ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ANCHETA STRUCTURALĂ ÎN ÎNTREPRINDERI AS 2018 GHID METODOLOGIC - Bucureşti

Transcriere

1 ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ANCHETA STRUCTURALĂ ÎN ÎNTREPRINDERI AS 2018 GHID METODOLOGIC - Bucureşti

2 AS / 2

3 CUPRINS Pag. PARTEA I-a - PREZENTAREA GENERALĂ A ANCHETEI Obiectivele anchetei Sfera de cuprindere Nmenclatrul anchetei 3.1 Determinarea mulţimii întreprinderilr crespunzătare sferei de cuprindere 3.2 Cnstruirea bazei de sndaj 3.3 Planul de sndaj 3.4 Cnstruirea nmenclatrului 3.5. Evaluarea eşantinului Periada de referinţă Periada de înregistrare Prezentarea chestinarelr, definirea indicatrilr şi precizări de cmpletare 6.1 Chestinar general (AS-CG) 6.2 Chestinar simplificat (AS-CS) PARTEA a II-a - ORGANIZAREA ANCHETEI ŞI PRELUCRAREA DATELOR Persnalul anchetei Atribuţiile persnalului 2.1 Atribuţiile Crdnatrilr lcali 2.2 Atribuţiile Statisticienilr 2.3 Dcumente primite-predate de Statisticieni 2.4 Verificări suplimentare Anexa AS / 3

4 AS / 4

5 PARTEA a I-a - PREZENTAREA GENERALĂ A ANCHETEI 1. OBIECTIVELE ANCHETEI Ancheta structurală în întreprinderi cnstituie un instrument principal pentru cercetarea statistică a activităţii acestra, prpunându-şi următarele biective: să fere infrmaţii pentru caracterizarea sistemului prductiv şi cmercial al întreprinderilr, pe sectare de activităţi, precum şi pentru crelarea indicatrilr bservaţi atât la nivelul activităţilr şi al sectarelr ecnmice, cât şi la nivelul ecnmiei naţinale şi fundamentarea pliticilr sectriale şi naţinale; să cnstituie sursa principală de date pentru elabrarea Cnturilr Naţinale şi pentru realizarea de studii privind sectarele investigate ferind imagine cmpletă a structurii ecnmiei naţinale pe activităţi şi în prfil teritrial; să asigure infrmaţiile necesare pentru actualizarea Registrului statistic al întreprinderilr (REGIS), permiţând astfel cnstituirea unei baze de sndaj ce va putea fi utilizată la dezvltarea unr anchete specializate pe dmenii de activitate. 2. SFERA DE CUPRINDERE Sfera de cuprindere a anchetei structurale crespunde principalului ei biectiv - acela de a acperi ansamblul sistemului prductiv şi cmercial al întreprinderilr (regii autnme, scietăţi şi cmpanii naţinale şi scietăţi cmerciale) din ecnmia naţinală pe principalele activităţi care se desfăşară în cadrul acestra. Unitatea de înregistrare statistică este întreprinderea. Prin intermediul anchetelr se vr clecta şi unele infrmaţii referitare la unităţile lcale (subunităţile) care aparţin întreprinderilr, infrmaţii care servesc analizelr în prfil teritrial. Întreprinderea reprezintă cea mai mică grupare de unităţi legale care se cnstituie ca unitate rganizaţinală de prducţie de bunuri sau servicii şi care beneficiază de autnmie de decizie, prepnderent pentru asigurarea resurselr sale curente. O întreprindere exercită una sau mai multe activităţi ecnmice în una sau mai multe lcaţii. Unitatea lcală este întreprindere sau parte a acesteia (exemplu: atelier, fabrică, depzit, biru, mină sau staţie etc.) situată la andresă identificabilă. În acest lc se desfăşară activitate ecnmică pentru care în afara unr cazuri excepţinale lucrează una sau mai multe persane (cu nrmă întreagă sau parţială) pentru aceeaşi întreprindere. O unitate de activitate mgenă (KAU) grupează tate părţile unei întreprinderi ce cntribuie la realizarea unei anume activităţi (nivel de clasă cnfrm CAEN Rev.2). Aceasă activitate se pate regăsi în una sau mai multe subdiviziuni peraţinale ale întreprinderii. Sistemul infrmaţinal al întreprinderii trebuie să fie capabil de a indica sau calcula pentru fiecare KAU cel puţin valarea prducţiei, cnsumul intermediar, cheltuiala cu persnalul, excedentul brut, frţa de muncă şi frmarea brută a capitalului fix. Ansamblul unitar şi ierarhizat al categriilr de activităţi utilizat la determinarea sferei de cuprindere a anchetei structurale îl cnstituie Clasificarea Activităţilr din Ecnmia Naţinală (CAEN Rev.2), aprbată prin H.G. nr. 656 din 6 ctmbrie 1997, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, Ordinul Preşedintelui INS nr. 337/ Ptrivit Art. 3 al acestei htărâri guvernamentale CAEN Rev.2 se aplică în tate dmeniile de activitate ecnmică şi scială şi este bligatrie pentru tate rganele administraţiei publice centrale şi lcale, unităţi bugetare, agenţi ecnmici indiferent de frma de prprietate, rganizaţii sindicale, prfesinale şi plitice, fundaţii, asciaţii şi alte persane fizice şi juridice, la cmpletarea dcumentelr ficiale ri de câte ri se cere precizarea activităţii. CAEN Rev.2 se flseşte pentru cdificarea activităţii întreprinderilr, ferind psibilitatea grupării acestra în funcţie de activitatea lr. Clasificarea activităţilr crespunde rganizării fluxurilr materiale şi financiare din ecnmie, facilitând astfel prelucrarea şi integrarea datelr în sistemul mdelelr de analize şi previziuni macrecnmice utilizate pe plan naţinal şi internaţinal de tipul tabelului intrări - ieşiri în sistemul Cnturilr Naţinale. Principiul general al determinării sferei de cuprindere a anchetei îl cnstituie activitatea principală exercitată. Prin activităţi se înţelege, în general, ansamblul de acţiuni fizice, intelectuale, mrale, etc. în vederea bţinerii unui anumit rezultat. În practică, cea mai mare parte a întreprinderilr desfăşară în md frecvent mai multe activităţi, astfel se pt distinge: activitatea principală, activităţi secundare şi activităţi auxiliare. Activitatea principală este stabilită în funcţie de prdusele sau serviciile a cărr realizare implică cele mai mari părţi ale resurselr umane sau care aduc cele mai mari venituri întreprinderii şi se determină utilizând Clasificarea Activităţilr din Ecnmia Naţinală la nivel de clasă (clasa CAEN Rev.2 cd de 4 cifre). AS / 5

6 Activităţi secundare sunt acele activităţi care, alături de activitatea principală, prduc bunuri şi sevicii destinate a fi vândute la terţi. Activităţile auxiliare sunt acele activităţi care permit sau facilitează prducţia de bunuri şi servicii şi care satisfac simultan următarele cndiţii: 1. servesc dar întreprinderii la care se referă, iar bunurile sau serviciile rezultate nu fac biectul vânzării pe piaţă; 2. există şi în alte întreprinderi prducătare similare; 3. prduc servicii sau, în unele cazuri, bunuri care nu frmează parte din prdusul final al întreprinderii; 4. cncură la frmarea csturilr curente ale întreprinderii dar, în acelaşi timp, nu sunt generatare de capital fix. Ţinând seama de cele patru cndiţii care trebuie să fie îndeplinite simultan, nu sunt cnsiderate ca activităţi auxiliare: 1. prducerea de bunuri sau lucrări efectuate care sunt parte a frmării capitalului fix, ca de exemplu: utilaje pentru autdtare sau lucrări de cnstrucţii în regie prprie; 2. prducerea de bunuri care se cnsumă în activitatea principală sau activităţile secundare, dacă parte semnificativă a acestra, mai mult de 50%, se cmercializează; 3. prducerea de bunuri care devin parte integrantă a activităţii principale sau secundare ca, de exemplu: prducţia de lăzi, recipienţi şi alte ambalaje, secţii ale întreprinderii care servesc la ambalarea prduselr sale; 4. prducţia de energie (centrale electrice sau termice, ccserii prprii) cnsumată în întregime sau parţial pentru activitatea principală sau activităţile secundare; 5. cumpărarea de bunuri pentru a fi revândute ca atare; 6. cercetarea şi dezvltarea în cadrul aceleaşi unităţi, întrucât nu furnizează un serviciu cnsumat în cursul prducţiei curente. Pentru determinarea activităţii principale se prneşte, pe de parte, de la identificarea tuturr activităţilr elementare (de bază) desfăşurate (exclusiv cele auxiliare) şi, pe de altă parte, de la stabilirea regulii de evaluare a acestr activităţi, pentru determinarea activităţii prepnderente. Criteriul ideal pentru determinarea activităţilr este cel crespunzătr valrilr adăugate pe care le crează. Fiecare întreprindere este clasificată pentru întreaga activitate; în particular, determinarea activităţii principale se efectuează separat pentru fiecare unitate lcală şi pentru întreprindere în ansamblul ei. Fiecare unitate lcală este clasificată pentru activitatea ei prprie, sub rezerva precizărilr cu privire la unităţile care nu exercită decât activităţi auxiliare. Ca regulă generală, activităţile de servicii nu sunt luate în calcul decât dacă aceste servicii se efectuează în cntul terţilr. Când mai multe activităţi sunt exercitate în cadrul aceleiaşi unităţi (exclusiv cele auxiliare), acestea sunt rdnate, în caz ideal, după valarea adăugată brută la cstul factrilr pe care ele generează. Se determină, astfel, activitatea principală şi activităţile secundare. Dacă lipsesc infrmaţiile despre valarea adăugată trebuie să se utilizeze alte elemente cum sunt: numărul de salariaţi, cifra de afaceri, cheltuiala cu salariile etc. cu îndeplinirea cndiţiei pentru bţinerea celei mai bune aprximări psibile a clasamentului care ar putea fi bţinut pe baza valrii adăugate. Prin cnvenţie, atunci când activitate determină peste 50% din cifra de afaceri bţinută de întreprindere sau numărul mediu de salariaţi, această activitate este principală. În situaţia în care, într- întreprindere, nici una din activităţi nu îndeplineşte una din cndiţiile menţinate anterir, utilizatrul va aplica algritmul pentru determinarea activităţii principale, cu respectarea regulilr privind ierarhizarea activităţilr metda rdinii descrescătare, parcurgând următarele etape: a) determinarea dmeniului de activitate (secţiuni din CAEN Rev.2), care deţine pnderea cea mai mare a indicatrului ales; b) în cadrul secţiunii respective se determină subsecţiunea care deţine pnderea cea mai mare a indicatrului; c) în cadrul subsecţiunii se determină diviziunea care deţine pnderea cea mai mare a indicatrului; d) în cadrul diviziunii se determină grupa care deţine pnderea cea mai mare a indicatrului; e) în cadrul grupei se determină clasa care deţine pnderea cea mai mare a indicatrului; Această clasă de activitate identifică activitatea principală. Precizări privind clasificarea pe dmenii de activităţi: O întreprindere care îşi vinde cu ridicata şi/sau amănuntul prdusele pe care le fabrică, va fi clasificată la prducţie şi nu la cmerţ; O întreprindere este clasificată în cmerţ dacă cumpără pentru a vinde mărfuri. Achiziţinarea mărfurilr pate fi făcută atât de la întreprindere prducătare cât şi de la altă întreprindere specializată în cmerţ. Stabilirea activităţii principale se va face în funcţie de natura mărfurilr AS / 6

7 cmercializate: a) dacă mărfurile vândute se includ într- singură clasă CAEN Rev.2, atribuirea cdului activităţii principale exercitate va fi cel al clasei respective; b) dacă mărfurile vândute se încadrează în mai multe clase CAEN Rev.2, la stabilirea activităţii principale se iau numai acele clase a cărr limită inferiară a pnderii mărfurilr vândute este de cel puţin 5% şi se determină clasa care reprezintă 50% sau mai mult din valarea cifrei de afaceri aferente mărfurilr vândute, rezultată din însumarea claselr selectate, iar unitatea va fi clasificată într- astfel de clasă; c) în situaţia în care prdusele vândute cuprind mai multe clase CAEN Rev.2 şi nici una din acestea nu deţine pndere de cel puţin 50% pentru indicatrul ales, este necesară analiză suplimentară pentru determinarea clasificării crespunzătare, astfel: - dacă prdusele vândute cuprind până la 4 clase CAEN Rev.2 şi nici clasă nu deţine pndere mai mare de 50% faţă de indicatrul ales, se respectă regula rdinii descrescătare, prnindu-se de la nivelurile mai aprpiate (grupe) pentru determinarea grupei principale şi, în cadrul ei, clasa principală al cărei cd i se atribuie activităţii principale; Prin cnvenţie rezultatele activităţilr auxiliare ale unei întreprinderi sunt atribuite activităţii principale a întreprinderii respective. Reguli de mdificare a clasificării (activităţii principale): Este necesar adesea ca întreprinderile să-şi mdifice activitatea principală la un mment dat, sau gradat, în timp. Activitatea principală pate fi schimbată în timpul anului sau în decursul unei periade statistice datrită factrilr seznieri sau ca urmare a unei htărâri manageriale ce urmăreşte mdificarea structurii prducţiei sau fuzinarea cu alte întreprinderi. Pentru evitarea mdificărilr frecvente este necesar să existe regulă de stabilitate, mdificările prea frecvente alterează seriile de date statistice, alterare care se reflectă în interpretarea ficială a acestra. Fără regulă de acest tip s-ar prduce mdificări, uneri subiective, a structurii activităţilr ecnmice. A dua regulă este aceea că activitate secundară va trebui să depăşească, în vlum, activitatea principală în care întreprinderea a fst încadrată, periadă de cel puţin di ani, înainte ca prima clasificare să fie mdificată. Mdificările în clasificarea întreprinderilr la anchetele statistice se efectuează singură dată pe an, la date fixe, în funcţie de infrmaţiile dispnibile privind mdificarea activităţii principale. Mdificările mai frecvente ar putea cauza incmpatibilităţi între statistici la un mment dat. Prin referinţă la Clasificarea Activităţilr din Ecnmia Naţinală (CAEN Rev.2), sfera de cuprindere a anchetelr structurale în întreprinderi va acperi următarele secţiuni: agricultură, silvicultură şi pescuit; industria extractivă; industria prelucrătare; prducţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer cndiţinat; distribuţia apei ; salubritate, gestinarea deşeurilr, activităţi de decntaminare; cnstrucţii; cmerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autvehiculelr şi mtcicletelr; transprt şi depzitare; hteluri şi restaurante; infrmaţii şi cmunicaţii; tranzacţii imbiliare; activităţi prfesinale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suprt; învăţământ; sănătate şi asistenţă scială; activităţi de spectacle, culturale şi reacreative; alte activităţi de servicii. Rmânia, ca stat membru al UE, are bligaţia de a respecta şi implementa prevederile legislaţiei eurpene din cadrul tuturr dmeniilr de activitate. Drept urmare Institutul Naţinal de Statistică are respnsabilitatea de a implementa la nivel naţinal prevederile Regulamentelr eurpene din dmeniul statistic. În acest cntext, INS a elabrat CAEN Rev.2, clasificare ce respectă prevederile eurpene în dmeniul clasificărilr statistice. CAEN Rev.2 a fst aprbat prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007 şi a fst publicat în Mnitrul Oficial al Rmâniei nr. 293/ AS / 7

8 3. NOMENCLATORUL ANCHETEI Obiective: Stabilirea nmenclatrului de unităţi raprtare pentru ancheta anuală AS 2018 s-a făcut în cndiţiile asigurării reprezentativităţii rezultatelr atât la nivel naţinal cât şi la nivel de activitate/clasă de mărime cnfrm cerinţelr şi a ptimizării raprtului precizie rezultate/csturi. Astfel, în vederea cnstituirii nmenclatrului de unităţi raprtare necesar realizării anchetei structurale în întreprinderi pentru anul calendaristic 2018 s-au parcurs următarele etape: 3.1. Determinarea mulţimii unităţilr statistice (întreprinderilr) crespunzătare sferei de cuprindere a anchetei. Unităţile statistice cu persnalitate juridică din Rmânia, indiferent de frma de prprietate şi frma juridică, care îşi desfăşară activitatea într-unul din dmeniile precizate în nmenclatrul de activităţi CAEN Rev.2 (Clasificarea Activităţilr din Ecnmia Naţinală), exclusiv administraţia privată şi publică, frmează sfera de cuprindere a anchetei structurale. Acestea au fst identificate şi extrase din registrul statistic REGIS după cum urmează: Mulţimea întreprinderilr cu persnalitate juridică active la , care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de şi a cărr activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei; Mulţimea întreprinderilr create în anul 2018, care au depus bilanţ cntabil la semetrul I 2018, a cărr activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei şi care, ulterir, nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate. Astfel au fst acperite următarele sectare instituţinale din sistemul cnturilr naţinale: a) Scietăţi şi pseud-scietăţi cmerciale cu activitate nefinanciară; b) Scietăţi cu activitate financiară. Întreprinderile nu create în 2018 au fst marcate, dearece infrmaţiile, privind activitatea desfășurată şi clasa de mărime pe care le deţinem despre acestea, crespund dar unei părti din anul de referinţă şi mai ales crespund periadei de început a activitătii întreprinderii. În multe cazuri activitatea lr din anul următr pate creşte spectaculs si pt apărea prbleme pentru estimarea rezultatelr finale ale anchetei. Este deci util să se cunască faptul că este întreprindere nuă şi că trebuie tratată cu atenție de către statistician. 3.2 Cnstruirea bazei de sndaj Baza de selecţie finală a fst cnstituită prin alipirea celr duă mulţimi descrise la punctul Planul de sndaj Tipul de sndaj aplicat este cel al sndajului stratificat simplu aleatr în care celulele de selecţie sunt definite, pe baza următarelr variabile de stratificare: dmeniul de activitate; stratul cnfrm clasificării CAEN Rev2; clasa de mărime. Dmeniile de activitate sunt: agricultură, industrie şi cnstrucţii, cmerţ, transprturi, restaurante, infrmaţii şi cmunicaţii, financiar, servicii. Straturile cnfrm clasificării CAEN Rev2: diviziunile 01,02 şi 03 - la nivel de grupă CAEN Rev.2; diviziunile 05 la 43 la nivel de clasă CAEN Rev.2; diviziunile 45, 46 şi 47 la nivel de clasă CAEN Rev.2; diviziunile de la 49 pâna la 53 - la nivel de clasă CAEN Rev.2; diviziunile 55,56 la nivel de clasă CAEN Rev.2; diviziunile de la 58 la 63 la nivel de clasă CAEN Rev.2; diviziunile 64,65,66, la nivel de clasă CAEN Rev.2 secţiunile H, I, J, L, M, N, P, Q, R şi diviziunile 95 (S) şi 96 (S) - la nivel de clasă CAEN Rev.2. AS / 8

9 Clasa de mărime a întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi: pentru agricultură (secţiunea A), industrie (secţiunile B,C,D,E), cnstrucţii (secţiune F): 0-9; 10-19, 20 salariaţi şi peste (exhaustiv); pentru cmerţ (secţiunea G) şi servicii (celelalte secţiuni): 0-1, 2-9, 10-19, 20 salariaţi şi peste (exhaustiv). Datrită necesităţilr privind cmparabilitatea rezultatelr pe grupe de activităţi mgene cât şi la nivel de întreprindere de la periadă la alta, pentru categria întreprinderilr cu ptenţial ecnmic ridicat, s-a cnvenit a se cerceta exhaustiv tate întreprinderile cu 20 salariaţi şi peste. Straturile (celulele) de selecţie sunt frmate la intersecţia variabilelr de stratificare descrise mai sus Cnstituirea nmenclatrului de unităţi raprtare În cadrul celulelr de selecţie se determină valrile atipice, acestea find cercetate exhaustiv. Unităţile atipice sunt stabilite flsind variabila nrmata, z-scre: z z x x is is is s xs xis x z variabilapentru unitateai din stratuls xs s unde: valareaindividuala a indicatrului de referinta(cifra de afaceri),pentru unitateai din stratulinitials valareamediepentru cifra deafaceriin stratuls deviatiastandardpentru cifra deafaceriin stratulintitials La stabilirea vlumului eşantinului s-au luat în cnsiderare următarele: Resursele alcate anchetei structurale; Asigurarea unui număr minim de unităţi cercetate la nivelul fiecărui strat (5 unităţi). În cadrul fiecărui strat, metda de selecţie a fst selecţia aleatare simplă fără revenire, fiecare unitate din strat având aceeaşi prbabilitate de a fi inclusă în eşantin. Vlumul de eşantinare s-a determinat impunând ca la nivel ttal ţară erarea limită a estimatrului pentru ttal cifră de afaceri să fie ±3%, la un nivel de încredere de 95%, adică: y Y P( % Y y - este estimatrul ttalului pentru cifra de afaceri Y - ttal cifră de afaceri. unde, Alcarea vlumului de selecţie în straturi s-a facut prin metda alcării Neymann pe baza abaterii standard a valrilr variabilei cifră de afaceri, adică : WS h h nh n, h 1,..., L unde L WS h1 h h n h, h1,..., Leste vlumul alcat în stratul h, n este vlumul ttal al eşantinului, Nh Wh, h 1,..., L este pnderea stratului h, N Sh, h 1,..., L este abaterea standard a variabilei cifra de afaceri în stratul h. Nmenclatrul de unităţi raprtare a fst frmat prin reuniunea următarelr tipuri de unităţi: - unităţi cercetate exhaustiv (inclusiv atipice); - unităţi cuprinse în eşantin (zna selectivă); - unităţi adăugate de respnsabilul de anchetă AS / 9

10 3.5. Evaluarea eşantinului rezultat prin intermediul analizei ceficienţilr de variaţie Unul dintre indicatrii de bază ai acurateţii unui estimatr îl reprezintă ceficientul de variaţie. Acesta indică gradul de variabilitate al estimatrului în raprt cu valarea parametrului de interes estimat: Ĉ v= ^Sdev /ȳ Unde : Ĉ v este ceficientul de variaţie estimat ; ( y y) 2 ^Sdev = i şi reprezintă estimatrul deviaţiei standard a indicatrului y faţă de N 1 medie (ȳ). 4. PERIOADA DE REFERINŢĂ Periada de referinţă pentru anchetele structurale care se vr realiza în anul 2019 este reprezentată de anul precedent desfăşurării lr, crespunzătr exerciţiului financiar pentru care s-au întcmit situații financiare (anul 2018). 5. PERIOADA DE ÎNREGISTRARE Periada de înregistrare este periada pe care întreprinderile au la dispziţie pentru cmpletarea chestinarelr cnfrm PA. 6. PREZENTAREA CHESTIONARELOR Chestinarele anchetei structurale pentru anul 2018 au fst repriectate ţinând seama de următarele principii: armnizarea la nivel naţinal cu frmularele situațiilr financiare şi cu evidenţa primară a întreprinderilr; armnizarea la nivel eurpean cu cerinţele Regulamentelr Cnsiliului C.E. nr. 295/2008 referitare la statistici structurale; asigurarea calităţii datelr prin reducerea errilr de cmpletare şi crelare a indicatrilr datrită simplificării chestinarelr; valrificarea superiară a rezultatelr prin publicaţii, studii şi analize statistice; slicitărilr venite din partea Direcției de Cnturi Naținale. Pentru clectarea datelr au fst priectate următarele tipuri de chestinare: general: AS-CG; simplificat: AS-CS; 6.1 Chestinarul general (AS-CG) este un chestinar care se adresează întreprinderilr care aplică reglementările cntabile armnizate cu Directiva a IV-a a Cmunităţilr Ecnmice Eurpene şi cu Standardele Internaţinale de Cntabilitate, aprbate prin Ordinul ministrului finanţelr publice nr.166/2018. Acest chestinar se adresează întreprinderilr mijlcii şi mari cu 100 salariaţi şi peste pentru întreprinderile din industrie şi cnstrucţii şi cu 50 de salariaţi şi peste, pentru restul sectarelr. 6.2 Chestinarul simplificat (AS-CS) este un chestinar cu grad redus de detaliere a infrmaţiilr. Acest chestinar se adresează întreprinderilr mici (cu mai puţin de 100 salariaţi pentru întreprinderile din industrie şi cnstrucţii şi mai puţin de 50 de salariaţi pentru restul sectarelr). Structura acestuia urmăreşte infrmaţiile cuprinse în chestinarul general (date de identificare, caracteristici generale, date privind persnalul, investiţii, mijlace fixe, sediul central, unităţile lcale şi principalii indicatri ai acestra), dar cu un cnţinut simplificat. PARTEA a II-a ORGANIZAREA ANCHETEI COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR 1. PERSONALUL ANCHETEI La nivel central, în periada desfăşurării anchetei va funcţina Echipa Centrală de Lucru (ECL) pentru mnitrizarea acţiunii de rezlvare perativă a ricărr prbleme rganizatrice şi metdlgice apărute pe parcurs. La nivel teritrial (judeţe, sectare ale Municipiului Bucureşti) rganizarea şi crdnarea lucrărilr de teren se realizează de către Crdnatrii lcali, care au ca subrdnaţi statisticieni. AS / 10

11 2. ATRIBUŢIILE PERSONALULUI 2.1. Crdnatrii lcali au următarele atribuţii: pregătirea materialelr necesare instruirii statisticienilr; distribuirea materialelr de instruire şi a instrumentarului anchetei către statisticieni; realizarea instruirii statisticienilr în vederea cunaşterii instrumentarului anchetei, etapelr şi termenelr de lucru; rganizarea activităţilr în teren: întreprinderi cercetate/ statisticieni. Crdnatrii lcali vr acrda fiecărui statistician marcă de identificare. Ea va fi alcătuită din 5 cifre, din care primele duă reprezintă cdul judeţului (cd SIRUTA), a treia cifră va indica numărul sectrului din Municipiul Bucureşti (pentru judeţe va fi cifra 0), iar ultimele duă cifre vr reprezenta un număr unic atribuit fiecărui statistician. De asemenea, fiecare crdnatr va întcmi listă (1) cu statisticienii şi numărul de întreprinderi ce le revin, cnfrm mdelului prezentat în Anexa 1. Numărul de întreprinderi alcat fiecărui statistician se stabileşte în funcţie de cmplexitatea întreprinderilr supuse cercetării şi repartizarea lr teritrială. generează din Nmenclatrul de întreprinderi Lista de întreprinderi (2) prezentată în Anexa 1, care va fi pusă la dispziţia fiecărui statistician ca instrument de lucru în etapa de distribuire a chestinarelr, împreună cu chestinarele aferente întreprinderilr repartizate: pune la dispziţia statisticienilr instrumentul de lucru Stadiul distribuirii şi clectării chestinarelr (3) după mdelul prezentat în Anexa 1; acrdă cnsultanţă în ceea ce priveşte rezlvarea prblemelr metdlgice intervenite în diferite mmente ale derulării anchetei; transmite mdificările perate în nmenclatrul anchetei (date de identificare, evenimente, schimbarea activităţii principale sau a celr secundare) către Echipa Centrală de lucru; asigură rată de răspuns suficient de mare, care să permită garantarea preciziei rezultatelr anchetei în limitele unei erri de estimare de ± 5%; asigură calitatea datelr validate la nivel lcal şi transmite fişierele cu date validate la beneficiar (INS ECL). Fişierele vr fi însţite de un Raprt de acceptare a calităţii datelr ; utilizează prgramul GESTNOM pentru gestinarea nmenclatrului de întreprinderi, cnfrm reglementărilr de lucru de la nivel INS Statisticienii au următarele atribuţii: participă la instruirea rganizată de echipa lcală înainte de lansarea anchetei în teren şi îşi însuşeşte cunştinţele transmise pe parcursul instruirii; primeşte materialele necesare efectuării anchetei: chestinarele, ghidul metdlgic şi/sau precizările metdlgice; identifică pe baza Listei de întreprinderi primită de la Crdnatrul lcal, întreprinderile pe care urmează să le cerceteze; distribuie chestinarele la întreprinderi, pe baza şi cu cmpletarea Listei de întreprinderi. Fiecare întreprindere va primi un exemplar de chestinar de anchetă structurală; asigură cmpletarea chestinarului la sediul fiecărui agent ecnmic, cnfrm precizărilr metdlgice şi a instrucţiunilr de cmpletare din ghid; după expirarea termenului de returnare a chestinarelr va întcmi săptămânal Stadiul distribuirii şi clectării chestinarelr (3) pe care îl va pune la dispziţia Crdnatrului lcal. recntactează întreprinderile care au fst identificate, dar nu au returnat chestinarul; asigură îndrumarea persanelr din întreprinderile care slicită infrmaţii privind mdalităţile de cmpletare a chestinarelr. intrduc datele din chestinare (sub marca fiecărui statistician); aplică prgramul de cntrl lgic (cntrl intern de echilibru cntabil), rezlvă errile şi validează datele; verifică și validează datele cmune la nivel de întreprindere cu datele bținute din celelalte cercetări statistice; are bligaţia să asigure păstrarea caracterului cnfidenţial al datelr înscrise pe chestinare; trebuie să studieze cu atenţie tate materialele înainte de începerea acţiunilr în teren. 2.3 Dcumente primite-predate de statisticieni Ghidul metdlgic care cnţine precizări metdlgice şi instrucţiuni de cmpletare a chestinarelr; Lista întreprinderilr care cnţine datele de identificare a întreprinderilr ce i-au fst repartizate pentru cercetare; Chestinarele şi precizările metdlgice aferente întreprinderilr cuprinse în Lista întreprinderilr ; Instrumentul de lucru Stadiul distribuirii şi clectării chestinarelr. AS / 11

12 2.4 Verificări suplimentare În vederea asigurării calităţii datelr bţinute din ancheta structurală (AS) vă transmitem următarele: - deşi vă slicităm să cmparaţi datele din AS cu cele din situaţiile financiare depuse de întreprinderi, nu în tate cazurile cmpletarea chestinarelr este realizată si tratată statistic; trebuie să ţinem cnt că suntem statisticieni iar prezentarea datelr trebuie să respecte acest principiu; - pentru a evita ca la transmiterea fişierelr cu date să nu mai apară astfel de prbleme, vm încerca să vă transmitem în cntinuare mdul de sluţinare a diferenţelr dintre situaţia cntabilă si ceea ce trebuie evidenţiat in chestinar; - menţinăm că parte din aceste crelaţii se regăsesc în errile de prgram, altele în prgramele de verificare suplimentare şi altele trebuie rezlvate pur şi simplu statistic. Exemple: a. Dacă aveţi cmpletat cap.2 pct.7 cu activităţi mgene, atunci cap.2 pct.4 trebuie cmpletat crespunzătr, indiferent de situaţia defalcată în bilanţ (valrile sunt menţinute dar pziţia diferă) pentru activităţile din agricultură şi industrie *), trebuie să aveţi în cap.2 pct.4 rd.4 şi în cap.2 pct.6 rd.1,2,3; pentru activităţile de cmerţ (fără 4520 şi 461), inclusiv 3514, 3523 trebuie să aveţi cap.2 pct.4 rd.6 şi cap.2 pct.6 rd.5; pentru activitaţile de servicii inclusiv 33, 3512, 3513, 3522, 3530, 36, 37, 38, 39, 4520 şi 461), trebuie să aveţi în cap.2.pct.4 rd.5 şi în cap.2 pct.6 rd.1; pentru activităţile de cnstrucţii, trebuie să aveţi în cap.2 pct.4 rd.4 sau rd.5 şi în cap.2 pct.6 rd.1; b. Dacă aveţi cmpletat cap.2 pct.4, atunci rd.4, 5 şi 6 trebuie să se regăsească în activităţile mgene în cap.2 pct.7. c. Dacă aveţi venituri din marfă în cap.2 pct.4 rd.6, trebuie să aveţi cheltuială cu marfa în cap.2 pct.5 rd.4 şi invers; şi în cap.2 pct.7 trebuie bligatriu cmpletată cl.18 (situaţiile care diferă de bilanţuri se vr rezlva punctual, în funcţie de valarea veniturilr şi cheltuielilr). d. Pentru rd.8 din cap.2pct.4 are valri numai pentru c_caen=6491. e. Vă rugăm să analizaţi activităţile care beneficiază de subvenţii (cap.2 pct.4 rd.9). f. Atenţie! În cap2 pct4 rd.13 nu este înttdeauna egal cu rd.12 (existent în bilanţ), iar valarea nu trebuie să fie mai mica decât 2500 lei (HG 276/2013). g. Unităţile cu exprt (valare verificată cu declaraţiile vamale) să aibă în cap.2 pct.7 cl.2 valarea diminuată cu cea a exprtului; se cmpletează şi cap.2 pct.9; trebuie să verificaţi cu atenţie din ce activităţi se pate face exprt direct (ex: intermedierea este exprt direct???). h. Atenţie la unităţile cu Activităti de jcuri de nrc şi pariuri nu au TVA. i. În cl.18 din cap.2pct.7 se cmpletează numai pentru unitaţile cu activităţi mgene de cmerţ. j. Scietăţiile care au activitate de agenţii de turism (div.79) şi intermedieri (grupa 461) au cifra de afaceri cmpusă dar din cmisin nu şi din valarea biletelr sau a mărfii. k. La calculul numărului de salariaţi şi persane cupate se va avea în vedere periada de funcţinare a unităţii. l. Atenţie la valrile negative din cap.4 pct.6 (creşteri negative ce avem la reevaluări; atenţie la cnstrucţiile ni şi la terenurile cumpărate la mâna a dua şi la bunurile în leasing!) m. Valrile < 2500 lei din cap.4 pct2 şi cap4. pct3 nu sunt investiţii. n. Cel puţin subunitate trebuie să aibă activitatea principală. La subunitaţile din Bucureşti, neapărat trebuie cmpletat sectrul (din baza anteriară, de pe internet, etc.).. Vânzările din stc, din punct de vedere cntabil, trec prin cntul de cheltuială. Cmparaţii şi verificări cu : UNICA ; PRODROM; Situaţiile financiar cntabile (bilanţuri); Declaraţii vamale; Decnt TVA; S3. Verificarea cdului activității principale - NU se pate să existe pentru aceeași întreprindere cd de activitate principală diferit în funcție de cercetarea statistică din nmenclatrul căreia face parte. Precizări detaliate cu privire la definirea indicatrilr, mdul de cmpletare şi crelaţiile la nivelul fiecărui capitl şi între capitlele din chestinare sunt prezentate în PRECIZĂRILE METODOLOGICE crespunzătare fiecărui tip de chestinar. AS / 12

13 (1) Lista statisticienilr Judeţul cd Nr. crt. Numele şi prenumele statisticianului Marca Nr. de întreprinderi TOTAL X Marca Cd Cd SIRUES Fiscal (2) Lista de întreprinderi Denumirea întreprinderii Adresa Tip chestinar Starea întreprinderii Anexa 1 Lista cuprinde următarele infrmaţii: - marca statisticianului; - identificatrul întreprinderii de cercetat: CHEIE, CUI; - numele întreprinderii; - adresa întreprinderii; - tipul de chestinar; - starea întreprinderii. În clana Starea întreprinderii, statisticianul va cmpleta situaţia înregistrată la mmentul distribuirii chestinarului. Această clană va fi cmpletată cu una din următarele situaţii, trecând cdul situaţiei respective: Cd Stare 3 Neidentificată 2 Lipsă persană de cntact Inactivă 6 - încetare temprară de activitate 7 - încetare definitivă de activitate 20 Schimbare sediu în alt judeţ 30 Schimbare sediu din alt judeţ 99 Activă (i-a fst distribuit chestinar) Pentru întreprinderile la care s-a înregistrat schimbare de sediu în alt judeţ (cd 20) în clana Starea întreprinderii infrmaţiile referitare la nile date de identificare, respectiv nua adresă şi numărul cnţinut în câmpul CHEIE din nmenclatr vr fi transmise la INS în atenţia Echipei Centrale de Lucru. Pentru acele întreprinderi care şi-au schimbat sediul şi nu există nici persană care să pată feri infrmaţii despre nua adresă, se va cnsidera starea finală ca fiind neidentificată. (3)Stadiul distribuirii şi clectării chestinarelr Ttal din care: Ttal Marca întreprinderi neidentificate necntactate inactive schimbare sediu chestinare distribuite chestinare statisticianului încetare încetare clectate temprară de activitate definitivă de activitate TOTAL judeţ Scpul acestuia este de a asigura statisticianului cunaştere permanentă a stadiului desfăşurării anchetei şi a situaţiei întreprinderilr aflate în respnsabilitate directă. De asemenea, permite crdnatrilr lcali urmărirea săptămânală a stadiului distribuirii şi clectării chestinarelr pentru tţi statisticienii din subrdine. AS / 13

14 Precizări referitare la Starea întreprinderii Întreprinderile inactive sunt acele întreprinderi care au avut încetare temprară sau definitivă de activitate. Încetarea definitivă de activitate pate avea lc prin următarele mdificări de structură: Cd Mdificări de structură 11 Absrbţie 13 Fuziune 15 Divizare 6 Desprindere Absrbţia (cd.11) este mdificarea prin care duă sau mai multe întreprinderi se reunesc în cadrul uneia din ele, denumită întreprindere absrbantă. Întreprinderea sau întreprinderile absrbite vr ceda patrimniul prpriu întreprinderii absrbante. Exemplu: Întreprinderea A Întreprinderea B Întreprinderea A dispare Fuziunea (cd.13) este mdificarea prin care duă sau mai multe întreprinderi se dizlvă pentru a da naştere unei întreprinderi ni. Întreprinderea nuă rezultată în urma fuziunii va prelua patrimniul întreprinderii sau întreprinderilr care au fuzinat. Exemplu: Întreprinderea A Întreprinderea B dispare Întreprinderea C dispare Divizarea este mdificarea prin care întreprindere se divizează în duă sau mai multe întreprinderi, patrimniul său fiind redistribuit între aceste întreprinderi rezultate. Divizarea pate fi ttală atunci când ea cnduce la dispariţia întreprinderii scindate sau parţială când întreprinderea scindată cntinuă să existe, dar cu un patrimniu redus. Divizare (cd.15) Exemplu: Întreprinderea A Desprindere (cd.6) Exemplu: Întreprinderea A Întreprinderea B dispare Întreprinderea C Întreprinderea A Întreprinderea B Întreprinderea C AS / 14