PLANIFICAREA STRATEGICĂ LOCALĂ SUPORT METODOLOGIC 2016
P a g e 2 Această publicație a fst elabrată datrită suprtului geners al pprului american și pln ferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvltare Internaţinală (USAID) şi Ministerul Afacerilr Externe al Republicii Plne, implementat de Centrul de Infrmare pentru Autrităţile Lcale/Slidarity Fund PL în Mldva. Crdnatr: Lilian Danilv, cnsultant naținal Au cntribuit: Ala Bragi, Alina Bujr-Luca Drin Andrs Marina Preteca-Neaga Ștefan Tdirașcu Această publicație apare cu suprtul financiar al... 2016
P a g e 3 CUPRINS INTRODUCERE 4 1. CERINȚE PENTRU O PLANIFICARE STRATEGICĂ EFICIENTĂ 1.1 Principiile dezvltării lcale 1.2 Abrdarea integrată 1.3 Parteneriatul 2. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ: 2.1 Etapele prcesului de planificare strategică 2.2 Structura și cnținutul strategiei 5 7 3. PREGĂTIREA PROCESULUI DE PLANIFICARE 3.1 Asigurarea angajamentului și cnsensului părțilr implicate 3.2 Crdnare și asistență tehnică 3.3 Participare și parteneriat 3.4 Infrmarea cmunității 4. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE 4.1 Evaluarea cntextului strategic 4.2 Analiza sci-ecnmică și prfilul cmunității 4.3 Evaluarea perfrmanței cmunității (capacități administrative, resurse) 4.4 Analiza SWOT 4.5 Identitate lcală (brand) 5. ELABORAREA STRATEGIEI 5.1 Viziune 5.2 Obiective și măsuri de dezvltare 5.3 Plan de acțiuni 5.4 Mnitrizare și evaluare 5.5 Cnsultarea publică și aprbarea strategiei 6. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI 6.1 Identificarea și selectarea priectelr priritare 6.2 Revizuirea strategiei ANEXE: 1. Ghid pentru descrierea prblemelr de rdin strategic 10 15 21 25 29 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 32
P a g e 4 S cpul ghidului INTRODUCERE Scpul acestui Ghid este de a feri unele rientări de bază pentru prcesul de pregătire și elabrare a unei Strategii de Dezvltare Lcală (SDL). În esența sa, SDL stabilește biectivele, priritățile, acțiunile și inițiativele necesare pentru dezvltarea durabilă a unui teritriu specific. În acest sens, Ghidul feră îndrumări practice pentru acele persane, echipe sau grupuri de lucru care urmează să fie implicate în elabrarea SDL. Cntext Acest Ghid reprezintă un suprt pentru tți cei interesați în inițierea și implementarea prceselr de dezvltare lcală, în md special planificarea strategică. Ce este strategia de dezvltare lcală? Strategia de dezvltare lcală este un dcument de plitici care cnține principalele direcții de dezvltare a cmunități pe termen mediu (3-5 ani) sau lung (6-15 ani) identificînd cele mai ptrivite mecanisme de implementare, mnitrizare și evaluare a rezultatelr și impactului drit. Strategia cnține 3 cmpnente de bază: Dmenii Întrebări strategice Specificații Analiza situației curente Unde suntem? Care sunt capacitățile de dezvltare lcală și funcținalitatea acestra (cndiținalități, interacțiuni, influențe)? Cmunitatea va analiza mediul intern si extern de funcținare, prblemele, prvcările și prtunitățile care există. Opțiuni strategice Unde vrem și tindem să ajungem? Viziune, biective și măsuri de dezvltare Implementarea Cum ajungem acl, cu ce resurse și în ce periadă? Tabelul 1: Cmpnentele de bază ale strategiei De ce cmunitatea are nevie de strategie? Mdele de intervenție și acțiuni, planificare peraținală. Mnitrizare și evaluare Strategia reprezintă un set de acțiuni care urmăresc atingerea unr anumite scpuri/biective întrun cntext cncret. În acest sens, strategia vine să răspundă unr nevi de dezvltare în dependență de starea generală care afectează cmunitatea. Cntext strategic Cmunitatea este în declin Cmunitatea este în tranziție Cmunitatea se dezvltă Tabelul 2: Prbleme strategice relevante pentru cmunitate Dileme strategice Ce factri sau acțiuni pt crea cndiții pentru schimbare în cmunitate? Cum putem asista transfrmările la nivel lcal? Cum putem asigura servicii publice și infrastructura ptrivită pentru prcesele de dezvltare, inclusiv creșterea demgrafică?
P a g e 5 Planificarea strategică feră ghidare realistică a alcării eficiente a resurselr cmunității (umane, fizice sau financiare) pentru a deveni atractivă (calitatea vieții, lcuri de muncă și servicii) pentru ameni și afaceri. De asemenea, strategia reprezintă un dcument imprtant de prmvare a priectelr de dezvltare a cmunității. 1. CERINȚE PENTRU O PLANIFICARE STRATEGICĂ EFICIENTĂ Prcesul de planificare strategică la nivel lcal este activitate bine rganizată și structurată care se bazează pe idee imprtantă care mtivează persanele și instituțiile să se implice: Cum susținem dezvltarea sci-ecnmică durabilă și cmpetitivă a cmunității? Raspunsul este simplu: printr- Bună planificare! Cele mai imprtante caracteristici a ceea ce înțelegem prin planificare eficentă pt fi regăsite în figura de mai js, care cnține elementele de prces și impact ale acestei activități. Durabilitate De js-în-sus Ptențial lcal Participativă Orientată spre acțiune Amenajarea teritriului Figura 1: Caracteristicile unei planificări eficiente 1.1 Principiile dezvltării lcale O parte a prcesului de implicare cmunitară va fi ca participanții să cadă de acrd asupra principiilr care se va stau la baza strategiei de dezvltare lcală. În timpul pregătirii pentru prcesul de planificare, echipa de planificare ar trebui să revizuiască un număr de pțiuni și să recmande ce principii ar putea fi adptate. Depinzând de abrdarea aleasă, principiile vr da naștere la serie de prbleme de planificare. Examinarea principiilr va ajuta echipa pentru a identifica, eventual, prblemele cheie. De exemplu, dacă un principiu va fi dezvltarea durabilă, atunci cmunitatea ar trebui să aibă înțelegere a prceselr/intervențiilr necesare pentru a reduce impactul negativ asupra mediului (eficiența energetică, servicii publice calitative (canalizare), prtejarea surselr de apă, generarea și gestinarea deșeurilr etc.). Principii Dezvltarea durabilă Semnificația principiilr Creșterea cmpetitivităţii satului Oxentea, în scpul maximizării aprtului la accentuarea prgresului ecnmic şi scial; asigurarea unr prtunităţi în favarea ppulaţiei, în vederea ridicării standardului de viaţă a acesteia; cnservarea şi prtejarea mediului ambiant şi a mștenirii culturale existente în cmună; menţinerea ppulaţiei în cmună, prin eliminarea exdului ppulaţiei
Egalitatea drepturi în Nediscriminarea şi egalitatea de şanse Participarea Autnmia structurilr publice Cperarea inter-sectrială Parteneriatul Imparțalitatea Transparenţa P a g e 6 către alte zne; diversificarea şi prmvarea prtunităţilr cupaţinale, în scpul diminuării șmajului. Fiecare cetățean are drepturi egale la accesarea prtunităţilr şi infrmaţiei de rdin public, dezvltarea persnală, studiile, angajarea în cîmpul muncii cnfrm calificării, libertatea de a adapta prpriile alegeri, de a-şi exprima prpriile pinii, dreptul de a accesa variate servicii inclusiv cele de sănătate, etc. Tratamentul egal şi nediscriminatriu a ppulației în baza criteriului de rasă, etnie, sex, gender, pinie, dizabilitate, rigine scială, apartenenţă religiasă și alte criterii similare. Implicarea crdnată a cetățenilr, mediului de afaceri, autrităţilr publice şi scietatea civilă în prcesul decizinal de sluţinare a prblemelr din cmunitate. Structurile publice sunt autnme în prcesele decizinale şi practicile dezvltate. Sprijinirea și dezvltarea activitățilr reprezintă acţiuni inter-sectriale, respectiv sunt implicate tate instituţiile de stat, sectrul de afaceri şi scietatea civilă care au biective similare pe segmentul dezvltării cmunitare. Clabrare şi acţiuni de crdnare între APL, alte instituţii de stat, mediul de afaceri şi scietatea civilă prin stabilirea de parteneriate cnstructive şi efective. Tţi actrii implicaţi în implementarea, mnitrizarea şi evaluarea Strategiei sunt trataţi în md egal şi imparţial. Instituţiile implementatare ale Strategiei au un grad sprit de deschidere faţă de beneficiari şi publicul larg, furnizînd infrmații privind prcesul de luare a deciziilr, de implementare și rezultatele acestra. Tabelul 3: Principiile dezvltării lcale (Strategia de Dezvltare Lcală a satului Oxentea, 2016-2021, p.39) 1.2 Abrdarea integrată Cadrul de planificare integrată recunaște că majritatea cmunitățilr împărtășesc aspirații similare: un lc sigur, sănăts și plăcut de a trăi, un mediu durabil, prtunități de interacțiune scială, prtunități pentru cuparea frței de muncă și infrastructura prietenasă amenilr. Diferența cnstă în mdul în care fiecare cmunitate răspunde acestr nevi. De asemenea, se recunaște că diverse dcumente de planificare la nivel lcal, reginal sau naținal și diverși actri care acținează la diferite nivele, nu ar trebui să existe în md izlat și că, de fapt, sunt cnectați și interacținează în diverse mduri și la diverse nivele (guvernanță). Planificarea strategică integrată asigură înțelegerea mdului de interacțiune și maximizarea efrturilr de intervenție. Această abrdare presupune existența unr cerințe de participare a tuturr celr interesați, rluri și mecanisme de implementare și mnitrizare a strategiei. Practici de planificare tradiținală Abrdare integrată
P a g e 7 Lipsa crdnării Crdnare intersectrială (educație, asistență scială, administrație publică etc.) și interinstiutuțială (Primar, cnsilii lcale, cnsilii rainale, agenții guvernamentale etc.) Nerespectarea cerințelr privind participarea publicului Instrumente de mnitrizare ineficiente Necerența strategiei cu dcumentele de planificare reginale și naținale Standarde/cerințe de participare a celr interesați (cnsultare, dezbateri, grupuri de lucru etc.) Sistem și mecanisme de mnitrizare și evaluare eficiente (sistem de indicatri de M&E, mecanisme și rluri clare) Cerența strategiei de dezvltare lcală cu dcumentele de planificare și prgramare reginale și naținale Tabelul 4: Cmparații privind abrdare tradiținală și abrdarea integrată în elabrarea strategiei lcale 1.3 Parteneriatul Un parteneriat mai bun presupune și dezvltare mai bună. Parteneriatul de succes nu este ușr, și necesită un spirit și cadru adecvat. Premisa de bază a unui prces bazat pe parteneriat este acela de a feri mecanisme cu participarea actrilr relevanți pentru a face față prvcărilr cmplexe cu care se cnfruntă administrațiile lcale. Cine sunt părțile interesate (actrii) de elabrarea strategiei de dezvltare lcală? O parte interesată (actr) pate fi definită ca persană, un grup, rganizație sau un sistem, care are capacitatea de a influența, și ale cărr interese pt fi afectate în md pzitiv sau negativ de deciziile luate, în acțiune sau inacțiune, perfrmanța sau finalizarea ricărui priect, ca parte a pregătirii și implementării strategiei. Municipal Develpment Strategy Prcess. A tlgit fr practitiners. VNG Internatinal, 2010, p.12 Parteneriatul într- scietate mdernă are mai multe dimensiuni. Cmunitatea cu rețele mai puternice, atât în interir cât și în afară, este prbabil să fie cu mai mult succes pe termen lung. Dimensiuni Crdnare intersectrială Prblematici și prvcări rizntale/intersectriale Parteneriate publiceprivate Cperarea intercmunitară Caracteristici Cperarea intersectrială (asistență scială, educație, sănătate, mediu etc.) trebuie încurajată ca necesitate a prcesului de planificare Demcrație, drepturi și libertăți, buna guvernare, egalitatea de șanse, dezvltare durabilă etc. Administrația publică lcală trebuie să dezvlte relații de clabrare cu sectrul privat (ecnmic, asciativ, religis etc) pentru furniza servicii publice durabile Mbilizarea resurselr mai multr cmunități ar putea ecnmisi bani și ar permite furnizarea de servicii mai bune (de exemplu, centre reginale de gestinare a deșeurilr, educație de înaltă calitate).
P a g e 8 Cperare transfrntalieră și internaținală Crdnarea pe verticală Tabelul 5: Dimensiunile parteneriatului Învățarea și dezvltarea capacitățilr este vitală pentru rice cmunitate, pentru a avea succes. Parteneriatele internaținale, de exemplu, prin înfrățire între cmunități, pate ajuta. Pentru cmunitățile din regiunile de frntieră, care participă la cperarea transfrntalieră, ar putea ajuta cmunitatea să abrdeze prbleme specifice situației. Cmunitatea care învață să cpereze eficient cu nivelurile administrative reginale și naținale este de natură să atragă mai multe resurse, și să pună în aplicare mai eficient pliticile guvernamentale. 2. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ: 2.1 Etapele prcesului de planificăre strategică P rcesul planificării strategice este unul farte cmplex si presupune deținerea de cmpetențe specifice pentru facilitarea acestuia. Ttuși, este și suficient de flexibil, așa încît fiecare să pată mdela situațiile încît să crespundă cndițiilr lcale de rganizare (echipă, părți implicate, timp etc.) În cntinuare prpunem un mdel de planificare strategică rganizată în 4 etape: pregătirea planificării, analiza situației curente, elabrarea strategiei, implementarea strategiei: Etape Pași/acțiuni Metdlgia prcesului Pregătirea planificării Asigurarea angajamentului și a cnsensului părțilr implicate Analiza situației curente Elabrarea cadrului strategic Desemnarea crdnatrului prcesului de planificare Stabilirea cadrului partenerial lcal: - Analiza actrilr lcali/părțilr interesate - Frmarea Grupului lcal de planificare; - Reguli & plan de acțiuni Infrmarea cmunității Analiza cntextului strategic Analiza sci-ecnmică Elabrarea prfilului lcal Evaluarea perfrmanței cmunității (capacități administrative&resurse) Analiza SWOT Frmularea Viziunii și principiilr de dezvltare a cmunității Elabrarea biectivelr strategice, măsurilr și acțiunilr de dezvltare Descrierea mecanismelr de M&E Dispziția primarului/decizia cnsiliului lcal de inițiere a prcesului de planficare strategică Clectarea infrmației, inclusiv în baza chestinarului Analiza și interpretarea datelr. Descrierea prfilului lcal Viziune, biective, acțiuni. Elabrarea priectului strategiei Cnsultarea publică a strategiei Aprbarea strategiei
P a g e 9 Implementare a strategiei Identificarea ideilr de priect Pregătirea prtfliului de priecte Mnitrizarea prgresului implementării strategiei Revizuirea strategiei Elabrarea fișelr de priecte Raparte de mnitrizare Tabelul 6: Etapele prcesului de planificare 2.2 Structura și cnținutul strategiei: Nr. Secțiuni Cnținut 1 Pagina de titlu Titlul dcumentului Autritatea respnsabilă Data aprbării Anul prducerii dcumentului 2 Cuprins Cnținutul dcumentului (capitle, anexe, lista tabelelr) 3 Sumar executiv Principalele cncluzii ale analizei sci-ecnmice pentru justificarea selectării priritățilr și biectivelr strategiei 2-3 pagini 4 Intrducere Dezvltarea lcală și scpul strategiei Cntextul strategic, Descrierea prcesului participativ și metdlgia elabrării dcumentului Identitate lcală (brand) 1-2 pagini 5 Capitlul 1. Prfilul sciecnmic al cmunității 6 Capitlul 2. Analiza integrată SWOT Date generale despre cmunitate Caracteristici spațiale și resurse naturale Ppulație și resurse umane (caracteristici demgrafice, structura și cuparea frței de muncă, servicii sci-educaținale) Infrastructura și servicii publice (apa&canalizare, managementul deșeurilr, întreținerea drumurilr) Ecnmie lcală Capacitate instituținală (management administrativ, finanțe publice, scietate civilă, cmunități religiase) Maximum 20 de pagini Avantaje, prvcări și riscuri Prbleme privind dezvltarea cmunității 2-3 pagini 7 Capitlul 3. Cadrul strategic 8 Capitlul 4 Cadrul peraținal Viziune Principiile dezvltării lcale Obiective și măsuri de dezvltare Plan de acțiuni (acțiuni, periada de implementare, surse de finanțare, respnsabili, parteneri, indicatri de prdus) Mnitrizarea și evaluarea strategiei (mecanisme, indicatri de rezultat și impact) Analiza riscurilr Prtfliu de priecte (fișe de priect)
P a g e 10 9 Anexe Tabele, figuri, chestinare etc. Tabelul 7: Structura strategiei E 3. PREGĂTIREA PROCESULUI DE PLANIFICARE labrarea unei strategii înttdeauna este un efrt de echipă. Cu atât mai bine echipa lucrează împreună, cu atât mai eficientă pate să fie strategie. În cntinuare ne vm referi la principalii actri implicați în acest prces, la rlurile și respnsabilitățile lr. 3.1 Asigurarea angajamentului și cnsensului părțilr implicate Angajamentul plitic și liderismul sunt esențiale pentru planificarea strategică de succes. În md ideal, tți actrii din cmunitate ar trebui să sprijine elabrarea strategiei. Cu cît cnsensul tuturr actrilr și a părțilr interesate pate fi găsit, cu atît mai mult pate fi asigurat succesul strategiei. Pentru a se asigura un angajament plitic, sunt necesare următarele: Primarul Primarul este principalul actr care: INIȚIAZĂ PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ; NUMEȘTE COORDONATORUL/ECHIPA DE COORDONARE LOCALĂ; PROPUNE CREAREA GRUPULUI LOCAL DE PLANIFICARE (GLP). Cmunică Cnsiliului lcal despre acest prces pentru a bține suprtul plitic necesar și implicarea membrilr cnsiliului lcal în acest prces, precum și a asigura mai multă credibilitate și deschidere prcesului de planificare Primarul pate să emită DISPOZIȚIE prin care anunță despre inițierea prcesului de planificare strategică în cmunitate, numește Crdnatrul lcal și Echipa de crdnare lcală, prpune cnstituirea Grupului Lcal de Planificare. Primarul, prin autritatea sa, cntribuie la mbilizarea participanțilr îi infrmeaza despre activități, le explică rlul în cadrul prcesului etc. Cnsiliul Lcal Cnsiliul lcal: LEGITIMEAZĂ INIȚIEREA PROCESULUI (POATE SĂ APROBE O DECIZIE ÎN ACEST SENS), CONSULTĂ PROIECTUL STRATEGIEI; APROBĂ STRATEGIA; ESTE RESPONSABIL DE REVIZUIREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI Cnsiliul lcal trebuie să fie infrmat regulat despre acest prces (în cadrul ședinelr, participării în grupurile de lucru, slicitarea cmentariilr).
P a g e 11 3.2 Crdnare și asistență tehnică Crdnatrul Lcal Crdnatrul este prpus de către Primar și acceptat de către actrii implicați în prces; Crdnatrul are un rl central în acest prces: CONDUCE PROCESUL; RAPORTEAZĂ PRIMARULUI (ÎN CAZUL ÎN CARE ESTE O ALTĂ PERSOANĂ DECÎT PRIMARUL); COORDONEAZĂ ACTIVITĂȚILE GRUPURILOR DE LUCRU. Crdnatrul trebuie să fie persană cu experiență, inclusiv pentru a planifica și dcumenta activitățile, cu autritate și cu abilități de facilitare. Asistența tehnică O planificare strategică adecvată are nevie de experienţa unică a experţilr. Sarcina lr este să fere input/infrmaţie specializată şi să transmită mesajele principale tuturr părţilr interesate. Integrarea experienței și expertizei experţilr în prcesul de planificare (inclusiv prezentările pe înţelesul tuturr şi ferirea peridică de feedback) trebuie să fie rganizate farte bine; Ttuși, Crdnatrul și Grupul Lcal de Planificare trebuie să dețină cntrlul asupra prcesului de planificare, iar experții sunt cei care pt să GHIDEZE ȘI SĂ FACILITEZE diverse activități pe parcursul planificării (stabilirea parteneriatelr, ghidarea crdnatrilr lcali, mderarea unr evenimente, ferirea de suprt metdlgic, scierea priectului strategiei etc.) 3.3 Parteneriatul lcal Participarea efectivă a publicului este cmunicare cu duă sensuri. În cazul în care membrii cmunității au psibilitatea de a influența cnținutul unei decizii, ei trebuie să aibă psibilitatea de a feri input-uri acestui prces și pentru a cmenta acțiunile prpuse. Implicarea părțilr interesate Părţile interesate sunt acei actri care au un interes fundamental în dezvltarea cmunității, sau care sunt imprtanţi pentru implementarea cu succes a acesteia. Ei trebuie să fie identificaţi la tate nivelurile administrativr (lcal, rainal, naţinal), în scietatea civilă şi sectrul privat; Tipuri de ACTORI ce pt fi implicați în prcesele parteneriale de dezvltare: ALEȘI LOCALI, FUNCȚIONARI PUBLICI, ANTREPRENORI, MANAGERI DE INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE, REPREZENTANȚI AI INSTITUȚIILOR EDUCAȚIONALE, DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI MEDICALE,
P a g e 12 REPREZENTANȚI AI AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE DE NIVEL RAIONAL ȘI NAȚIONAL, REPREZENTANȚI AI ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI ȘI GRUPURI DE INIȚIATIVE, GRUPURI RELIGIOASE, TINERI ETC. Analiza părțilr interesate reprezintă precndiție pentru cnstituirea parteneriatelr. Actri (părți interesate) Interni Secretarul cnsiliului lcal Cnsilierii lcali Statut și mandat de reprezentare Pe cine reprezintă? Funcținar public/ Aleși lcali/interesele cetățenilr Asistent scial Specialist, Asistă grupurile scialvulenrabile din cmunitate... Ptențial rl în elabrarea și implementarea strategiei De ce este imprtanta participarea lr? Furnizarea de date administrative (sci-ecnmice), cmunicarea cu Cnsiliul Lcal Adptă decizii despre mdul de rganizare a cmunității Furnizarea de date administrative (sciale); Identificarea prblemelr sciale și planificarea serviciilr sciale Capacități de participare Cît de imprtant este pentru ni? Actr principal/ capacități înalte Actr principal/ capacități medii Actr principal, capacități medii Externi Specialiștii Cnsiliului Rainal Funcținari publici Expertiză în elabrarea analizei sci-ecnmice Expertiză în elabrarea ideilr de priecte Actr secundar, capacități înalte... Tabelul 8: Analiza părțilr interesate Analiza actrilr cntribuie la: IDENTIFICAREA CANDIDAȚILOR PENTRU A PARTICIPA ÎN GLP, ÎN GRUPURILE SECTORIALE, CONSULTĂRILE PUBLICE ETC. IDENTIFICAREA ACTORILOR RESPONSABILI DE REALIZAREA ACȚIUNILOR STRATEGIEI Fiecare categrie de gen participantă în prcesele de planificare și cnsultare (barbați/femei) trebuie să aibă reprezentare de cel puțin 40%. În activitățile participative trebuie să fie incluși și reprezentanți ai grupurilr vulnerabile din cmunitate (persane cu dezabilități, persane sărace etc.). Grupul Lcal de Planificare GLP este rganismul cnsultativ și peraținal de bază respnsabil pentru desfășurarea activitățilr în cadrul prcesului de elabrare a strategiei de dezvltare.
P a g e 13 Grupul Lcal de planificare se cnstituie la prpunerea primarului printr- cnsultare cu tți actrii interesați; GLP are în cmpnența sa 15-30 de persane (5-8 reprezentanți ai APL și 10-20 alți actri din cmunitate) în dependență de mărimea lcalității și reprezentare de gen echitabilă. Activitățile GLP de parteneriat includ: COLECTAREA DE DATE PRIVIND RESURSELE EXISTENTE ÎN COMUNITATE, ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE, PARTICIPAREA ACTIVĂ LA PROCESUL DE ELABORARE A VIZIUNII DE DEZVOLTARE, IDENTIFICAREA PRIORITĂȚILOR, STABILIREA ACȚIUNILOR, ELABORAREA UNOR PROPUNERI DE PROIECTE ETC. Structura rganizatrică Figu ra 2: Struc tura per ațin ală Reguli & Plan de acțiuni În scpul de a asigura înțelegere clară a rlurilr și respnsabilitățilr, este recmandabil să se stabilească unele reguli peraținale pentru întregul prces. Aceste nrme ar trebui să fie acceptate prin cnsens de către membrii GLP. Nrmele care ar putea cnține următarele: EXPLICAREA ROLULUI PARTENERIATULUI CA ORGANISM CONSULTATIV, CARE SPRIJINĂ ACTIVITATEA DE PLANIFICARE ȘI NU ÎNLOCUIEȘTE NICI O INSTITUȚIE SAU POZIȚIE OFICIALĂ SELECȚIE TRANSPARENTĂ A ECHIPEI DE PARTENERIAT (PE BAZA ANALIZEI PĂRȚILOR INTERESATE). CALITATEA DE MEMBRU AL ECHIPEI DE PARTENERIAT ÎNTÂLNIRI PERIODICE (INVITAȚIE, DOCUMENTAREA ȘEDINȚELOR). TRATAMENTUL EGAL AL TUTUROR PARTICIPANȚILOR. RESPONSABILITĂȚILE MEMBRILOR ECHIPEI. 3.4 Infrmarea cmunității
P a g e 14 Sensibilizarea cmunității După ce s-a finalizat rganizarea principalelr structuri lcale de planificare este bine ca și cmunitatea sa fie infrmată despre acest prces. Pentru a se asigura că prcesul este cât mai transparent psibil, vă recmandăm să aveți campanie de publicitate, și să feriți cetățenilr psibilitatea de a participa. O biectivele analizei: 4. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE EVALUAREA ÎN PROFUNZIME A SITUAȚIEI CURENTE ÎN COMUNITATE; IDENTIFICAREA POTENŢIALULUI ȘI CONSTRÎNGERILOR DE DEZVOLTARE; IDENTIFICAREA AVANTAJELOR ȘI TENDINȚELOR DE DEZVOLTARE; MONITORIZAREA SCHIMBĂRILOR. Analiza situației pentru strategia de dezvltare lcală se referă în principal la cîteva tipuri de Stabilirea capacitățilr de dezvltare a cmunității Analiza sciecnmică Prfilul sciecnmic Descrierea funcținală a cmunității Avantaje, prvcări și riscuri Analiza SWOT Opțiuni strategice Stabilirea rientărilr strategice analiză care frmează baza pentru dezvltarea strategiei, așa cum se arată în figura de mai js: Figura 3 Tipuri de analiză a situației curente 4.1 Analiza cntextului strategic Trebuie să existe cerență deplină în cadrul ierarhiei strategiilr. In acest caz, este necesar de a face listă a tuturr pliticilr naținale relevante și strategiile care afectează cmunitatea (Cum vă afectează și cum se pate de reacținat?). Analiza cntextului strategic Dezvltarea cmunității nu depinde numai de rganizarea și acțiunile actrilr lcali, dar este determinată în md semnificativ de factri și tendințe din afara. În planificarea strategică, se efectuează analiză PESTM cu scpul de a evalua mediul mai larg plitic,
P a g e 15 ecnmic, scial-culturale, tehnlgice și de mediu aflat în afara cntrlului direct al cmunității. Analiza PESTM i-a în cnsiderare influența următrilr factri asupra cmunității: Plitic/legal Ecnmic Sci-cultural Tehnlgic Mediu Descentralizare... Tabelul 10: Analiza PESTM Infrastructura de afaceri Optimizarea rețelei de instituții șclare Eficiența energetică clădirilr publice a Managementul integrat al deșeurilr Mdel de analiză a factrilr (măsurilr) din dcumentele de planificare naținale, reginale, rainale. Factri/măsuri Md de abrdare Cntrl direct Ce putem face cu resurse prprii? Managementul integrat al deșeurilr slide Cntrl indirect Ce putem face ca să influențăm pe alții? Realități externe greu de influențat Care sunt situațiile greu de influențat? Tabelul 11: Capacitate de influențare a cntextului extern Tipuri de acțuni Elabrarea priectelr, cperarea intercmunitară Lbby/advacy prin intermediul asciațiilr de primari, CALM pentru a implementată mai repede descentralizarea fiscală/de cmpetențe Instabilitatea plitică ce influențează cnsecvența implementării strategiilr naținale în dmeniul MDS 4.2 Analiza sci-ecnmică și prfilul cmunității Analiza sci-ecnmică se cncentrează pe clectarea datelr existente sci-ecnmice și structurale dispnibile la nivel lcal, reginal și naținal. Analiza situației curente ajută la înțelegerea status qu-ului, ptențialului și riscurilr de dezvltare a cmunității Analiza sci-ecnmică Analiza sci-ecnmică descrie capacitățile de dezvltare a cmunității și servește ca cndiție prealabilă pentru elabrarea Prfilului lcal; Efectuarea analizei va cnsta în: COLECTAREA DE DATE RELEVANTE (DE EXEMPLU, STATISTICI, PUBLICAȚII, RAPOARTE, EVALUĂRI EXISTENTE); CONSULTAREA INFORMAȚIEI CU INSTITUȚIILE ȘI ORGANIZAȚIILE RELEVANTE ÎN SCOPUL DE A OBȚINE SUPLIMENTARE MATERIALE ȘI INFORMAȚII NECESARE; În prcesul de clectare a datelr atenție desebită trebuie acrdată limitelr de date clectate, surselr dispnibile, caracterului adecvat și relevanța indicatrilr care urmează să fie analizați; Clectarea datelr se face în baza Chestinarului pentru efectuarea analizei sci-ecnmice a cmunității. Chestinarul este elabrat de experți și transmis crdnatrului lcal pentru cmpletare. Experții explică:
MODUL DE COMPLETARE A CHESTIONARULUI, SURSELE POSIBILE DE DATE (STATISTICE/ADMINISTRATIVE); P a g e 16 ELABORAREA UNUI PLAN DE COLECTARE A DATELOR/INFORMAȚIEI ȘI DISCUTAREA ÎN DETALII A ACESTUI PLAN CU PERSOANE CARE POTENȚIAL VOR FI IMPLICATE. Indicatri Sursa I. Sumar executiv Analiza sciecnmică II. Intrducere Date administrative III. Analiza sciecnmică (Primăria, instituțiile educaținale, instituții/servicii ale 3.1 Date generale despre descncentrate și/sau cmunitate descentalizate ale 1.2 Caracteristici spațiale administației publice și resurse naturale centrale și lcale de 1.3 Ppulație și resurse nivelul II), date statistice umane (Birul Naținal de 1.4 Infrastructură și servicii Statistică), Indicele de publice Deprivare a Ariilr Mici 1.5 Ecnmie lcală (Ministerul Ecnmiei) 1.6 Capacități etc. instituținale. Guvernanța Tabelul 12: Plan de clectare a datelr Persana respnsabilă (ex: Secretarul Cnsiliului Lcal, Assitentul scial, Cntabil, Directrului instituțiilr educaținale, medic de familie etc.) Analiza și interpretarea datelr: EXPLICĂM SEMNIFICAȚIA CIFRELOR (SITUAȚIE FAVORABILĂ SAU REA) ANALIZĂM COMPARATIV (DOMENII ȘI NIVELE DE DEZVOLTARE) UTILIZĂM INDICATORI RELATIVI (DERIVAȚI) EVIDENȚIEM DIFERENȚELE EXPLICĂM TENDINȚELE Termenul Prfilul sci-ecnmic lcal este descriere funcținală a cmunității ce i-a în cnsiderație principalele aspecte ale cmunității Prfilul sci-ecnmic al cmunității Prfilul sci-ecnmic va fi structurat după cum urmează: DATE GENERALE DESPRE COMUNITATE CARACTERISTICI SPAȚIALE ȘI RESURSE NATURALE POPULAȚIE ȘI RESURSE UMANE (CARACTERISTICI DEMOGRAFICE, STRUCUTRA ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, SERVICII SOCIO-EDUCAȚIONALE) INFRASTRUCTURA ȘI SERVICII PUBLICE (APA&CANALIZARE, MANAGEMENTUL DEȘEURILOR, ÎNTREȚINEREA DRUMURILOR) ECONOMIE LOCALĂ CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ (MANAGEMENT ADMINISTRATIV, FINANȚE PUBLICE, SOCIETATE CIVILĂ, COMUNITĂȚI RELIGIOASE)
P a g e 17 În cadrul prfilului sunt analizate cndițiile (factrii), diferențele și tendințele de dezvltare a cmunității. 4.3 Analiza SWOT Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, prtunități, amenințări) reprezintă un pas fundamental în elabrarea strategiei. Este baza pentru elabrarea strategiei de dezvltare pe termen mediu sau lung. Analiza SWOT Analiza SWOT se bazează în md special pe analiza sci-ecnmică și dcumentele clectate în acest sens. Figura 4: Analiza SWOT bazată pe dvezi (Elabrarea strategiilr de dezvltare reginală. Îndrumar metdlgic, p.20) Analiza SWOT va enumera: punctele frte, care pt fi dezvltate; punctele slabe, care trebuie să fie luate în cnsiderare și, acl unde este psibil, depășite; prtunitățile, care pt fi acținate și amenințările, care trebuie să fie reduse la minimum. În prcesul de elabrare a unei analize SWOT, punctele frte și punctele slabe vr fi înttdeauna determinate înainte de a identifica prtunitățile și amenințările. Este necesar să se claseze diferitele elemente ale celr patru categrii ale analizei SWOT în rdinea imprtanței și semnificației. Acest lucru va facilita prcesul de elabrarea a unei liste explicite și structurate în md clar a nevilr de dezvltare și ptențialului. Analizele SWOT sunt adesea întcmite ca listă de prbleme. Vă recmandăm să feriți mai multe infrmații decât listă pentru a putea utiliza mai ușr analiza pentru strategie, cum ar fi: - PRIORITIZAREA CARACTERISTICILOR IDENTIFICATE, DACĂ ESTE POSIBIL, (CARE ESTE CEL MAI IMPORTANT PUNCT FORTE? LOCAȚIA GEOGRAFICĂ FAVORABILĂ SAU NUMĂRUL DE PERSOANE TINERE?); - EXPLICAȚI DE CE CEVA ESTE CONSIDERAT UN PUNCT FORTE, PUNCT SLAB, OPORTUNITATE SAU AMENINȚARE; - EXEMPLIFICAȚI CINE AR PUTEA BENEFICIA CEL MAI MULT DIN PUNCTELE FORTE ȘI CUM? - EXPLICAȚI CINE ESTE AFECTAT DE UN PUNCTE SLAB SAU O AMENINȚARE, ȘI CUM? ȘI CINE AR PUTEA CONTRIBUI LA ATENUAREA / DEPĂȘIREA PUNCTELOR SLABE / AMENINȚARE ÎN FIECARE CAZ?
P a g e 18 MATRICEA SWOT PUNCTELE FORTE (LISTA PUNCTELE SLABE PF) (LISTA PS) OPORTUNITĂȚI (LISTA O) AVANTAJE PROVOCĂRI AMENINȚĂRI (LISTA A) DEFICIENȚE RISCURI TABELUL 13: MATRICEA SWOT Analiza situațiilr prblematice identificate: Avantaje prvcări și (+) Casă bierească din sec.xix... Efecte Cauze Sluții Cum știm ca este prblemă? Clădire neprtejată abandnată, Ce a determinat această situație? Care sunt cauzele? Optimizarea instituțiilr învățămînt rețelei de Cum putem influența situția dată? Ce putem face? S1:Organizarea muzeu lcal unui S2:Organizarea unui centru multifuncținal (-) Acces redus la surse de apă ptabilă Îmblnăviri frecvente din cauza calității apei Resurse insuficiente pentru investiții în acest dmeniu S1: Mnitrizarea calității apei în fîntîni S2: Cnstrucția sndelr și rețelei de aprvizinare cu apă S3: Cnectarea la rețele de aprvizinare cu apă intercmunitare.... Tabelul 14: Analiza situațiilr prblematice Frmularea prblemelr trebuie să fie clare și cmplete pentru a ne ghida în frmularea biectivelr și măsurilr specifice de intervenție. Prblemele identificate sunt priritizare (ex.: Identificarea a 10 cele mai imprtante avantaje și/sau 10 cele mai imprtante prvcări) și gruparea lr pe dmenii (ex. Infrastructură cmunitară, servicii sciale, turism, antreprenriat etc.). 4.4 Evaluarea perfrmanței cmunității Evaluarea capacității administrative a cmunității este farte imprtant. Într- măsură cnsiderabilă dezvltarea cmunității va depinde de calitatea serviciilr municipale, precum și capacitatea instituținală de a furniza în md eficient strategia. Evaluarea capacitățilr administrative și resurselr Există serie de instrumente și metde dispnibile pentru a testa capacitatea
P a g e 19 administrativă a cmunității (vezi Anexa 3). 4.5 Identitate lcală (brand) Identitatea lcală reprezintă un sistem de valri, standarde și reprezentări specifice care unește și respnsabilizează membrii cmunității. Analiza elementelr de indentitate lcală (brand) Identificarea elementelr specifice ale lcalității pate avea lc în cadrul unr discuții de grup, cu participarea reprezentanțilr diverselr grupuri sciale din cmunitate. Întrebări pentru ghidarea discuției 1. Cu ce flare/arbre asemănați lcalitatea Dvs. 2. Cum ați prezenta unui turist străin lcalitatea Dvs? 3. Ce avantaje are lcalitatea Dvs. pentru un ptential investitr faţă de lcalitățile învecinate? 4. Care cnsideraţi că ar fi simblul raşului Dvs.? 5. Ce reprezintă (sau ar putea reprezenta) stema lcalității? Etc. Tabelul 15: Identificarea elementelr specifice de identitate Cntribuții O 5. ELABORAREA STRATEGIEI etapă imprtantă a ședințelr de planificare strategică este identificarea şi frmularea viziunii, biectivelr și măsurilr de dezvltare. Anume la această etapă se manifestă slidaritatea lcală creatare, se manifestă vinţa cetăţenilr de a sluţina prblemele existente, VIZIUNE OBIECTIV STRATEGIC 1 OBIECTIV STRATEGIC 2 OBIECTIV STRATEGIC 3 MĂSURI MĂSURI MĂSURI MĂSURI MĂSURI ACȚIUNI ȘI PROIECTE
P a g e 20 valrificând resursele lcale. 5.1 Viziune Figura 5 Elementele cadrului strategic Viziunea este imagine realistă, indicând cum actrii interesați care reprezintă cmunitatea ar dri ca cmunitatea să arate în viitr. Viziunea ține seama de situația actuală (puternic legată de analiza situației și SWOT), se bazează pe realizări (de exemplu, priecte de succes realizate în cmunitate), stabilește principalele biective strategice și rezultatele așteptate ale strategiei de dezvltare. Elabrarea viziunii Pentru a genera diverse idei cu privire la cnținutul viziunii se pt flsi diverse metde: brainstrmingul, lucrul în echipe mici, etc. Viziunea trebuie să fie acceptată, însuşită şi respectată de tţi participanţii la prcesul de planificare strategică. Este recmandabil ca viziunea să fie cncisă, astfel încât să pată fi reţinută şi să împărtăşească mai uşr cnţinutul acestuia; Întrebări de ghidare a discuțiilr: Situația actuală Scpul Scenarii de Resurse Cum arată/cum vă imaginați lcalitatea Dvs. atunci cînd este cel mai bine? Unde acum? Tabelul 17 Frmularea viziunii suntem Unde vrem să ajungem? dezvltare Cum putem ajunge acl? Ce este necear pentru aceasta? Participanții pt fi rugați să reprezinte ideile printr-un desen, care ulterir să fie cmentat; În cazul în care este psibil pt fi rganizate și cncursuri cu cpii și tinerii pentru elabrarea viziunii de dezvltare (cncurs de desen, eseu). Ce este viziune de dezvltare a cmunității? În anul 2020, cmuna /.../ este cunscută pentru calitatea vieții lcuitrilr, cu ecnmie lcală dezvltată, servicii publice eficiente și accesibile și lcații turistice atracive. 5.2 Obiective și măsuri de dezvltare Acesta este un pas determinant în elabrarea strategiei de dezvltare. Intervențiile trebuie să evlueze în md lgic, din viziunea și biectivele strategice pe termen mediu sau lung. Priritizarea trebuie să ia în cnsiderare dmeniul de aplicare și resursele limitate. Este necesar să se găsească un echilibru între priritățile care vizează dezvltarea infrastructurii ecnmice (de exemplu, infrastructura rutieră, energie) și cele în curs de dezvltare a resurselr umane / cnslidarea capacitățilr. În plus, trebuie să se țină seama de prgramele de dezvltare și priectele planificate.
P a g e 21 Elabrarea biectivelr și măsurilr de dezvltare Obiectivele strategice reprezintă intenții și realizări generale, care sunt împărtăşite şi acceptate de tţi participanţii la prcesul de planificare strategică, sunt rientate spre prducerea unr efecte pe termen mediu sau lung și reflectă aspecte particulare ale viziunii. Un biectiv adecvat frmulat trebuie să îndeplinească serie de cndiţii pentru ca demersul strategic să aibă finalitate. Astfel: UN OBIECTIV DESCRIE O STARE FINALĂ; OBIECTIVELE ODATĂ FORMULATE TREBUIE SĂ CONDUCĂ LA REALIZAREA VIZIUNII DE DEZVOLTARE; OBIECTIVELE INDICĂ ACOLO UNDE ESTE POSIBIL BENEFICIARUL INTERVENȚIILOR; OBIECTIVELE TREBUIE SĂ FIE FORMULATE ÎNTR-UN LIMAJ CLAR, CONCIS ȘI ACCESIBIL. Ce este un biectiv strategic (exemplu)? Obiectiv strategic: Asigurarea accesului ppulației la servicii și utilități publice de calitate Măsurile de dezvltare sunt premise pe termen mediu care asigură realizarea biectivelr într-un interval de timp. La elabrarea măsurilr de dezvltare vm ține cnt de următarele aspecte: Măsuri Raținament Beneficiari Respnsabil de implementare De ce este Cine va beneficia Cine este necesar? de această implicat/respnsabil? intervenție? Măsura 1............ Tabelul 18 Criterii de elabrarea a măsurilr de dezvltare Rezultat Care vr fi efectele intervenției?/indicatri de rezultat Ce sunt măsurile de dezvltare (exemplu)? Măsura de dezvltare: Infrastructură dezvltată de gestinare a deșeurilr slide ce asigură clectarea selectivă a deșeurilr în prprție de cel puțin 80%.
P a g e 22 Mdel de elabrarea a biectivelr și măsurilr de dezvltare: VIZIUNE În anul 2020, cmuna /.../ este cunscută pentru calitatea vieții lcuitrilr, cu ecnmie lcală dezvltată, servicii publice eficiente și accesibile și lcații turistice atracive. OBIECTIV STRATEGIC 1 Asigurarea accesului ppulației la servicii și utilități publice de calitate OBIECTIV STRATEGIC 2 MĂSURA 1 Infrastructura dezvltată de gestinare a DS MĂSURA 2 Rețea de apeduct extinsă și mdernizată MĂSURA... Figura 6 Obiective și măsuri de dezvltare 5.3 Plan de acțiuni Planul de acţiuni este definit ca un set de activităţi prin care se vr atinge biectivele și măsurile frmulate. Elabrarea planului de acțiuni Planul de acţiuni descrie mdalităţile în care se vr realiza măsurile și biectivele frmulate. Criteriile de frmulare și selectare a acțiunilr pt include: ACŢIUNILE ALE CĂROR IMPLEMENTARE SE AFLĂ ÎN EXCLUSIVITATE SUB CONTROLUL ŞI RESPONSABILITATEA ECHIPEI DE IMPLEMENTARE; ACŢIUNILE PENTRU IMPLEMENTAREA CĂRORA EXISTĂ ANGAJAMENTUL, SPRIJINUL SAU ACORDUL PRINCIPALILOR FACTORI INTERESAŢI; ACŢIUNILE CARE NU NECESITĂ PREA MULTE RESURSE PENTRU A FI IMPLEMENTATE, AVÂND EFECTE IMEDIATE; ACŢIUNILE CARE PAR REALISTE ŞI REALIZABILE ÎN LIMITELE RESURSELOR DE CARE DISPUNEŢI. Obiective/ Măsuri Acțiuni Obiectiv strategic:... Masura 1 Acțiunea 1 Acțiunea 2 Măsura 2 Acțiunea 3 Tabelul 19: Plan de acțuni Periada de realizare Respnsabil Surse de finanțare Indicatri de prdus
5.4 Mnitrizarea și evaluarea strategiei P a g e 23 Prcesul de mnitrizare și evaluare a strategiei se referă la cadrul instituținal, strategic și peraținal de implementare. Primarul și Cnsiliul lcal dețin respnsabilitatea generală pentru mnitrizarea și evaluarea implementării planului strategic. Mnitrizareea implementării strategiei Pentru a putea urmări evluția implementării strategiei într-un md transparent ar trebui să existe activități de mnitrizare regulate. Grupul Lcal de Planificare ca structură partenerială de dezvltare lcală pate îndeplini acum funcția unui cmitet de mnitrizare frmat din reprezentanți ai APL și instituții subrdnate, asigurînd participarea egală a bărbațilr și femeilr la prcesul de mnitrizare și decizinal (fiecare grup va avea reprezentare de cel puțin 40%). Crdnatrul strategiei infrmează despre prgresul implementării punînd accentul pe aspectele de eficiență, eficacitate și durabilitate. Prblemele și sluțiile prpuse sau ajustări ale planului de implementare sunt discutate și dcumentate. Cmitetul de mnitrizare va asigura clectarea de date și elabrarea Rapartelr anuale de implementare (mnitrizare și evaluare). Recmandăm ca anual să fie prezentat un raprt de prgres care să fie elabrat în baza indicatrilr de mnitrizare cnfrm mdelului de mai js: Obiective/ Indicatri de 2016 2017 2018 2019 2020 măsuri mnitrizare Obiectiv strategic 1:... Măsura 1 Rețea de apeduct extinsă și mdernizată Indicatr 1: Rata gspdăriilr cnectate la rețele de apă Indicatri 2... Tabelul 20: Indicatri de mnitrizare Rezultat Ținta 70% Valarea inițială 20% 5.5 Cnsultarea publică și aprbarea strategiei Autrităţile publice vr cnsulta cetăţenii, asciaţiile cnstituite în crespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa priectelr de acte nrmative, administrative care pt avea impact scial, ecnmic, de mediu (asupra mdului de viaţă şi drepturilr mului, asupra culturii, sănătăţii şi prtecţiei sciale, asupra clectivităţilr lcale, serviciilr publice). (Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparența în prcesul decizinal, art.3 (4) Cnsultarea și aprbarea strategiei Priectul strategiei de dezvltare lcală va fi discutat în grupuri sectriale (edcuație, APL, cultură, ecnmie etc.)
P a g e 24 Ulterir, urmează ca în cadrul ședințelr cmisiilr cnsultative de specialitate ale Cnsiliului Lcal să fie analizat dcumentul. Experţii vr acrda suprt APL în elabrarea materialelr infrmative pentru audieri publice (pliantul, anunţul, invitaţiile, regulamentul de desfăşurare, scenariul). Aprbarea strategiei de către Cnsiliul Lcal 6.1 Identificarea și implementarea priectelr 6. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Strategia de dezvltare lcală este pusă în aplicare prin priecte. Odată ce au fst definite biectivele și măsurile, strategia va genera idei de priecte pentru a bține rezultatele drite. Prin urmare, priecte lgic ar trebui să rezulte din măsuri și biective. Priectele trebuie să integreze în md lgic în cadrul de măsuri priritare ale strategiei. Ideile de priecte pt fi generate prin exerciţii de grup, de parteneriat (frumul părţilr interesate). Alternativ, se pate de lansat un apel deschis pentru idei de priecte. În rice caz, pentru a fi selectate, tate priectele trebuie să îndeplinească următarele criterii: priectul clar respectă măsurile strategiei şi cntribuie la realizarea biectivelr; priectul este gata, sau se pate pregăti într-un interval de timp reznabil (inclusiv evaluarea de fezabilitate); priectul este acceptabil (majritatea partenerilr sunt de acrd să-l susțină); priectul pate fi finanţat (fndurile dispnibile sunt suficiente). Un priect trebuie să fie pregătit în cnfrmitate cu sursa de finanţare. Un priect pentru finanţare de către Uniunea Eurpeană ar putea avea nevie de dcumente diferite decât un priect finanţat din surse naţinale. Fisa priect de Fişă de identificare a priectului va feri următarele infrmaţii necesare: Priect prpus de către (Ex:Primăria cmunei...) Parteneri Strategia Strategia de Dezvltare Sci-Ecnmică a cmunei... Obiective strategice... Măsura... Titlul priectului... Justificare... Obiective specifice... Activități...
P a g e 25 Prduse &... Rezultate Beneficiari... M&E Indicatr Sursa datelr Valri inițiale Ținte Prduse și servicii... (mnitrizare) Rezultate... (mnitrizare) Impact (Evaluare)... Durata priectului (luni)... Valarea ttală a priectului, mii MDL Surse psibile de finanțare Nivelul de pregătire a priectului Tabelul 22: Fișa priectului Idee de priect Etapa de prefezabilitate Epapa de fezabilitate Studiu de fezabilitate elabrate Dcumentația de priect elabrată 6.2 Revizuirea strategiei La începutul acestui Ghid am explicat că strategie este un dcument flexibil, şi că pate fi adaptată la circumstanţele și factrii în schimbare. Obiectivele strategice, care sunt legate de la îmbunătăţirea calităţii vieţii pt să rămână destul de stabile, dar mijlacele de realizare a acestra s-ar putea schimba. Mdificările, cel mai prbabil vr apărea și în mediul SWOT. De exemplu, anumite situații negative plitice creează ni ameninţări și necesită anumite reacții, iar implementarea pliticii de descentralizare pate să creeze ni prtunități. Alte cazii când strategia trebuie să fie revizuită este dacă strategia nu pare să lucreze, sau într-adevăr când deja s- au realizat biectivele stabilite și este necesar de trecut la nivelul următr. Vă recmandăm să includeți revizuire/actualizare a strategiei ca parte a Raprtului anual de implementare a strategiei, şi în plus revizuire ad-hc, ri de câte ri se schimbă cntextul strategic. Revizuirea strategiei Pentru revizuirea strategiei va recmandăm să analizați cndițiile generale cnfrm teabelul de mai js: Cmpnente ale strategiei Analiza Management Există repartizare clară de respnsabilităţi, cperare interinstituținală și intersectrială, capacități şi resurse? Există descriere clară a cadrului partenerial participativ (analiza părțilr interesate)? Cum cmunitatea este infrmată și cnsultată în prcesul de implementare a strategiei?
P a g e 26 Obiective măsuri Rezultate Impacti și și Analiza curente Analiza SWOT situației Obiective raținale Orientări realiste Setarea indicatrilr mnitrizare de Analiza se cncentrează pe prbleme-cheie sau acperă dmenii mai puțin relevante? Analiza ia în cnsiderație un cntext mai larg (ex: cperarea intermunicipală, efectele pliticilr naținale)? Analiza se bazează pe dvezi? (sndaje, studii etc.) Analiza este fcusată pe factrii dminanți? Analiza SWOT este cnsistentă/cerentă cu analiza sci-ecnmică (dvezi și prbleme identificate) Obiectivele frmează un cadru strategic lgic în relație cu analiza sci-ecnmica? Sunt măsurile clare, cncentrate/fcusate și specifice? Sunt indicatrii frmulați în sens SMART? Se ține cnt de dmeniile rizntale (gender, mediu etc.)? Implementare Mecanisme de mnitrizare și evaluare Prmvare Buget Există mecanisme clare de implementare, inclusiv măsurile de mnitrizare & evaluare? Sunt prezentate regulat rapartele care au fst discutate şi cnvenite în cadrul parteneriatului de mnitrizare? Există un buget și este realistic în termeni de: Resurse suficiente pentru implementarea măsurilr; Resurse financiare dispnibile? Cum sunt făcute publice acțiunile de implementare a strategiei (tipărire, pagina web, media scială)? Tabelul 23: Revizuirea strategiei (Sursa: Municipal Develpment Strategy Prcess. A tlgit fr practitiners. VNG Internatinal, 2010, p.50) REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. Elabrarea Strategiilr de Dezvltare Reginală. Îndrumar Metdlgic, 2012. 2. Ghid de planificare strategică pentru dezvltarea sci-ecnmică lcală. Bazată pe principiile egalității de gen și ale drepturilr mului/ana Vasilache, Diane Bunyan, 2010. 3. Ghid metdlgic de elabrare a unei strategii de dezvltare lcală/adrian Basarabă, Adrian Mariciuc, Gergiana Radac, 2007 4. Ghid practic de elabrare a strategiilr de dezvltare sci-ecnmică, Chișinău, 2014. 5. Ghid practic pentru autritățile publice lcale cu privire la metdlgia bugetării bazate pe prgrame în Mldva/Danka Kval va, Anna Barn, 2014. 6. Liniile directare și recmandările cu privire la metdlgia pregătirii dcumentelr strategice în Republica Mldva. Material infrmativ/krzystf Kasprzyk, Varșvia, 2012. 7. Municipal Develpment Strategy Prcess. A tlgit fr practitiners. VNG Internatinal, 2010. 8. Participatry Strategic Planning f Slid Waste Management in the Republic f Mldva, Berlin, 2012. 9. Planificarea participativă la nivel de rain. Descriere a prcesului pentru facilitatri, Chișinău, 2013. 10. Planificarea strategică integrată la nivel lcal și reginal. Ghid pentru participanți, Chișinău, 2013.
P a g e 27 11. Prmting Lcal Ecnmic Develpment thrugh Strategic Planning, Vlume 1 Quick guide, 2005 12. Strategic planing. Lcal Gvernment Management Guide. 2002