Microsoft Word - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT_PT DOSAR.docx

Transcriere

1 REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ceziunea familială factr de risc şi de prtecţie în cmprtamentul suicidar al adlescentului Dctrand Iana Raluca Rusu Cnducătr de dctrat Prf. Dr. Dina Czman 1

2 CUPRINS INTRODUCERE 13 STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII 1. Suicidul la adlescenţi Definiţie Prevalenţa suicidului la adlescenţi Etilgia suicidului la adlescenţi 1.2. Factri intrafamiliali implicaţi în etipatgenia suicidului la adlescenţi Decesul unui părinte Depresia unui părinte Cmprtament suicidar în familie Cnsum de alcl/drguri în familie 1.3. Particularităţile suicidului la adlescenţi 1.4. Semne de alarmă 1.5. Prevenţia suicidului Prevenţia primară Prevenţia secundară Prevenţia terţiară Pstvenţia 2. Stil cmprtamental in familie Familia: definiţii 2.2. Familia- grup scial mic 2.3. Factri de risc intrafamiliali implicaţi în suicidul la adlescenţi Divrţul/separarea părinţilr Migraţia părinţilr Cnflicte parentale Vilenţa în familie Ataşamentul dezrganizat 2.4. Factri de prtecţie intrafamiliali implicaţi în suicidul la adlescenţi Ceziunea familială CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 1. Ipteza de lucru/biective Metdlgie generală Studiul 1 Factri de risc intrafamiliali generatri de risc suicidar la adlescenţi 3.1. Intrducere Ipteza de lucru Material şi metdă Rezultate Discuţii Cncluzii Studiul 2 - Factri de prtecţie intrafamiliali generatri de risc suicidar la adlescenţi 4.1. Intrducere Ipteza de lucru

3 4.3. Material şi metdă Rezultate Discuţii Cncluzii Studiul 3 Relaţia între dezagregarea familială indusă de migrarea frţei de muncă şi riscul suicidar la adlescenţi. Studiu prspectiv 5.1. Intrducere 5.2. Ipteza de lucru 5.3. Material şi metdă 5.4. Rezultate 5.5. Discuţii 5.6. Cncluzii 6. Discuţii generale Cncluzii generale Originalitatea şi cntribuţiile invative ale tezei 87 REFERINŢE 89 ANEXE CUVINTE CHEIE: tentativă suicidară, adlescenţi, factri de risc intrafamiliali, factri de prtecţie intrafamiliali, migrarea părinţilr INTRODUCERE Suicidul în rândul adlescenţilr este în creştere în majritatea ţărilr lumii, situându- se între primele cinci cauze de mrtalitate la vârsta cuprinsă între de ani. Cmprtamentul suicidar la vârsta adlescenţei prezintă serie de aspecte particulare generate de factri de risc bilgici, psihlgici, cgnitivi şi ambientali. Evenimentele pe care le trăieşte adlescentul în relaţiile sale cu familia determină structura întregii sale dezvltări psihice, lăsând amprenta asupra persnalităţii sale. Cercetările asupra cmprtamentului suicidar al adlescenţilr au evidenţiat că prblemele şi cnflictele familiale sunt mai frecvente în rândul adlescenţilr care au avut tentativă suicidară. Scpul cercetării nastre a fst stabilirea unei psibile crelaţii între riscul suicidar la adlescenţi şi serie de factri intrafamiliali, cum ar fi cnflictualitatea familială, plecarea unui părinte în străinătate, separarea sau divrţul părinţilr, implicarea scăzută a familiei în educaţia cpilului, lipsa empatiei, incapacitatea de exprimare a emţiilr, respingerea şi neglijenţa din partea părinţilr. Subiecţii incluşi în studiile 1 şi 2 sunt adlescenţi rmâni randmizaţi din ppulaţia şclară a ariei de interes, pe baza unei prceduri de eşantinare prbabilistică pe clustere. Participanţii la studiul 3 sunt adlescenţi din 11 ţări eurpene incluşi în priectul SEYLE. Prnind de la premiza că emigrarea părinţilr pate influenţa dezvltarea psihică a adlescenţilr prin apariţia simptmatlgiei depresive şi a ideaţiei suicidare, am efectuat un studiu prspectiv pe parcursul unui an pentru a stabilii aceste crelaţii. Datrită taliei 3

4 eşantinului şi a analizei prspective s- a stabilit incidenţa tentativelr suicidare la adlescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani din Rmânia şi Eurpa, acest aspect cnstituind un punct frte în lucrarea de faţă. Plecarea părinţilr în străinătate a reprezentat un factr de risc pentru tentative suicidare atât la adlescenţii rmâni cât şi a celr eurpeni din ltul studiat. Acest aspect cnstituie prblemă scială semnificativă pentru actuala generaţie de adlescenţi, insuficient studiată, a cărei imprtanţă ca şi temă de cercetare se cnturează în prezent. Eșantinul utilizat este cel al adlescențilr rmâni participanți la priectul Saving and Empwering Yung Lives in Eurpe (SEYLE): Prmting health thrugh the preventin f risk- taling and self- destructive behavirs [ i ]. Priectul SEYLE este finanțat de către Cmisia Eurpeană prin Prgramul Cadru 7 și implementat de un cnsrțiu alcătuit din instituții de învățământ superir și cercetare din 12 țări ale Uniunii Eurpene și țări asciate. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII În partea generală a tezei de dctrat au fst subliniate cunştinţele din literatura de specialitate privind suicidul la adlescenţi (prevalenţa şi etilgia suicidului la adlescenţi, particularităţi ale suicidului la această grupă de vârstă, semnele de alarmă care pt îngrijra familia şi prfesrii asupra unei ptenţiale tentative suicidare). Factrii intrafamiliali implicaţi în etipatgenia suicidului la adlescenţi sunt: decesul unui părinte, depresia unui părinte, cmprtamentul suicidar în familie şi cnsumul de alcl/drguri în familie. Au fst descrise diferite strategii de prevenţie a suicidului la adlescenţi care au fst implementate de- a lungul timpului în diferite ţări ale lumii, precum şi cele trei etape clasice de prevenţie primară, secundară şi terţiară. Al dilea capitl al lucrării pune accent pe stilul cmprtamental în familie. În literatura de specialitate am identificat factrii de risc intrafamiliali implicaţi în suicidul la adlescenţi: divrţul/separarea părinţilr, migrarea părinţilr, cnflictele parentale, vilenţa în familie şi ataşamentul dezrganizat. Datele din literatură feră puţine infrmaţii cu privire la factrii de prtecţie împtriva cmprtamentului suicidar la adlescenţi. De cele mai multe ri aceştia au fst priviţi ca imaginea inversă a factrilr de risc. CONTRIBUŢIA PERSONALĂ Studiul 1. Factri intrafamiliali generatri de risc suicidar la adlescenţi Intrducere. Suicidul este prblemă majră de sănătate mintală, a cărei pndere la ppulaţia tânără înregistrează creştere alarmantă. Imprtanţa prevenţiei acestui fenmen a generat strategii eficiente de evaluare a adlescenţilr, în vederea identificării factrilr de risc suicidar. Factrii intrafamiliali necesită atenţie sprită, atât datrită particularităţilr de dezvltare ale vârstei adlescenţei, cât şi prin faptul că familia, prin funcţiile şi interacţiunile din cadrul său, jacă un rl crucial în structurarea mecanismelr de cping şi dezvltarea persnalităţii la adlescent. Ipteza de lucru. Scpul cercetării nastre a fst stabilirea unei psibile crelaţii între riscul suicidar la adlescenţi şi serie de factri intrafamiliali, cum ar fi: cnflictualitatea familială, plecarea unui părinte în străinătate, separarea sau divrţul părinţilr, implicarea scăzută a familiei în educaţia cpilului, lipsa empatiei, incapacitatea de exprimare a emţiilr. Material şi metdă. Ltul de studiu a cuprins un număr de 1143 de adlescenţi cu vârsta între 14 şi 16 ani, elevi în clasa a IX- a din 16 licee teretice 11 din judeul Cluj şi 5 din judeţul Maramureş. Şclile au fst 4

5 randmizate şi distribuite secvenţial în 4 prgrame de prevenţie. Recltarea datelr la evaluarea iniţială s- a realizat prin intermediul unr chestinare structurate cuprinzînd 127 de itemi, ce inventariază date legate de stilul de viaţă, structura şi relaţiile familiale şi evaluează simptmatlgia depresivă, ideaţia şi cmprtamentele suicidare, etc. Unele întrebări sunt specifice studiului SEYLE, altele prvin din scale mlgate pe plan internatinal (Scala OMS de evaluare a stării de bine, Scala Paykel de evaluare a suicidalităţii, Scala Hlmes şi Rahe, Inventarul de depresie Beck). Distribuţia valrilr între grupuri a fst evaluată flsind testul chi square, iar variabilele dictmiale au fst calculate utilizând valarea ratei şansei (OR) şi intervalele ei de cnfidenţă. Rezultatele utilizate în acest studiu prvin din ltul adlescenţilr care au prezentat tentativă suicidară în ultimele 6 luni anteriare evaluării, nu şi celr cu ideaţie suicidară. Aceştia au fst în număr de 20, reprezentând 2,17% din ttalul elevilr. Rezultate. Adlescenţii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate prezintă un risc de 2,7 ri mai mare de a realiza tentativă suicidară (RR= 2,729; 95% CI=[1,069; 6,970]) faţă de cei cu familii intacte. Adlescenţii ai cărr părinţi nu ştiau nicidată sau dar farte rar ce fac ei în timpul liber (p<0,001- testul Fisher exact) prezintă un risc de a cmite suicid de 3,39 ri mai mare (RR= 3,395; 95% CI=[2,035; 5,667]) decât cei ai cărr părinţi ştiu în majritatea timpului sau înttdeauna cu ce se cupă cpiii lr. Adlescenţii cu părinţi divrţaţi prezintă un risc de 22,7 ri mai mare de a cmite suicid (p<0,001, testul Fischer exact) (RR=22,7; 95% CI=[6,11; 84,49]). Adlescenţii care au afirmat că părinţii nu au înţeles nicidată prblemele şi grijile lr (p<0,001- testul Fisher exact) prezintă un risc de 4,12 ri mai mare de a cmite suicid (RR=4,126; 95% CI=[2,893; 5,883]) decât cei care înttdeauna (sau în majritatea timpului) au fst înţeleşi de părinţi sau tutrii lr. Cpiii ai cărr părinţi nu îi ajută nicidată să ia decizii imprtante (p<0,001, testul Fisher exact), nu sunt atenţi la părerea lr sau la ceea ce spun (p<0,001, testul Fisher exact), nu îşi fac timp să vrbească cu cpiii lr despre lucrurile care li se întâmplă (p<0,001, testul Fisher exact), nu vin să îi vadă când au activităţi extraşclară (p<0,006, testul Fisher exact), prezintă un risc semnificativ mai mare de a realiza tentativă suicidară. Cncluzii Plecarea părinţilr în străinătate a reprezentat un factr de risc pentru tentative suicidare la adlescenţii rmâni din ltul studiat, aceştia prezentând un risc de 3 ri mai mare de a efectua tentativă suicidară cmparativ cu adlescenţii cu familii intacte. Adlescenţii cu părinţi divrţaţi prezintă un risc semnificativ mai mare de a cmite suicid faţă de familiile intacte. 1 din 5 adlescenţi ai cărr părinţi au divrţat au încercat să se sinucidă. Cmunicarea deficitară între adlescenţi şi părinţii acestra (adlescenţii ai cărr părinţi nu sunt atenţi la părerea lr sau la ceea ce spun, nu au înţeles nicidată prblemele şi grijile lr, nu îşi fac timp să vrbească cu cpiii lr despre lucrurile care li se întâmplă) este un factr de risc pentru tentativele suicidare ale adlescenţilr în eşantinul studiat. Relaţiile mai reci sau mai distante dintre adlescenţi şi părinţi (adlescenţii ai cărr părinţi nu ştiau nicidată sau dar farte rar ce fac ei în timpul liber, care nu sunt ajutaţi de părinţi să ia decizii imprtante, nu vin să îi vadă când au activităţi extraşclare), sunt factri de risc pentru cmprtamentul suicidar al adlescenţilr. De asemenea cei care au afirmat că au prbleme cu părinţii şi nu sunt înţeleşi de aceştia prezintă un risc de 5 ri mai mare de suicid faţă de ltul cntrl. Studiu 2. Familia- factr de prtecţie împtriva cmprtamentului suicidar la adlescenţi 5

6 Intrducere. Factrii familiali implicaţi în dezvltarea emţinală adecvată a adlescentului cnţin patru cmpnente: relaţia dintre părinte şi adlescent (prezenţa părinţilr în viaţa cpiilr, distribuirea sarcinilr, participarea la activităţi cmune, cmunicarea), nrme şi reguli de cmprtament (achiziţiile şclare, cmprtamentul sexual), mdelul parental (tentativă de suicid în familie) şi particularităţi ale familiei (accesul la arme de fc şi la substanţe ncive. Cperarea caracterizează activitatea familiei. Aceasta este frmă de interacţiune între membri, cnstând în crdnarea iniţiativelr, cunştinţelr, în cnjugarea acţiunilr pentru atingerea unui biectiv cmun. Cperând, membrii familiei dezvltă aspectele sci- emţinale pzitive ale interacţiunii: discuţiile, prietenia, interstimularea, satisfacţia glbală. Ipteza de lucru. Unele studii din literatura de specialitate au arătata că legătura strânsă dintre membrii familiei definită de adlescent ca şi aprpierea faţă de părinţi, sentimentul că este iubit şi îngrijit de aceştia cnferă prtecţie împtriva riscului suicidar la această grupă de vârstă. Scpul acestui studiu a fst de a stabili dacă unii factri familiali pt să asigure prtecţie împtriva cmprtamentului suicidar al adlescentului. Material şi metdă. Au fst incluși în studiu 1143 de adlescenți rmâni, în vârstă de ani, aleși aleatr din 16 licee teretice din judeţele Cluj şi Maramureş. Datele referitare la factrii de prtecţie intrafamiliali au fst recltate pe baza chestinarului de evaluare inițială utilizat în Priectul Eurpean FP7 SEYLE. Infrmaţiile despre cmprtamentul suicidar au fst analizate pe baza Scalei Paykel de evaluare a suicidalităţii iar cele despre familiile adlescenţilr au fst bţinute prin întrebări referitare la viaţa de familie: dacă părinţii înţeleg grijile şi precupările lr, ştiu cum îşi petrec timpul liber, îi ajută în luarea deciziilr imprtante, vrbesc cu cpiii lr şi sunt atenţi la părerea lr. Analiza statistică a datelr a fst realizată utilizând aplicația Statistical Pack fr Scial Sciences (SPSS), versiunea Diferențele semnificative din punct de vedere statistic, în funcție de sex, au fst identificate prin utilizarea testelr χ 2 și Fisher exact, după caz (rezultatele testului Fisher exact a fst utilizat în cazul prezenței în tabelul de valri așteptate a cel puțin unei valri mai mici sau egale cu 5). Rezultate. Adlescenţii care au afirmat că părinţii le înţeleg înttdeauna (sau în majritatea timpului) prblemele şi grijile (p<0,0001, testul Fisher exact) prezintă un factr de prtecţie semnificativ înptriva tentativelr suicidare (OR=0,367, 95% CI=[0,172;0,786]) faţă de cei care nu sunt înţeleşi nicidată de părinţii sau tutrii lr. Adlescenţii ai cărr părinţi ştiu în majritatea timpului ce fac aceştia prezintă un risc de a cmite suicid semnificativ mai mic decât cei ai cărr părinţi nu ştiu delc sau rar ce fac cpiii lr (OR=0,589, 95% CI=[0,362; 0,957], p<0,003- testul Fisher exact). Adlescenţii (94%) a cărr părinţi şi- au făcut timp (uneri sau înttdeauna) să discute cu cpiii lr despre lucrurile care li se întâmplă sunt prtejaţi împtriva riscului suicidar faţă de cei care nicidată nu sunt ascultaţi de părinţii lr (p<0,001, testul Fisher exact). 98,82% au afirmat că familia este farte imprtantă pentru ei, aceştia fiind prtejaţi împtriva riscului suicidar (p<0,001, testul Fisher exact). Adlescenţii a cărr părinţi îi ajută în luarea deciziilr sunt prtejaţi împtriva riscului suicidar faţă de cei care nicidată nu sunt ajutaţi de părinţii lr (p<0,001, testul Fisher exact). Cncluzii Ceziunea familială este un factr de prtecţie împtriva tentativelr suicidare la adlescenţi, 98,82% dintre cei care au cnsiderat rlul familiei farte imprtant în viaţa lr au fst prtejaţi de acest risc. Supravegherea adlescenţilr de către părinţi este un factr de prtecţie împtriva tentativelr suicidare, 98,73% dintre adlescenţii care au afirmat că părinţii ştiu ce fac aceştia în timpul liber nu au prezentat tentativă suicidară. 6

7 99,35% dintre adlescenţii fără tentative suicidare au afirmat că nu prbleme cu părinţii, acest aspect al relaţiei adlescent- părinte cnstituind un factr de prtecţie semnificativ. Spre desebire de riscul suicidar crescut al adlescenţilr determinat de separarea părinţilr, familiile care sunt intacte nu reprezintă un factr de prtecţie pentru cmprtamentul autlitic al adlescenţilr. Implicarea activă a părinţilr în viaţa adlescenţilr: părinţi care îşi ajută cpiii în luarea deciziilr imprtante (p<0,001, testul Fisher exact), sunt interesaţi de educaţia lr (p<0,001, testul Fisher exact), sunt factri de prtecţie împtriva cmprtamentului suicidar la adlescenţi. Studiu 3. Relaţia între dezagregarea familială indusă de migrarea frţei de muncă şi riscul suicidar la adlescenţi. Studiu prspectiv Intrducere. Nu sunt sau sunt puţine studii prspective privitare la prblema emigrării părinţilr şi a efectului asupra depresiei şi a tentativelr suicidare ale adlescenţilr ramaşi acasă. Adlescenţii deprimaţi au mai frecvent sentimentul că sunt nemulţumiţi de viaţa familială. În literatura de specialitate se evidenţiază că tulburările psihice (tulburarea depresivă în special) şi tentativele anteriare de suicid sunt cei mai puternici factri predictivi ai cmprtamentului suicidar la adlescenţi. Ceziunea familială pate amrtiza efectele negative ale evenimentelr stresante de viaţă şi împiedică adlescenţii să dezvlte un cmprtament suicidar. Aceasta are un impact mai puternic asupra fetelr decât al băieţilr. Ipteza de lucru. Ipteza de lucru luată în calcul a prnit de la ideea că plecarea unui părinte din mediul familial, prin emigrare, creşte riscul apariţiei tentativelr de suicid la adlescenţi. Pentru testarea acestei ipteze s- a efectuat un studiu prspectiv, pe parcursul unui an, care să evalueze apariţia tentativelr de sinucidere la adlescenţii din familiile cărra a emigrat un părinte în aceeaşi periadă de timp, faţă de un lt de cntrl. Întrucât datele din literatură sugerează că adlescentele sunt mai sensibile la influenţa evenimentelr de viaţă din dmeniul relaţiilr interpersnale, şi în special familiale, s- a evaluat influenţa sexului, ca psibil factr de cnfuzie. Dearece tulburarea depresivă majră este cea mai frecventă afecţiune psihică incriminată în creşterea riscului suicidar la adlescenţi, s- a efectuat un studiu prspectiv care să determine legătura dintre depresia adlescentului- migrarea părintelui- tentativa suicidară în ultimul an. Material şi metdă Studiul de față inclus 9032 de adlescenți din 11 ţări eurpene (Austria, Estnia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Rmânia, Slvenia şi Spania) cu vârste cuprinse între ani din șcli alese aleatr. Datele culese de la adlescenții incluși în studiu se bazează pe un număr de întrebări selectate din chestinarul de evaluare inițială și cel de reevaluare la 12 luni, utilizate în Priectul Eurpean SEYLE. Pentru scpul prezentului studiu au fst excluşi din lt adlescenţii care la evaluarea iniţială au avut părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi cei care au raprtat prezenţa unui istric de tentativă de suicid. Astfel, s- a evaluat incidenţa suicidului în rândul adlescenţilr eurpeni cu părinţi emigraţi în ultimul an. Rezultatele utilizate în acest studiu prvin din ltul adlescenţilr care au prezentat tentativă suicidară în ultimele 12 luni, nu şi celr cu ideaţie suicidară. Aceştia au fst în număr de 126, reprezentând 1,4% din ttalul elevilr. 7

8 Rezultate. Istricul de tentativă suicidară este mai frecvent la adlescenţii care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate (p=0,006), având un risc de aprximativ 3 ri mai mare de a cmite tentativă suicidară (RR=3,168; 95% CI=[1,525; 6,580]) faţă de cei cu familii intacte care au prezentat tentativă suicidară în ultimele 12 luni. Analiza datelr a evidenţiat că 87 dintre băieţi au părinţi emigraţi în ultimul an, 4 dintre aceştia (4,6%) prezentând tentativă suicidară după mmentul plecării părintelui din ţară (RR=3,212, 95% CI=[1,137; 9,075], p<0,045 - Fisher exact test). Analiza datelr a evidenţiat că 102 dintre fete au părinţi emigraţi în ultimul an, 4 dintre acestea (3,9%) prezentând tentativă suicidară după mmentul plecării părintelui din ţară (RR=3,077, 95% CI=[1,099; 8,615], p<0,05 - Fisher exact test). 10% dintre adlescenţii eurpeni incluşi în studiu prezintă tulburare depresivă majră. Analiza datelr a evidenţiat că 2,51% dintre elevii cu depresie au părinţii plecaţi din ţară în ultimul an. 20,8% dintre aceştia au avut cel puţin tentativă suicidară de când un părinte a părăsit dmiciliul, faţă de 8,3% dintre adlescenţii cu depresie dar cu familii intacte. Incidenţa emigrarilr parentale este semnificativ diferită în funcţie de ţara de emigrare (p<0,01 testul χ 2 ). Incidenţa tentativelr suicidare este semnificativ diferită în funcţie de ţară (p<0,01 testul χ 2 ). Cncluzii Migraţia frţei de muncă şi implicit dezagregarea familială este un factr de risc pentru tentativele suicidare ale adlescenţilr. 1 din 5 adlescenţi diagnsticaţi cu tulburare depresivă majră a cărr părinţi (unul sau ambii) sunt plecaţi din ţară au realizat tentativă suicidară. Atât fetele cât şi băieţii sunt afectaţi în aceeaşi măsură de fenmenul migraţiei părinţilr aceştia având un risc de 3 ri mai mare de a cmite tentative suicidare decât adlescenţii cu familii intacte. Incidenţa emigrării parentale şi a tentativelr suicidare este semnificativ diferită în funcţie de ţară. În cazul adlescenţilr fără depresie, cu părinţi plecaţi din ţară şi care au prezentat tentativă suicidară în ultimul an, nu s- a depăşit pragul de semnificaţie statistică. Originalitatea şi cntribuţiile invative ale tezei Cercetarea de față prezintă câteva caracteristici imprtante care îi cnferă un prfund caracter de riginalitate. În primul rând, cercetarea de față include unul dintre puținele studii prspective pe ppulații de adlescenți, dificultatea finanțării și implementării unr astfel de studii fiind larg recunscută. În al dilea rând, cercetarea de față feră infrmații relevante pentru ppulația de adlescenți din Rmânia, ppulație farte puțin studiată și expusă unr factri de risc sci- ecnmici specifici. Eșantinul de studiu a fst cnstruit pe baza unui prcedeu de eșantinare prbabilistică pe clustere, pentru includerea adlescențilr în studiu fiind randmizate tate liceele din aria gegrafică accesibilă. Utilizarea acestui prcedeu a permis calcularea datelr de incidenţă atât s tentativelr suicidare la adlescenţi cât şi a migrării părinţilr. Talia eșantinului reprezintă un alt punct tare al cercetării de față, ea fiind mai mult decât suficientă pentru evidențierea relației dintre factrii intrafamiliali şi tentativele suicidare ale adlescenţilr. O cntribuție desebit de imprtantă este adusă prin studierea riscului suicidar la adlescenţi generat de migrației părinţilr la muncă în străinătate. 8

9 Summary f the PhD Thesis Family chesin risk and prtective factrs fr suicidal behavir in adlescents PhD Candidate: Iana Raluca Rusu Scientific Advisr: Prf. Dr. Dina Czman 9

10 Table f cntents INTRODUCTION 13 CURRENT KNOWLEDGE 1. Suicide in adlescence Definitins Suicide prevalence in adlescents Suicide etilgy in adlescents 1.7. Family risk factrs invlved in etipathgeny f suicide in adlescents Parents death Parents depressin Suicidal behavir in family Alchl/drug use in the family 1.8. Features f suicide in adlescents 1.9. Warning signs Suicide preventin Primary preventin Secndary preventin Tertiary preventin Pstventin 2. Behaviral style in family Family: definitins 2.6. Family- small scial grup 2.7. Family risk factrs invlved in adlescent's suicide Divrce/separatin f parents Parents migratin Parental cnflict Vilence in family Disrganized attachament Family prtective factrs invlved in adlescent's suicide Family chesin 43 PERSONAL CONTRIBUTIONS 1. Hypthesis/bjectives General methdlgy st Study Family risk factrs generating suicide risk in adlescence 3.1. Intrductin Hypthesis Materials and methds Results Discussins Cnclusins nd Study Family prtective factrs generating suicide risk in adlescence 4.1. Intrductin 4.2. Hypthesis 4.3. Material and methds 4.4. Results 4.5. Discussins 4.6. Cnclusins 5. 3nd Study The relatinship between family break- dwn generated by wrk migratin and suicide risk in adlescence. Prspective study 5.1. Intrductin

11 5.2. Hypthesis 5.3. Material and methds 5.4. Results 5.5. Discussins 5.6. Cnclusins 6. General discussins 7. General cnclusins 8. Originality and innvative cntributins REFERENCES ANNEXES KEYWORDS: suicide attempt, adlescents, family risk factrs, family prtective factrs, migratin f parents INTRODUCTION Suicide amng adlescents is increasing in mst cuntries, ranking amng the tp five causes f mrtality at age Suicidal teenage behavir presents sme particular aspects generated by bilgical, psychlgical, cgnitive and envirnmental risk factrs. Events that adlescent lives in his relatins with his family, determines its entire mental develpment and leave mark n his persnality. Research n suicidal behavir f adlescents have shwn that prblems and family cnflicts are mre cmmn amng adlescents wh had attempted suicide. The aim f ur research was t establish a pssible crrelatin between suicide risk in adlescents and a number f intrafamilial factrs, such as vilence in family, parents migratin, separatin r divrce f parents, lw invlvement f parents in children's educatin, lack f empathy, an inability f expressing emtins, rejectin and negligence by parents. The subjects included in studies 1 and 2 are randmized Rmanian teenagers f the schl ppulatin f the area f interest, based n a prbabilistic sampling prcedures n clusters. Participants in Study 3 are teenagers frm 11 Eurpean cuntries included in the prject Seyle. Starting frm the premise that the emigratin f parents can influence mental develpment f adlescents thrugh the emergence f suicidal ideatin and depressive symptmatlgy, we perfrmed a prspective study ver ne year t establish these crrelatins. Due t the size f the sample and the prspective analysis, we have established the incidence f suicide attempts in adlescents aged between 14 and 16 in Rmania and Eurpe, this being a strng pint in this dctral thesis. Migratin f parents was a risk factr fr suicide attempts bth t Rmanian and Eurpean adlescents frm the study grup. This cnstitutes a significant scial issue fr the current generatin f teenagers, insufficiently studied, whse imprtance as a research tpic is taking shape nw. This research is based n the sample recruited fr the SEYLE study Saving and Empwering Yung Lives in Eurpe (SEYLE): Prmting health thrugh the preventin f risk- taling and self- destructive behavirs. The SEYLE study is funded by the Eurpean Cmmissin thrugh the 7th Framewrk Prgram, 11

12 and implemented by a cnsrtium f 12 higher educatin and researc institutins in the Eurpean Unin and partner cuntries. CURRENT KNOWLWDGE In the general part f the thesis have been highlighted the knwledge f the literature n suicide in adlescents (prevalence and etilgy f suicide in adlescents, characteristics f suicide in this age grup, warning signs that may wrry parents and teachers ver a ptential suicidal attempts). Intrafamilial factrs invlved in the etipathgenesis f suicide at adlescents are: death f a parent, a parent's depressin, suicidal behavir in family and the cnsuptin f alchl / drug in family. Varius strategies have been described fr the preventin f suicide at adlescents which were implemented ver time in different cuntries, as well as the three classic stages f preventin: primary, secndary and tertiary. Secnd chapter fcuses n behaviral style in family. In the literature we have identified intrafamilial risk factrs invlved in adlescents suicide: divrce/separatin f the parents, migratin f the parents, parental cnflict, dmestic vilence and disrganized attachment. Data frm the literature prvides little infrmatin abut the prtective factrs against suicidal behavir in adlescents. Mst f the times they were viewed as the reverse image f risk factrs. PERSONAL CONTRIBUTIONS 1ST Study. Family risk factrs invlved in adlescent`s suicide Intrductins. Suicide is a majr mental health prblem, whse share, in the yung ppulatin, recrded an alarming increase. The imprtance f preventin f this phenmenn led t effective strategies fr assessing adlescents t identify suicidal risk factrs. Intrafamilial factrs requiring attentin, bth because f the particularities f adlescent develpment and the fact that the family play a crucial rle in structuring the cping mechanisms and the develpment f the persnality f the adlescent. Hypthesis. The aim f ur research was t establish a pssible crrelatin between suicide risk in adlescents and a number f intrafamilial factrs, such as vilence in family, parents migratin, separatin r divrce f parents, lw invlvement f parents in children's educatin, lack f empathy, an inability f expressing emtins, rejectin and negligence by parents. Material and methd. The study grup cmprised 1143 ninth grade adlescents (aged 14 t 16 years) attending 16 theretical schls- 11 frm Cluj cunty and 5 frm Maramures cunty.the schls were randmized and sequentially distributed in 4 prgrams f preventin. The cllectin f data frm the initial assessment was dne thrugh structured questinnaires cvering 127 items which cmpile data n lifestyle, family relatinships and evaluate depressive symptmatlgy, ideatin and suicidal behavirs, etc. Sme questins are specific t the SEYLE study, thers cme frm internatinally certified scales (Paykel Suicide Scale, Hlmes and Rahe Scale, Beck Depressin Inventry). Abut 2,17% f students reprted a suicide attempt in the last six mnths. Results. Adlescents with at least ne parent abrad risk 2,7 times mre likely t achieve an suicide attempted (RR= 2,729; 95% CI=[1,069; 6,970]) than thse with intact families. Adlescents whse parents 12

13 never r rarely knew what they children d in their spare time (p <0,001 - Fischer exact test) pse a risk t cmmit suicide 3,39 times higher (RR= 3,395; 95% CI=[2,035; 5,667]) than thse whse parents knw mst f the time r always what their children d. Teens with divrced parents risk 22,7 times mre likely t cmmit suicide (p <0,001, Fischer exact test) ) (RR=22,7; 95% CI=[6,11; 84,49]). Adlescents wh said that parents have never understd their prblems and wrries (p <0,001, Fischer exact test) have a 4,12 times higher risk f cmmitting suicide (RR=4,126; 95% CI=[2,893; 5,883])than thse wh always (r mst f the time) were understd by parents r guardians. Children whse parents never help them t take imprtant decisins (p <0,001, Fischer exact test) r are nt aware f their pinin r what they say (p <0,001, Fischer exact test), did nt take the time t talk t their children abut the things that happens (p <0,001, Fischer exact test), d nt cme t see them when they have a schl activity (p <0,006, Fischer exact test), present a significantly higher risk t make a suicide attempt. Cnclusins Parents ging abrad was a risk factr fr suicide attempts in the Rmanian teenagers study grup, they present a 3 times mre risk t attempt suicide cmpared with adlescents in intact families. Teens with divrced parents have a significantly higher risk f cmmitting suicide cmpared t teenagers with intact families. 1 f 5 teenagers, whse parents have divrced, have attempted suicide. Pr cmmunicatin between teens and their parents is a risk factr fr suicide attempts in adlescents - in the sample studied. Distant relatinships between adlescents and parents are risk factrs fr suicidal behavir f adlescents. Als thse wh said that they had prblems with their parents and that they are nt understd by thse, shws a 5 times higher risk f suicide cmpared t the cntrl lt. 2nd Study. Family- prtective factr against suicidal behavir in adlescents Intrductin. Family factrs invlved in teens'apprpriate emtinal develpment cntain fur cmpnents: the relatinship between parent and adlescent (presence f parents in children's lives, wrk sharing, participatin in jint activities, clseness), behavir nrms and rules (schl aknwledgement, sexual behavir), parental mdel (attempted suicide in the family) and family features (acces t firearms and harmful substances). Cperatin characterized family activity. This is a frm f interactin between members, cnsisting f crdinating initiatives, knwledge, cnjugatin actins t achieve a cmmn gal. Cperating, family members develp psitive sci- emtinal aspects f interactin: discussins, friendship, verall satisfactin. Hypthesis. The pesent study is aimed t investigate weather familial factrs can prvide prtectins against suicidal behavir in adlescents Material and methd. The 1143 randmly selected, 14 t 16 years ld, Rmanian adlescents randm frm 16 theretical highschls frm Cluj and Maramures cunty. Data abut family prtective factrs was extracted frm the SEYLE baseline questinnaire. Data n suicidal behavir was cllected thrugh questins n weather parents understd their issues and cncern, knw what they d in their spare time, help them take imprtant decisins, talk t their children abut things that are happening, pay attentin t their pinins, divrce between parents and imprtance f family in their educatin. 13

14 Statistical analysis f data was perfrmed using the Statistical Pack fr Scial Sciences (SPSS), versin Statistically significant differences between the grups werw identified by using the χ 2 și Fisher exact test, as apprpriate, fr cathegrical variables. Odds ratis and their respective 95% cnfidence intervals were calculated t express risk. Results. Adlescents wh said that parents have always understd (r mst f the time) their prblems and wrries have significantly lwer risk fr suicide attempt (OR=0,367, 95% CI=[0,172;0,786]) (p<0,0001, Fisher exact test) than thse wh have never been understd by their parents r guardians. Adlescents whse parents knw mst f the time what they d, pse a risk t cmmit suicide significantly lwer (OR=0,589, 95% CI=[0,362; 0,957], p<0,003- Fisher exact test) than thsewhse parents never r rarely knew what their children d. Abut 98,82% f students with n attempt t suicide said that family is very imprtant (p<0,001- Fisher exact test) fr them. Having parents wh always help adlescents make imprtant decisin, take time t talk tt hem abut things that are hapening are statistically significant prtective factrs against suicide attempts (p<0,001, testul Fisher exact). Cnclusins Family chesin and parents supervisin are prtective factr against suicidal attempts in adlescents. Harmnius relatinships between parents and adlescents (99,35%) is als imprtant prtective factr against suicide attempts in adlescents. Intact families d nt represent a prtective factr against suicide attempts in adlescents. Active invlvment f parents in the lives f adlescents (parents wh help them t take imprtant decisins, are interesed in their educatin, knw what they d in their spare time) are prtective factrs against suicide attempts in adlescents. 3nd Study. The relatinship between family break- dwn generated by wrk migratin and suicide risk in adlescence. Prspective study Intrductin. There are very few prspective studies regarding the parents' emigratin prblem and it's effects n depresin and suicidal attempts in the adlescents left hme. The depressed adlescents have a mre frequent feeling f unsatisfactin with their family life. In literature it is pinted ut that in psychiatric disrders (depresive disrders in particular) and previus suicide attempts are the mst pwerful predictive factrs f suicidal behavir in adlescents. Family chesin can lwer the negative effects f the stressful events and stps the adlescents t develp a suicidal behavir. This has a mre prfund effect regarding girls, than bys. Hypthesis. The wrk hypthesis started frm the idea that the departure f ne parent frm it's family envirment, by emigratin, increases the risk f suicide temptatives in adlescents.. In rder t test this hypthesis, a prspective study was cnducted, with the duratin f ne year, which t evaluate the aparitin f suicide attemps in adlescents wh's families have ne emigrated parent in the same perid f time, cmpared t a cntrl grup. Since literature data suggests that the female 14

15 adlescents are mre sensitive t the influence f interpersnal life events and especialy regarding family, the influence f gender was evaluated as a pssible cnfusin factr. Since the Majr Depresive Disrder is the mst frequent psychiatric disrder incriminated in high suicidal risk in adlescents, a prspective study was cnducted, which t determine the link between the adlescent's depresin, parent emigratin and suicide attempt in the last year. Material and methd The present study included a number f 9032 adlescents frm 11 Eurpean Cuntries (Austria, Estnia, France, Germany, Ungaria, Ireland, Israel, Italy, Rmania, Slvenia and Spain) aged frm randmly selected schls. The data cllected frm the adlescents included in the study is based n a number f selected questins frm the initial evaluatin questinnaire and frm the 12 mnth fllw up questinnaire, which were used in the Eurpean Prject SEYLE. Fr the purpse f the present study, the adlescents wh had emigrated parents n the initial evaluatin and thse wh reprted a histry f suicide attempt(s) were excluded frm the study. Thus, the incidence f suicide amng eurpean adlescents with emigrated parents in the last year was evaluated. The results used in this study cme frm the lt f adlescents wh presented a suicidal attempt in the last year, but nt frm thse with suicidal ideatin. These were a number f 126 adlescents, representing 1,4% ut f the ttal pupils. Results. The histry f suicidal attempt is mre frequent in adlescents with emigrated parents (p=0,006), having aprximately 3 times higher risk f cmmiting a suicidal attempt (RR=3,168; 95% CI=[1,525; 6,580]) cmpared with thse with intact families wh presented suicidal attempt in the last 12 mnth. The data analysis shwed that 87 male adlescents have parents that emigrated in the last year, 4 ut f these (4.6%) presenting a suicidal attempt after the parent emigrated (RR=3,212, 95% CI=[1,137; 9,075], p<0,045 - Fisher exact test). 102 female adlescents have parents that emigrated in the last year, 4 ut f these (3,9%) presenting a suicidal attempt after the parent emigrated (RR=3,077, 95% CI=[1,099; 8,615], p<0,05 - Fisher exact test). 10% f the eurpean adlescents included in the study suffer frm a Majr Depresive Disrder. The data analysis als shwed that 2,51% f the pupils with depresin dissrders have emigrated parents in the last year. Out f these, 20,8% had at least ne suicidal attempt since a parent left hme, cmpared t 8,3% f the adlescents wh suffer frm depresive dissrders, but with intact families. The incidence f parent emigratin is significantly different, regarding the emigratin cuntry (p<0,01 χ 2 test). The incidence f suicidal attempts is significantly different, regarding the cuntry the parents leave frm (p<0,01 χ 2 test). Cnclusins The migratin f wrk frce and implicitly family disintegratin is a risk factr fr adlescent suicide attempts. 1 ut f 5 adlescents diagnsed with Majr Depresive Disrder wh's parents (ne r bth) have emigrated, presented a suicidal attempt. Bth male and female adlescents are affected by the parents' emigratin fenmenn. They have 3 times the risk f cmmiting suicidal attempts cmpared with the adlescents with intact families. The incidence f parental emigratin and f suicidal attempts is significantly different by cuntry. Regarding the adlescents with ut depresive dissrders, with emigrated parents and wh presented a suicidal attempt in the last year, the threshld f statistical significance was nt exceeded. Originality and invative cntributins This research has several imprtant features that give it a prfundly riginal character. 15

16 First, this research includes ne f the few prspective studies n adlescent ppulatins. The difficulty f financing and implementing such studies is widely recgnized. Secnd, the present research prvides relevant infrmatin fr Rmanian adlescents, a ppulatin that was scarcely studied althugh it seems t be expsed t specific sci- ecnmic risk factrs. The study sample was cnstructed based n a prbabilistic sampling methd, using clusters. The sample size is anther strength f the present research, it is mre that enugh t study the relatinship between stress and depressin. A particularly imprtant cntributin is made by studying the effects f the separatin frm parents due t wrkfrce migratin. 16