru eliminarea cauzelr care frânează mediul de afaceri în Rmânia, în special legislația stufasă şi mdificările frecvente și care creează premisele pentru prevenirea săvârșirii de cntravenții, fapt ce are un impact macrecnmic semnificativ pe termen mediu şi lung, mai ales asupra IMM-urilr, categrie ce reprezintă mtrul ricărei ecnmii mderne, datrită faptului că sunt mai dinamice şi mai flexibile decât întreprinderile mari. Prin această lege s-au instituit instrumente care asigură prevenirea săvârșirii unr cntravenții. Ministerul Finanţelr Publice va cntinua susţinerea mediului de afaceri prin intermediul măsurilr de sprijin de natura ajutrului de stat, cu respectarea reglementărilr cmunitare în dmeniu, urmărind cu predilecţie: selectarea investiţiilr cu real impact asupra dezvltării reginale prin crearea de ni lcuri de muncă şi, implicit, creşterea cntribuţiilr întreprinderilr finanţate prin plata de taxe şi impzite la bugetul general cnslidat al statului, precum şi la bugetele lcale; alcarea eficientă şi transparentă a resurselr bugetare prin plitica ajutrului de stat, cnfrm prevederilr cmunitare şi naţinale în dmeniu; îmbunătăţirea planificării activităţii de analiză şi cntrl în vederea eficientizării emiterii acrdurilr de finanţare şi efectuării plăţilr, îmbunătăţirea cmunicării cu mediul de afaceri; 18

27 sprijinirea tuturr întreprinderilr care realizează investiţii şi creează ni lcuri de muncă, participând astfel activ la reducerea decalajelr ecnmice dintre regiuni şi la scăderea şmajului; creşterea cifrei de afaceri, datrită dezvltării şi mdernizării întreprinderilr mari şi a IMMurilr, respectiv dezvltarea furnizrilr de active, materii prime, materiale; alte măsuri pentru stimularea creșterii ecnmice Refrme structurale în sectrul cmpaniilr, respectiv îmbunătățirea guvernanței crprative reprezintă priritate pentru guvern, vizând refrma managementului privat la cmpaniile de stat din dmenii strategice. Se va avea în vedere: întărirea disciplinei financiare la nivelul ÎP, cntinuarea prcesului de cnslidare/creare a structurilr respnsabile în gestinarea ÎP din cadrul autrităţilr tutelare, având ca principale biective asigurarea transparenţei şi integrităţii în aplicarea principiilr guvernanţei crprative la nivelul ÎP, mnitrizarea rezultatelr peraţinale ale ÎP din subrdine, precum şi asigurarea unui management stabil şi eficient la nivelul acestra. Cntinuarea activitățilr derulate în scpul selectării managementului prfesinist la ÎP din dmeniul transprturilr. În vederea creșterii perfrmanțelr ecnmice a unr ÎP din dmeniul energiei, transprturilr și industriei de apărare se au în vedere acțiuni pentru cntinuarea prcesului de restructurare/rerganizare și eficientizare a acestra; Cnslidarea investițiilr publice, în special în infrastructură, este esențială pentru expansiune ecnmică mai echilibrată. Astfel: În dmeniul transprturilr, biectivul principal îl reprezintă asigurarea infrastructurii și serviciilr, ca suprt al activității ecnmice și sciale pentru îmbunătățirea calității vieții, implementarea unei plitici de finanţare cerente, de atragere masivă a fndurilr eurpene nerambursabile, de creştere prgresivă a participării utilizatrilr la finanţarea infrastructurilr, de încurajare a participării sectrului privat prin aranjamente de tip parteneriat public-privat. Master Planul General de Transprt (MPGT) furnizează elementele necesare pentru priritizarea investiţiilr în dmeniul transprtului, pentru tate mdurile de transprt (rutier, ferviar, naval, aerian, multimdal), pe baza unei analize multicriteriale şi ttdată, evidenţiindu-se alcările de fnduri necesare pe prgrame eurpene pentru periada Infiintarea Fndului de Dezvltare și investitii gestinat de Cmisia Naținală de Strategie și Prgnză, pentru finanțarea priectelr de investiții ale unitățilr/subdiviziunilr administrativ-teritriale în dmenii priritare principale si secundare, cum sunt: sănătate, educație, apă canalizare, retea de energie electrica, si retea de gaze, transprt, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sprt si lcuinte. Deasemenea Fndul se utilizează si pentru finanțarea priectelr de investiții ale universităţilr. Finanțarea acestr priecte se asigura sub frmă de granturi, acrdate din Fnd. Sursa de finanțare a fndului reprezinta imprumuturile in lei, acrdate din dispnibilitatile cntului curent general al trezreriei statului in limita sumei de mil. Eur echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrarii in vigare a prezentului act nrmativ, pe un interval de 20 de ani. 19

28 Investiții eligibile a fi finanțate din Fnd sunt investițiile ni și extinderea/finalizarea investițiilr existente, cnstand in cnstructii, mdernizari si dtari. Unitățile/subdiviziunile administrative-teritriale si universitatile beneficiare de granturi din Fnd, au bligatia de a restitui anual pe periada fixa de 20 de ani sumă reprezentand cntributia prprie la priect. Infiintarea Prgramului de finanţare a investiţiilr pentru mdernizarea şi dezvltarea staţiunilr balneare, denumit în cntinuare "Prgramul stațiuni balneare", finanțat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză. Beneficiarii Prgramului staţiuni balneare sunt unităţile/subdiviziunile administrativ-teritriale, denumite în cntinuare UAT, şi scietăţile înfiinţate în cnfrmitate cu prevederile Legii scietăţilr nr. 31/1990, republicată, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, iar sumele alcate se flsesc ptrivit destinațiilr prevazute de OUG 114/2018. Prfilul şi cnţinutul activităţii în investiţiile efectuate de către beneficiarii Prgramului staţiuni balneare vr fi menţinute cel puţin 10 ani de la accesarea sumelr din acest prgram; în caz cntrar, beneficiarii vr rambursa integral sumele bţinute ca sprijin financiar ptrivit legislaţiei în dmeniul ajutrului de stat. Priectele de investiţii efectuate în cadrul Prgramului staţiuni balneare trebuie să fie realizate în cel mult 12 luni de la încheierea acrdului de finanţare. Pentru acest prgram se precnizează a se efectua în cursul anului 2019 angajamente în valare de 400 miliane lei şi plăţi în valare de 80 miliane lei. Pentru Prgramul Naținal de Dezvltare Lcală (PNDL) a fst instituită etapa a II-a, urmărindu-se, mai întâi, repartizarea echilibrată a fndurilr de la bugetul de stat pe județe, pe bază de indicatri, iar api, alcarea acestra în interirul județelr, în mai mulți pași, luându-se în cnsiderare principii directare pentru selecția priectelr. Crelarea surselr de finanțare, evitarea dublei finanțări și armnizarea criteriilr tehnice de selecție pentru priectele de investiții rămân în atenția MDRAP și în periada următare. Creşterea gradului de absrbţie a fndurilr structurale şi de ceziune; Fndurile eurpene reprezintă un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiținale și a caracterului nerambursabil al acestra. Crearea cadrului legislativ și instituținal în dmeniul fndurilr ESI va permite creșterea absrbției pe rizntul de referință, cu rl de stimulare a activității ecnmice. Valarea aplicațiilr de plată care a fst declarată Cmisiei Eurpene este de 16,73 miliarde eur, ceea ce reprezintă rată de absrbţie curentă 3 de aprx. 95,23% din alcarea UE pentru periada Suma ttală primită de Rmânia de la Cmisia Eurpeană pentru periada este de 16,99 miliarde eur, ceea ce reprezintă aprx. 96,69% din alcarea UE pentru periada 3 Rata de absrbţie curentă reprezintă raprtul dintre valarea declaraţiilr de cheltuieli transmise Cmisiei Eurpene şi alcarea ttală aferentă periadei

29 , rata rambursărilr 4 fiind de 84,7% din ttalul alcat pentru periada În exercițiul financiar alcarea ttală a Rmâniei este de peste 43 miliarde eur, din care 22,9 miliarde eur prin Plitica de Ceziune și aprximativ 20 miliarde eur prin Plitica Agriclă Cmună şi Plitica Maritimă Integrată. Prgramelr Operaţinale sprijinite din FESI li se adaugă Prgramul Operaţinal Ajutrarea Persanelr Dezavantajate, cu finanţare din Fndul Eurpean pentru Ajutrarea Persanelr cele mai Defavrizate (FEAD), cu alcare ttală de 519 miliane eur (din care cntribuția UE este de 441 miliane eur) pentru periada şi Prgramele de cperare teritrială eurpeană, cu alcare ttală de aprx. 787 (din care cntribuția UE este de aprx. 670 miliane eur) miliane eur din fndurile aferente biectivului cperării teritriale eurpene. Guvernul își prpune accelerarea ritmului de cheltuire a fndurilr eurpene pentru a ajunge la rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie Alcarea unr sume imprtante pentru sustinerea investițiilr publice prin priritizarea investițiilr publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilr, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cu efect multiplicatr şi aprt direct la frmarea brută de capital fix; Cheltuielile de investiţii în periada Cheltuieli ttale BGC (mil. lei) realizari execuție preliminată prpuneri estimări estimări estimări % din PIB 32,24 33,96 35,95 34,32 33,76 34,72 Cheltuieli de investiţii BGC (mil. lei) % din cheltuieli ttale 9,68 10,61 12,83 11,37 10,85 11,11 - % in PIB 3,12 3,60 4,62 3,90 3,66 3,86 Ntă: Cheltuielile de investiții cuprind cheltuielile aferente prgramelr cu finanțare din fnduri externe nerambursabile pstaderare (FEN pstaderare), cheltuieli de capital şi cheltuieli aferente prgramelr cu finanțare rambursabilă. 4 Rata rambursărilr reprezintă raprtul dintre valarea sumelr plătite de către Cmisia Eurpeană şi alcarea ttală aferentă prgramelr peraţinale. 5 Prgram de Guvernare

30 Deficitul bugetar( cash) șicheltuielile cu investițiile în periada % in PIB Deficit bugetar -2,84-2,88-2,55-2,1-1,79-1,6 Cheltuieli de investitii 3,12 3,6 4,62 3,9 3,66 3,86 Sursa MFP Deficit bugetar Cheltuieli de investitii În periada cheltuielile de investiții s-au situat în permanență peste nivelul deficitului bugetar, deși se cnstată adâncire a deficitului în anul 2018, acesta intră pe traiectria de ajustare începând cu anul O priritate majră a Guvernului reprezintă îmbunătățirea prcesului de evaluare, selecție, priritizare și implementare a investițiilr publice, pentru a spri absrbția fndurilr eurpene, în vederea descngestinării spațiului fiscal și a susținerii creșterii ecnmice. Structura cheltuielilr de investiții în periada Alte transferuri de natura investiţiilr 5 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0, ,28 0,26 0,24 0,23 Cheltuieli de capital 2,19 1,97 2,14 2,37 Cheltuieli aferente prgramelr cu finantare rambursabila 0,07 0,06 0,07 0,02 Priecte FEN 2,08 1,62 1,21 1,24 22

31 În anul 2019 cheltuielile destinate investițiilr însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aprximativ 4,62% în PIB. 3. Crearea unei plitici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilr în sectarele cu valare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității, care să creeze premisa unei creșteri ecnmice sustenabile; Cnfrm Prgramului de Guvernare mdelul ecnmic pe care Guvernul îl va aplica este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din Rmânia, precum şi creșterea bunăstării tuturr rmânilr. Principalele măsuri fiscale sunt prezentate în detaliu în capitlul 4 din Raprt. 4. Măsuri adptate de Guvern privind stimularea cnsumului prin adptarea unr măsuri salariale, cncmitent cu adptarea unr măsuri sciale pentru asigurarea prtecției sciale și securității sciale pentru persane vârstnice, pensinari, studenți și categriile cele mai vulnerabile. Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/ Cdul muncii, republicată, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, se stabileşte în bani, fără a include spruri şi alte adasuri, la suma de lei lunar. începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, sldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majrează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, slda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018; Asigurarea unr venituri decente, pentru pensinari care să le permită acestra să ducă viață demnă şi decentă şi după pensinare este priritate a Prgramului de Guvernare ; începând cu 1 septembrie 2019, valarea punctului de pensie se majrează cu 15%, respectiv de la lei la lei; începând cu 1 septembrie 2019, indemnizația scială pentru pensinari garantată se majrează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei; Plitica în dmeniul asisten tenței sciale, incluziune scială și reducerea sărăcieis Obiectivul strategic al acestei plitici este scăderea numărului persanelr în risc de sărăcie și excluziune scială, în cntextul creării unei rețele de servicii sciale integrate, ample și bine crdinate. 5. Dezvltarea şi diversificarea instrumentelr de management ale datriei publice Pe termen mediu, în vederea îndeplinirii biectivului de dezvltare a pietei titlurilr de stat, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datriei publice guvernamentale se va realiza în principal din surse interne și, în cmpletare, din surse externe, prin emisiuni de titluri de stat. MFP 23

32 va cntinua să mențină abrdare flexibilă și transparentă în realizarea prcesului de finanțare, reactinând cu prmptitudine la mdificarile cntextului de piață și cmprtamentul investitrilr. În scpul creşterii accesibilităţii persanelr fizice la cumpararea titlurilr de stat se are în vedere cntinuarea emisiunilr de titluri de stat pentru ppulație prin Prgramul Tezaur, în limita unui plafn anual, atât prin unitatile perative ale Trezreriei Statului, cât și prin ficiile pștale ale Cmpaniei Naținale Pșta Rmână, si instituțiilr de credit, precum și flexibilizarea acestuia prin intrducerea psibilității de răscumpărare anticipată și a transferului de prprietate între persanele fizice. Pentru evitarea presiunilr sezniere în asigurarea surselr de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datriei publice guvernamentale, Trezreria Statului va menţine ca și în anii precedenți rezerva financiară (buffer) în valută, la valare echivalentă care acperă necesităţile brute de finanţare, determinate de deficitul bugetar şi refinanţarea datriei publice pentru circa 4 luni. 6. Îmbunătățirea, aplicarea și cnslidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilr publice Transparentizarea și eficientizarea cheltuielilr publice vr cntribui la creşterea spaţiului fiscal pentru investiţii, îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelr publice pe termen mediu şi lung, creşterea capacităţii de absrbţie a fndurilr eurpene şi creşterea predictibilităţii pliticii bugetare pe termen mediu. Ministerul Finanţelr Publice acrdă atenție desebită prcesului de instituținalizare a analizei cheltuielilr publice, prin crearea unei structuri respnsabile cu realizarea acestr analize și elabrarea unr recmandări pertinente pentru ministere care să cnducă la alcare ptimă a resurselr. S-au efectuat analize pilt de cheltuieli în dmeniile transprturi, sănătate, educație, în vederea priritizării și eficientizării alcării acestra și a identificării unr mdalități de realizare de ecnmii. De asemenea, în 2017 a început implementarea unui priect de asistenţă tehnică privind cnslidarea capacităţii de a efectua analiza cheltuielilr publice, prin intermediul CE-Prgramului de Sprijin pentru Refrme Structurale. Scpul final al priectului este elabrarea unui Manual de analiză a cheltuielilr publice, care detaliază practicile de urmat în cadrul prcesului de analiză a cheltuielilr publice. Măsuri pentru limitarea cheltuielilr după caz pentru respectarea țintei de deficit de sub 3% din PIB prin cntinuarea aplicării și în anul 2018 a unra dintre măsurile aprbate în anii anteriri, respectiv: munca suplimentară efectuată peste durata nrmală a timpului de lucru sau în zilele libere se va cmpensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul persnalului din dmeniile apararii, sigurantei si rdinii publice sau persnalului cu statut special; în periada , instituţiile şi autrităţile publice nu acrdă persnalului din cadrul acestra premii, cu anumite exceptii in cazul sprtivilr si clectivelr tehnice, studentilr, elevilr şi prfesrilr; În periada nu se acrdă ajutarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raprturilr de serviciu ri la trecerea în rezervă; 24

33 În periada instituțiile și autritatile publice nu acrdă persnalului bilete de valare, cu excepția tichetelr de creșă reglementate de Legea 165/ Obiectivul bugetar pe termen mediu Evluția deficitului structural în periada În anul 2017 deficitul structural din Rmânia a fst de 3,4% din PIB, după ce în anul 2015 a fst de 0,2 din PIB. Având în vedere măsurile de stimulare ecnmică adptate prin Prgramul de guvernare, măsuri care se adresează atât creşterii veniturilr şi nivelului de trai al ppulaţiei, cât şi mediului de afaceri, creşterea PIB, mai accelerată decât PIB ptenţial cnduce la un uput gap pzitiv începând cu anul În cnsecinţă, din cauza cmpnentei ciclice nefavrabile, deficitul structural va fi, pe termen mediu, uşr mai mare decât deficitul ESA. Deficite bugetare în periada % din PIB Deficite bugetare Deficit ESA -0,69-2,93-2,92-2,96-2,57-2,45-2,23-1,80 Deficit Structural*) -0,2-2,2-3,4-3,03-2,76-2,80-2,55-2,18 Deficit cash -1,4-2,4-2,84-2,88-2,55-2,10-1,79-1,60 *) estimări ale CNSP Sursă : prgnza de tamna a CE 2018, AMECO, MFP 0-0, , ,69 Evlutia deficitelr cash, ESA si structural in periada % in PIB -1,5-2 -2,5-3 -3,5-4 -1,4-2,2-2,4-2,93-2,84-2,88-3,03-2,92-3,4-2,96-1,6-1,79-2,1-1,8-2,18-2,55-2,23-2,55-2,76-2,8-2,57-2,45 Deficit cash sursă : prgnza de tamna a CE 2018, AMECO, MFP, CNSP 25

34 În periada , ţara nastră a implementat măsuri de cnslidare fiscală de amplare, ce au vizat reducerea deficitului bugetar ESA cât și a celui structural, situație ce a cndus la îmbunătăţirea situaţiei finanţelr publice. Ajustarea realizată după criza ecnmică și financiară s-a situat prepnderent pe partea de cheltuieli, refrmele structurale fiind prmvate în special în dmeniul salarizării persnalului bugetar, sistemului public de pensii şi prgramării bugetare. Rmânia fiind ţară care a avut dezechilibre mai mari la începutul crizei mndiale au fst necesare efrturi de ajustare mai mari decât în alte ţări din regiune. Ajustarea întreprinsă de țara nastră este una farte ambițiasă, iar perfrmanța realizată în ceea ce privește crectarea dezechilibrelr fiscale judecată prin prisma deficitului structural este farte bună cnsiderând amplarea acestra. Datele statistice semidefinitive relevă perfrmanţele desebite înregistrate de ecnmia rmâneasă în anul 2017, când dinamica prdusului intern brut a fst de 7,0% fiind al şaptelea an cnsecutiv de creștere. Creşterea ecnmică a Rmâniei a fst de 4,2% în primele 9 luni ale anului 2018, iar pentru întreg anul curent s-a estimat dinamică de 4,5% fiind susţinută, pe partea fertei, în principal de sectrul industriei şi cel al serviciilr, iar pe partea cererii de cntribuţie mai echilibrată a cnsumului şi investiţiilr brute. În anul 2015 deficitul structural a fst de 0,2 % din PIB, nivelul înregistrat fiind în cncrdanță cu prevederile Tratatului fiscal. Având în vedere măsurile adptate, de relaxare fiscală, precum şi cele în dmeniul cheltuielilr priecţia bugetului general cnslidat se abate de la Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO) începând cu anul 2016 şi periada următare, respectiv , deficitul bugetar structural fiind peste 1% din PIB. Deficitul bugetar în anul 2019, definit în termeni structurali, este de 2,76% din PIB, față de Obiectivul bugetar pe termen mediu. Deși în anul 2016 se înregistrează deviere care se menține și în anii următri, ttuși începând cu anul 2019 acesta intră pe traiectrie de ajustare, ceea ce înseamnă aplicarea unr măsuri ferme de recuperare din devierea estimată. Devierea de la OTM s-ar prduce în cndițiile menținerii, pe întreg rizntul de planificare, a unui nivel sustenabil al datriei publice de sub 40% din PIB. 3.Evluții macrecnmice și bugetare 3.1. Execuţia bugetară în anul 2017 şi execuția preliminată a anului 2018 Execuția bugetară pe anul 2017 Cnfrm datelr definitive, execuția bugetului general cnslidat, în periada 1 ianuarie 31 decembrie 2017, s-a încheiat cu un deficit cash de 24,29 miliarde lei, respectiv 2,84% din PIB, sub ținta stabilită, respectiv un deficit anual prevăzut de 24,97 miliarde lei. Cmparativ cu anul anterir deficitul bugetului general cnslidat în anul 2017, în bază cash, a crescut, ca prcent în PIB, cu 0,45 puncte prcentuale de la 2,39% în 2016 la 2,84%. 26

35 Deficitul bugetar cash Diferențe 2017 față de 2016 Deficit mil. lei , , ,4 % din P.I.B. -2,39-2,84-0,45 Veniturile bugetului general cnslidat Veniturile bugetului general cnslidat, în anul 2017, au ttalizat 251,9 miliarde lei, reprezentând 29,4% din PIB şi un grad de realizare față de estimările anuale de 98,0%. Cmparativ cu prgramul anual de încasări veniturile bugetare au înregistrat următarele evluții: Încasările din veniturile fiscale au fst superiare prgramului anual, gradul de realizare fiind de 100,2%, fiind influențate de evluția pzitivă a încasărilr din impzitul pe prfit (101,4%); alte impzite pe venit, prfit și câștiguri din capital(102,5%), precum și din taxa pe valarea adăugată (101,3%). Evluții mai puțin favrabile s-au înregistrat în cazul încasărilr din impzitul pe venit și salarii (99,8%); impzitele și taxele pe prprietate (98,7%); accize (99,8%); alte impzite și taxe pe bunuri și servicii (90,9%); impzitul pe cmerțul exterir și tranzacțiile internaținale (98,7%), precum și în cazul altr impzite și taxe fiscale (83%). Încasările din cntribuții de asigurări au fst inferiare prgramului de încasări, gradul de realizare fiind de 99,5%. Nerealizarea prgramului a fst determinată de încasările inferiare prgramului anual în cazul veniturilr din cntribuții de asigurări încasate la 27

36 bugetul asigurărilr pentru șmaj (98,5%), precum și a celr de la bugetul fndului naținal unic de asigurări sciale de sănătate (98,6%), în timp ce în cazul bugetul asigurărilr sciale de stat veniturile din cntribuții s-au situat aprape de nivelul prgramului anual de încasări, gradul de realizare fiind de 99,97%; Încasările din veniturile nefiscale s-au situat sub prgramul anual, gradul de realizare fiind de 97,6%; Încasările din sumele primite de la UE și alți dnatri în cntul plățilr efectuate s-au situat sub prgramul anual, gradul de realizare înregistrat fiind de 79,5%. Încasările bugetare au fst influențate atât de evluțiile ecnmice, cât şi de deciziile de plitică fiscală adptate, cum ar fi: creșterea salariului minim, reducerea ctei standard de TVA, majrarea salariilr pentru unele categrii de salariați din sectrul bugetar, creșterea punctului de pensie, creșterea plafnului neimpzabil lunar la veniturile din pensii de la 1000 lei la 2000 lei și scutirea pensinarilr de la plata cntribuțiilr de asigurări sciale de sănătate, precum și de mdificarea cuantumului accizelr. Structura veniturilr bugetare Din punct de vedere al pnderii principalelr categrii de impzite în ttal venituri încasate, s- au înregistrat creșteri, cmparativ cu anul anterir, în principal în cazul veniturilr din cntribuții de asigurări cu 1,1 pp, a veniturilr nefiscale cu 0,6 pp și sumelr primite de la UE în cntul plățilr efectuate aferente cadrului financiar cu 3,7 puncte prcentuale. În paralel, s-au înregistrat diminuări, în principal, în cazul veniturilr din impzitul pe prfit cu 1,1 pp, impzite și taxe pe prprietate 0,5 pp, taxa pe valarea adăugată cu 1,8 pp, a veniturilr din accize cu 1,4 pp, alte impzite și taxe pe bunuri și servicii cu 0,2 pp. Cmparativ cu anul anterir, veniturile bugetului general cnslidat, în anul 2017, au crescut cu 12,5%, iar ca prcent în PIB s-au majrat cu 0,1 pp. 28

37 Veniturile fiscale au crescut, în termeni nminali, cu 2,8% față de anul precedent, iar ca prcent în PIB s-au redus cu 1,5 puncte prcentuale. Încasările din impzitul pe prfit s-au redus cmparativ cu anul 2016 cu 4,6%, pe fndul reducerii încasărilr de la agenții ecnmici în timp ce încasările de la băncile cmerciale ce au fst superiare cmparativ cu anul anterir. Evluția impzitului pe prfit la bugetul de stat, în structură, este următarea: impzitul pe prfit virat de agenții ecnmici 6 prezintă dinamică negativă în anul 2017 cmparativ cu anul precedent, încasările înregistrând un nivel de 14,0 mld. lei, mai puțin cu 1,1 mld. lei cmparativ cu anul precedent, reprezentând un grad de realizare de de 101,2% în prgram; Dintre ptențialii factri ce au exercitat influențe asupra evluției încasărilr pentru acest impzit, pt fi cnsemnați: mdificări ale sistemului de plată a impzitului datrat de scietăți, cnfrm dispzițiilr Legii nr. 170/20167 privind impzitul specific unr activităţi Actul nrmativ menținat cuprinde dergarea de la prevederile titlului II 8 din Legea nr. 227/2015 privind Cdul fiscal, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, reglementând impzitul specific pentru persanele juridice rmâne care desfăşară activităţi crespunzătare cdurilr CAEN: "Hteluri şi alte facilităţi de cazare similare", "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi periade de scurtă durată", "Parcuri pentru rulte, campinguri şi tabere", "Alte servicii de cazare", "Restaurante", "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilr". La finele anului 2017 s-au încasat 0,1 mld. lei, în cndițiile în care prevederea privind plata acestui impzit a intrat în vigare la 1 ianuarie 2017, declararea şi plata impzitului specific se efectuează pentru un semestru. extinderea sferei de aplicare a prevederilr din "TITLUL III Impzitul pe veniturile micrîntreprinderilr" 9 pentru persanele juridice rmâne care au realizat venituri între echivalentul în lei a eur si echivalentul în lei a eur, ttdată abrgându-se aplicarea ctei de 2% pentru micrîntreprinderile care au un salariat și intrând în vigare aplicarea ctei de 1% pentru micrîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi 10 Astfel, încasările din impzitul pe venitul micrîntreprinderilr în anul 2017 au fst de 1,3 mld. lei, prezentând creștere cu 0,5 mld. lei (+59,1%) cmparativ cu anul Cu tate că nivelul încasărilr din impzitul pe prfit de la agenții ecnmici s-a redus cmparativ cu anul precedent, în anul 2017 cmparativ cu anul 2016, în termeni nminali, cifra de afaceri din 6 încasările din "Impzit pe prfit de la agenții ecnmici" reprezintă 95,3% din ttal încasări "Impzit pe prfit" 7 Legea a intrat în vigare la 1 ianuarie TITLUL II*) Impzitul pe prfit 9 Legea nr. 227/2015 privind Cdul fiscal 10 intră în vigare la data publicării ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 3/2017 din 6 ianuarie 2017 pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 227/2015 privind Cdul fiscal 29

38 serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilr, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 12,8%, datrită creşterilr înregistrate la transprturi (+15,7%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilr (+15,4%), activităţile de prducţie cinematgrafică, vide, prgrame de televiziune; difuzare şi transmitere de prgrame (+14,0%), activităţile de servicii infrmatice şi în tehnlgia infrmaţiei (+4,3%) şi la cmunicaţii (+4,2%). 11 De asemenea, cifra de afaceri din cmerţul cu ridicata (cu excepţia cmerţului cu autvehicule şi mtciclete), serie brută, în anul 2017 cmparativ cu anul 2016, în termeni nminali, a înregistrat creştere cu 7,5% datrită creşterii cmerţului cu ridicata nespecializat (+16,5%), cmerţului cu ridicata specializat al altr prduse (+14,6%), cmerţului cu ridicata al bunurilr de cnsum, altele decât cele alimentare (+6,8%), cmerţului cu ridicata al prduselr alimentare, al băuturilr şi al tutunului (+5,9%), cmerţului cu ridicata al prduselr agricle brute şi al animalelr vii (+5,2%) şi cmerţulul cu ridicata al altr maşini, echipamente şi furnituri (+5,0%). 12 impzitul pe prfit virat de băncile cmerciale 13 prezintă un trend crescătr în anul 2017 cmparativ cu anul 2016, cu un nivel al încasărilr de 0,7 mld. lei, având un grad de realizare 107,1% în prgramul. Încasările din impzitul pe venit și salarii au înregistrat creștere cu 8,6%, dinamica pzitivă fiind influențată de creșterea fndului brut de salarii la nivel naținal cu 18% 14 precum și de majrarea de la 1 februarie 2017 a salariului de bază minim brut pe țară de la 1250 lei la 1450 lei. O evluție negativă a înregistrat impzitul pe veniturile din pensii (-35%) influențată de măsurile legislative privind creșterea plafnului neimpzabil lunar la veniturile din pensii de la 1000 lei la 2000 lei și scutirea pensinarilr de la plata cntribuțiilr de asigurări sciale de sănătate (începând cu luna februarie 2017). Încasările din impzitele şi taxele pe prprietate s-au diminuat cu 9,1% cmparativ cu anul 2016, iar ca raprt în PIB s-au diminuat cu 0,2 pp, gradul de realizare al prgramului fiind de 98,7%. Diminuarea încasărilr cmparativ cu anul precedent s-a datrat reducerii încasărilr din impzite și taxe pe prprietate la bugetul de stat (-91,0%) pe fndul eliminării impzitului pe cnstrucții speciale începând cu anul Încasările din TVA au înregistrat creștere cu 3,6% cmparativ cu anul anterir gradul de realizare al prgramului de încasări fiind de 101,3%. Cmparativ cu veniturile încasate în aceeași periadă a anului precedent, veniturile din taxa pe valare adăugată au înregistrat creștere de 1,9 mld.lei, în cndițiile în care a fst aplicată măsura de reducere a ctei standard de TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie 2017,măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie În structură, veniturile încasate din TVA în anul 2017 se prezintă astfel: 11 INS Cmunicat de presa nr.41 / 14 februarie INS Cmunicat de presa nr.40 / 14 februarie încasările din " Impzit pe prfit de la băncile cmerciale" reprezintă 4,7% din ttal încasări "Impzit pe prfit" la bugetul de stat 14 În anul 2017 cmparativ cu anul precedent numărul mediu de salariați a crescut cu 3,1% iar salariul mediu brut la nivelul ecnmiei cu 14,5% 30

39 - încasările din peraţiuni interne au crescut cu 1,7%, în cndițiile în care vlumul cifrei de afaceri pentru cmerţul cu amănuntul (cu excepţia cmerţului cu autvehicule şi mtciclete), serie brută, în periada 1.I- 30.XI.2017, cmparativ cu periada 1.I-30.XI a înregistrat creştere cu 10,3%, - încasările din imprturile de bunuri au crescut cu 7%, - valarea restituirilr de taxă pe valare adăugată a scăzut cu 3%. Referitr la valarea schimburilr extracmunitare de bunuri 16 (Extra-UE28) aceasta a crescut cu 21,2% la imprturi și cu 8,7% la exprturi (la valri exprimate în lei) în periada 1.I-30.XI cmparativ cu periada similară a anului precedent. Încasările din accize au fst în sumă de 26,6 miliarde lei în scădere cu 1,3% cmparativ cu anul anterir și un grad de realizare al prgramului anual de 99,8%. Încasările din accize la prduse energetice pentru anul 2017 au înregistrat 14,3 mld. lei reprezentând 53,8 % din ttal încasări an, fiind diminuate cu 6,0 % față de aceeași periadă a anului precedent. Încasările din accize la prduse energetice au fst influențate din punct de vedere legislativ de intrarea în vigare începând cu 1 ianuarie 2017 a prevederilr Legii nr 227/2015 referitare la micșrarea nivelului accizelr la prdusele energetice. Încasările din accize la tutun la bugetul de stat pentru anul 2017 au înregistrat 9,8 mld. lei reprezentând 39,1 % din ttal încasări an, fiind mai mari cu 5,3 % față de aceeași periadă a anului precedent. Încasările din accizele la tutun din anul 2016 au prezentat un trend atipic față de cele din anii anteriri, fiind influențate de incertitudinile legate de data aprbării transpunerii Directivei tutunului în legislația naținală, care aducea mdificării majre cndițiilr de fabricație și vânzare a prduselr din tutun. În niembrie 2016 a fst aprbată Legea 201/2016 care a eliminat incertitudinile existente. Nivelul accizei a crescut de la 430,71 lei/1000 de țigarete în 2016 la 435,58 lei/1000 țigarete în 2017 cnfrm unui calendar aprbat pentru periada , al accizelr pentru unele prduse din tutun prelucrat, precum: țigarete, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat. În acest sens, începând cu 24 iulie 2017, nivelul accizelr pentru țigarete a fst majrat de la 435,58 lei/1000 țigarete la 439,94 lei/1000 țigarete. Încasările din alte impzite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 37,9% cmparativ cu anul 2016, prgramul de încasări realizându-se în prprție de 90,9% datrită nerealizării veniturilr prevăzute la bugetul fndului naținal unic de sănătate, respectiv cntribuția trimestrială pentru finanțarea unr cheltuieli în dmeniu sănătății, (față de un nivel estimat de 2,4 miliarde lei, au fst încasate dar 2,1 miliarde lei, cea mai mare nerealizare prvenind din cntribuția datrata pentru cntractele cst-vlum/cst-vlum-rezultat). Încasările din taxele pe utilizarea bunurilr, autrizarea utilizării bunurilr sau pe desfășurarea de activități au ttalizat 2,9 miliarde lei, cu 9,5% mai mici cmparativ cu anul anterir. Diminuarea încasărilr din taxa pe utilizarea bunurilr, autrizarea utilizării bunurilr sau pe desfășurarea de activități s-a datrat diminuării cu 86,3%, cmparativ cu anul anterir, a încasărilr 15 INS- Cmunicat de presă nr.4/2018 privind cmerțul și serviciile 16 INS- Cmunicat de presă nr.6/2018 privind cmerțul internaținal de bunuri 31

40 la bugetul instituțiilr/activitățilr finanțate integral si/sau parțial din venituri prprii în principal ca urmare a eliminării 17 timbrului de mediu pentru autvehicule. Încasările din impzitul pe cmerțul exterir şi tranzacțiile internaținale au crescut cu 5,7%, cmparativ aceeași periadă a anului precedent, pe fndul creșterii valrii schimburilr extracmunitare de bunuri 18 (Extra-UE28) cu 21,2% la imprturi. Încasările din cntribuțiile de asigurări au crescut cu 17,0%, pe fndul evluției pzitive a numărului de salariați, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim, precum și a majrărilr salariale acrdate pentru unele categrii de salariați din dmeniul bugetar. Cmparativ cu anul 2016 s-au înregistrat creșteri la bugetul asigurărilr sciale de stat cu 19,1%, la bugetul asigurărilr pentru șmaj cu 16,5% și la bugetul fndului naținal unic de asigurări sciale de sănătate cu 11,6%. Creșterea cntribuțiilr sciale în cazul bugetului asigurărilr sciale de stat cu 19,1% se situează peste evluția fndului brut de salarii la nivel naținal de 18,1% 19, fiind influențată de măsuri legislative precum eliminarea plafnului maxim de 5 câștiguri salariale medii brute și de intrducerea bligației de plată a cntribuțiilr datrate de angajatri la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru salariații cu timp parțial de muncă și cu nrmă întreagă cu salariul sub nivelul de 1450 lei. Sumele transferate din bugetul asigurărilr sciale de stat către Pilnul II de pensii au ttalizat 7,1 mld. lei, ceea ce a reprezentat 99,3% din prgramul anual estimat pentru Pilnul II de pensii. Cntribuțiile sciale clectate la bugetul asigurărilr pentru șmaj au fst în sumă de 2,2 mld. lei, cu 16,5% peste încasările înregistrate în aceeași periadă a anului precedent, gradul de realizare al prgramului de încasări fiind de 98,5%. Cntribuțiile sciale clectate la fndul naținal unic de asigurări sciale de sănătate au fst în sumă de 23,8 mld. lei, cu 11,6% peste încasările înregistrate în aceeași periadă a anului precedent, gradul de realizare al prgramului de încasări fiind de 98,6%. O evluție negativă față de anul precedent au înregistrat încasările din cntribuția de asigurări sciale de sănătate datrată de pensinari, influențată fiind de măsura legislativă privind scutirea pensinarilr de la plata cntribuțiilr de asigurări sciale de sănătate (începând cu luna februarie 2017). Veniturile nefiscale încasate în anul 2017 au ttalizat 21,9 miliarde lei (2,6% din PIB) cu 21,2% mai mari cmparativ cu încasările anului Evluția pzitivă a încasărilr în cazul veniturilr nefiscale, cmparativ cu anul anterir s-a datrat în principal creșterii înregistrate în cazul veniturilr din prprietate(+87%), la bugetul de stat, ca urmare a creșterii veniturilr din dividende și a vărsămintelr din prfitul net al regiilr autnme (+3,2 mld. lei), a vărsămintelr din veniturile nete ale B.N.R. (+ 0,1 mld. lei), precum și a veniturilr și a sumelr din vânzarea certificatelr de emisii de gaze cu efect de seră (+0,2 mld. lei). O măsură cu 17 Cnfrm prevederilr art. XII din Legea nr.1/ INS- Cmunicat de presă nr.6/2018 privind cmerțul internaținal de bunuri 19 În anul 2017 cmparativ cu anul precedent numărul mediu de salariați a crescut cu 3,1% iar salariul mediu brut la nivelul ecnmiei cu 14,5% 32

41 impact pzitiv asupra veniturilr din prprietate a fst reprezentată de intrducerea, în anul 2017, în sfera de distribuire a veniturilr din dividende a sumelr repartizate în anii anteriri la alte rezerve, precum și a distribuirii rezultatului reprtat existent în sld la finele fiecărui an. Sumele primite de la Uniunea Eurpeană în cntul plățilr efectuate (inclusiv dnațiile), în anul 2017, au fst în valare de 17,3 miliarde lei, cu 247,6% peste nivelul înregistrat în anul De asemenea, ca raprt în PIB, acestea au înregistrat creștere cu 1,1 puncte prcentuale de la 0,9% în anul 2016 la 2,0% în anul Cheltuielile bugetului general cnslidat Cheltuielile bugetului general cnslidat au ttalizat, în anul 2017, 276,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 32,2% din PIB şi un grad de realizare față de nivelul prevăzut de 98,0%. Din punct de vedere al gradului de realizare al prgramului anual, principalele categrii de cheltuieli bugetare au înregistrat următarele evluții: cheltuielile de persnal 100%, cheltuielile cu bunuri şi servicii 103,1%, cheltuielile cu dbânzile 97,7%, cheltuielile cu subvențiile 89,8%, cheltuielile cu asistența scială 99,1%, cheltuielile de capital 104%. Structura cheltuielilr bugetare 33

42 Cmparativ cu anul 2016 structura ecnmică a cheltuielilr prezintă creștere a pnderii în ttal cheltuieli a cheltuielilr de persnal cu 1,6 pp și a cheltuielilr aferente priectelr finanțate din fnduri externe nerambursabile cu 2,8 pp, diminuări ale pnderii înregistrându-se în cazul cheltuielilr cu bunuri și servicii cu 2,2 pp, la subvenții cu 0,5 și dbânzi cu 0,4 pp, precum și a cheltuielilr de capital cu 0,8 puncte prcentuale. Cmparativ cu anul precedent, cheltuielile bugetului general cnslidat s-au majrat cu 14%, iar ca prcent în PIB cu 0,4 puncte prcentuale de la 31,7% cât au fst în anul 2016 la 32,2% în anul În anul 2017 s-au înregistrat diminuări ale cheltuielilr bugetare față de anul precedent în cazul priectelr finanțate din fnduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar (-78,3%), a cheltuielilr aferente prgramelr cu finanțare rambursabilă (-30%), dar și a cheltuielilr cu subvenții acrdate (-6,1%). Cheltuielile de persnal ale bugetului general cnslidat, în anul 2017, au crescut cu 22% față de anul precedent, iar ca prcent în PIB cu 0,7 puncte prcentuale, fiind determinate de majrările salariale acrdate în a dua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilr O.U.G. nr. 20/2016 pentru mdificarea şi cmpletarea Ordnanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea persnalului plătit din fnduri publice în anul 2016, prrgarea unr termene, precum şi unele măsuri fiscal- bugetare şi pentru mdificarea şi cmpletarea unr acte nrmative, precum și de creșterile salariale acrdate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilr din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a persnalului plătit din fnduri publice din instituțiile şi autritățile publice ale administrației publice lcale care beneficiază de majrarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majrarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la lei la lei din 1 februarie 2017, majrarea cu 30% a salariilr persnalului din biblitecile naținale și muzee naținale începând cu iunie 2017, majrarea cu 15% a sldelr de funcție ale persnalului militar începând cu iunie 2017, majrarea cu 10% a salariilr de funcție ale plițiștilr începând cu 1 ctmbrie 2017, precum și intrarea în vigare începând cu 1 iulie 2017 a prevederilr din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea persnalului plătit din fnduri publice. Cmparativ cu prgramul anual cheltuielile de persnal s-au efectuat în prprție de 100%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au înregistrat ușară diminuare cu 0,6% față de anul precedent, iar ca pndere în PIB au scăzut cu 0,6 pp. Cmparativ cu prgramul anual cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au efectuat în prprție de 103,1%. Cheltuielile cu dbânzile au crescut cu 1,1% față de anul precedent, iar ca pndere în PIB s-au redus cu 0,1 pp. Acestea nu au reușit să atingă nivelul prevăzut a se efectua în anul 2017, gradul de efectuare fiind de 97,7%. Cheltuielile cu subvențiile s-au diminuat față de anul precedent cu 6,1%, pnderea în PIB fiind, de asemenea redusă cu 0,1 puncte prcentuale. Se pate mențina că gradul de efectuare a fst de 89,8%. Din ttalul cheltuielilr cu subvențiile pndere de 60,5% reprezintă cheltuielile cu 34

43 subvențiile ale bugetului de stat, iar în cadrul acestra pndere mai însemnată dețin cheltuielile pentru sprijinirea prducătrilr agricli 51,9% (1.944,7 miliane lei), subvențiile pentru susținerea transprtului ferviar public de călătri 35,5% (1.332,85 miliane lei), subvențiile pentru transprtul de călătri cu metrul 7,1% (266,85 miliane lei), prgrame de cnservare sau de închidere a minelr 3% (111,7 miliane lei). Cheltuielile cu asistența scială au crescut în termeni nminali cu 13,1% cmparativ cu anul anterir, iar pnderea în PIB s-a majrat cu 0,1 puncte prcentuale. Evluția cheltuielilr cu asistența scială în anul 2017 a fst influențată, în principal, de majrarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, acesta ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și de măsurile ce au fst aprbate în timpul anului 2016 care au cntribuit la sprirea cheltuielilr sciale; majrarea și mdificarea mdalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea cpilului și stimulentul de inserție. Cmparativ cu prgramul anual cheltuielile cu asistența scială s-au efectuat în prprție de 99,1%. La bugetul de stat cheltuielile cu asistența scială au fst în sumă de 27,8 miliarde lei și au reprezentat 19,2% din ttalul cheltuielilr bugetului de stat. Din ttalul plățilr, suma de 19,2 miliarde lei, respectiv 69,1%, a fst utilizată de Ministerul Muncii și Justiției Sciale. Cheltuielile privind asistența scială la bugetul de stat au înregistrat creștere cu 19,7% cmparativ cu anul precedent. Cheltuielile aferente priectelr cu finanțare externă rambursabilă s-au diminuat cu 30%. Cheltuielile aferente priectelr cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar au crescut, cmparativ cu anul precedent, cu 12,4 miliarde lei (196,0%), iar ca pndere în PIB s-au majrat cu 1,4 puncte prcentuale. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente prgramelr de dezvltare finanțate din surse interne şi externe, în anul 2017 au fst în sumă de 26,8 miliarde lei, respectiv 3,1% din PIB. 35

44 Evluția principalelr dmenii finanțate din bugetul general cnslidat Realizări 2016 mil.lei % din PIB Realizări 2017 mil.lei % din PIB Diferențe 2017 față de 2016 mil.lei PIB , ,0 CHELTUIELI TOTALE ,4 31, ,2 32, ,8 14,0% Autritati publice si actiuni externe ,9 2, ,1 2, ,2 7,5% Tranzactii privind datria publica si imprumuturi ,2 1, ,1 1,2 189,9 1,9% Aparare 6.848,9 0, ,8 1, ,8 47,8% Ordine publica si siguranta natinala ,8 2, ,9 2, ,2 8,0% Invatamant ,0 2, ,3 2, ,3 14,0% Sanatate ,1 4, ,1 4, ,0 13,2% Cultura, recreere si religie 6.598,7 0, ,6 1, ,9 29,6% Asigurari si asistenta sciala ,5 11, ,7 11, ,2 13,7% Lcuinte, servicii si dezvltare publica 6.891,9 0, ,5 0,8-31,4-0,5% Prtectia mediului 4.285,3 0, ,2 0,5-396,1-9,2% Cmbustibil si energie 1.824,7 0, ,2 0,2 53,5 2,9% Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatare 7.843,9 1, ,6 2, ,7 113,9% Transprturi ,2 2, ,0 2, ,2-9,3% Alte dmenii bugetare (alte servicii generale, cmunicatii etc.) 5.890,4 0, ,1 0,7 209,7 3,6% În ceea ce privește cheltuielile pe principalele dmenii în anul 2017 cmparativ cu 2016 se cnstată creșteri în cazul majrității dmeniilr, cele mai semnificative înregistrându-se în dmeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătrii (+113,9%), apărării (+47,8%), sănătății (+13,2%), asigurări și asistență scială (+13,7%), învățământului +14%), culturii recreerii și religiei +29,6%). Diminuări s-au înregistrat în dmeniile: lcuințe, servicii și dezvltare publică (-0,5%), transprturi (- 9,3%), prtecția mediului (-9,2%). Execuția bugetară preliminată a anului 2018 Execuția bugetului general cnslidat, pe baza datelr perative de execuție, pe anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,97% din PIB. 1. Veniturile bugetului general cnslidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB, cmparativ cu 29,4% din PIB în Prcentual, veniturile au fst cu 17,2% mai mari, în termeni nminali, față de anul trecut. Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilr din cntribuțiile de asigurări (+36,8%). Încasările din cntribuțiile de asigurări au fst influențate de creșterea efectivului de salariați din ecnmie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe ecnmie, dar și de cndițiile legislative privind transferul cntribuțiilr din sarcina angajatrului în sarcina angajatului, 36

45 reglementate prin OUG nr. 79/2017 pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 227/2015 privind Cdul fiscal. Începând cu luna mai, se cnstată îmbunătățire a clectării veniturilr din TVA, astfel, acestea au crescut cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la valare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul Veniturile din accize au fst în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari cmparativ cu anul precedent. De asemenea, încasările din impzite și taxe pe prprietate au crescut cu 2% față de 2017, iar încasările din veniturile nefiscale au crescut cu 24%, influențate pzitiv de încasările din dividende. S-au înregistrat scăderi ale încasărilr din impzitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fndul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a ctei impzitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie De asemenea, se înregistrează diminuare cu 42% față de anul precedent la taxa pe utilizarea bunurilr, autrizarea utilizării bunurilr sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelr reprezentând taxa specială pentru autturisme și autvehicule, taxa pe pluare pentru autvehicule, taxa pentru emisiile pluante prvenite de la autvehicule și timbrul de mediu pentru autvehicule. Sumele de la Uniunea Eurpeană în cntul plățilr efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari față de anul Cheltuielile bugetului general cnslidat sunt în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent. Cheltuielile de persnal sunt cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majrările salariale acrdate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea persnalului plătit din fnduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele lcale, cât și la bugetul fndului naținal unic de asigurări sciale de sănătate și la bugetele instituțiilr publice finanțate din venituri prprii și subvenții bugetare. Subvențiile sunt mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca prcent din Prdusul Intern Brut, respectiv 0,7%. Dbânzile sunt cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna ctmbrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dbânzilr, avându-se în vedere cumularea datelr de plată a dbânzilr aferente mai multr titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistența scială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majrarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sciale pentru pensinari de la 520 lei la 640 lei, precum și majrarea și mdificarea mdalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea cpilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente prgramelr de dezvltare finanţate din surse interne şi externe, au fst de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul

46 3.2. Evluții și tendințe macrecnmice interne Creşterea ecnmică în primele 9 luni din 2018 a fst de 4,2% Creşterea ecnmică în primele 9 luni din 2018 a fst de 4,2% cmparativ cu aceeaşi periadă din 2017 (serie brută, date prvizriu 1). Din punct de vedere al creşterii ecnmice, Rmânia se situează printre primele state membre UE. Pe ansamblul Uniunii Eurpene avansul ecnmic a fst de 2,1%. Pe serie ajustată seznier, prdusul intern brut trimestrial şi-a accelerat creşterea la 1,9% în trimestrul III 2018 faţă de trimestrul II 2018 (de la 0,3% în trimestrul I şi 1,5% în trimestrul II). Pe serie brută creşterea ecnmică a accelerat uşr la 4,4% în trimestrul III 2018, de la 4,1% în trimestrul II şi 4,0% în trimestrul I 2018 cmparativ cu periadele similare din anul precedent. Pe partea fertei, s-au înregistrat evluţii pzitive în agricultură (10,7%), industrie (4,4%) şi servicii (3,1%), ceea ce arată caracterul sustenabil al creşterii ecnmice, în timp ce valarea adăugată brută din cnstrucţii s-a diminuat (-4,6%). De remarcat majrarea valrii adăugate brute din industrie (4,4%), peste cea a creşterii ecnmice, cntribuţia acestei ramuri la creşterea reală a PIB fiind de 1,1 puncte prcentuale. În ceea ce priveşte serviciile în ansamblul lr, a cărr cntribuţie la creşterea reală a PIB a fst de 1,8 puncte prcentuale, se evidenţiază detaşat cntribuţia ramurii cmerţ, transprt şi depzitare, hteluri şi restaurante cu 0,6 puncte prcentuale. Majrarea semnificativă a impzitelr nete pe prdus (10%) a susţinut creştea ecnmică cu 1 punct prcentual. Cererea internă, cu cntribuţie la creşterea prdusului intern brut de 5,8 prcente, s-a bazat, în principal, pe cheltuiala pentru cnsumul final al gspdăriilr, care pe fndul unei inflaţii cu trend ascendent şi a unei plitici mnetare mai restrictive şi-a temperat creşterea manifestată în ultimii 2 ani, majrându-se cu 5,1% în primele 9 luni din 2018 cmparativ cu primele 9 luni din In cadrul acesteia, cumpărările de mărfuri au crescut cu 5,5%. Ttdată, cnsumul final clectiv efectiv al administraţiei publice a crescut cu 5,5%. Acumularea brută (frmarea brută de capital) s-a majrat cu 11,7% cmparativ cu primele 9 luni din 2017, având cntribuţie de 2,7 prcente la creşterea reală a PIB. Pe cmpnente, investiţiile brute (frmarea brută de capital fix) s-au redus cu 1,1%. Trebuie remarcat faptul că Rmânia înregistrează printre cele mai mari rate ale investiţiilr din rândul statelr membre UE; în trimestrul al III lea 2018 pnderea FBCF în PIB a fst de 25,4%, dar în Ungaria şi Cehia înregistrându-se valare mai mare, respectiv de 28,9 şi 26,5%. în acelaşi timp, variaţia stcurilr a înregistrat cntribuţie pzitivă de 2,9 prcente ca urmare a tendinţei agenţilr ecnmici, manifestate începând cu trimestrul I 2018, de cnstituire de rezerve pentru a răspunde la cererea pieţei, precum şi a unr prducţii recrd de cereale din agricultură. 38

47 Exprtul net a înregistrat cntribuţie negativă de 1,6 prcente ca urmare a faptului că imprtul de bunuri şi servicii a crescut cu 9,1%, în timp ce exprtul de bunuri şi servicii a crescut cu 5,8%. Creşterea ecnmică pe întregul an va fi de 4,5% A cntinuat crearea de ni lcuri de muncă, iar cuparea a depăşit ţinta aferentă Strategiei 2020 Având în vedere accelerarea creşterii ecnmice în trimestrul al treilea 2018 la 4,4% faţă de periada crespunzătare din anul 2017, se asigură premisele atingerii unei creşteri ecnmice de 4,5% la nivelul întregului an. Mai mult, pe serie ajustată seznier, dinamica PIB s-a accentuat semnificativ în trimestrul al treilea, acesta crescând cu 1,9% faţă de trimestrul precedent, reprezentând cea mai mare creştere ecnmică trimestrială din UE în trimestrul trei din Numărul mediu de salariaţi (media efectivelr lunare, cnfrm INS, cnfrm metdlgiei naţinale) a fst de 4.929,4 mii persane în primele 11 luni ale anului 2018, în creştere cu 1,8% faţă de periada crespunzătare a anului 2017 (respectiv 87,4 mii persane). Pnderea cea mai mare în ttal ecnmie reprezintă numărul salariaţilr din industrie care a ajuns la 28,1%, respectiv 1.386,1 mii persane. Ocuparea se îmbunătăţeşte, Rmânia îndeplinindu-şi angajamentul asumat în cadrul Strategiei "Eurpa 2020". Şmajul a ajuns la minime istrice. In trimestrul III 2018 rata de cupare a ppulaţiei în vârstă de ani a fst de 71,3% (cnfrm definitiei AMIGO), depăşind cu 1,3 puncte prcentuale ţinta naţinală de 70% stabilită în cntextul Strategiei Evluția în termeni reali a prdusului intern brut În anul 2018 preţurile de cnsum au crescut cu 4,63%. În anul 2018 preţurile de cnsum s-au majrat în medie cu 4,63%, cmparativ cu anul anterir, pe seama creşterii preţurilr la mărfurile nealimentare (6,20%), în timp ce preţurile mărfurilr 39

48 Cadrul macrecnmic în 2019 și pe termen mediu alimentare au crescut cu 3,75%, iar tarifele la servicii cu 2,53%. Inflaţia anuală în luna decembrie a atins nivelul minim din acest an de 3,27%, cu 0,16 puncte prcentuale mai puţin decât în niembrie. Creşterea înregistrată în anul 2018 s-a datrat atât depăşirii efectului statistic asciat măsurilr de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea ctei de TVA şi eliminarea supraaccizei şi a unr taxe nefiscale), cât şi datrită majrării ctaţiilr internaţinale la ţiţei (+33,1% faţă de anul 2017), dar şi la grupa de energie (+10,4% în anul 2018 faţă de anul anterir). O cntribuţie imprtantă a avut- şi deprecierea nminală a mnedei naţinale care a fst de 1,84%. Indicatri UM Estimări 2019 Prdusul intern brut, preţuri curente mld lei 1022,5 - creşterea reală % 5,5 Creşterea medie a preţurilr de cnsum (IPC) % 2,8 Numărul de şmeri înregistraţi la sfârşitul anului mii pers rata şmajului înregistrat % 3,2 Câştigul salarial mediu brut lei/ luna 5163 Sldul cntului curent % PIB -3,3 Creşterea ecnmică va fi de 5,5% în anul 2019 Deficitul cntului curent al balanţei de plăţi externe va reprezenta, în anul 2019, 3,3% din PIB Presiunile pe piaţa muncii se vr atenua Evluţia ecnmică estimată pentru anul 2019 se va caracteriza printr- creştere ecnmică de 5,5%, bazată pe majrarea atât a investiţiilr cât şi a cnsumului. Cererea internă va reprezenta mtrul creşterii ecnmice, iar pe latura fertei se estimează îmbunătăţire a activităţii ecnmice în tate sectarele. Ritmul de creştere a frmării brute de capital fix va fi de 6,9% Cheltuielile cu cnsumul final al ppulaţiei se vr majra cu 6,5%. Deficitul de cnt curent este prgnzat la 7,3 mld. eur în anul 2019, având pndere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 3,3%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 6,5% din PIB. Se aşteaptă majrare a numărului de salariaţi de 3,4%, cncmitent cu reducerea ratei şmajului înregistrat la 3,2% la sfârşitul anului Inflaţia în 2019 se va reduce Creşterea ecnmică pe termen mediu se va Pentru anul 2019, se estimează că inflaţia se va reduce atât ca medie anuală cât şi la sfârşitul anului până la valarea de 2,8%. Pentru periada se estimează că ecnmia rmânească va înregistra creşteri susţinute, cu un ritm mediu anual de 5,2%. Cererea 40

49 accelera internă va cntinua să reprezinte mtrul creşterii ecnmice. Cheltuielile cu cnsumul ppulaţiei se vr majra, în medie, cu 5,7% anual. Frmarea brută de capital fix se va accelera pe fndul îmbunătățirii finanţării din ecnmie, cu un ritm mediu anual de 7,6%. Evluţia indicatrilr macrecnmici pe termen mediu - mdificare prcentuală faţă de anul anterir Prdusul intern brut, - preţuri curente mld. lei 949,6 1022,5 1101,0 1178,6 1261,5 - creşterea reală, % 4,5 5,5 5,7 5,0 5,0 Cntul curent mil. eur % din PIB -4,5-3,3-2,9-2,6-2,4 Creşterea preţurilr de cnsum, % - sfârşitul anului - media anuală 3,27 4,63 2,8 2,8 2,5 2,6 2,3 2,5 2,2 2,4 Câştigul salarial mediu brut lunar - lei Câştigul salarial mediu net lunar - lei Câştigul salarial real, % 9,7 11,8 4,8 4,7 4,6 Numărul mediu de salariaţi-mii persane Numărul de şmeri înregistraţi la sfârşitul anului - mii persane 288, rata şmajului înregistrat, % 3,31 3,2 3,0 2,8 2,7 Deficitul cntului curent se va menţine în limite sustenabile Pnderea în PIB a deficitului de cnt curent se va reduce de la 3,3% din PIB în anul 2019 la 2,4% în anul Piaţa muncii va cntinua să se îmbunătăţească Inflaţia va cntinua să se reducă Ocuparea frţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu 523 mii persane în periada , fiind psibilă creşterea prductivităţii muncii. Numărul şmerilr înregistraţi se va reduce, rata şmajului scăzând până la 2,7% la sfârşitul anului În periada se aşteaptă ca inflaţia să-şi cntinue trendul descendent ajungând în anul 2022 la 2,2% la sfârşitul anului şi 2,4% ca medie anuală. Estimările au luat în calcul ani agricli nrmali şi uşară creştere pentru preţul internaţinal al petrlului. 41

50 3.3. Ptenţiale riscuri asciate cnstrucției bugetare pe anul 2019 și rizntul Estimările bugetare şi prgnzele ecnmice care stau la baza cnstrucției bugetare aferente anului 2019 și rizntul se pt abate de la nivelurile din scenariul de bază, ca urmare a psibilei materializări a numerase riscuri ce pt apărea atât din surse externe cât și interne, cu implicații diferite pentru evluția finanțelr publice. Riscuri macrecnmice Riscuri asciate perspectivei ecnmice pentru Rmânia Riscurile care pt afecta ecnmia reală şi implicit biectivul de creştere ecnmică sunt în principal de natură externă. Ecnmia rmânească, ca parte a ecnmiei eurpene, depinde de cntextul ecnmic internaţinal şi în special, de creşterea ecnmică din principalele ţări partenere din punct de vedere cmercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă cndiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE. Prevederile priectului de acrd arată că din punct de vedere al schimbărilr cmerciale nu există factri adverşi, cel puţin până în anul Astfel, estimările Cmisiei Eurpene şi ale Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză care indică un impact mderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi (mai redus în cazul Rmâniei), s-ar putea dvedi în final chiar mai mici. Mai mult, prtejarea drepturilr lucrătrilr rmâni din Marea Britanie, cnfrm priectului de acrd, va avea un efect pzitiv asupra cntului curent al balanţei de plăţi. Pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă creştere rbustă a ecnmiei glbale, în uşară încetinire faţă de anii 2017 şi 2018, respectiv de 3,7% în fiecare an cnfrm WEO publicat de FMI în ctmbrie 2018 şi de 3,5% anual în cazul Prgnzei de tamnă a Cmisiei Eurpene. Ttuşi, riscurile negative la adresa cntextului mndial sunt în creştere în cndițiile unei incertitudini ridicate cu privire la pliticile ecnmice şi cmerciale ale Statelr Unite. O psibilă supraîncălzire a ecnmiei americane ar putea declanşa înăsprire mai rapidă a pliticii mnetare cu impact negativ asupra pieţelr emergente, determinată de migrarea fluxurilr de capital din aceste zne către SUA, atrase de dbânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al ecnmiei UE, aceasta ar fi de asemenea, afectată. Deterirarea cntului curent al Statelr Unite ar putea escalada disputele cmerciale, acest lucru afectând în principal China. La nivel mndial, de asemenea, ar putea avea lc amplificare a incertitudinii, cu efect asupra încrederii investitrilr, investiţiilr şi creşterii ecnmice. Pe plan intern, riscurile sunt în general pzitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imbiliară, pe segmentul lcuinţelr, ar putea antrena relansare a activităţii în cnstrucţii. Riscurile interne asciate evluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unr cndiţii meterlgice nefavrabile cu efect asupra preţurilr prduselr agralimentare, în cntextul în care prgnza are în vedere ani agricli nrmali şi de cnsecinţele pestei prcine africane. Ttdată, evenimentele internaţinale, care amplifică tensiunile geplitice, ar putea cnduce la depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pt cnduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prgnzat. 42

51 Senzitivitatea unr priecții bugetare la variația unr variabile macrecnmice-cheie Senzitivitatea veniturilr guvernamentale pentru diferite scenarii și ipteze În cndițiile în care încasările din impzite și taxe sunt strâns crelate cu evluția ratei de cupare în ecnmie, a câștigului mediu și creșterea ecnmică, în tabelul următr se prezintă impactul asupra veniturilr bugetare a variației variabilelr ecnmice cnsiderate independente, având ca bază anul Cmparativ cu scenariul de bază, cel mai ridicat risc în cazul reducerii indicatrilr ecnmici este asciat cu încasările din taxa pe valarea adăugată și cntribuțiile de asigurări sciale. Tabel - Senzitivitatea priecțiilr bugetare pentru diferite scenarii și ipteze Categria de impzite și taxe 1. Impzitul pe venit 2. Cntribuțiile la asigurări sciale Baza macrecnmică Mdificări ale bazei macrecnmice (puncte prcentuale) Mdificări ale veniturilr (% din PIB) 2018 Salariul mediu brut Redus cu 1 pp -0,034 Nivelul de angajare Redus cu 1 pp -0,029 Salariul mediu brut Redus cu 1 pp -0,081 Nivelul de angajare Redus cu 1 pp -0, Impzitul pe prfit PIB Redus cu 1 pp -0, Taxa pe valarea adăugată PIB Redus cu 1 pp -0,096 Sursa: MFP Senzitivitatea datriei guvernamentale brute și a plățilr de dbândă față de mdificările unr variabile macrecnmice Analizele de sensitivitate asupra prtfliului datriei publice guvernamentale 20 au în vedere următrii factri: 1) influenţa creşterii ecnmice, a deprecierii mnedei naţinale, precum şi a derapajului fiscal asupra sldului datriei guvernamentale, şi 2) influenţa deprecierii mnedei naţinale şi a mdificării ratelr de dbândă asupra plăţilr de dbânzi cnfrm metdlgiei UE (SEC2010). Factri de influență asupra datriei guvernamentale Sursă: MFP 20 Tti indicatrii sunt calculati in cnfrmitate cu metdlgia UE 43

52 În graficul de mai sus se bservă că influența unei scăderi ecnmice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatrare, de creștere cu 2,6% din PIB în anul 2022, iar deprecierea mnedei naținale cu 10% față de Eur 21, principala valută în care este denminată datria guvernamentală în valută, ar determina creșterea pnderii datriei guvernamentale în PIB de până la 1,4% din PIB în Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 3,8% 22 din PIB în periada , ar cnduce la creștere a nivelului de îndatrare cu până la 6,8% din PIB în 2022, în timp ce influența cmbinată a acestr factri asupra pnderii datriei guvernamentale în PIB determina creștere a acestui indicatr cu 11,8 % din PIB în anul Factrii de influență asupra plățilr de dbândă Sursă: MFP În graficul de mai sus se bservă că deprecierea mnedei naținale față de Eur 23 ar avea un impact negativ scăzut asupra plățilr de dbândă, în sensul creșterii pnderii acestra în PIB cu până la 0,04% din PIB în anul 2022, iar creșterea ratelr de dbândă cu 1% ar cnduce la creștere similara a pnderii plățilr de dbândă în PIB cu până la 0,04% în anul Influența cmbinată a acestr factri asupra plățilr de dbândă ar determina creștere a acestr plăți cu 0,08% din PIB în anul Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelr publice 24 Viabilitatea finanțelr publice pentru statele membre ale Uniunii Eurpene este analizată dată la trei ani, atât in cadrul Raprtului de sustenabilitate fiscală cât și în cadrul Raprtului privind îmbătrânirea ppulației care cuprinde priecții ecnmice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale Uniunii Eurpene până in anul Din actualizarea priecțiilr pentru nul exercițiu din 2015, in cazul Rmâniei se estimează că pnderea cheltuielilr cu pensiile în PIB se va menține până la finele periadei de priecție sub media UE. Riscurile s-ar amplifica, dacă balanța structurală primară ar reveni la valrile înregistrate în periada Nivelul datriei publice este prgnzat a rămâne semnificativ sub valarea de referință de 60% din PIB pe termen mediu. În ceea ce privește Raprtul privind îmbătrânirea ppulației, priecțiile pentru nul exercițiu care începe în 2018 estimează că pnderea cheltuielilr cu pensiile în PIB se va menține până la finele 21 Si celelalte valute în care este denminată datria urmează aceeași tendința de apreciere 22 La determinarea acestui indicatr s-a avut în vedere prgnza de vara a CE care estimează pentru 2019 un deficit ESA2010 de 3,8% din PIB 23 Si celelalte valute în care este denminată datria urmează aceeași tendința de apreciere 24 RECOMANDARE A CONSILIULUI privind rientările generale pentru pliticile ecnmice ale statelr membre și ale Uniunii 44

53 periadei de priecție (anul 2070, începând cu actuala rundă de priecții) sub media UE. Riscurile s- ar amplifica, dacă balanța structurală primară ar reveni la valrile înregistrate în periada Față de exercițiul 2015, în cadrul căruia 26 din cele 28 state membre au precnizat variație ttală a csturilr bugetare legate de îmbătrânirea ppulației în scădere, cmparativ cu exercițiul precedent (2012), actuala rundă de priecție prezintă pndere echilibrată, desigur și în cntextul extinderii rizntului de prgnză cu 10 ani. Efrtul general în rândul statelr membre rămâne și mai departe în direcția ajustărilr și refrmelr din sectarele pensiilr, sănătății și asistenței sciale. Priecția actualizată a creșterii cheltuielilr strict legate de îmbătrânirea ppulației, indică, pentru Rmânia, un spr de 2,2 pp din PIB pentru periada (față de 2,1 pp variație prgnzată în cadrul exercițiului anterir pentru periada ). Media eurpeană fiind de 1,8 pp în ambele runde). Pe principalele cmpnente de cheltuieli: 0,7 pp din PIB reprezintă majrarea cheltuielilr cu pensiile (media eurpeană fiind de -0,2 pp) 1,2 pp din PIB reprezintă creșterea cheltuielilr cu sănătatea și îngrijirile pe termen lung (media eurpeană 2,1 pp) 0,3 pp din PIB reprezintă creșterea cheltuielilr din învățământ (media eurpeană 0,0 pp). Cmparativ cu evluțiile la nivel eurpean, ritmul de majrare a cheltuielilr legate de îmbătrânirea ppulației este marcat în Rmânia de răsturnare mai accentuată a piramidei vârstelr. Schimbările demgrafice vr mdifica structura ppulației Rmâniei. Amplarea și viteza de îmbătrânire a ppulației depind de tendințele viitare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea și migrația. Prcesul de îmbătrânire rapidă va mdifica raprtul dintre ppulația la vârsta de pensinare și ppulația activă, ceea ce va aduce schimbări majre în structura pe vârste și implicații negative pe piața frței de muncă. Raprtul dintre persanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următrilr ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raprt cu cheltuielile. 45

54 Grafic - Evluția ppulației Sursa: Eurstat- EUROPOP 2016 Cmpziția pe vârste a ppulației va fi prfund afectată în periada : pnderea ppulației în vârstă de muncă (15-64 ani) va înregistra scădere semnificativă de 11,8 puncte prcentuale în periada intervalului de prgnză în timp ce pnderea ppulației cu vârsta peste 65 de ani va crește în acest interval cu 11,6 puncte prcentuale. Prcesul de îmbătrânire a ppulației este și cnsecință a nivelului scăzut al fertilității: în anul 2015 rata de fertilitate a fst de 1,58 cpii per femeie, situându-se sub nivelul ptim de reprducere, aceasta urmând, cnfrm estimărilr Eurstat, să crească la 1,89 în anul Rezultatele previziunii demgrafice ferite de Eurstat pentru Rmânia 25, indică scădere semnificativă a ppulației, cu 4,7 miliane persane mai puțin în 2070 cmparativ cu anul Deși ppulația tânără este în scădere ca urmare a numărului tt mai redus al femeilr aflate la vârsta de fertilitate, există ttuși serie de semnale pzitive din creșterea ratei fertilității. Tabel - Indicatri demgrafici Rata de fertilitate 1,65 1,73 1,79 1,81 1,82 1,83 Ppulație - ttal mil. 20,02 19,69 19,00 18,46 17,97 17,44 din care: Bărbați 9,76 9,59 9,26 9,02 8,81 8,57 Femei 10,26 10,10 9,74 9,44 9,16 8,87 Speranța de viață la naștere Bărbați 70,8 72,8 75,4 77,8 80,0 82,0 Femei 77,9 79,5 81,6 83,5 85,1 86,7 Speranța de viață la vârsta de 65 ani Bărbați 14,5 15,5 16,9 18,3 19,6 20,8 Femei 17,8 18,8 20,1 21,4 22,7 23,9 Sursa: Eurstat-EUROPOP 2013 Cnfrm estimărilr Eurstat (EUROPOP2016), în Rmânia, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aprximativ 12 ani pe parcursul periadei de priecție, de la 71/2 în 2013 la 83/6 ani în Speranța de viață la naștere este estimată să crească cu 10 ani pentru 25 Eurstat EUROPOP

55 femei, de la 78/5 ani în 2015 la 88/3 în 2070, ceea ce indică ușară cnvergență a speranței de viață între bărbați și femei. Speranța de viață la 65 de ani se prgnzează a evlua astfel: Bărbați 14/5 ani (2015) 22/0 ani (2070) Femei 17/9 ani (2015) 25/1 ani (2070) Pe termen mediu și lung, evluția sectrului de pensii este puternic influențată de perspectivele demgrafice date de evluția ratei natalității și a speranței de viață și de prcesul inevitabil de îmbătrânire a ppulației. Tabel - Prgnza pe termen lung a cheltuielilr cu pensiile Pilnul 1 de pensii 8,0 7,3 7,3 6,6 7,7 8,7 8,9 8,7 Pilnul 2 de pensii ,2 0,5 0,8 1,0 1,1 Sursa: Cmisia Naținală de Strategie și Prgnză Rezultatele estimate prin mdelul de pensii indică creștere a pnderii cheltuielilr cu pensiile din pilnul 1, de la 8,0% din PIB în anul 2016 la circa 9,0% din PIB la mijlcul decadei , urmată de scădere treptată, către finele periadei de prgnză, până la pnderile de la finalul anilr 2040 (8,7%). Pilnul 2 de pensii va avea pndere din ce în ce mai semnificativă în ttalul cheltuielilr cu pensiile, cu atingerea unei pnderi de 1,1% din PIB la sfârșitul rizntului de prgnză. Priecțiile incluse în Raprtul privind îmbătrânirea ppulației, ediția 2018, ale cărr rezultate sunt prezentate în acest capitl, au fst efectuate înaintea prmvării măsurilr fiscale intrate în vigare la începutul anului 2018 și fără a ține cnt de prpunerile de creștere a punctului de pensie cnfrm nului priect a Legii pensiilr. Analiza din perspectiva Raprtului Cmisiei Eurpene, privind Sustenabilitatea Fiscală, ediția 2015, cnfirmă absența unr riscuri semnificative pe termen scurt, în ciuda unr sensibilități legate de pziția investiținală internaținală netă, datria publică și creditele neperfrmante. Cu tate acestea, pe termen mediu se prefigurează riscuri cnsiderabile. Analiza de sustenabilitate a datriei relevă creștere a datriei până la peste 60% din PIB la rizntul anului 2026, cmbinată cu riscurile scase în evidență de testele de sensibilitate, în special de șcurile negative ce pt amenința balanța primară. Simularea unr șcuri simultane la adresa creșterii, ratei dbânzii și a balanței primare cnduce la pndere mai mare de 70% a datriei publice în PIB, în anul Ttuși, se apreciază că printr- cnvergență către Obiectivul pe Termen Mediu în cnfrmitate cu instrumentul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere și urmând linia ajustării fiscale indicate de Cmunicarea Cmisiei privind flexibilitatea Pactului de Stabilitate și Creștere, datria publică a Rmâniei s-ar reduce la 35% din PIB în Pe de altă parte, analiza indicatrului de decalaj al sustenabilității pe termen mediu atrage atenția asupra riscurilr determinate de pziția bugetară inițială nefavrabilă și parțial, de către priectatele cheltuieli publice legate de îmbătrânirea ppulației. În cncluzie, Cmisia Eurpeană cnsideră că riscurile Rmâniei în privința sustenabilității sunt ridicate pe termen mediu. Pe termen lung, aceste riscuri sunt apreciate la nivel mediu și derivă în particular din pziția bugetară inițială nefavrabilă, fiind sprite de cheltuielile publice cu îmbătrânirea ppulației, mai ales cele legate de îngrijirea sănătății și îngrijirea pe termen lung. 47

56 Riscuri fiscal-bugetare specifice Riscul bugetar rezultat din plățile ce ar putea fi efectuate de MFP în calitate de garant, pentru garanțiile emise de stat Sldul datriei publice garantate de Guvern, prin MFP şi de către unităţile administrativ teritriale, cnfrm OUG 64/2007, privind datria publică, se prezintă astfel: est prg prg prg 2022 prg I. Sldul datriei publice garantate la sfarsit de periada*) - miliarde lei 18,1 19,0 26,1 33,2 40,3 47,5 - % din PIB 2,1% 2,0% 2,5% 3,0% 3,4% 3,8% II. PIB (miliarde lei) 856,7 949, , , , ,5 *) priectia garantiilr a avut la baza valarea estimata de MFP pentru emiterea de ni garantii Sursa: MFP Având în vedere stcul în descreştere al garanţiilr de stat emise în trecut pentru împrumuturile cntractate de cmpanii şi gradul farte redus al plăţilr efectuate de MFP în calitate de Garant în cntul garanţiilr emise în cadrul prgramelr guvernamentale, estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în cntul acestr garanţii se situează sub 0,01 % din PIB în periada Iptezele acestui scenariu au în vedere şi garanţiile de stat emise în cadrul prgramelr guvernamentale de garanții, dintre care prgramul guvernamental Prima casă este cel mai imprtant. Plăţi MFP în calitate de garant pentru garanţiile emise de stat est prg prg prg I. Plati MFP in calitate de garant pentru garantiile emise de stat *) 2022 prg - miliane lei 109,2 83,5 98,6 77,2 79,6 83,1 - % din PIB 0,01% 0,01% 0,01% 0,01% 0,01% 0,01% II. PIB (miliane lei) Sursa : MFP *) Include tate platile MFP in calitate de garant, inclusiv cele din fndul de risc Riscuri aferente absrbției fndurilr eurpene nerambursabile Principalele riscuri care vizează absrbția fndurilr eurpene nerambursabile se referă la capacitatea scăzută de absrbție și riscul dezangajării fndurilr alcate Rmâniei. Ttdată, pt interveni riscuri de natură peraținală. Exemple de astfel de riscuri, care pt interveni în periada , sunt redate mai js și se referă la implementarea Prgramului Operaținal de Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM): - lipsa dispnibilităţilr financiare ale slicitanțilr/ beneficiarilr POPAM; 48

57 - beneficiarii privaţi, în speţă pescarii cmerciali, nu au venituri suficiente pentru susţinerea unr astfel de investiţii (ei sunt limitaţi ca venituri la cta de pescuit alcată pe autrizaţia de pescuit), rata de cfinanţare fiind de 50%. Pentru a intensifica infrmarea acestra cu privire la măsurile ce au fst prevăzute în legislaţia naţinală referitare la plăţi, AM va prceda la elabrarea unei fişe de prezentare a facilităţilr privind plata la factură şi avansul de până la 50% din cuantumul sprijinului financiar nerambursabil şi distribuirea acesteia pescarilr prin inspectrii ANPA; - inperabilitatea pe periade semnificative a sistemului electrnic de transmitere a datelr utilizat de DGP-AMPOPAM; - interesul scăzut al autrităţilr publice lcale pentru infrastructura prtuară de pescuit, datrită faptului că se pate finanţa numai mdernizarea infrastructurii existente şi nu crearea de ni prturi de pescuit, lcuri de debarcare sau centre de licitaţii deşi cuantumul sprijinului financiar pentru autrităţi publice este de 100%. În acest sens, AM a iniţiat discuţii cu autritatea prtuară din Cnstanţa şi cu rganizaţiile de pescari pentru identificarea unei psibile lcaţii; - întârzieri semnificative la nivelul MDRAPFE în peraţinalizarea tuturr mdulelr sistemului integrat de management SMIS2014+/MySMIS 2014; - dificultăţi ale beneficiarilr în perarea datelr în MySMIS 2014; - disfuncţinalităţi temprare ale sistemelr infrmatice MySMIS 2014, SMIS2014 ş.a. - întârzierea/lipsa aprbării CE a mdificării ţintelr/ peraţiunilr sau realcărilr bugetare POPAM; - mdificări frecvente ale cadrului legislativ şi instituţinal; - bircraţia excesivă. Măsuri implementate sau în curs de implementare Pentru a evita riscul dezangajării fndurilr alcate Rmâniei - principalul risc ce vizează absrbția de fnduri eurpene - a fst luată măsura realcării de fnduri către sectarele cu ptenţial maxim de absrbţie atât în cadrul, cât și între prgramele peraţinale. Astfel, au fst suplimentate alcările pentru Prgramul Operaținal Reginal (POR), fiind susținute suplimentar cheltuielile pentru entitățile de transfer tehnlgic, activități antreprenriale și tranziția către ecnmie cu emisii reduse de dixid de carbn, precum și cele pentru creșterea eficienței resurselr umane implicate în sistemul de sistemul de crdnare, gestiune și cntrl al fndurilr ESI. O altă măsură a fst implementarea instrumentelr financiare în cadrul Prgramului Operaținal Cmpetitivitate bazate pe creditare cu partajarea riscului și a instrumentelr de capital de risc acceleratare, iar în cadrul Prgramului Operaținal Reginal a instrumentelr de garantare neplafnată și a instrumentului financiar de tip equity. De asemenea, pentru creșterea capacității de absrbție la nivelul Prgramului Operaținal de Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), printre celelalte măsuri au fst prevăzute evaluarea și gestinarea riscurilr și implementarea mecanismelr de cntrl intern. Măsuri planificate Printre măsurile planificate pentru implementarea fndurilr ESI, în vederea reducerii sumelr aflate în risc de dezangajare (Ordnanța de urgență nr. 43/2018 măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fndurilr eurpene) sunt prevăzute: 49

58 - includerea Prgramului peraținal Inițiativa pentru IMM-uri (POIIMM) ca axă priritară distinctă în cadrul POR, astfel încât cheltuielile deja rambursate de către Cmisia Eurpeană pentru POIIMM pt fi raprtate drept cheltuieli realizate la nivelul POR, ceea ce cntribuie la reducerea sumelr aflate în risc de dezangajare; - Analiza fiecărui prgram peraținal şi realcarea de fnduri către sectarele cu ptenţial maxim de absrbţie, atât în interirul cât și între prgramele peraţinale, pentru a evita riscul dezangajării fdurilr alcate Rmaniei; - Inițierea unui prces de instruire a beneficiarilr, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în dmeniul achiziţiilr publice, în vederea prevenirii greșelilr cnstatate în aplicarea prcedurilr privind achiziţiile publice în cadrul priectelr finanţate din instrumente structurale, precum și asigurarea unei practici unitare pe viitr; - Inițierea de Prgrame de cperare aferente pliticii de ceziune a UE, finanţate din FEDR în vederea îmbunătățirii prevenirii riscurilr și gestinării dezastrelr (Cperare în dmeniul prevenirii riscurilr și gestinării dezastrelr); - Derularea Prgramului IPA de cperare transfrntalieră Rmânia-Serbia , una din cele patru axe priritare fiind prtecția mediului și managementul riscurilr. Riscuri asciate sectrului cmpaniilr de stat Datele privind sectrul cmpaniilr de stat au fst bţinute pe baza situaţiilr financiare pentru anul 2017 depuse până la data de la Ministerul Finanţelr Publice de întreprinderile publice de subrdnare centrală și lcală, furnizate de CENTRUL NAȚIONAL PENTRU INFORMAȚII FINANCIARE. Numărul înreprinderilr publice nefinanciare (peratri ecnmici) care au depus situații financiare este de Întreprindele publice au fst grupate astfel: 334 întreprinderi publice de subrdnare centrală. Dintre acestea: * 220 întreprinderi publice au fst active * 114 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/2014, cu mdificările și cmpletările ulteriare; 1231 întreprinderi publice de subrdnare lcală. Dintre acestea: * 1096 întreprinderi publice au fst active * 135 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/2014, cu mdificările și cmpletările ulteriare; Principalii indicatri ecnmic-financiari raprtați de înreprinderile publice nefinanciare (peratri ecnmici) 1. Capitalul prpriu al întreprinderilr publice nefinanciare a fst în sumă ttală de 60,96 mld. lei şi reprezintă 7,10 % din Prdusul Intern Brut (PIB.) din care capitalul prpriu al întreprinderilr de subrdnare centrală a fst în sumă de 60,93 mld. lei şi reprezintă 7,10 % din PIB iar capitalul prpriu al întreprinderilr publice de subrdnare lcală a fst în sumă de 0,03 mld. lei; 2. Activele ttale ale întreprinderilr publice nefinanciare au fst în sumă ttală de 180,80 mld. lei din care activele ttale ale întreprinderilr publice de subrdnare centrală au fst în sumă de 148,83 mld. lei, iar activele ttale ale întreprinderilr publice de subrdnare lcală au fst în sumă de 31,97 mld. lei. 50

59 3. Datriile ttale (sume ce trebuie plătite într- periadă de până la 1 an și peste 1 an) ale întreprinderilr publice nefinanciare au fst în sumă ttală de 55,13 mld. lei din care datriile ttale ale întreprinderilr publice de subrdnare centrală au fst în sumă de 39,43 mld. lei iar datriile ttale ale întreprinderilr publice de subrdnare lcală au fst în sumă de 15,70 mld. lei. Din ttalul datriilr, plăţile restante ale întreprinderilr publice nefinanciare au fst în sumă ttală de 23,87 mld. lei şi reprezintă 2,78% din PIB. Dintre acestea, plăţile restante ale întreprinderilr publice de subrdnare centrală au fst în sumă de 15,85 mld. lei şi reprezintă 1,84% din PIB iar plăţile restante ale întreprinderilr de subrdnare lcală au fst în sumă de 8,02 mld. lei şi reprezintă 0,93% din PIB. Din ttalul plăţilr restante ale întreprinderilr de subrdnare centrală, suma de 3,89 mld. lei a fst înregistrată de 220 întreprinderi publice active şi suma de 11,96 mld. lei a fst înregistrată de 114 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/2014; Din ttalul plăţilr restante ale întreprinderilr de subrdnare lcală, suma de 1,13 mld. lei a fst înregistrată de 1096 întreprinderi publice active, suma de 6,89 mld. lei a fst înregistrată de 135 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/ Gradul de îndatrare calculat cnfrm frmulei (Ttal Datrii /Ttal Active) al întreprinderilr publice nefinanciare a fst de 30,49% din care întreprinderile publice de subrdnare centrală înregistrează un grad de îndatrare de 26,50% iar întreprinderile publice de subrdnare lcală înregistrează un grad de îndatrare de 49,10%. 5. Referitr la pierderea brută / prfitul brut înregistrat de întreprinderile publice nefinanciare în anul 2017 din analiza datelr se desprind următarele: a) Din cele 334 întreprinderi publice de subrdnare centrală un număr de 209 întreprinderi publice au înregistrat prfit brut în sumă ttală de 9,47 mld. lei reprezentând 1,10% din PIB. iar un număr de 125 întreprinderi publice au înregistrat pierdere brută în sumă ttală de 1,50 mld. lei reprezentând 0,17% din PIB. b) Din cele 1231 de întreprinderi publice de subrdnare lcală un număr de 700 întreprinderi publice au înregistrat prfit brut în sumă ttală de 0,58 mld. lei reprezentând 0,07% din PIB. iar un număr de 531 întreprinderi publice au înregistrat pierdere brută în sumă ttală de 0,45 mld. lei reprezentând 0,05% din PIB. 6. Valarea participațiilr statului la întreprinderilr publice nefinanciare de subrdnare centrală care au depus situațiile financiare pentru anul 2017 au fst în sumă ttală de 27,94 mld. lei din care participațiile directe au fst în sumă de 26,41 mld. lei și participațiile indirecte au fst în sumă de 1,53 mld. lei; La nivelul Ministerului Finanţelr Publice au fst mnitrizate un număr de 405 întreprinderi publice nefinanciare de subrdnare centrală care au înregistrat la finele anului 2017 plăţi restante în sumă ttală de 15,24 mld. lei şi rezultat brut în sumă ttală de 7,80 mld. lei. Din cele 405 întreprinderi publice de subrdnare centrală, plățile restante în sumă de 3,97 mld. lei au fst înregistrate de 220 întreprinderi publice active, şi cele în sumă de 11,27 mld. lei au fst înregistrate de 185 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/2014; 51

60 De asemenea au fst mnitrizate şi un număr de 1441 întreprinderi publice nefinanciare de subrdnare lcală care au înregistrat la finele anului 2017 plăţi restante în sumă ttală de 8,47 mld. lei şi rezultat brut în sumă ttală de 0,32 mld. lei. Din cele 1441 întreprinderi publice de subrdnare lcală, plățile restante în sumă de 1,15 mld. lei a fst înregistrată de 1228 întreprinderi publice active şi suma de 7,32 mld. lei a fst înregistrată de 213 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de inslvenţă, faliment, rerganizare judiciară, dizlvare, cnfrm Legii 85/2014. Principalii indicatri ecnmic-financiari raprtați de înreprinderile publice financiare Statul deține capital scial în prprție majritară sau integrală la 7 înreprinderi publice financiare. 1. Capitalul prpriu al acestra a fst în sumă ttală de 3,27 mld. lei şi reprezintă 0,38 % din PIB; 2. Activele ttale au fst în sumă ttală de 39,06 mld. lei. 3. Datriile ttale (sume ce trebuie plătite într- periadă de până la 1 an și peste 1 an) au fst în sumă tală de 33,97 mld. lei. 4. Gradul de îndatrare calculat cnfrm frmulei (Ttal Datrii /Ttal Active) a fst de 86,96 %. 5. Prfitul brut a fst în sumă ttală de 0,26 mld. lei şi reprezintă 0,03% din PIB; 6. Valarea participațiilr statului a fst în sumă ttală de 2,96 mld. lei din care participațiile directe au fst în sumă de 2,88 mld. lei și participațiile indirecte au fst în sumă de 0,08 mld. lei; PIB-ul flsit este de 858,7 mld. lei (ptrivit priecției principalilr indicatri macrecnmici prgnza intermediară de vară 2018 sursa Cmisia Naținală de Strategie și Prgnză. Riscuri generate de situații de urgență (dezastre naturale, accidente) Sistemul de gestinare a riscurilr generate de situații de urgență din Rmânia În Rmânia, sistemul 26 de gestinare a riscurilr cuprinde serie de instituții aparținând administrației publice centrale precum și celei lcale. Capacitatea instituținală și resursele acestra sunt imprtante datrită iminenței anumitr tipuri de situații de urgență, care au un mdel repetitiv în Rmânia și un impact imprtant asupra amenilr, mediului și stabilității sci-plitice. Sistemul a fst creat pentru a asigura gestinare eficientă a ricărui tip de situație de urgență și, de asemenea, pentru a acperi bligațiile pe care Rmânia le are ca parte a tratatelr și acrdurilr internaținale, în special ca stat membru al Uniunii Eurpene, care include un sistem Eurpean de prevenire a riscurilr, având în vedere caracterul transfrntalier al riscurilr cntemprane. Ministerul Afacerilr Interne elabrează principalele plitici publice cu privire la situațiile de urgență, precum și centralizarea evaluării si gestinarea riscurilr al cărr management se află sub respnsabilitatea ministerelr de resrt. Câteva dintre ministerele de resrt ce trebuie să îndeplinească funcții de sprijin în managementul situațiilr de urgență sunt: Ministerul Dezvltării Reginale și Administrației Publice, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvltării Rurale, Ministerul Sănătății, Ministerul Ecnmiei. Piesa principală a legislației ce reglementează dmeniul situațiilr de urgență este Ordnanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naținal de Management pentru Situații de Urgență, mdificată și cmpletată prin Ordnanța de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în dmeniul gestinării situațiilr de urgență. În cmpletarea cadrului legislativ, a fst adptată Htărârea de Guvern (G.D.) nr. 557/2016 privind managementul tipurilr de risc. Cnfrm 26 În cnfrmitate cu prevederile legislative: HG nr. 762/2008 privind aprbarea Strategiei naținale de prevenire a situațiilr de urgență; Htărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managentul tipurilr de risc; Ordnanța de urgență nr. 1/2014 privind unele măsuri în dmeniul gestinării situațiilr de urgență și pentru mdificarea și cmpletarea Ordnanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naținal de Management pentru Situații de Urgență. 52

61 acestr acte nrmative, instituțiile au definit bligația de a întcmi planuri sectriale pentru a feri baza gestinării specifice situațiilr de urgență. Crdnarea întregului prces este asigurată de Cmitetul Naținal pentru Situații de Urgență Speciale (CNSUS). În cnfrmitate cu reglementările în vigare, există serie de riscuri recunscute de legislația rmânească care sunt luate în cnsiderare ca fiind prbabile să aibă lc pe teritriul Rmâniei. Un număr de 10 tipuri de hazarduri au fst selectate pe baze științifice din această listă pentru a fi supuse unei evaluări. Evaluările s-au bazat pe date istrice cu privire la impactul fiecărui risc, precum și pe diferite evaluări elabrate la nivelul instituțiilr relevante. În tabelul de mai js sunt prezentate cele 10 tipuri de hazarduri selectate în urma evaluărilr. Evaluarea impactului în cazul prducerii unui eveniment de tip dezastru MAI, prin IGSU, împreună cu alte autrități publice centrale și cu sprijinul mediului academic, după derularea priectului RO-RISK 27 a asigurat îndeplinirea unei cndiținalități ex-ante impuse Rmâniei și dispune de evaluarea naținală a riscurilr cncretizată prin cuantificarea impactului fizic, 27 Evaluarea riscurilr la nivel naținal efectuată în cadrul priectului Evaluarea riscurilr de dezastre la nivel naținal (RO-RISK) -cd SIPOCA 30 53

62 ecnmic, scial și psihlgic, generat de următarele 10 tipuri de risc majre/dezastre: cutremur, inundații, secetă, incendii de pădure, alunecări de teren, accident nuclear și radilgic, accidente industriale majre ce implică substanțe periculase (SEVESO), transprtul sustanțelr periculase, epidemii și znze. Evaluarea riscurilr de dezastre la nivel naținal prin priectul R-Risk furnizează infrmații valrase prin aceea că arată măsura în care ppulația este expusă riscurilr naturale și tehnlgice. Priectul presupune dezvltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilr și de integrare a rezultatelr evaluărilr pe fiecare risc în parte (metdlgie, baze de date, prtal GIS), precum și primă evaluare a acestra. Aceste instrumente vr facilita accesul tuturr factrilr interesați la infrmații imprtante privind expunerea la risc, vulnerabilitățile și riscurile existente și vr asigura schimbul de infrmații între autrități. În cadrul priectului menținat, impactul direct a fst evaluat prin cntribuția cnsrțiului frmat din Universitatea Tehnică de Cnstrucții București, Institutul Naținal de Cercetare Dezvltare în Cnstrucții, Urbanism și Dezvltare pentru Fizica Pământului, iar impactul ecnmic a fst evaluat de Institutul de prgnză al Academiei Rmâne. Dintre tipurile de risc menținate, cnsiderăm relevant cutremurul care, ptrivit scenariului cu cel mai mare nivel de gravitate asupra cmunitățilr (dezastru majr), ar prduce pierderi directe în valare ttală de aprximativ 14 miliarde eur (peste 2/3 din suprafața țării, afectată grav, 14% din ttalul clădirilr dispuse în UAT-urile din znă, afectate semnificativ, pierderi semnificative de vieți menești). În cazul materializării hazardurilr selectate, impactul pate fi: fizic, ecnmic, scial sau psihlgic. Impactul fizic face referire la efectele fizice, negative ale unui eveniment de risc asupra elementelr expuse. Impactul ecnmic se referă la csturile asciate cu pierderi umane, csturile asciate cu pierderi materiale directe, csturile asciate cu pierderi de mediu, csturile pentru intervenția frțelr de sarcini și csturile indirecte. Impactul scial şi psihlgic cnstă din perturbări ale vieții de zi cu zi și impactul psihlgic. Prbabilitatea Calculul prbabilității are ca rezultat identificarea prbabilității ca un eveniment de risc să aibă lc într-un interval de timp prestabilit, ținând cnt de infrmațiile dispnibile. Prbabilitatea evenimentelr este măsurată în trepte pe scală de la 1 la 5(1 scăzut, 5 - mare). Matricea de risc Matricea de risc este instrumentul recmandat pentru reprezentarea, cmpararea și ulterir priritizarea scenariilr de risc singular sau multiplu. Matricea este reprezentare grafică a scrurilr de impact și prbabilități agregate. Cmisia Eurpeană a recmandat acest instrument pentru a asigura psibilitatea cmparării evaluării riscurilr în Statele Membre. Cnfrm matricei, impactul a fst plasat pe axa verticală și prbabilitatea pe axa rizntală. Pziținarea scenariilr pe matricea de risc ctează un risc în funcție de valarea riscurilr prin plasarea lr pe cele trei zne ale matricei: acceptabil - "verde", măsuri necesare ce trebuie puse în aplicare - "galben", nu este acceptabil - "rșu". Reprezentarea scenariilr pe matricea de risc a furnizat listă finală a principalelr riscuri la nivel naținal, în funcție de prbabilitatea de apariție și aria de impact. 54

63 Din matricea riscurilr 28 de mai sus rezultă că următarele riscuri: cutremurele, seceta, inundațiile, alunecările de teren, incendiile de pădure, epidemiile necesită măsuri ce trebuiesc puse în aplicare în cadrul managementului acestra. Măsuri implementate sau în curs de implementare pentru prevenirea riscurilr generate de situații de urgență În vederea sprijinirii efrturilr Rmâniei de a reacțina în md eficient în cazul apariției unr dezastre naturale și al schimbărilr climatice, pe de parte, prin intermediul unui management perfrmant al riscurilr de dezastre, prin dezvltarea de plitici specifice și pe de altă parte, prin asigurarea resurselr financiare în cazul prducerii unr dezastre naturale, în luna iunie 2018, a fst încheiat Acrdul de împrumut pentru plitici de dezvltare privind managementul riscurilr de dezastru, cu pțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrfe (CAT-DDO), în valare de 400 miliane de eur, încheiat între Ministerul Finanțelr publice și BIRD (Banca Internaținală pentru Recnstrucție și Dezvltare). Împrumutul este acrdat pe periadă de până la 20 ani, cu 19,5 ani periadă de grație, rambursarea efectuându-se într- singură tranșă la 1 mai 2038 și este dispnibil până la data de 31 decembrie 2021, cu psibilitatea extinderii acestei periade de 4 ri, dar fără a depăși în ttal 15 ani. Punerea în aplicare a acțiunilr prevăzute în Acrdul de Împrumut se asigură de către: Ministerul Finanțelr Publice, în calitate de împrumutat, Ministerul Afacerilr Interne, în calitate de 28 Riscuri selectate pentru Rmânia 55

64 crdnatr al Cmitetului Naținal pentru Situații Speciale de Urgență, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, precum și de către Ministerul Dezvltării Reginale și Administrației Publice. Ministerul Afacerilr Interne, prin IGSU, împreună cu alte autrități publice centrale și cu sprijinul mediului academic, după derularea priectului RO-RISK a asigurat îndeplinirea unei cndiținalități ex-ante impuse Rmâniei și dispune de evaluarea naținală a riscurilr cncretizată prin cuantificarea impactului fizic, ecnmic, scial și psihlgic, generat de următarele 10 tipuri de risc majre/dezastre: cutremur, inundații, secetă, incendii de pădure, alunecări de teren, accident nuclear și radilgic, accidente industriale majre ce implică substanțe periculase (SEVESO), transprtul sustanțelr periculase, epidemii și znze. Ministerul Apelr și Pădurilr asigură managementul riscului la inundații care cnstă în asigurarea implementării strategiilr, pliticilr și priectelr în dmeniul riscului la inundații. În prmvarea cnstrucțiilr și amenajărilr hidrtehnice, Ministerul Apelr și Pădurilr urmărește respectarea principiilr prevăzute prin Htărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprbarea Strategiei naținale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung ce cuprinde un ansamblu de acțiuni la nivel naținal și bazinal care include planificare, prgrame, plitici cadru, crdnare, facilitare, sprirea cnștientizării și cnslidarea scială, reziliența, precum și a principiilr aprbate prin Htărârea Guvernului nr. 972/2016 pentru aprbarea planurilr de management al riscului la inundații aferent celr 11 administrații bazinale de apă și a fluviului Dunărea de pe teritriul Rmâniei. Planurile de management al riscului la inundații cnstituie un dcument de planificare a măsurilr pentru managementul riscului la inundații și cu priritate, pentru reducerea efectelr acestra, ce trebuie realizate în periada de către fiecare instituție cu atribuții în dmeniu, pentru reducerea riscului la inundații în znele cu risc ptențial semnificativ la inundații la nivelul fiecărui bazin hidrgrafic. Planul cuprinde măsuri specifice, cncrete, inclusiv lucrări de investiții, care urmăresc cele 5 dmenii de acțiune din ciclul de management al riscului la inundații: Prevenire, Prtecție, Pregătire, Cnștientizarea riscului la inundații și Refacere/Recnstrucție, care vr fi implementate de către tate instituțiile cu atribuții în managementul acestui tip de risc. Csturile medii estimate în Strategia Naținală de Management al Riscului la inundații pe termen mediu și lung pentru cntracararea dezastrelr prvcate de inundații sunt de aprximativ 700 miliane Eur/an, respectiv 2100 miliane Eur pentru periada pentru tate instituțiile cu respnsabilități în implementarea acestr strategii (Ministerul Apelr și Pădurilr, Ministerul Transprturilr, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvltării Rurale, Ministerul Ecnmiei, precum și administrațiile reginale/județene și lcale). De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrgrafic au fst identificate un număr de priecte majre integrate ca un ansamblu de măsuri pentru amenajarea znelr cu risc ptențial maxim la inundații de tip flash-fld, înregistrate în ultimii ani, priecte care sunt prpuse a fi realizate cu finanțare externă, în cadrul Prgramului Operaținal Infrastructură Mare Ministerul Mediului În Rmânia, datele climatice din ultimele decenii evidențiază creștere prgresivă a temperaturii aerului, precum și creștere a frecvenței evenimentelr extreme, fiind din ce în ce mai evidentă alternanța rapidă între caniculă severă, secetă accentuată și precipitații abundente generatare de viituri rapide și inundații. 56

65 Priecțiile climatice indică și pentru viitr creștere semnificativă a temperaturilr extreme, în special în lunile de vară, precum și a periadelr secetase sau a intervalelr cu precipitații abundente generatare de viituri rapide la scară reginală/lcală, fiind din ce în ce mai evidente diferențierile reginale în evluția acestr fenmene. Ca cnsecință, efectele asupra activității sci-ecnmice ale fenmenelr meterlgice periculase (valuri de căldură, secete, furtuni, pli trențiale, etc) vr fi tt mai pregnante. În următrii 3 ani, din analiza hazardurilr climatice bservate și a priecțiilr viitare în cndițiile schimbării climatice, se estimează apariția de episade cu precipitații intense pe întreg teritriul țării, creșterea intensității precipitațiilr fiind mai accentuată în special în znele de munte. Creșterea frecvenței și intensității valurilr de căldură legată de schimbarea climei va fi mai accentuată în znele extracarpatice din vestul, sudul și sud-estul țării. Valurile de căldură și episadele cu precipitații intense sunt hazarduri amplificate în mediul urban de caracteristicile mediului cnstruit. Seceta meterlgică este, din punct de vedere statistic, mai frecventă în sud-estul teritriului și izlat, în regiuni din Câmpia Rmână și Mldva. Priecțiile viitare în cndițiile schimbării climatice sugerează prbabilitate crescută de apariție a episadelr de secetă meterlgică în lunile de vară, datrită intensificării evaptranspirației și reducerii cantității de precipitații. Impactul ecnmic asciat secetei meterlgice a fst cuantificat în cadrul Priectului Evaluarea riscurilr de dezastre la nivel naținal RO-RISK, finanțat în cadrul Prgramului Operaținal Capacitate Administrativă În cadrul priectului au fst analizate 4 scenarii pentru seceta meterlgică din care 2 scenarii la nivel naținal și 2 scenarii la nivel reginal, după cum urmează: Scenariul 1 Anul , an excesiv secets la nivel naținal, cu periadă de revenire de 3 evenimente la 10 ani; Scenariul 2 Anul , an excesiv secets la nivel naținal, cu periadă de revenire de 1 eveniment la 25 ani, respectiv 4 evenimente la 100 de ani; Scenariul 3 Sudul Rmâniei (Oltenia și Muntenia), cu periadă de revenire între 10 și 100 de ani; Scenariul 4 Sudul Mldvei, cu periadă de revenire între 10 și 100 de ani. Din calculul impactului ecnmic aferent scenariilr de secetă meterlgică analizate, rezultă următarele valri aferente pierderilr de prducție vegetală și pierderi de PIB: mil. Eur Nr. Scenariul Pierderi de prducție Pierderi de PIB crt. 1 Scenariul naținal ,1 4978,2 2 Scenariul naținal ,4 4686,5 3 Scenariul Reginal Sudul Rmâniei 2177,8 2098,4 (Oltenia și Muntenia) 4 Scenariul Reginal Sudul Mldvei 537,0 500,0 Ministerului Agriculturii și Dezvltării Rurale Referitr la evaluarea impactului bugetar pe care l-ar putea determina prducerea unui eveniment de tip dezastru, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvltării Rurale, prin Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, sunt mnitrizate suprafețele de culturi agricle afectate în urma fenmenelr mete nefavrabile. În ultimii 3 ani, autritățile s-au cnfruntat cu serie de prbleme din cauza acestr fenmene, după cum urmează: 57

66 Anul Fenmenul fenmene mete nefavrabile (inundații, grindina,furtuni, vijelii, îngheț târziu de primavară, secetă) d.c. secetă severă aprilie - septembrie Suprafața (ha) fenmene mete nefavrabile d.c. seceta Pagube prduse infrastructurii de îmbunătățiri funciare fenmene mete nefavrabile d.c. seceta Valarea pagubelr Estimat ,9 mii lei Platit ,8 mii lei Estimat ,2 mii lei Estimat mii lei Estimat 803,6 mii lei Estimat ,86 mii lei Estimat mii lei Ttal ,6 mii lei Actul nrmativ Nu s-au acrdat despagubiri OUG nr.45/2015 Nu s-au acrdat despăgubiri Nu s-au acrdat despăgubiri Nu s-au acrdat despăgubiri Nu s-au acrdat despăgubiri Nu s-au acrdat despăgubiri Față de valarea estimată a pagubelr, nivelul pierderilr pe ultimii 3 ani se ridică la circa mii eur. Ministerul Dezvltării Reginale și Administrației Publice, prin Prgramul anual de acțiuni privind priectarea și execuția lucrărilr de intervenție pentru reducerea riscului seismic la cnstrucțiile cu destinație de lcuință multietajate, încadrate prin raprt de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericl public, cnfrm OG nr. 20/1994, republicată și-a prpus ca principale biective pentru anul 2018: Finalizarea execuției lucrărilr de cnslidare pentru 10 clădiri de lcuit; Cntinuarea execuției lucrărilr de cnslidare pentru 10 clădiri de lcuit; Începerea execuției lucrărilr de cnslidare pentru 30 clădiri de lcuit; Finalizarea priectării lucrărilr de cnslidare pentru 7 clădiri de lcuit; Începerea elabrării priectării lucrărilr de cnslidare pentru 46 clădiri de lcuit. Ministerul Muncii și Justiției Sciale În eventualitatea evaluării unui impact bugetar pe care l-ar putea determina prducerea unui eveniment de tip dezastru, Ministerul Muncii și Justiției Sciale acrdă ajutare de urgență ptrivit art. 28 alin.(1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Ptrivit acestuia, Guvernul, la prpunerea Ministerului Muncii și Justiției Sciale, pate acrda ajutare de urgență familiilr și persanelr care se află în situații desebite datrate stării de sănătate ri altr cauze care pt cnduce la riscul de excluziune scială, precum și în alte situații stabilite prin htărâre a Guvernului, care va cuprinde și prcedura și/sau cndițiile de acrdare. În cnfrmitate cu plitica în dmeniul asistenței sciale, sumele reprezentând ajutare de urgență prevăzute prin art. 28 alin.(1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat estimate pentru fiecare an din periada , se ridică la mii lei. Ministerul Sănătății În ceea ce privește evaluarea impactului bugetar determinat de prducerea unui eveniment de tip dezastru, la Ministerul Sănătății se află în curs de elabrare Planul Naținal Generic de Răspuns la 58

67 Evenimente Epidemilgice de Bală Transmisibilă de Imprtanță Naținală, care presupune implicit și cmpnentă bugetară. Evenimentele epidemilgice care au avut lc de-a lungul timpului, pe teritriul Rmâniei și prbabilitatea mare de a ne cnfrunta în viitr cu alte epidemii, inclusiv ca și cmpnentă a unei pandemii, necesită realizarea Planului Naținal Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemilgice de Bală Transmisibilă de Imprtanță Naținală, numit în cntinuare Planul. Planul implică strategie cntinuă de management ce cuprinde etape de prevenire, pregătire, răspuns și revenire. Planul este bazat pe premiza că autritățile și instituțiile de sănătate publică, precum și furnizrii de servicii de sănătate se află într- stare cnstantă de pregatire pentru răspuns la Evenimente Epidemilgice de Bală Transmisibilă de Imprtanță Naținală, numite în cntinuare evenimente. Tranziția de la răspunsul de rutină la cazuri de bală transmisibilă către raspunsul la un eveniment este farte prbabil să reprezinte dar escaladare, în sensul cmplexității răspunsului deja existent. Evenimentele sunt amenințare cnstantă pentru ppulație și serviciile de sănătate. Ele sunt diferite de evenimentele tradiținale de urgență, dearece, de bicei, dimensiunea unui eveniment este mai mică la început și crește în timp, pus față de un incident cu multiple traume. Acțiunile de răspuns vr depinde de particularitățile agentului bilgic infecțis și pate fi dificil de pre-definit un set de acțiuni înaintea apariției unui fcar, astfel încât planificarea trebuie să rămană flexibilă. Multe acțiuni au nevie să fie susținute peste un anumit nivel, pentru a avea efect asupra unui eveniment. Aceste acțiuni pt fi menținute/prelungite fără deciderea clară a unui mment anume de încheiere. Prvcările implicate pe parcursul răspunsului la eveniment pt include: Paucitatea infrmațiilr inițiale, când dimensiunea evenimentului este încă redusă, dar variantele de răspuns pt include acțiuni perturbatare pentru scietate; Ptențialul de transmitere pe scară largă pate face dificil cntrlul blii într- anumită znă, ceea ce înseamnă că pate să nu existe un lc definit al incidentului, znă de risc circumscrisă pentru răspuns; Capacitatea pentru un răspuns susținut (săptămâni - luni) trebuie să fie luată în cnsiderare atunci când se angajează resurse care pt fi rerientate de la activitățile de rutină pentru prevenirea și cntrlul blilr transmisibile; Unele activități necesare pentru cntrlul blilr transmisibile nu sunt parte din activitatea uzuală a sectrului sanitar ex. distribuirea de medicamente din stcul de rezervă, screening în punctele de frntieră activități care nu sunt exersate în gestinarea incidentelr bișnuite și nu sunt cunscute ca fiind parte din serviciile medicale de urgență; Implementarea unr măsuri de sănătate publică implică crdnarea unr părți interesate care, de bicei, nu funcținează sub structură de cmandă cmună medici de familie, medici de spital, funcținari publici, ameni de afaceri, instituții din dmeniul educației (inclusiv gradinițe, șcli primare, licee, universități), rganizații nnguvernamentale și publicul; Acțiunile de răspuns la bli transmisibile pt include slicitarea către ppulație să reacțineze (ex. să reducă cntactul scial), ceea ce presupune câștigarea încrederii ppulației, pentru a bține efectul drit. 59

68 În cadrul Planului sunt incluse și planurile specifice (cum ar fi Planul Naținal de Pregătire și Răspuns pentru pandemia de gripă, Planul Naținal pentru Ebla, HG nr. 557/2016). Acl unde nu există planuri specifice, acest Plan este cnsiderat planul principal de răspuns. Impactul bugetar depinde de tipul de eveniment generatr de epidemii, csturile fiind diferite pentru acțiuni specifice diferite, funcție de nivelul de risc al transmiterii blii infecțiase în rândul ppulației și acțiunile necesare a fi întreprins pentru limitarea extinderii acesteia Cheltuieli fiscale Cheltuielile fiscale 29 au fst estimate la un nivel de 41,191 mil. lei (4,3% din PIB) în anul 2018, prgnzându-se că acestea vr înregistra creștere în anul 2019 și stabilizare pe termen mediu la 4,5% din PIB. Creșterea din anul 2019 este influențată în principal de evluția cheltuielilr fiscale aferente impzitului pe venit și cntribuțiilr sciale care urmează evluția indicatrilr de pe piața frței de muncă. Principalele cheltuieli fiscale în cazul Rmâniei sunt legate de: 1. impzitul pe prfit (ex.: scutirea de impzit pentru prfitul investit în prducţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnlgice - maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, cheltuielile de cercetare dezvltare deducere suplimentară în prprţie de 50% a cheltuielilr eligibile pentru aceste activităţi, cheltuieli privind spnsrizări și/sau acte de mecenat, precum și burse private etc.) 2. impzitul pe venit (ex.: scutirea de impzit pentru veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de persanele cu handicap, veteranii de răzbi, persanele persecutate din mtive plitice etc., pentru indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea cpilului, eliminarea din venitul impzabil a cntribuţiilr de asigurări sciale de sănătate și a plafnului neimpzabil de 2000 lei în cazul veniturilr din pensii, deduceri persnale pentru persanele aflate în întreținere, scutirea de impzit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilr în baza cntractelr individuale de muncă încheiate cu angajatri care desfăşară activităţi în sectrul cnstrucţii, etc.) 3. TVA (ctele reduse de TVA de 9% şi 5%) 4. impzite și taxelr lcale (ex.: scutiri de la plata impzitului pe clădirile aflate în prprietatea publică sau privată a statului sau a unitățilr administrativ-teritriale, scutiri de la plata impzitului pe clădire în cazul persanelr fizice şi/sau juridice rmâne care reabilitează sau mdernizează termic clădirile de lcuit pe care le deţin în prprietate, etc.) 5. cntribuții sciale (ex.: tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadu şi tichetele de creşă, acrdate ptrivit legii, ajutare, indemnizații și alte frme de sprijin cu destinație specială, veniturile din pensii, excepție de la plata cntributiei de asigurari sciale de sanatate persanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilr în baza cntractelr individuale de muncă încheiate cu angajatri care desfăşară activităţi în sectrul cnstrucţii etc.) 29 Cheltuielile fiscale reprezintă ttalitatea prevederilr legislaţiei fiscale, reglementări sau nrme legislative al cărr efect este reducerea veniturilr bugetare sau amânarea încasării acestra, aplicabile anumitr categrii de cntribuabili, în raprt cu standardele de impzitare stabilite în md general. Acestea pt include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cte reduse de impzitare, reguli diferenţiate de calcul al impzitelr, taxelr şi cntribuţiilr stabilite în scpul acrdării unui tratament preferenţial unei categrii de cntribuabili, precum şi rice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare. 60

69 PIB (mil.lei) Cheltuieli fiscale* (mil.lei) (% PIB) (4,3) (4,7) (4,5) (4,5) din care: Impzit pe prfit (mil.lei) (% PIB) (0,2) (0,2) (0,2) (0,2) Impzit pe venit (mil.lei) (% PIB) (1,02) (1,13) (1,07) (1,07) Taxa pe valarea adăugată (mil.lei) (% PIB) (1,33) (1,38) (1,38) (1,38) Cntribuţii sciale (mil.lei) (% PIB) (1,32) (1,58) (1,46) (1,42) Impzite şi taxe lcale (mil.lei) (% PIB) (0,45) (0,43) (0,41) (0,39) *Impactul a fst estimat pentru cheltuielile pentru care există raprtări statistice. **Impactul nu cuprinde scutirile care sunt cnfrme Directivelr UE Capitlul 4. Plitica fiscal-bugetară şi de administrare fiscală 4.1 Realizările în anul 2018 față de măsurile asumate prin Raprtul anterir În dmeniul impzitelr directe Impzitul pe prfit Începând cu 26 aprilie 2018, au fst prmvate măsuri care să cmbată reducerea rezultatului fiscal prin intermediul cesiunilr de creanțe. Astfel, la calculul impzitului pe prfit, în cazul creanţelr cesinate, pierderea netă reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valarea creanţei cesinate este deductibilă în limita unui plafn de 30% din valarea acestei pierderi. Începând cu 1 aprilie 2018, s-a instituit bligația cntribuabililr care efectuează spnsrizări/mecenat, respectiv acrdă burse private și care scad aceste sume din impzitul pe prfit, de a declara beneficiarii sumelr respective, cu scpul mnitrizării și cntrlului acestr sume, astfel încât să se asigure cheltuirea fndurilr primite de beneficiari numai în scpul pentru care aceștia s-au înființat sau în scpul pentru care au fst alcate, după caz. În cazul spnsrizărilr efectuate către entităţi persane juridice fără scp lucrativ, inclusiv unităţi de cult, începând cu 1 aprilie 2019, sumele aferente acestra se scad din impzitul pe prfit datrat, dacă beneficiarul spnsrizării este înscris, la data încheierii cntractului, în Registrul entităţilr/unităţilr de cult pentru care se acrdă deduceri fiscale. Pentru deducerea csturilr excedentare ale îndatrării la calculul rezultatului fiscal, ptrivit prevederilr Legii nr.30/2019 pentru aprbarea OUG nr.25/2018, s-a majrat plafnul deductibil de la eur la eur, precum și nivelul de deducere în funcție de EBITDA de la 10% la 30%. Impzitul pe veniturile micrîntreprinderilr Începând cu 1 aprilie 2018: Se instituie regula fiscală, ptrivit căreia micrîntreprinderile pt pta pentru plata impzitului pe prfit, în cazul în care acestea îndeplinesc duă cndiții: - au un nivel de capital scial minim de lei (aprx eur) și - au cel puțin 2 salariați. 61

70 Măsura a vizat stimularea investițiilr și antreprenriatului, prin crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru întreprinderile mici și mijlcii, cu îndeplinirea cncmitentă a unr cndiții legate de valarea capitalului scial și a numărului de salariați. Pentru susținerea dmeniului scial, s-a instituit măsura care permite micrîntreprinderilr să scadă din impzitul datrat cheltuielile cu spnsrizarea efectuate pentru susținerea entitățilr nnprfit și a unitățilr de cult, care sunt furnizri de servicii sciale acreditați cu cel puțin un serviciu scial licențiat, ptrivit legii, în limita valrii reprezentând 20% din impzit. Pentru mnitrizarea flsirii acestr resurse financiare bugetare, s-a instituit bligația, de a declara beneficiarii sumelr respective. Începând cu 1 aprilie 2019, sumele crespunzătare cheluielilr cu spnsrizarea se scad din impzitul pe veniturile micrîntreprinderilr, dar dacă beneficiarul spnsrizării este înscris, la data încheierii cntractului, în Registrul entităţilr/unităţilr de cult pentru care se acrdă deduceri fiscale. Alte impzite directe în dmeniul resurselr naturale pentru anul 2018: S-a prrgat termenul din Ordnanţa Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unr măsuri speciale pentru impzitarea explatării resurselr naturale, altele decât gazele naturale, aprbată cu mdificări şi cmpletări prin Legea nr. 261/2013, cu mdificările ulteriare. Prin Ordnanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 s-a prrgat termenul de aplicare pentru periada ; Prin aprbarea ca lege, Ordnanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impzitului asupra veniturilr suplimentare bţinute ca urmare a dereglementării preţurilr din sectrul gazelr naturale, cu mdificările şi cmpletările ulteriare stabilește un impzit permanent pentru peratrii din acest sectr de activitate. Prin aprbarea Legii nr. 256/2018 din 12 niembrie 2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea peraţiunilr petrliere de către titularii de acrduri petrliere referitare la perimetre petrliere ffshre s-a instituit un impzit asupra veniturilr suplimentare ffshre bţinute din vânzarea gazelr naturale extrase din perimetrele ffshre. Alte impzite directe în dmenii specifice Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordnanța de urgență a Guvernului nr.114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituțiilr de credit al cărei eventual impact nu a fst inclus in priecția de venituri bugetare. În dmeniul impzitului pe venit și cntribuțiilr sciale bligatrii Reducerea ctei de impzit pe venit, de la 16% la 10%; Majrarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acrdă deducerea persnală, precum și majrarea nivelului deducerilr persnale, în sumă fixă, acrdate persanelr care realizează venituri din salarii și asimilate salariilr de până la lei și majrarea deducerilr persnale acrdate în md degresiv persanelr fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilr până la valarea de lei, inclusiv; Reducerea ctei ttale a cntribuțiilr sciale bligatrii, per ttal cu 2 puncte prcentuale de la 39,25%, la 37,25%; Reducerea numărului cntribuțiilr sciale de la 9 la 3, respectiv cntribuția de asigurări sciale (CAS), cntribuția de asigurări sciale de sănătate (CASS) datrate de angajați și cntribuția asiguratrie pentru muncă datrată de anagajtri. Transferul sarcinii fiscale a bligațiilr privind cntribuțiile sciale bligatrii (CAS și CASS) datrate de angajatr la angajat, în cazul veniturilr din salarii și asimilate salariilr, respectiv: 62

71 - CAS (25%) și CASS (10%) se datrează de către persana fizică - ctă suplimentară de CAS (4% sau 8%) pentru cndiții desebite, speciale sau alte cndiții de muncă definite ptrivit legii și cntribuția asiguratrie pentru muncă, datrate de către angajatri (2,25%). Simplificarea bligațiilr declarative ale persanelr fizice, prin cmasarea unui număr de 7 declarații, într- declarație unică și efectuarea plățilr ricând în cursul anului până la termenul de 15 martie, inclusiv, al anului următr celui de realizare a veniturilr; Reglementarea unui sistem de bnificații pentru achitarea integrală a bligațiilr fiscale estimate, respectiv a impzitului pe venit și cntribuțiilr sciale pentru stimularea depunerii declaraţiei unice prin mijlace electrnice de transmitere la distanţă și pentru plata cu anticipație a bligațiilr fiscale. Implementarea unui nu mecanism de stabilire a impzitului pe venit și a cntribuțiilr sciale bligatrii, respectiv autimpunerea, care presupune eliminarea emiterii deciziilr de impunere de către rganul fiscal cmpetent; Psibilitatea cntribuabililr de a pta ca plătitrii de venituri să distribuie cta de 2% sau de 3,5% din impzitul datrat pentru susținerea entităţilr nnprfit care se înfiinţează şi funcţinează în cndiţiile legii, a unităţilr de cult, precum şi pentru acrdarea de burse private sau a entităţilr nnprfit şi a unităţilr de cult, care sunt furnizri de servicii sciale acreditaţi cu cel puţin un serviciu scial licenţiat, în cndiţiile legii; Mdificarea mdului de stabilire a CAS și a CASS, în cazul persanelr fizice care desfășară activități independente sau alte categrii de venituri, în sensul că aceste persane nu mai datrează cntribuțiile sciale asupra venitului realizat: - baza de calcul a CAS este venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară; - baza de calcul a CASS este salariul minim brut pe țară. Persanele fizice care au calitatea de pensinari, șmeri, persane aflate în cncedii pentru creșterea cpiilr, persane care bțin ajutare sciale și alte categrii de persane aflate sub prtecţia sau în custdia statului sunt asigurate în sistemul public de sănătate fără plata CASS. cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2019: - acrdarea de facilități fiscale persanelr fizice, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilr cuprinse între și lei lei lunar, inclusiv, realizate în baza cntractelr individuale de muncă încheiate cu angajatri care desfășară activităţi în sectrul de cnstrucții, precum și în dmeniile de prducere a materialelr de cnstrucții, în periada 1 ianuarie decembrie 2028, respectiv: - scutirea de la plata impzitului pe venit; - reducerea ctei CAS datrată de angajat cu 3,75 puncte prcentuale. - exceptarea angajatului de la plata CASS; - exceptarea de la plata CAS datrată de angajatr pentru cndiții desebite/speciale de muncă; - reducerea ctei cntribuției asiguratrii pentru muncă datrată de angajatr la nivelul ctei aferente cntribuției la Fndul de garantare pentru plata creanțelr salariale. cu aplicabilitate de la data de 1 aprilie 2019: Ca urmare a prpunerilr mediului de afaceri: aplicarea unei singure cte (3,5%) ce pate fi distribuită din impzitul pe venit către entitățile nnprfit și unitățile de cult, înscrise în Registrul entitățilr/unitățilr de cult. În dmeniul impzitelr și taxelr lcale: 63

72 Prin Legea nr. 145/2018 pentru aprbarea Ordnanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adptarea unr măsuri fiscal-bugetare şi pentru mdificarea şi cmpletarea unr acte nrmative, a fst extinsă scutirea de la plata impzitului pe clădiri și a impzitului pe teren, pentru clădirea de dmiciliu, repectiv terenul de la adresa de dmiciliu aflată în prprietatea sau cprprietatea persanelr persecutate pe mtive plitice. Prin Legea nr. 111/2018 pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 227/2015 privind Cdul fiscal, a fst extinsă scutirea de la plata impzitului pe clădiri și a impzitului pe teren, pentru clădirea de dmiciliu, repectiv terenul de la adresa de dmiciliu, pentru reprezentanții legali care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persane cu handicap grav sau accentuat şi persane încadrate în gradul I de invaliditate. În dmeniul impzitelr indirecte: În dmeniul TVA au fst adptate următarele măsuri: cu aplicabilitate de la data de 1 aprilie 2018: majrarea plafnului de scutire de la plata TVA, de la echivalentul în mneda naținală a eur, calculat la cursul de schimb din ziua aderării la Uniunea Eurpeană, respectiv lei, la echivalentul în mneda naținală a eur, calculat la cursul de schimb din ziua aderării la Uniunea Eurpeană, respectiv lei. Această măsură a fst intrdusă de Parlamentul Rmâniei prin Legea nr. 72/2018 privind aprbarea Ordnanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 227/2015 privind Cdul fiscal. cu aplicabilitate de la data de 1 niembrie 2018: reducerea ctei de TVA la 5% pentru: cazarea în cadrul sectrului htelier sau al sectarelr cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilr amenajate pentru camping; serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilr alclice, altele decât berea care se încadrează la cdul NC ; serviciile cnstând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale cărr activităţi sunt încadrate la cdurile CAEN 9321 şi 9329, ptrivit Clasificării activităţilr din ecnmia naţinală - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţinal de Statistică nr. 337/2007; dreptul de utilizare a facilităţilr sprtive ale cărr activităţi sunt încadrate la cdurile CAEN 9311 şi 9313, ptrivit Clasificării activităţilr din ecnmia naţinală - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţinal de Statistică nr. 337/2007, în scpul practicării sprtului şi educaţiei fizice, altele decât cele scutite cnfrm art. 292 alin. (1) lit. l). cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2019: reducerea ctei de TVA la 9% pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare. Această măsură a fst intrdusă de Parlamentul Rmâniei prin Legea nr. 175/2018 pentru mdificarea şi cmpletarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Cdul fiscal. prelungirea până la data de 30 iunie 2022 a aplicării taxării inverse în dmeniul TVA pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrarea de energie electrică către un cmerciant persană impzabilă, stabilit în Rmânia, transferul de certificate verzi, furnizările de telefane mbile, de dispzitive cu circuite integrate, de cnsle de jcuri, tablete PC şi laptpuri, prin Ordnanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unr măsuri în dmeniul investiţiilr publice şi a unr măsuri fiscal-bugetare, mdificarea şi cmpletarea unr acte nrmative şi prrgarea unr termene. 64

73 extinderea ctei de TVA de 5% pentru livrarea de lcuinţe (cele cu suprafaţă mai mică de 120 mp și valare maximă de lei). cu aplicabilitate de la data de 13 ianuarie 2019: extinderea ctei de TVA de 5% pentru: - transprtul de persane cu trenurile sau vehiculele istrice cu tracţiune cu aburi pe linii înguste în scp turistic sau de agrement; - transprtul de persane utilizând instalaţiile de transprt pe cablu telecabină, telegndlă, telescaun, teleski în scp turistic sau de agrement; - transprtul de persane cu vehicule cu tracţiune animală, flsite în scp turistic sau de agrement; - transprtul de persane cu ambarcaţiuni flsite în scp turistic sau de agrement. Ttdată, având în vedere bligația Rmâniei, în calitate de stat membru al Uniunii Eurpene, de a armniza legislaţia naţinală cu legislaţia Uniunii Eurpene, a fst elabrat un priect de lege prin care au fst transpuse în legislația naținală prevederile următarelr directive: Directiva (UE) 2016/1065 a Cnsiliului din 27 iunie 2016 de mdificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește tratamentul aplicat cupanelr valrice și art. 1 al Directivei (UE) 2017/2455 a Cnsiliului din 5 decembrie 2017 de mdificare a Directivei 2006/112/EC și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite bligații privind taxa pe valarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță. În dmeniul accizelr au fst adptate următarele măsuri: cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2018: A fst majrat nivelul accizelr la tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete, precum și la alte tutunuri de fumat de la 383,78 lei/kg la 398,70 lei/kg. cu aplicabilitate de la data de 1 aprilie 2018: A fst majrat nivelul accizei ttale pentru țigarete de la 439,94 lei/1000 țigarete la 448,74 lei/1000 țigarete. Ttdată, ptrivit prevederilr Ordnanţei de urgenţă nr. 25/2018 privind mdificarea şi cmpletarea unr acte nrmative, precum şi pentru aprbarea unr măsuri fiscal-bugetare s- a stabilit un nivel al accizelr diferenţiat pentru mtrina utilizată drept carburant pentru transprtul rutier de mărfuri în cnt prpriu sau pentru alte persane precum și pentru transprtul de persane, regulat sau cazinal, exclusiv transprtul public lcal de persane, prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 litri, respectiv cu 217,31 lei/tnă a nivelului standard prevăzut pentru mtrină din anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Cdul fiscal. cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2019: A fst majrat nivelul accizei ttale pentru țigarete de la 448,74 lei/1000 țigarete la 483,74 lei/1000 țigarete și fst prevăzut un calendar de creștere graduală a nivelului accizei ttale pentru țigarete prin Ordnanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unr măsuri în dmeniul investițiilr publice și a unr măsuri fiscal-bugetare, mdificarea și cmpletarea unr acte nrmative și prrgarea unr termene. 65

74 4.2. Scurtă caracterizare a pliticii fiscale pe periada , principalele biective pe termen mediu Principalele biective ale pliticii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează în principal următarele aspecte: Cntinuarea implementării măsurilr cuprinse în Prgramul de guvernare , pe măsură ce spațiul fiscal-bugetar va permite; Cntinuarea perfecținării legislației pentru a crespunde criteriilr de armnizare cu legislația cmunitară, prin transpunerea în legislația naținală a măsurilr adptate la nivel eurpean; Îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialgului cu mediul de afaceri; Perfecținarea legislației în funcție de fenmenele evaziniste, în vederea cntracarării acestra. Priecţia veniturilr bugetului general cnslidat pe periada s-a realizat pe baza indicatrilr macrecnmici pentru rizntul de referinţă, precum şi a reglementărilr existente în prezent în dmeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fndul revigrării ecnmice, veniturile bugetare se vr înscrie pe un trend ascendent în valare nminală. Astfel, în anul 2019 veniturile bugetare în termeni nminali sunt estimate la 341,5 miliarde lei (33,40% din PIB), în creștere în valare nminală pe rizntul de referință, ajungând în anul 2020 la 354,8 miliarde lei (32,23 % din PIB), și la 417,8 miliarde lei în anul 2022, respectiv creștere nminală de 76.3 miliarde lei față de anul Cele mai mari pnderi în cadrul veniturilr bugetare le înregistrează cntribuțiile de asigurări sciale (34,3%), TVA ( 20,4 %), sume primite de UE (9,5% din ttal ),accize (9,1% din ttal) venituri nefiscale (8,3 %) impzit pe venit și salarii ( 6,9 %). Pnderea veniturilr in ttal venituri bugetare in periada miliane lei % din ttal Sume % din ttal Sume Venituri bugetare ttal 100, , Impzit pe prfit 5, , Impzit pe salarii si venit 7, , Impzite si taxe pe prprietate 1, , TVA 20, , Accize 9, , Impzit pe cmert exterir si tranzactiile internatinale 0, , Alte venituri fiscale 3, , Cntributii asigurari sciale 33, , Venituri nefiscale 9, , Venituri din capital 0, ,3 973 Sume primite de la UE 9, ,

75 Evluția veniturilr bugetare in periada % din PIB ,47 10, ,65 1,72 1,68 Impzit pe prfit 2,39 3,52 2,31 Impzit pe salarii si venit 6,28 6,81 6,25 3,1 3 3,04 8,37 TVA Accize Cntributii de asigurari sciale 2,86 2,55 2,77 Venituri nefiscale 0,1 0,1 0,1 Venituri din capital 2,85 3,18 2,01 Sume primite de la UE Plitica de cheltuieli Măsuri pe termen mediu Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectrul public; Orientarea resurselr dispnibile către investiţii publice în dmeniile: infrastructură, agricultură şi dezvltarea rurală, energia şi tehnlgia avansată; Rerientarea cheltuielilr de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţinale la investiţii cfinanţate din fnduri eurpene; Accelerarea ritmului de cheltuire a fndurilr eurpene pentru îmbunătăţirea ratei de absrbţie; Cntinuarea finanţării schemelr de ajutr de stat şi în periada , pentru a cntribui la crearea de ni lcuri de muncă, realizarea de investiţii care utilizează tehnlgii ni, bţinerea de prduse, servicii, tehnlgii invative, cu efecte asupra creşterii ecnmice şi asigurării stabilităţii macrecnmice; Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2019 sunt în sumă de 367,6 miliarde lei, în creștere cu 45,1 miliarde lei față de anul 2018, în anul 2022 acestea ajung la aprx. 438,0 miliarde lei respectiv 34,72% din PIB, înregistrând tendință de scădere ca pndere în PIB pe rizntul de referință datrită necesității de reducere a deficitului bugetar. Cea mai mare creștere ca pndere in PIB pe rizntul de referință înregistrează cheltuielile cu asistența scială datrită măsurilr adptate pe linia punctului de pensie. Bunurile și serviciile înregistrează ușară scadere ca pndere in PIB în anul 2022 față de 2019 respectiv 0,12 puncte prcentuale, în timp ce cheltuielile cu datria publică înregistrează scădere pe periada Cheltuielile cu investițiile înregistrează creșteri ale valrilr nminale pe rizntul de referință ajungând la 48,7 miliarde lei în anul 2022 față de 47,2 miliarde lei în anul

76 Pnderea cheltuielilr in ttal cheltuieli bugetare pe anii miliane lei % din ttal Sume % din ttal Sume Cheltuieli ttal 100, , Cheltuieli de persnal 26, , Bunuri si servicii 13, , Dbanzi 4, , Subventii 2, , Asistenta sciala 31, , Alte transferuri 11, , Cheltuieli de investitii 10, , Evluția cheltuielilr bugetare in periada % in PIB ,1 9,1 10,0 10,8 10,7 10, ,7 4,8 4,6 1,4 0,7 1,2 1,3 0,7 0,8 3,5 3,8 3,9 3,1 3,6 4,6 0 Cheltuieli de persnal Bunuri si servicii Dbanzi Subventii Asistenta sciala Alte transferuri Cheltuieli de investitii Plitica de administrare fiscală Rezultatele bţinute de Agenţia Naţinală de Administrare Fiscală în anul 2018 relevă creştere semnificativă a eficienţei şi dinamicii activităţii de administrare fiscală. Astfel, veniturile bugetare ttale încasate, în sumă de ,7 mil. lei, au depăşit cu 15,1% încasările din anul I. Realizările ANAF în anul 2018 Sprijinirea cnfrmării vluntare 68

77 În periada ianuarie niembrie 2018 faţă de aceeaşi periadă a anului 2017, gradul de cnfrmare vluntară la plată a crescut cu 0,9 p.p. (de la 85,5% la 86,4%) iar gradul de cnfrmare vluntară la declarare în periada ianuarie niembrie 2018 a fst de 94,3% față de 95,5% în aceeași periadă a anului În vederea creşterii gradului de cnfrmare vluntară, în dmeniul inspecției fiscale, în periada ianuarie niembrie 2018 au fst emise un număr ttal de 14 sluţii fiscale individuale anticipate, fiind emise şi 13 decizii de respingere pentru cererile de emitere a unr sluţii fiscale individuale anticipate. Ttdată, au fst emise 3 acrduri de preț în avans unilateral. În vederea creşterii cnfrmării vluntare, în dmeniul asistenței cntribuabililr, a fst actualizată și publicată pe site Brşura privind prcedura de aplicare şi cntravenţiile care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017. Ttdată, a fst elabrat un dcument prin care utilizatrii serviciului Spațiul Privat Virtual au fst inștiințați cu privire la psibilitatea de a beneficia de esalnarea la plata a bligatiilr fiscale. Dcumentul a fst transmis către cntribuabili, prin Spațiul Privat Virtual, în luna decembrie 2018, cntribuabili care figurau înscriși în evidențele fiscale cu bligații de plată care depășeau cuantumul sumelr prevăzute de art. 184, alin. 7 din Legea nr. 207/2015 privind Cdul de prcedură fiscală, respectiv 500 lei în cazul persanelr fizice și lei în cazul persanelr juridice. Prin dcumentul transmis, cntribuabilii au fst infrmați cu privire la psibilitatea și cndițiile necesare pentru a beneficia de eșalnarea la plată a bligațiilr fiscale. De asemenea, în anul 2018 au fst rganizate întâlniri la care au luat parte aprximativ de cntribuabili. Ttdată, pe pagina de Facebk, au fst publicate 84 de pstări care cnţin anunțuri privind desfăşurarea sesiunilr de asistenţă, sesiunile efectiv desfășurate privind mdalități de îndeplinire a bligaţiilr fiscale de declarare şi de plată precum și anunțuri relevante pentru cntribuabili, impactul acestra fiind de persane. Îmbunătăţirea relaţiei cu cntribuabilii În vederea creșterii calității serviciilr destinate cntribuabililr, începând cu 1 august 2018 a fst intrdus un prtfliu cuprinzătr de standarde (cantitative) de ferire a serviciilr la sediile unitățilr fiscale în cadrul unitățilr fiscale subrdnate DGRFP Brașv, aceste standarde fiind prezente în cadrul unitățilr fiscale subrdnate DGRFP Galați și DGRFP Cluj Napca de la 1 niembrie 2016, respectiv 1 septembrie De asemenea, în 54 de unități fiscale interacţiunea cu cntribuabilii se desfăşară exclusiv prin intermediul ghişeului unic. În tate unitățile fiscale teritriale a fst implementat cnceptul de self service care presupune instalarea unui calculatr în spații dedicate pentru a fi utilizate de către cntribuabili, cu asistență din partea persnalului ANAF, în vederea educării acestra în utilizarea serviciilr la distanță. În periada aprilie niembrie 2018 s-au înregistrat, la nivel naținal, un număr de de utilizări. Activitatea de inspecţie fiscală În periada ianuarie niembrie 2018, rganele de inspecţie fiscală din ANAF au efectuat un număr de verificări (inspecţii fiscale, cntrale inpinate, cntrale încrucişate, cercetări la faţa lcului) la cntribuabili persane juridice şi fizice, din care inspecţii fiscale, urmare cărra: 69

78 au fst stabilite bligaţii fiscale de plată suplimentare (principale şi accesrii) în valare ttală de 5.581,8 mil. lei, din care 5.452,8 mil. lei reprezintă bligaţii fiscale principale; au fst aplicate amenzi în valare ttală de 9,1 mil. lei; au fst înaintate rganelr de urmărire penală un număr de sesizări, pentru un prejudiciu ttal de 1.242,3 mil. lei; au fst instituite măsuri asigurătrii în valare de 1.250,9 mil. lei; a fst diminuată pierderea fiscală cu suma de 2.832,2 mil. lei; În cadrul inspecţiilr fiscale ce au vizat verificarea dsarului preţurilr de transfer, au fst stabilite bligaţii fiscale de plată suplimentare (principale şi accesrii) în valare ttală de 136,9 mil. lei şi a fst diminuată pierderea fiscală cu suma de 217,9 mil. lei. Activitatea în dmeniul antifraudei fiscale În periada ianuarie - niembrie 2018, urmare verificării unui număr de cntribuabili, au fst stabilite/cuantificate prejudicii aferente actelr de sesizare înaintate rganelr de urmărire penală şi sancţiuni cntravenţinale (amenzi şi cnfiscări) în sumă ttală de 1.172,7 mil. lei (echivalentul a 255,0 mil. EUR). Din ttal sume stabilite, 82,8% reprezintă prejudicii aferente actelr de sesizare înaintate rganelr de urmărire penală, în timp ce sancţiunile cntravenţinale (amenzi şi cnfiscări) reprezintă 17,2%. La nivelul structurii de antifraudă fiscală au fst identificate și instrumentate, pe baza analizei de risc și în cadrul cperării interinstituținale, fenmene de fraudă fiscală cu implicații fiscale negative semnificative asupra bugetului statului. Urmare verificărilr specifice, în periada de referință, au fst înaintate rganelr de urmărire penală 310 acte de sesizare pentru un prejudiciu ttal estimat de 971,3 mil. lei (echivalentul a 211,2 mil. EUR). Valarea actelr de sesizare care înregistrează prejudicii mai mari de 1 mil. lei reprezintă 94,6% în ttal valare prejudicii stabilite prin actele de sesizare înaintate rganelr de urmărire penală în periada ianuarie - niembrie Pentru asigurarea recuperării prejudiciilr aferente cazurilr investigate, au fst instituite 237 măsuri asigurătrii în sumă de 203,9 mil. lei (echivalentul a 44,3 mil. EUR). Pe linia prevenirii evaziunii fiscale şi fraudei fiscale şi vamale au fst aplicate sancţiuni cntravenţinale în valarea ttală de 201,4 mil. lei (echivalentul a 43,8 mil. EUR), reprezentând amenzi cntravenţinale şi cnfiscări de bunuri, sume de bani în numerar şi venituri a cărr prvenienţă a fst cnsiderată ilicită. De asemenea, s-a dispus suspendarea activităţii unui număr de 588 peratri ecnmici, din care 471 în principal pentru abateri de la prevederile OUG nr. 28/1999 privind bligaţia peratrilr ecnmici de a utiliza aparate de marcat electrnice fiscale (341 suspendări pentru nedtare aparate de marcat electrnice fiscale, 130 suspendări pentru neutilizare aparate de marcat electrnice fiscale) şi 117 pentru abateri de la prevederile Legii nr. 227/2015. Activitatea în dmeniul vamal 70

79 În anul 2018, au fst depuse şi prelucrate declaraţii vamale de punere în liberă circulaţie a mărfurilr, cmparativ cu declaraţii în anul 2017, fiind stabilite drepturi de imprt şi alte taxe (inclusiv TVA amânat) în cuantum de ,6 mil. lei, cmparativ cu ,8 mil. lei în anul În dmeniul mişcărilr în regim suspensiv de accize, în anul 2018 au fst gestinate în aplicaţia EMCS-RO un număr ttal de dcumente administrative electrnice e-da ( e- DA iniţiate şi 94,096 e-da primite) cnstatându-se creştere faţă de anul 2017 când au fst înregistrate e-da ( e-da iniţiate şi e-da primite). În activitatea de supraveghere în dmeniul vamal şi al prduselr accizabile, în anul 2018 au fst cnstatate fapte cntravenţinale, sancţinate cnfrm legislaţiei în vigare cu amenzi, în cuantum de 12,3 mil. lei şi 432 fapte infracţinale pentru care au fst întcmite sesizări penale înaintate rganelr de cercetare penală. Valarea estimată a cnfiscărilr de bunuri, exceptând ţigaretele, este de 53,6 mil. lei. În activitatea de cntrl ulterir au fst derulate, în anul 2018, un număr de acţiuni de cntrl ulterir şi reverificări declaraţii vamale, suma ttală cnstatată suplimentar fiind de 76,9 mil. lei. În dmeniul cmbaterii traficului ilicit cu ţigarete şi prduse din tutun, echipele de supraveghere şi cntrl vamal de la nivel central, reginal şi lcal, au cnfiscat în anul 2018 un număr de aprx. 45,3 mil. buc. ţigarete. Întâlniri cu rganizaţii şi practicieni în dmeniul vamal Reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Vămilr au participat în Bruxelles la întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru la nivel internaţinal pe dmenii specifice, cum ar fi: legislaţie vamală generală, regimuri speciale, evaluarea în vamă a mărfurilr, vămuirea centralizată, statut vamal şi tranzit, vama electrnică,, integrarea şi armnizarea datelr, datrie vamală, tehnlgii de detecţie, criteriile de risc financiare, managementul riscurilr ş.a.. De asemenea, au participat la întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru pe următarele dmenii: EMCS, AEO, CCWP, CIS+CUSTOMS, managementul riscurilr, cmbaterea cntrabandei/fraudelr vamale. În anul 2018 au avut lc întâlniri cu mediul de afaceri în vederea identificării prblemelr cu care se cnfruntă în aplicarea prcedurilr simplificate de vămuire şi pentru a prezenta avantajele utilizării dcumentului electrnic de transprt ETD, cu valare de declaraţie de tranzit ca urmare a schimbărilr legislative. Alte subiecte de interes general, dezbătute în cadrul întâlnirilr cu marii peratri ecnmici au avut în vedere reevaluarea autrizaţiilr emise anterir datei de 1 mai 2016, garanţiile glbale şi utilizarea sistemului eurpean de Decizii Vamale. De asemenea, a fst elabrat planul naţinal de reevaluare a autrizaţiilr şi a fst demarat prcesul de reevaluare, cnfrm calendarului stabilit, pentru tate cele 9 tipuri de autrizaţii a cărr valabilitate încetează la data de 1 mai 2019, pentru a se stabili dacă scietăţile îndeplinesc nile cndiţii prevăzute în legislaţia vamală uninală. La nivel naţinal cntinuă prcesul de reevaluare pentru autrizaţiile acrdate în temeiul regulamentului (CEE) 2.913/1992 al Cnsiliului sau a Regulamentului (CEE) 2.454/1993 al Cmisiei. Rezultatul prcesului de reevaluare cnstă în revcarea autrizaţiilr acrdate în temeiul Cdului vamal cmunitar şi a dispziţiilr de aplicare ale acestuia şi, după caz, acrdarea de ni autrizaţii în cnfrmitate cu criteriile prevăzute de Cdul vamal al Uniunii. Activitatea de cntrl venituri persane fizice 71

80 În anul 2018 prgramele de îmbunătăţire a cnfrmării fiscale vluntare a persanelr fizice cu averi mari (PFAM) şi a persanelr fizice cu risc fiscal (PFRF) au avut la bază următarele biective: - cntinuarea şi dezvltarea prgramului de cnfrmare a PFAM prin derularea unr priecte specifice de îmbunătăţire a cnfrmării fiscale vluntare (cmunicare cu cntribuabilii, prgrame de ntificare privind declararea veniturilr şi cmunicare publică) şi efectuarea de verificări a situaţiei fiscale persnale pe baza analizei de risc; - cntinuarea şi dezvltarea prgramului de verificare a situaţiei fiscale persnale prin utilizarea metdelr indirecte de stabilire a veniturilr la nivel naţinal pentru tate categriile de persane fizice care prezintă risc fiscal (PFRF). Pentru atingerea acestr biective, în anul 2018, au fst întreprinse următarele acţiuni: Efectuarea verificărilr situaţiei fiscale persnale cuprinse în prgramele de activitate ale serviciilr de verificări fiscale, precum şi a verificărilr fiscale prealabile dcumentare aflate în curs În anul 2018 au fst finalizate 12 verificǎri fiscale prealabile dcumentare existente în planul de activitate la , din care în 6 cazuri s-a dispus începerea verificării situaţiei fiscale persnale, iar în 6 cazuri prcedura a încetat, nefiind îndeplinite cndiţiile pentru emiterea avizului de verificare şi începerea verificării situaţiei fiscale persnale. De asemenea, în această periadă au fst finalizate 184 acţiuni de verificare a situaţiei fiscale persnale şi inspecţii fiscale parţiale (pentru 118 dintre acestea fiind emise decizii de impunere, iar pentru 66 fiind încheiate decizii de încetare). Urmare acestr acţiuni de cntrl au fst cnstatate venituri suplimentare/nedeclarate în valare ttală de 336,3 mil. lei (20,6 mil. lei PFAM; 315,7 mil. lei PFRF). Prin deciziile de impunere emise în anul 2018 au fst stabilite creanţe fiscale în sumă ttală de 87,1 mil. lei (impzit pe venit suplimentar - 53,6 mil. lei; accesrii: 33,5 mil.lei). La data de , se aflau în curs de efectuare 284 acţiuni de verificare a situaţiei fiscale persnale şi inspecţii fiscale parţiale. În anul 2018 au fst încasate bligaţii fiscale în sumǎ de aprximativă de 19,4 mil. lei, aferente atât deciziilr de impunere emise în anul 2018, cât şi deciziilr de impunere emise anterir. Reluarea Prgramului de ntificare pentru veniturile bţinute din străinătate În luna iunie a fst finalizată lista persanelr prpuse pentru includerea în Prgramul de ntificare amiabilă. În luna iulie 2018 au fst expediate un număr de 329 ntificări către persanele fizice cu averi mari, iar în luna niembrie au fst expediate un număr de 309 rentificări, prin care se aduce la cunştinţa acestra bligaţiile fiscale pe care le au în situaţia bţinerii de venituri impzabile din străinătate. II. Obiective strategice ale ANAF pe termen scurt şi mediu prezentare selectivă Plitica de administrare fiscală în anul 2019 Acțiuni priritare Creşterea cnfrmării vluntare 72

81 Stimularea cnfrmării vluntare la declarare și la plată elabrarea unui prgram de cnfrmare şi mnitrizare a implementării acţiunilr definite; prmvarea psibilităţilr de acrdare a înlesnirilr la platăprin rganizarea de întâlniri peridice cu cntribuabilii și prin publicarea pe site a materialelr infrmative. Revizuirea prcedurilr de administrare fiscală crearea cndițiilr tehnice și prcedurale pentru plata bligațiilr fiscale prin instrumentele bancare Creșterea cnfrmării vluntare prin prevenirea erdării bazei impzabile prmvarea psibilitățilr de emitere a acrdurilr de preț în avans unilaterale/ bilaterale / multilaterale; prmvarea psibilitățilr de inițiere a prcedurii amiabile în cazul tranzactiilr ajustate urmare actelr fiscale emise de autritati fiscale din alte jurisdicții. Reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale Definirea guvernanței implementării mdelului eurpean de management al riscurilr de necnfrmare intrducerea prgramului de testare aleatrie a cnfrmării fiscale (prin cntrale fiscale); Organizarea cntrlului antifraudă, în cnfrmitate cu mdelul eurpean de management al riscurilr la necnfrmare integrarea și îmbunătăţirea analizei de risc în dmeniul fraudei fiscale; reducerea nivelului şi frecvenţei sancţiunilr aplicate pentru fapte cu pericl scial redus; îmbunătăţirea clabrării cu Ministerul Public în vederea dezvltării capacităţii de investigare şi trimitere în judecată, dezideratul fiind ca ANAF să cntribuie semnificativ în ariile legate de evaziune şi fraudă fiscală/vamală. Cmbaterea fraudelr vamale prtejarea teritriului vamal naţinal şi cmunitar prin activităţi de supraveghere şi cntrl vamal în dmeniul cmbaterii traficului ilicit; dezvltarea structurilr de echipe mbile si echipelr canine şi implementarea unui management peraţinal mai eficient; cmpletarea schemei de persnal la nivelul birurilr vamale de frntieră prin rganizarea cu celeritate a cncursurilr de recrutare pentru psturile necupate; reperaținalizarea și utilizarea la întreaga capacitate a echipamentelr de cntrl nedistructiv; eficientizarea cperării cu alte autrități de aplicare a legii din Rmânia (IGPR, IGPF, DIICOT, DGAF), inclusiv efectuarea de acțiuni de cntrl în cmun la frntiera externă UE sau în trafic; 73

82 peraținalizarea unității centrale de crdnare Cnvenția Napli II; implementarea sistemului Track&Trace - trasabilitatea prduselr din tutun (20 mai 2019). Îmbunătățirea cadrului metdlgic și prcedural necesar diminuării subdeclarării impzitelr, taxelr și cntribuțiilr dezvltarea unui prgram de pregătire mdular pentru inspecţia fiscală; dezvltarea, împreună cu MFP, a unui sistem de sluții individuale anticipate, pentru dmenii fiscale cmplexe. Îmbunătăţirea relaţiei cu cntribuabilii Creşterea calităţii serviciilr destinate cntribuabililr cntinuarea implementării unui nu cncept de servicii pentru cntribuabili; implementarea sistemului de gestinare a czilr şi a cnceptului de ghişeu unic; intrducerea unr ni servicii pentru cntribuabili (Serviciul Seminare Web; serviciul Prgramări n-line); dezvlatarea etapizată a call-center-ului; intrducerea standardului de ferire a serviciilr la sediile unitățilr fiscale în tate unitățile fiscale. îmbunătăţirea activităţii de sluţinare în termen legal a decnturilr TVA negative cu pţiune de rambursare; elabrarea unei ni prceduri pentru sluținarea decnturilr cu sume negative de TVA, cu pțiune de rambursare (DNOR), care să asigure reducerea semnificativă a DNOR-urilr ce se sluținează cu cntrl anticipat. Creșterea transparenței instituției și a rlului de prevenție efectuarea de campanii de dialg, îndrumare şi ntificare a cntribuabililr cu privire la bligaţia de declarare şi plată a bligaţiilr fiscale; publicarea de cmunicate privind nutăţile legislative din dmeniul fiscal. Reducerea csturilr de cnfrmare ale cntribuabililr diminuarea csturilr de cnfrmare prin diminuarea cmplexităţii cadrului administrativ şi încurajarea declarării electrnice; dezvltarea funcţinalităţilr Spaţiului Privat Virtual şi mediatizarea serviciului; dezvltarea serviciului Patrimven. Creşterea eficienţei clectării Reducerea arieratelr fiscale elabrarea strategiei privind recuperarea arieratelr. Maximizarea implicării ANAF în stabilirea cadrului legal în vederea eficientizării activităţii de administrare 74

83 elabrarea unui plan de cmunicare externă. Îmbunătăţirea mdalităţii de prgnzare şi raprtare a veniturilr fiscale Mdernizarea agenției dezvltarea sistemului de mnitrizare şi raprtare a prgresului lunar. Îmbunătățirea guvernanței agenției și întărirea cperării internaținale prmvarea acţiunilr pentru demararea priectelr și acțiunilr care vr duce la îndeplinirea biectivelr strategice; reducerea cstului clectării; prmvarea acţiunilr necesare întăririi cperării internaţinale şi a schimbului de infrmaţii cu alte state/structuri; întărirea acţiunilr necesare creşterii integrităţii persnalului ANAF; derularea crespunzătare a activitățilr necesare susținerii peraținale a Agenției. Îmbunătăţirea managementului resurselr umane ale agenţiei intrducerea şi menţinerea unui sistem eficient de planificare a frţei de muncă necesară asigurării alcării ptimului de angajaţi; cnslidarea pliticilr şi practicilr de frmare şi dezvltare pentru a-i ajuta pe angajaţi să îşi dezvlte cunştinţele, abilităţile şi cmpetenţele; elabrarea şi implementarea de prgrame de frmare de leadership. Mdernizarea birurilr vamale mdernizarea infrastructurii birurilr vamale de frntieră cu specific rutier; dtarea cu echipamente mderne de cntrl vamal prin alcarea fndurilr bugetare necesare și achiziținarea de: scanner-e Xray și scanner-e prtabile pentru echipele mbile, camere vide de supraveghere a traficului, tablete pentru cntralele vamale în fluxul de călătri; dtarea cu unifrme și înlcuirea echipamentelr de calcul IT; dezvltarea sistemelr IT în cnfrmitate cu Strategia Cmisiei Eurpene de implementare a Cdului Vamal Uninal. Obiective în periada Acțiuni priritare Creşterea cnfrmării vluntare Stimularea cnfrmării vluntare la declarare și la plată elabrarea unui prgram de cnfrmare şi mnitrizare a implementării acţiunilr definite; prmvarea psibilităţilr de acrdare a înlesnirilr la plată prin rganizarea de întâlniri peridice cu cntribuabilii și prin publicare pe site a materialelr infrmative. 75

84 Revizuirea prcedurilr de administrare fiscală crearea cndițiilr tehnice și prcedurale pentru plata bligațiilr fiscale prin instrumentele bancare; Îmbunătăţirea prcedurilr de înfiinţare şi ridicare a ppririlr, în scpul diminuării timpilr de prcesare a actelr de executare. Creșterea cnfrmării vluntare prin prevenirea erdării bazei impzabile prmvarea psibilitățilr de emitere a acrdurilr de preț în avans unilaterale/bilaterale/ multilaterale; prmvarea psibilitățilr de inițiere a prcedurii amiabile în cazul tranzacțiilr ajustate urmare actelr fiscale emise de autritați fiscale din alte jurisdictii; implementarea psibilității de "audit settlement" (stabilire amiabilă a deciziei finale de impunere) în vederea scăderii numărului de cntestații și dsare în instanță în vederea verificării rapartelr de inspecție fiscală si creșterii gradului de încasare a sumelr suplimentar stabilite blcate în prcedurile judiciare aflate în desfășurare; implementarea psibilității de ajustare vluntară a prețurilr de transfer în cazul erdării bazei impzabile a cntribuabililr din Rmânia în cadrul tranzacțiilr cu entitățile afiliate. Reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale Definirea guvernanței implementării mdelului eurpean de management al riscurilr de necnfrmare intrducerea prgramului de testare aleatrie a cnfrmării fiscale (prin cntrale fiscale); Dezvltarea activității de analiză a decalajului fiscal realizarea anuală a studiilr de estimare a decalajului fiscal pe dmenii de activitate. Organizarea cntrlului antifraudă, în cnfrmitate cu mdelul eurpean de management al riscurilr la necnfrmare integrarea şi îmbunătăţirea analizei de risc în dmeniul fraudei fiscale; reducerea nivelului şi frecvenţei sancţiunilr aplicate pentru fapte cu pericl scial redus; îmbunătăţirea clabrării cu Ministerul Public în vederea dezvltării capacităţii de investigare şi trimitere în judecată, dezideratul fiind ca ANAF să cntribuie semnificativ în ariile legate de evaziune şi fraudă fiscală/vamală. Cmbaterea fraudelr vamale prtejarea teritriului vamal naţinal şi cmunitar prin activităţi de supraveghere şi cntrl vamal în dmeniul cmbaterii traficului ilicit; dezvltarea structurilr de echipe mbile şi echipelr canine si implementarea unui management peraţinal mai eficient; utilizarea la întreaga capacitate a echipamentelr de cntrl nedistructiv; 76

85 eficientizarea cperării cu alte autrități de aplicare a legii din Rmânia (IGPR, IGPF, DIICOT, DGAF), inclusiv efectuarea de acțiuni de cntrl în cmun la frntiera externă UE sau în trafic. Îmbunătățirea cadrului metdlgic și prcedural necesar diminuării subdeclarării impzitelr, taxelr și cntribuțiilr dezvltarea unui prgram de pregătire mdular pentru inspecţia fiscală; dezvltarea, împreună cu MFP, a unui sistem de sluții individuale anticipate, pentru dmenii fiscale cmplexe. Îmbunătăţirea relaţiei cu cntribuabilii Creşterea calităţii serviciilr destinate cntribuabililr cntinuarea implementării unui nu cncept de servicii pentru cntribuabili; dezvltarea etapizată a call-center-ului; implementarea sistemului de gestinare a czilr şi a cnceptului de ghişeu unic; dezvltarea unr iniţiative cmune cu partenerii guvernamentali şi sciali pentru intrducerea standardelr de calitate în administraţia publică; îmbunătăţirea activităţii de sluţinare în termen legal a decnturilr TVA negative cu pţiune de rambursare; elabrarea unei ni prceduri pentru sluținarea decnturilr cu sume negative de TVA, cu pțiune de rambursare (DNOR), care să asigure reducerea semnificativă a DNOR-urilr ce se sluținează cu cntrl anticipat. Creșterea transparenței instituției și a rlului de prevenție efectuarea de campanii de dialg, îndrumare şi ntificare a cntribuabililr cu privire la bligaţia de declarare şi plată a bligaţiilr fiscale; publicarea de cmunicate privind nutăţile legislative din dmeniul fiscal. Reducerea csturilr de cnfrmare ale cntribuabililr diminuarea csturilr de cnfrmare prin diminuarea cmplexităţii cadrului administrativ şi încurajarea declarării electrnice; dezvltarea funcţinalităţilr Spaţiului Privat Virtual şi mediatizarea serviciului. Creşterea eficienţei clectării Maximizarea implicării ANAF în stabilirea cadrului legal în vederea eficientizării activităţii de administrare implementarea unui plan de cmunicare externă. Îmbunătăţirea mdalităţii de prgnzare şi raprtare a veniturilr fiscale Mdernizarea agenției dezvltarea metdlgiilr de prgnză pentru estimarea veniturilr fiscale; dezvltarea sistemului de mnitrizare şi raprtare a prgresului lunar. 77

86 Îmbunătățirea guvernanței agenției și întărirea cperării internaținale prmvarea acţiunilr pentru demararea priectelr și acțiunilr care vr duce la îndeplinirea biectivelr strategice; reducerea cstului clectării; prmvarea acţiunilr necesare întăririi cperării internaţinale şi a schimbului de infrmaţii cu alte state/structuri; întărirea acţiunilr necesare creşterii integrităţii persnalului ANAF. Îmbunătăţirea managementului resurselr umane ale agenţiei menţinerea unui sistem eficient de planificare a frţei de muncă necesară asigurării alcării ptimului de angajaţi; cnslidarea pliticilr şi practicilr de frmare şi dezvltare pentru a-i ajuta pe angajaţi să îşi dezvlte cunştinţele, abilităţile şi cmpetenţele; elabrarea şi implementarea de prgrame de frmare de leadership clabrarea cu MFP şi acrdarea suprtului de specialitate pentru dezvltarea/implementarea în cadrul Sistemului Infrmatic Integrat Vamal din Rmânia a tuturr sistemelr IT prevazute în Nul Cd Vamal al Uniunii, la termenele stabilite prin Decizia Cmisiei nr. 578/2016, de stabilire a prgramului de lucru referitr la dezvltarea şi instalarea sistemelr electrnice prevăzute în Cdul Vamal al Uniunii, cnfrm bligaţiilr asumate în calitate de Stat Membru; asigurarea activitățilr de mentenanță (repararea, punerea în funcțiune și bținerea autrizației de utilizare) pentru Unitatea Nucleară a ANAF-DGV; asigurarea activitățilr de mentenanță pentru cmpnenta de IT a SIVSF (sft&hard sisteme de mnitrizare, supraveghere, aplicații dedicate, baze de date, etc.); prtejarea teritriului vamal naținal și cmunitar prin activități de supraveghere și cntrl vamal în dmeniul cmbaterii traficului ilicit. Mdernizarea birurilr vamale mdernizarea infrastructurii birurilr vamale de frntieră cu specific rutier; dtarea cu echipamente mderne de cntrl vamal prin alcarea fndurilr bugetare necesare și achiziținarea de: scanner-e Xray și scanner-e prtabile pentru echipele mbile, camere vide de supraveghere a traficului, tablete pentru cntralele vamale în fluxul de călătri; dtarea cu unifrme și înlcuirea echipamentelr de calcul IT; dezvltarea sistemelr IT în cnfrmitate cu Strategia Cmisiei Eurpene de implementare a Cdului Vamal Uninal. 78

87 Capitlul 5 Plitici finanńate prin priectul de buget în anul Finanţarea unitățilr administrativ-teritriale Bugetul general centralizat al unităţilr administrativ-teritriale (BGCUAT), estimat pe anul 2019, este rezultat din cumularea veniturilr şi cheltuielilr bugetelr lcale ale cmunelr, raşelr, municipiilr, sectarelr municipiului Bucureşti, judeţelr şi municipiului Bucureşti, bugetelr instituţiilr publice finanţate din venituri prprii şi subvenţii din bugetele lcale sau integral din venituri prprii, bugetului împrumuturilr externe şi interne şi a bugetului fndurilr externe nerambursabile şi reflectă dimensiunea efrtului financiar public al unităţilr administrativteritriale pe anul Veniturile bugetului general centralizat al unităţilr administrativ-teritriale, pe anul 2019, se estimează la ,2 miliane lei, reprezentând 7,5% din prdusul intern brut, iar în cadrul acestra, veniturile ttale ale bugetelr lcale se estimează la ,3 miliane lei, reprezentând 5,6% din prdusul intern brut, în timp ce veniturile celrlalte bugete de la nivelul autrităţilr administraţiei publice lcale reprezintă 1,9% din prdusul intern brut. Venituri prprii Impzitul pe venit Sume defalcate din TVA la nivelul judeţelr Veniturile prprii ale bugetelr lcale (frmate din impzite, taxe, cntribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) estimate la ,3 miliane lei, reprezintă 20,7% din ttalul veniturilr bugetelr lcale, în creștere cu 1,1 p.p. faţă de nivelul estimatului anului În anul 2019, prin dergare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice lcale, cu mdificările și cmpletările ulteriare, impzitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritriale rămâne integral în județul pe raza căruia a fst încasat și se repartizează pe unități administrativ-teritriale ptrivit legii bugetului de stat. Regula se aplică și pentru municipiul București. Nivelul impzitului pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 este de ,9 mil.lei 499,8 miliane lei, destinate: a) finanțării cheltuielilr determinate de implementarea Prgramului pentru şcli al Rmâniei, în periada ianuarie-iunie a anului şclar , ptrivit prevederilr Htărârii Guvernului nr.533/2018 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Prgramului pentru șcli al Rmâniei în periada pentru 79

88 anul șclar , precum și mdificarea și cmpletarea Htărârii Guvrnului nr.640/2017 pentru aprbarea Prgramului pentru şcli al Rmâniei în periada şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şclar ; b) finanțării drepturilr cpiilr cu cerințe educaținale speciale care frecventează învățământul special, ptrivit prevederilr Htărârii Guvernului nr.564/2017 privind mdalitatea de acrdare a drepturilr cpiilr cu cerințe educaținale speciale șclarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, în cnfrmitate cu prevederile anexei nr.1, lit. A la Htărârea Guvernului nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelr minime de cheltuieli aferente drepturilr prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind prtecția și prmvarea drepturilr cpilului; c) finanțării cheltuielilr cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unitățilr de învățământ special și centrelr județene de resurse și asistență educaținală din învățământul special; d) finanțării instituțiilr de cultură descentralizate începând cu anul 2002; e) finanțării serviciilr publice cmunitare de evidență a persanelr de sub autritatea cnsiliilr județene; f) finanțării cheltuielilr de funcținare ale căminelr pentru persane vârstnice de la nivelul județelr, ptrivit prevederilr art.18, alin.(5), lit. c) din Legea nr.17/2000 privind asistența scială a persanelr vârstnice, republicată, cu mdificările și cmpletările ulteriare; g) finanțării drepturilr stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșclar a cpiilr prvenind din familii defavrizate, cu mdificările ulteriare. Sume defalcate din TVA la nivelul cmunelr, raşelr şi municipiilr 1.640,1 miliane lei destinate: a) finanțării de bază a unitățilr de învățământ preuniversitar de stat pentru categriile de cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) lit.b)-d) din Legea educației naținale nr. 1/2011, cu mdificările și cmpletările ulteriare; b) finanțării ajutrului pentru încălzirea lcuinței cu lemne, cărbuni și cmbustibili petrlieri, pentru beneficiarii de ajutr scial; c) finanțării serviciilr publice cmunitare de evidență a persanelr de sub autritatea cnsiliilr lcale ale cmunelr, rașelr, municipiilr, sectarelr și Cnsiliului General al Municipiului București; d) finanțării cheltuielilr creșelr; e) finanțării cheltuielilr descentralizate la nivelul sectarelr și 80

89 municipiului București, respectiv pentru: cheltuielile determinate de implementarea Prgramului pentru şcli al Rmâniei, în periada ianuarie-iunie a anului şclar , ptrivit prevederilr Htărârii Guvernului nr.533/2018, cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unitățilr de învățământ special și centrele de resurse și asistență educaținală, instituțiile de cultură descentralizate începând cu anul 2002; f) finanțării drepturilr stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșclar a cpiilr prvenind din familii defavrizate, cu mdificările ulteriare; g) finanțării drepturilr cpiilr cu cerințe educaținale speciale integrați în învățământul de masă, ptrivit prevederilr Htărârii Guvernului nr.564/2017, în cnfrmitate cu prevederile lit. A din anexa la Htărârea Guvernului nr. 904/2014; h) finanțării cheltuielilr de funcținare ale căminelr pentru persane vârstnice de la nivelul cmunelr, rașelr, municipiilr, sectarelr municipiului București și municipiului București, ptrivit prevederilr art.18 alin.(5) lit. c) din Legea nr.17/2000, republicată, cu mdificările și cmpletările ulteriare; i) finanțării cheltuielilr privind acrdarea unui suprt alimentar, ptrivit Ordnanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018 privind aprbarea Prgramului-pilt de acrdare a unui suprt alimentar pentru preșclarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat; Finanţarea drumurilr judeţene şi cmunale 300,0 miliane lei. Repartizarea sumelr pe județe s-a făcut după criteriile prpuse de Ministerul Dezvltării Reginale și Administrației Publice astfel: 50% din sumă se repartizează în md egal tuturr județelr, 15% din sumă direct prprținal cu lungimea drumurilr, 35% din sumă invers prprținal cu capacitatea financiară a județelr. Repartizarea sumelr pe unități administrativ-teritriale se face în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilr, prin htărâre, de către cnsiliul județean, după cnsultarea primarilr. Echilibrarea bugetelr lcale ,0 miliane lei repartizate pe unități/subdiviziuni administrativteritriale prin dergare de la prevederile art.32 și art.33 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice lcale, cu mdificările și cmpletările ulteriare. Finanțarea 81

90 învățământului particular și cel cnfesinal, acreditate Subvenţii de la bugetul de stat 178,6 miliane lei, repartizate pe județe ptrivit prpunerilr Ministerului Educației Naținale, în baza standardelr de cst ,4 miliane lei, din care, în principal, pentru: finanţarea drepturilr acrdate persanelr cu handicap (94,0 miliane lei); acrdarea ajutrului pentru încălzirea lcuinţei cu lemne, cărbuni, cmbustibili petrlieri (50,0 miliane lei); finanţarea investiţiilr derulate ptrivit Prgramului Naţinal de Dezvltare Lcală, aprbat prin Ordnanţa de urgenţă a Guvernului 28/2013 (2.500 miliane lei) susţinerea derulării priectelr finanţate din fnduri nerambursabile (FEN) pstaderare (709,0 miliane lei) implementate la nivelul unităţilr administrativ-teritriale finanțarea investițiilr în sanătate (714,5 miliane lei). 5.2 InvestiŃiile publice semnificative priritizate În vederea îmbunătățirii managementului investițiilr publice, în cursul anului 2018 au fst cmpletate și mdificate Nrmele metdlgice privind priritizarea priectelr de investiții publice (H.G. nr.225/2014) prin Htărârea Guvernului nr. 363 (publicată în M.O. nr. 460/ ). Nile reglementări vr asigura aplicarea unifrmă şi cerentă de către tate părţile implicate, respectiv rdnatrii principali de credite şi Ministerul Finanţelr Publice, a prevederilr legale în vigare referitare la evaluarea și priritizarea investițiilr publice semnificative. Cnfrm prevederilr O.U.G. nr. 88/2013 și ale Nrmelr metdlgice privind priritizarea priectelr de investiții publice, aprbate prin H.G. nr. 225/2014, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, în periada aprilie - septembrie 2018, la nivelul rdnatrilr principali de credite și al Ministerului Finanțelr Publice, s-a derulat prcesul de evaluare a priectelr de investiții publice semnificative, în scpul elabrării și prezentării de către Ministerul Finanțelr Publice, spre aprbare Guvernului, a listei priectelr de investiții publice semnificative priritizate. Urmare analizării infrmațiilr transmise de către cei 10 rdnatri principali de credite, Ministerul Finanțelr Publice a întcmit și înaintat spre aprbare Guvernului, memrandumul cnținând rezultatele priritizării, acesta fiind aprbat în ședința din data de 11 ctmbrie La elabrarea priectului de buget pe anul 2019, rdnatrii principali de credite vr respecta rezultatele priritizării în prcesul de repartizare a resurselr bugetare pentru priectele de investiţii publice semnificative, ptrivit prevederilr art. 45 alin. (4) din OUG nr.88/2013. În cadrul prcesului de priritizare, 10 rdnatri principali de credite au prezentat infrmații cu privire la 136 de priecte de investiții publice semnificative, cu valare actualizată ttală de mii lei și un rest de finanțat în vederea finalizării de mii lei. Cea mai mare pndere în acest prtfliu deține Ministerul Transprturilr, care administrează 114 priecte de investiții publice semnificative, cu valare actualizată ttală de mii lei, urmat de 82

91 Ministerul Apelr și Pădurilr cu 9 priecte de investiții publice semnificative, cu valare actualizată ttală de mii lei. La plul pus se situează Ministerul Ecnmiei, Ministerul Cercetării și Invării, Serviciul de Prtecție și Pază, Ministerul Cmunicațiilr și Scietății Infrmaținale și Ministerul Apărării Naținale, care administrează fiecare câte un priect de investiții publice semnificativ, așa cum este prezentat în tabelul de mai js: Ordnatrul principal de credite Număr de priecte evaluate în prcesul de priritizare Ministerul Transprturilr 114 Ministerul Sănătăţii 2 Ministerul Justiţiei 2 Ministerul Dezvltării Reginale și Administraţiei Publice 4 Ministerul Apelr și Pădurilr 9 Ministerul Ecnmiei 1 Ministerul Cercetării și Invării 1 Serviciul de Prtecţie şi Pază 1 Ministerul Cmunicațiilr și Scietății Infrmaținale 1 Ministerul Apărării Naţinale 1 Ttal: Distribuția cheltuielilr reprezentând valarea actualizată ttală a priectelr pe rdnatrii principali de credite: s-a cnstatat că cea mai ridicată pndere a cheltuielilr revine Ministerului Transprtului (95,50%), urmat de Ministerul Apelr și Pădurilr (2,14 %). Celelalte ministere dețin pndere de sub 1% (Figura 1). Figura 1 83

92 - Distribuția restului de finanțare până la finalizarea priectelr de investiții pe rdnatrii de credite: din datele prezentate în Figura 2 rezultă că cea mai mare pndere revine Ministerului Transprturilr (95,88%), urmat de Ministerul Apelr și Pădurilr (2,40%). Celelalte ministere dețin pndere de sub 1%. Figura 2 Referitr la stadiul de implementare al celr 136 de priecte de investiții publice semnificative transmise de rdnatrii principali de credite în cadrul prcesului de priritizare, se cnstată că: Stadiul implementării Număr de priecte 84

93 Stadiu fizic de 0% 35 Priecte în curs de implementare 60 Priecte cu stadiu fizic de execuție de 100% 41 În cadrul prcesului de priritizare a priectelr de investiții publice semnificative a fst luată în cnsiderare, ca și criteriu de evaluare, și valarea ecnmică netă actualizată a priectelr (VENA). Acest indicatr al eficienței ecnmice a priectului de investiții a fst furnizat de rdnatrii principali de credite pentru un număr de 98 de priecte din ttalul de 136 de priecte de investiții publice semnificative evaluate. Din analizele efectuate, s-a cnstatat că cea mai ridicată medie a valrii ecnmice nete actualizate a priectelr de investiții se înregistrează în sectrul sănătate 375,3 miliane eur, în sectrul transprturi 352,1 miliane eur, în sectrul ape şi păduri 124,9 miliane de eur și în sectrul cercetării şi invării - 117,1 miliane eur, media valrii ecnmice nete actualizate a priectelr aferente celrlalte sectare situându-se sub 100 miliane eur. La nivelul celr 98 de priecte, media acestui indicatr (VENA) este de 322 miliane eur. Dintre cele 98 de priecte, 23 de priecte au eficiență ecnmică peste media aferentă, ele reprezentând sectarele transprturi, ape şi păduri şi sănătate. Prezentăm mai js un sumar al analizei efectuate cu privire la acest indicatr la nivel de rdnatr principal de credite. Nr. crt. Ordnatrul principal de credite Număr de priecte de investiții pentru care s-a furnizat VENA Valarea medie a VENA (mil. eur) 1 Ministerul Transprturilr ,1 2 Ministerul Sănătăţii 2 375,3 3 Ministerul Justiţiei 0-4 Ministerul Dezvltării Reginale şi Administraţiei Publice 3 19,8 5 Ministerul Apelr și Pădurilr 5 124,9 6 Ministerul Ecnmiei 0-7 Ministerul Cercetării şi Invării 1 117,1 8 Serviciul de Prtecţie şi Pază 1 38,8 9 Ministerul Cmunicațiilr și Scietăţii Infrmaținale 1 36,2 10 Ministerul Apărării Naţinale 0 - Ttal/Medie Dintre priectele de investiții publice semnificative din dmeniul transprturilr se remarcă 8 priecte din sub-sectarele transprt ferviar, metru și rutier, cu valare ecnmică netă actualizată de peste 1 miliard de eur pe priect. În limita inferiară a clasamentului, cu valare ecnmică netă actualizată situată sub 5 miliane de eur se află 6 priecte, din sectarele transprturi (4) și ape şi păduri (2). 85

94 Ntă: infrmațiile pe baza cărra au fst elabrate sintezele de mai sus au fst cmunicate de către rdnatrii principali de credite în cadrul prcesului de priritizare. Investiții realizate în parteneriat public-privat în Rmânia Cadrul legal actual Guvernul actual a schimbat prfund cadrul actual legal pentru PPP, pentru a simplifica şi eficientiza prcesul de atribuire şi realizare a priectelr de investiţii în PPP prin adptarea Ordnanţei de urgenţă nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat, lege care nu are nrme de aplicare. Principalele prevederi ale Ordnanţei de urgentă nr.39/2018 sunt: Parteneriatul public-privat are ca biect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unr bunuri care vr aparţine patrimniului partenerului public şi/sau perarea unui serviciu public. Finanţarea pentru investiţii, care este realizată în cadrul cntractelr de parteneriat public-privat, pate fi asigurată, după cum urmează: - Integral, din resurse financiare furnizate de către partenerul privat; - Din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. Pnderea cntribuţiei partenerului public la finanţarea investiţiilr din cadrul unui cntract PPP nu trebuie să depăşească 25% din ttalul investiţiei, inclusiv din fnduri eurpene. Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următarele elemente principale: - cperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui priect public; - durata relativ lungă de derulare a raprturilr cntractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui prfit reznabil; - finanţarea priectului, în principal din fnduri private şi, după caz, prin punerea în cmun a fndurilr private cu fnduri publice; - distribuirea riscurilr între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi cntractante de a evalua, gestina şi cntrla un anumit risc. În scpul încheierii şi iniţierii realizării bligaţiilr din cadrul cntractului PPP este necesar să se parcurgă următarele etape: - realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public; - aprbarea de către Guvern a studiului de fundamentare pantru priectele din administraţia centrală sau, dupa caz, de către autrităţile cmpetente pentru priectele din administraţia publică lcală; - prcedura de atribuire a cntractului PPP; 86

95 - aprbarea de către guvern a cntractului PPP, rezultat după finalizarea negcierilr iniţiate de părţi, în cazul priectelr din administraţia centrală sau, după caz, de autrităţile cmpetente pentru priectele din administraţia publică lcală; - semnarea cntractelr PPP. Cnfrm OUG nr.39/2018, instituţia care se cupă de pregătirea şi atribuirea priectelr strategice de PPP este Cmisia Natinală de Strategie şi Prgnză. Cnfrm Ordnanţei de urgenţă nr. 28/2018, Cmisia Naţinală de Strategie şi Prgnză este unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru priectele strategice de investiţii realizate între sectrul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi. Priecte strategice de investiţii în PPP prgramate să fie lansate: Prin Htărârea de guvern nr. 357/2018 s-a stabilit ca Cmisia Naţinală de Strategie şi Prgnză să pregătească şi să atribuie, în numele partenerilr publici care urmează să le implementeze, următarele priecte: Autstrada Plieşti-Braşv; Autstrada Bucureşti - Craiva - Calafat - Drbeta-Turnu Severin - Lugj; Autstrada Târgu-Neamţ - Iaşi; Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în dmeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet cmpus din spitale CFR; Cmplexul Medical "Carl Davila - Universitary Medical City". Prin Htărârea de guvern nr. 643/2018 a fst cmpletată Lista priectelr strategice de investiţii cu următarele priecte: Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiva/Sfia-Timişara/Belgrad-Cluj/Budapesta; Extinderea reţelei de metru prin realizarea magistralei M7; Cnstruirea aerprtului Bucureşti Sud; Mlurile nr. 3 şi 4 din Prtul Cnstanţa Sud; Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan; Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie; Cmplexul hidrtehnic Turnu Măgurele-Nicple pe fluviul Dunărea; Centrala hidrelectrică cu acumulare prin pmpaj Tarniţa-Lăpuşteşti; Cnstrucţia unei fabrici de mijlace de transprt electrice; Cnstrucţia unui sistem de resrturi de lux la Marea Neagră - New Cstineşti; Un nu cmplex turistic pentru ski în masivul Făgăraş; Cnstruirea şi perarea unei bănci naţinale de sânge, plasmă umană şi celule stem; Clinica multifuncţinală «Dr. Calistrat Grzvici»; Spitalul reginal Timişara; Spitalul reginal Brăila-Galaţi; 87

96 Spitalul reginal Târgu-Mureş. Stadiul atribuirii cntractelr în parteneriat public-privat Până în prezent nu s-a încheiat nici un cntract în parteneriat public-privat în cndiţiile nii legislaţii. Atribuirea de cntracte în parteneriat public-privat de către Cmisia Naţinală de Strategie şi Prgnză, în numele partenerilr publici se află în diverse etape de pregătire, respectiv: Pentru Autstrada Plieşti-Braşv, prin HG nr.667/2018 s-a aprbat Studiul de fundamentare. Dcumentaţia de atribuire a cntractului de parteneriat public-privat a fst publicată în SICAP şi în Jurnalul Eurpean al Achiziţiilr Publice. Prcedura aleasă de licitaţie a partenerilr privaţi pentru scietatea de priect care va realiza şi pera această autstradă este negciere cmpetitivă. Autstrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează şi cnectează areale cu densitate a ppulaţiei peste media la nivel naţinal, dar şi cu unităţi ecnmice imprtante. De asemenea, se tranzitează arie turistică imprtantă, cum este Valea Prahvei, arie care generează fluxuri rutiere de destinaţie sau de tranzit imprtante, tt timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în periada sărbătrilr şi a vacanţelr. Se prevede ca autstrada să se realizeze în maxim patru ani, inclusiv faza de priectare. Cstul investiţiei este de 1,36 miliarde eur. Realizarea biectivului de investiţii în parteneriat public privat presupune darea în explatare şi întreţinere către partenerul privat pentru periadă de 20 ani. Priectul prevede perarea întregului trnsn de autstradă, de la Bucureşti la Braşv, ceea ce înseamnă perarea încă din primul an a prţiunii dintre Bucureşti şi Plieşti, care este deja în funcţiune. Dacă execuţia se devansează cu un an se va acrda bnificaţie de 100 miliane eur, iar rice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea prfitabilităţii pe întreaga durată de execuţie şi perare, statul va efectua plăţi anuale de circa 55 miliane eur. Priectul de parteneriat public-privat privind autstrada "PLOIEŞTI-BRAŞOV" a fst farte bine receptat de investitrii străini. La această licitaţie s-au înscris 5 candidaţi, reprezentând ascieri ale celr mai reprezentative firme internaţinale. Practic sunt 10 investitri din China, Turcia, Spania şi Austria, mulţi din aceştia reprezentând unele din cele mai imprtante scietăţi de cnstrucţii, respectiv : Ascierea STRABAG-IC ICTAS (Lider de asciere STRABAG AG) Ascierea China Cmmunicatins Cnstructin Cmpany LTD(CCCC) - MAKYOL (Lider de asciere CCCC) SINOHYDRO CORPORATION LIMITED(fertant)- POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD(terţ sustinătr) ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S (fertant) - SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG (subcntractant) Ascierea ACCIONA CONCESIONES S.L - FCC CONSTRUCCION S.A.- avand ca subcntractant ACCIONA CONSTRUCCION SA (Lider de asciere ACCIONA CONCESIONES SL) 88

97 Prcedura de atribuire se află în derulare, în stadiul de evaluare privind calificarea şi selecţia candidaţilr, urmând ca ulterir încheierii acestei etape, investitrii selectaţi să fie invitaţi să depună fertele pe baza cărra se va desfăşura negcierea cntractului de parteneriat public-privat. Pentru Clinica multifuncţinală «Dr. Calistrat Grzvici», prin H.G. nr.920/2018 s-a aprbat Studiul de fundamentare. Dcumentaţia de atribuire a cntractului de parteneriat public-privat va fi publicată în luna decembrie a.c. în SICAP şi în Jurnalul Eurpean al Achiziţiilr Publice. Prcedura aleasă de licitaţie a partenerilr privaţi pentru scietatea de priect care va realiza şi pera această investiție este negciere cmpetitivă. Studiul de fundamentare a fst întcmit de către Cmisia Naţinală de Strategie şi Prgnză în clabrare cu specialişti independenţi, în cnfrmitate cu prevederile OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. Acesta este primul priect în parteneriat public-privat demarat în Rmânia, în dmeniul sănătăţii, unul din dmeniile priritare ale Guvernului. Clinica "Dr. Calistrat Grzvici" este situată pe terenul ferit de Institutul Naținal de Bli Infecţiase "Prf. Dr. Matei Balș " din București, care va avea şi calitatea de partener public în acest priect şi care va avea astfel respnsabilitatea ca acest priect de investiţii să se realizeze la standarde înalte de calitate. Periada de priectare şi execuţie este de maxim 2 ani şi jumătate, iar periada de perare de către investitrul privat este de 15 ani. Csturile ttale estimate aferente realizării investiţiei se ridică la aprximativ 650 miliane lei, respectiv 140 miliane eur. Acestea vr fi acperite prin cntravalarea prestaţiilr medicale ferite şi prin plăţi de dispnibilitate de la stat în valare de circa 2,5 miliane eur anual. În studiul de fundamentare se prevăd bnificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru întârziere. Clinica va avea 636 paturi, multiple cabinete de cnsultaţie şi săli de peraţie, labratare de cercetare, săli de învăţământ etc., precum şi cele mai mderne dtări în scpul asigurării unui act medical de înaltă calitate. Clinica multifuncţinală va asigura asistenţă medicală de specialitate în dmeniul blilr infecţiase, neurchirurgiei, cardilgiei, având centru de raditerapie, săli de peraţie, dtări pentru cazuri de urgenţă, inclusiv heliprt. Autstrada Târgu-Neamţ - Iaşi, un alt priect majr de investiţie în parteneriat public-privat a intrat în etapa finală de lucru. Studiul de fundamentare pentru autstrada "TÂRGU NEAMŢ - IAŞI" este finalizat şi se află în prcedura de transparenţă decizinală pe site-ul Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză. Valarea ttală a investiţiei este de aprximativ 1,2 miliarde eur. Periada de priectare şi realizare a autstrăzii este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui 89

98 prfit reznabil pentru partenerul privat, se pate realiza prin încheierea unui cntract de parteneriat public privat pe periadă de 30 ani, care include periada de priectare şi realizare. Mdalitatea de recuperare a investiţiei este reprezentată de: participarea partenerului public cu ctă de maxim 25% din valarea ttală a investiţiei; primă pentru realizarea în avans a cnstrucţiei în valare de 80 miliane eur pentru un an; intrducerea de taxe pentru utilizarea autstrăzii; intrducerea de taxe pentru utilizarea spaţiilr de servicii; plăţi anuale de dispnibilitate în valare de 61 miliane eur în situaţia nerealizării traficului scntat. Pentru Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie studiul de fundamentare este finalizat şi se află în prcedura de transparenţă decizinală pe site-ul Cmisiei Naţinale de Strategie şi Prgnză. Prin amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, municipiul Bucureşti se va racrda la principala arteră de navigaţie transeurpeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale, accesul direct la prtul maritim Cnstanţa, iar prin canalul Rhin Main Dunăre accesul la reţeaua eurpeană de căi navigabile. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui prfit reznabil pentru partenerul privat, se pate realiza prin încheierea unui cntract de parteneriat public privat pe periadă de 25 ani, inclusiv cu periada de priectare şi realizare. Pentru Cnstruirea şi perarea unei bănci naţinale de sânge, plasmă umană şi celule stem studiul de fundamentare a fst finalizat prin achiziţie publică şi este pregătit pentru a intra în prcedura de transparenţă decizinală. Realizarea priectului cnstruirea şi perarea unei bănci naţinale de sânge, plasmă umană şi celule stem va asigura independenţa strategică a Rmâniei în privinţa prduselr din sânge şi plasmă umană. Prin înfiinţarea unei bănci naținale de sânge, plasmă umană şi celule stem, se va clecta şi prelucra plasma clectată de la dnatrii rmâni şi astfel, se vr asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi se va garanta accesul pacienţilr rmâni la terapiile ptrivite. În acest fel, se va bţine şi reducere semnificativă a csturilr suprtate de CNAS pentru decntarea unr tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate. Ttdată, implementarea priectului va cnduce în final la dezvltarea unr capacităţi de clectare, prcesare şi depzitare a unr cantităţi anuale de minimum 500 mii litri sânge şi de 200 mii litri plasmă. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui prfit reznabil pentru partenerul privat, se pate realiza prin încheierea unui cntract de parteneriat public privat pe periadă de 25 ani, inclusiv cu periada de priectare şi realizare. 90

99 6. Datria publică 30, finanțarea deficitului bugetar și acrdarea de garanții Datria guvernamentală (cnfrm metdlgiei UE) Datria guvernamentală, cnfrm metdlgiei UE, s-a situat la sfârşitul anului 2017 la un nivel de 35,2% din PIB, net inferir plafnului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din datria guvernamentală, la sfârşitul anului 2017, datria internă a reprezentat 18,1% din PIB, iar datria externă a fst de 17,1% din PIB. La sfârşitul lunii ctmbrie 2018, datria guvernamentală a reprezentat 35,6 % din PIB 31, din care datria internă a reprezentat 18,7 % din PIB, iar datria externă a fst de 16,9 % din PIB. Nivelul estimat al datriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2018 este de 34,5 % din PIB, iar pe termen mediu ( ) se va situa sub 40,0% din PIB, în timp ce nivelul datriei guvernamentale nete (reprezentând datria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) 32 este estimat la 26,3 % pentru sfârşitul anului 2018, iar pe termen mediu nu va depăşi 28,0% din PIB. La prgnza nivelului datriei guvernamentale în PIB s-a avut în vedere și datria cntractată în nume prpriu de cmpaniile reclasificate în sectrul administrație publică la sfârșitul lunii septembrie a.c. de 0,1% în PIB, nivel care a fst extraplat pe întreaga periadă de analiză. Datria guvernamentală cnfrm metdlgiei UE (%PIB) Sursa : MFP Perspectiva de creştere mderată a datriei guvernamentale pe termen mediu şi de menţinere la un nivel relativ stabil și sustenabil se datrează creşterii ecnmice şi unr deficite bugetare calculate cnfrm metdlgiei UE de până la 3,0 % din PIB, în periada Finanţarea deficitului bugetar În anul 2018, în vederea îndeplinirii biectivului de dezvltare a pietei titlurilr de stat, finanțarea deficitului bugetar s-a realizat în principal din surse interne prin emisiuni de titluri de stat și în cmpletare din surse externe. 30 Datria guvernamentală brută calculată cnfrm metdlgiei UE, SEC Cnfrm metdlgiei UE, pnderea datriei in PIB s-a calculat luându-se în cnsiderare suma PIB-urilr în ultimele 4 trimestre (PIB actualizat cnfrm cmunicat INS din 7 decembrie 2018) 32 Activele financiare se refera la urmatarele instrumente : AF1 aur şi DST, AF2 depzite şi numerar, AF3- titluri de valare, altele decât acțiuni, AF5 acțiuni şi alte participații la capital, daca sunt ctate la bursă, inclusiv acțiunile fndurilr mutuale, cnfrm metdlgiei pentru Prgramul de Cnvergenta (Aprilie 2018). Pentru calculul indicatrului s-a utilizat valarea activelr financiare lichide de la sfârșitul anului