ACȚIUNEA TOXICELOR ASUPRA STOMACULUI LA CÂINE ȘI DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC AL AFECȚIUNILOR GASTRICE INDUSE DE ACESTEA TOXIC SUBSTANCES ACTION UPON DOG STOMACH AND ULTRASOUND DIAGNOSIS OF GASTRIC DISORDERS OPEN ACCES JOURNAL Asist. univ. dr. Răzvn Nicole Mălăncuș Universitte de Științe Agricole și Medicină Veterinră Ion Ionescu de l Brd din Iși Fcultte de Medicină Veterinră Recieved: 16 Jnury 2017 Accepted: 31 Jnury 2017 Corresponding uthor: Asist. univ. dr. Răzvn Nicole Mălăncuș Fcultte de Medicină Veterinră Iși, Alee Mihil Sdovenu 8, 700489, Iși E-mil: rzvnmlncus@uisi.ro Telefon: 0747498915 REZUMAT Dignosticul fecțiunilor gstrice consecutiv ingestiei sutnțelor toxice cu crcter irittiv l câine reprezintă o preocupre mjoră, nu dor pentru personlul veterinr, dr și pentru pcient și proprietr. Utilizre tehnicii ultrsonogrfice de investigție fecțiunilor gstrice permite formulre unui dignostic cert l cestor fecțiuni, fpt ce pote conduce l elorre unui protocol de trtment eficient ce permite oprire răspândirii și chir încetre mnifestărilor clinice. CUVINTE-CHEIE: sustnțe toxice, ultrsonogrfie, câini, fecțiuni gstrice ABSTRACT Cite this rticle: R.N. Mlncus. Toxic sustnces ction upon dog stomch nd ultrsound dignosis of gstric disorders. Rom J Vet Med Phrm. 2016; Vol. I 2(2):86-90 The dignosis of gstric disorders produced y the ingestion of toxic sustnces in dogs is min concern not only for the veterinry stff ut lso for the ptient nd owner. The use of ultrsonogrphy s n investigtion tool for gstric disorders help estlish definitive dignosis tht my led to n effective tretment protocol tht cn stop the spreding nd lso cese the expression of clinicl symptoms. KEYWORDS: toxic sustnces, ultrsound, dogs, gstric disorders 86
R.N. Mălăncuș Romnin Journl of Veterinry Medicine & Phrmcology Gstrit su inflmți mucosei gstrice reprezintă un dintre fecțiunile cel mi des reclmte de proprietri în czul câinilor. Deși prezintă o etiologie vrită, de cele mi multe ori gstrit pre consecutiv cțiunii iritnte unor toxice, medicmente dministrte necorespunzător su corpi străini cre pot produce, prin crcterul irittiv, leziuni l nivelul mucosei. Uneori, ceste leziuni se pot complic cu ulcere și chir perforre peretelui gstric. Gstrit pote evolu cut, simptomtologi exprimtă fiind severă, su cronic, tunci când leziunile suclinice pot evolu trennt, fără lert proprietrul. Gstrit cută secundră ingestiei toxicelor (otrăvuri, plnte toxice, limente mucegăite) implică prope întotdeun durere dominlă severă și vomitre incoerciilă. Gstrit cu evoluție cută pote ve drept cuză și dministrre unor medicmente, cum r fi ntiinflmtorele nesteroidiene, spirin, corticosteroizii su unele ntiiotice. Pe de ltă prte, gstrit cronică pre consecutiv iritțiilor de intensitte redusă, c în urm consumului unor sustnțe toxice cu crcter irittiv, în doze reduse și un timp mi îndelungt. Dignosticul fecțiunilor gstrice l câine reprezintă o preocupre mjoră, nu dor pentru personlul veterinr, dr și pentru pcient și proprietr. Conform unui studiu recent, prope 2/3 din nimlele mici ce prezintă tulurări gstrointestinle mnifestă vomitre și diree recurentă însoțite de pierdere in greutte, simptome ce creeză un disconfort mjor, tât pentru pcient cât și pentru proprietr [4]. Tehnic ecogrfică presupune utilizre ultrsunetelor, virții mecnice crcterizte printr-o numită frecvență, lungime de undă și viteză de propgre, pentru preci modificările întâlnite cu precădere l nivelul orgnelor din cvitte dominlă. Astfel, stomcul pote fi exmint din punct de vedere ecogrfic, dtele furnizte de cest tip de investigție permițând stilire cu certitudine dignosticului suspiciont pe sem semnelor clinice. Investigre ecogrfică stomcului se relizeză prin scnre sistemtică regiunii gstrice din stâng spre drept (tât în pln longitudinl cât și trnsversl) pentru se pute preci grosime peretelui gstric, simetri cestui, conținutul gstric, spectul generl din punct de vedere l ecogenității precum și motilitte gstrică. Evlure segmentului gstric este posiilă numi tunci când se u în vedere rporturile și reperele econtomice reprezentte de formțiunile splnchnice înconjurătore. Stomcul l câine re peretele crnil în contct cu fictul, exceptând o porțiune crdiei cre se flă lângă cupol difrgmului. Conținutul gstric su de cumulările de gze pot modific poziți pereților cudli, în mod norml cești nedepășind nivelul L4. Pilorul este situt crnil de regiune fundică stomcului, ir în pln medin, înpoi fictului [5]. Astfel, se recomndă exminre fiecărei regiuni gstrice pe o periodă de 3-5 minute pentru evlu ctivitte peristltică, fiind cunoscut fptul că numeroși hormoni, reflexele colinergice, drenergice şi reflexele inhiitorii nondrenergice influenţeză ctivitte peristltică stomcului [1, 2]. Importnț efectuării ecogrfiei segmentelor trctusului digestiv relevă din fptul că prin vizulizre structurilor prietle, formei și dimensiunilor cestor se pote formul un dignostic cert. În vedere interpretării unei ecogrfii treuie să se țină cont în principl de topogrfi orgnelor dominle, rporturile dintre ele și crcterele specifice le ecogenităţii cestor [8]. Deși nu necesită pregătiri specile, în evlure ecogrfică tuului digestiv se recomndă repus limentr de 12 ore îninte de exminre, pentru reduce cntitte de gze prezente în urm digestiei și sedre pcienților în vedere exminării corespunzătore [1]. În relizre ecogrfiei gstrice pe lângă etpele premergătore ctului propriu-zis, de o importnță deoseită este și cpcitte exmintorului de recunoște și interpret modificările ptologice decelile pe imgine ecogrfică. Tot de pregătire și cunoștințele exmintorului ține și preciere cu privire l sond ecogrfică utiliztă în vedere exminării modificărilor întâlnite l nivel gstrointestinl. Astfel, leziunile de dimensiuni mri su cele profunde pot fi precite mi ine cu o sondă cu o frecvență josă (5 Mhz), pe când modificările reduse pot trece neoservte cu o stfel de sondă. Dr pot fi decelile, spre exemplu, tunci când sunt exminte cu sonde cu frecventă mi mre de 7,5 Mhz. Treuie ținut totuși cont de fptul că scădere frecvenței sondei se sociză cu o creștere penetrării ultrsunetelor, dr în celși timp cu o reducere rezoluției. Fiind o metodă complementră de dignostic, exmenul ecogrfic își re pretilitte dor tunci când în urm exmenului clinic nu se pote stili un dignostic cert de olă su fecțiune ori l cerere proprietrilor cre doresc o exminre mănunțită cu privire l stre de sănătte nimlului de compnie. Deorece l câini o mre prte stomcului conține gze, oținere unor imgini de clitte regiunilor profunde devine de multe ori 87
Figur 1. Colecți proprie - Gstrită () creștere difuză în dimensiuni peretelui gstric; () ecogenitte modifictă (spect hiperecogen l peretului gstric) și diltție gstrică dificilă, preciere făcându-se dor pe sem modificărilor ecogrfice oservte în porțiune superficilă cestui. Pentru pute preci modificările întâlnite, de o relă importnță este cunoștere structurii normle peretelui gstric. Acest prezintă 5 strturi distincte din punct de vedere ecogrfic ce lterneză din punct de vedere l ecogenității (suprfț mucosei - spect hipercogen; mucos -spect hipoecogen; sumucos -spect hiperecogen; musculos - spect hipoecogen; seros - spect hiperecogen). Deși ceste strturi sunt distincte ecogrfic, de multe ori stomcul este perceput mi les c o structură hipoecogenică dtorită predominnței mucosei și strtului musculr cre pr de ecogenitte redusă. Grosime normlă peretelui gstric este de 3-5 mm, vriind în funcție de tli nimlului, fără însă depăși 7 mm. Activitte peristltică crcteristică stomcului se reflectă printr-o contrcție l fiecre 12-15 secunde [1, 7]. Modificările cel mi frecvent identificte ecogrfic l nivelul stomcului sunt reprezentte de leziunile inflmtorii, modificările regiunii pilorice su prezenț proceselor neoplzice cu loclizre gstrică. Gstritele se recunosc ecogrfic după îngroșre (locliztă su difuză) peretelui gstric, însoțită de modificări le ecogenității crcteristice (Fig. 1) și strtificării prietle. Uneori se pot oserv îngroșări loclizte le peretelui, cu discontinuități l nivel de mucosă c în czul gstritelor ulcertive. Decelre corpilor străini l nivel gstric pote jut l precizre dignosticului, cunoscându-se fptul că nimlele de compnie pot inger ccidentl diverse toxice su oiecte ce pot elier sustnțe irittive pentru mucos digestivă (terii). Diferențiere fecțiunilor cronice de cel cute se fce prin preciere modificărilor de ecogenitte oservte l nivel prietl. Astfel, în czul fecțiunilor cronice, spectul peretelui gstric devine hiperecogen dtorită modificărilor structurle le strturilor mucos su musculr, predominnte l nivel prietl [8]. Apreciere leziunilor treuie să țină cont de modificre ecogenității structurilor investigte în rport cu orgnele învecinte și de semene treuie precită ri exmintă în mi multe secțiuni. Incidenț su cre este prins orgnul exmint pote influenț rdicl dignosticul finl întrucât exminre într-un singur pln pote conduce l mscre unor leziuni evidente. În generl, modificările de ecogenitte sunt compnite de pierderi le strtificării crcteristice c urmre modificărilor inflmtorii cronice cu loclizre gstrică (Fig. 2). Cuzele cele mi frecvente responsile de lezionre mucosei gstrice și evoluți cronică cestor fecțiuni sunt reprezentte de expunere îndelungtă l diverși lergeni, sustnțe chimice toxice su dministrre indecvtă medicmentelor cre intensifică secreți de cid gstric. Dignosticul de gstroptie pilorică hipertrofică se pote preciz pe z creșterii în dimensiuni pilorului (9-19 mm) și, în specil, Figur 2. Colecți proprie - Gstrită pierdere strtificării crcteristice peretelui gstric 88
R.N. Mălăncuș Romnin Journl of Veterinry Medicine & Phrmcology Figur 3. Colecți proprie - Hipertrofie pilorică () creștere modertă în dimensiuni pilorului cu inel hipoecogen dicent; () hipertrofie pilorică severă (spect de rozetă pilorului) strtului musculr (3-5,4 mm), modificări morfologice însoțite de distensie gstrică evidentă și de mișcări peristltice susținute (Fig. 3). Acestă tulurre este frecvent socită cu iritțiile produse de dministrre pe o durtă lungă de timp sustnțelor ntiinflmtore nesteroidiene cre, pe lângă leziunile supr mucosei gstrice, pot determin și hipertrofi peretelui stomcului c urmre intensificării secreției celulelor prietle de l cest nivel. Frecvenț fecțiunilor gstrice de ntură neoplzică este reltiv redusă l nimlele de compnie. În generl, cțiune irittivă îndelungtă toxicelor pote st l origine cestor tulurări. L câine, mi frecvent întâlnite sunt denocrcinomele [6]. Aceste fecțiuni sunt însoțite din punct de vedere funcționl de perturări le digestiei și psjului mteriilor limentre l cest nivel, fpt ce fvorizeză cumulre de fluide, ceste servind c și ferestre custice, ușurând exminre peretelui gstric [2]. Procesele neoplzice cu loclizre gstrică pot fect întregul perete gstric prin modificre dimensiunilor cestui, fiind loclizte în profunzime s, ori pot păre c structuri sesile (Fig. 4), părând, de oicei, c formțiuni heterogene, predominnt hipoecogene. Pentru confirmre histologică fecțiunii neoplzice suspicionte se recomndă efecture puncției iopsice su control endoscopic su ecogrfic [3]. CONCLUZIE Afecțiunile cu loclizre gstrică produse de cțiune unor toxice dministrte necorespunztor su ccidentl prezintă numerose vriții clinice, cee ce fce c dignosticul cert l cestor să presupună utilizre unor metode imgistice decvte. Tehnic ultrsonogrfică permite preciere modificărilor de ecogenitte, dimensiune, strtificre și conținut, jutând în stilire dignosticului, ir crcterul non-invziv permite utilizre investigției ecogrfice pe scră lrgă, fără produce disconfort pcienților. Figur 4. Colecți proprie - Proces neoplzic gstric () formțiune ine delimittă, spect heterogen cu centru de ecogenitte crescută; () structură sesilă cu origine l nivelul strtului prietl musculr 89
Biliogrfie 1. Codrenu M, 2000 - Dignosticul ecogrfic în olile interne l nimle, Ed. Corl Snivet; 2. Codrenu M, Mihi D, 2000 Aspecte ecogrfice înregistrte în czul tumorilor dominle l câine, Al VIIIle Congres Nționl de Medicină Veterinră, Băile Felix, Români, 17-20 octomrie; 3. Cristl MA, Penninck DG, Mtz ME et l., 1993 - Use of ultrsound-guided fine-needle spirtion iopsy nd utomted core iopsy for the dignosis of gstrointestinl diseses in smll nimls, Vet. Rdiol. nd Ultrsound, 34:438; 4. Doson J, 2013 - Breed-Predispositions to Cncer in Pedigree Dogs, ISRN Veterinry Science, volume 2013, rticle ID 941275, http://dx.doi.org/10.1155/2013/941275; 5. Goody PC, 1999 - Dog Antomy A pictoril pproch to cnine structure, editor J. A. Allen & Co; 6. Hroutunin G, 1995 Ecogrphie du chien et du cht, Edition Vigot, Pris; Lm CR, 1999 - Recent developments in dignostic imging of the gstrointestinl trct, Vet. Cl. North. Am., 29:307-342; 7. Mălăncuș RN, Gh. Solcn, Cristin Tofn (Mlncus), 2010 - The use of ultrsonogrphy in gstrointestinl disese in dogs, Lucr. Științifice USAMV Iși, seri Medicină Veterinră vol 53, pg. 772-777. CV Asist. univ.dr. Răzvn Nicole MĂLĂNCUȘ UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI FACUL- TATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - DISCIPLINA FIZIOLOGIE ȘI FIZIOPATOLOGIE ANIMALĂ 2012-prezent Asistent universitr dr. Activităţi si responsilităţi principle: Cercetre. Activități didctice cu studenții Universitte de Științe Agricole și Medicină Veterinră Ion Ionescu de l Brd Iși Fcultte de Medicină Veterinră 01 Octomrie 2008 - Octomrie 2012 Doctornd Tez de Doctort: Utilizre tehnicilor de imgistică mediclă pentru optimizre dignosticului fecțiunilor gstrointestinle l câine. University of Liverpool. Smll Animl Teching Hospitl, Lehurst 01 Mrtie 2011-01 Iunie 2011 Stgiu de pregătire. Disciplinele principle studite: Dignostic ecogrfic, Dignostic rdiologic, Dignostic endoscopic, Fiziologie/ Fizioptologie digestivă, Microiologie. Universitte de Științe Agricole și Medicină Veterinră Ion Ionescu de l Brd Iși Fcultte de Medicină Veterinră 01 Octomrie 2008-01 Mrtie 2010 Mster în Medicină Veterinră, specilizre Clinică și terpie veterinră. Lucrre de Disertție: Dignosticul ecogrfic l fecțiunilor gstrointestinle l câine. Disciplinele principle studite: Dignostic ecogrfic, Dignostic rdiologic, Ptologi nimlelor exotice. Universitte de Științe Agricole și Medicină Veterinră Ion Ionescu de l Brd Iși Fcultte de Medicină Veterinră 01 Octomrie 2002-01 Iulie 2008 Doctor medic veterinr. Lucrre Licență Dignosticul prclinic l heptoptiilor l ovine. 90