BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Documente similare
BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

Copyright c 2001 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Stiintei Examenul de bacalaureat la

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se

Universitatea Politehnica din Bucureşti 2019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1. Ştiind cos x = 3 2, atunci sin2 x

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,

Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

I

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

RecMat dvi

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Curs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi

Examenul de bacalaureat 2012

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Noțiuni matematice de bază

Aero-BCD, , Prof. L. Costache & M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri 1 Șiruri de funcții D

Microsoft Word - Concursul SFERA.doc

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Matematika román nyelven középszint Javítási-értékelési útmutató 1813 ÉRETTSÉGI VIZSGA május 7. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VI

GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007

Microsoft Word - cap1p4.doc

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside

Coordonate baricentrice Considerăm în plan un triunghi ABC şi un punct Q în interiorul său, fixat arbitrar. Notăm σ c = aria ( QAB) σ a = aria ( QBC),

Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

{ 3x + 3, x < 1 Exemple. 1) Fie f : R R, f(x) = 2x + 4, x 1. Funcţia f este derivabilă pe R\{1} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să stud

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc

C:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi

TEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:

MD.09. Teoria stabilităţii 1

1. Teorema lui Ceva Ene Mihai+Radu Vlad+Budacu Vlad

OLM_2009_barem.pdf

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Aproximarea functiilor prin metoda celor mai mici patrate

www. didactic.ro Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie Trecem în revistă următoarele rezultate importante: 1) Teorema sinusurilor: Teorema cosinus

Autoevaluare curs MN.doc

O metodă de rafinare a unor inegalităţi geometrice Temistocle BÎRSAN 1, Marius DRĂGAN 2, Neculai STANCIU 3 Abstract. This paper presents a method to o

BARAJ NR. 1 JUNIORI FRANŢA ianuarie Fie x şi y două numere întregi astfel încât 5x + 6y şi 6x + 5y să fie pătrate perfecte. Arătaţi că

Laborator 3 - Simulare. Metode de tip Monte Carlo. I. Estimarea ariilor şi a volumelor RStudio. Nu uitaţi să va setaţi directorul de lucru: Session Se

Elemente de aritmetica

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_jav_utmut0513V28_roman.doc

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 12 SPAŢII L P Cursul 11 Proprietăţi de densitate în spaţiile L p Proprietăţile de densitate ne permit să

MergedFile

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

subiecte clasa7

Microsoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.

Metode Numerice

Cursul 12 Şiruri recurente în planul complex Vom studia, în continuare, comportarea în raport cu data iniţială a şirurilor definite prin relaţii de re

CURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t),

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA

Similitudini în plan şi puncte Torricelli asociate Cătălin ŢIGĂERU 1 Subiectul lucrării îl reprezintă operaţia de compunere a similitudinilor aplicată

Cursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f cont

Cursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative l

Microsoft Word - TIC5

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru

Matematica VI

Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare 1 Metoda lui Newton Algorithm 1 Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. Date de intrare: - Funcţia f - Apro

C:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna 1 Structura afină a unui spaţiu vectorial Vari

COMENTARII OLIMPIADA DE MATEMATICĂ 2013 ETAPA NAŢIONALĂ, BRAŞOV Abstract. Comments on some of the problems presented at the Final Round of the Nationa

Examenul de bacalaureat 2012

Examenul de bacalaureat 2012

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

8

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

Laborator 9- Estimarea parametrilor Sef lucrari dr.mat. Daniel N.Pop Departamentul de calculatoare si inginerie electrica 29.nov

programa_olimpiada_matematica_IX-XII_

Microsoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf

Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,...,

Cursul 14 Mulţimea lui Mandelbrot Mulţimile şi funcţiile cu caracter excepţional (mulţimea lui Cantor, insula lui Koch, funcţiile lui Weierstrass şi T

Şcoala ………

Microsoft Word - 03 Dominica MOISE.doc

CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri

Performanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a

E_c_matematica_M_mate-info_2017_var_02_LRO

Concursul de Matematică Upper.School ediția 2019 Etapa III - Clasa a 7-a Lista de probleme PROBLEMA 1 / 4 punctaj: 7 Aflați numerele prime p, q, r car

matematica

Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş

Microsoft Word - l10.doc

ARTUR BĂLĂUCĂ ARITMETICĂ Teme pentru centre de excelență MODELE DE PROBLEME REZOLVATE DE PROBLEME SEMNIFICATIVE PENTRU OLIMPIADE, CONCURS

Lucian L. TURDEANU Georgeta D. POP (MANEA) BAZELE GEOMETRICE ALE FOTOGRAMETRIEI CONSPRESS BUCUREŞTI 2009

1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x.

RecMat dvi

RecMat dvi

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

Transcriere:

BAC 27 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./

CAPITOLUL 1 Varianta 36 1. Subiectul I. (a) Avem 2 ( ) 2+ ( ) 2= 7i = 2 7 9= 3. (b) Cu formula distanţei (teorema lui Pitagora) obţinem AC = (11 7) 2 + (3 2) 2 = 17 (c) Cum i+i 4 + i 6 + i 11 = i+1+( 1)+( i)=, partea reală este. (d) Punem condiţia ca coordonatele punctelor A şi C să verifice ecuaţia dreptei. Obţinem sistemul { 7+2a+b= 11+3a+b= { 7+2a+b= 4+a= (e) Aria triunghiului ABC este S= 1, unde 2 1 7 2 = 1 2 2 1 7 2 = 5 1 11 3 = 5. 1 11 3 { b=1 a= 4 (am scăzut din a doua linie pe prima). Aşadar aria căutată este S= 5 2. ( ) 4 2 (f) cos 2 x=1 sin 2 x=1 = 9 5 25. 2. Subiectul II.1. (a) Produsul are ca factori pe ˆ2 şi ˆ4. Deoarece ˆ2 ˆ4= ˆ întreg produsul este egal cu ˆ. (b) În general C k n = Cn k n pentru orice n N şi k N, k n. Deci C 3 7 C4 7 + C1= 1 C 3 7 C3+ 1= 1. 7 (c) log 4 x=2 x=4 2 = 16. 1

(d) Avem 16 x = 32 x 32x 16 x= 1 2x = 1 x=. (e) Funcţia x 5 x este strict crescătoare. Deoarece 5 1 < 5 2 = 25<3<125= 5 3 < 5 4 < 5 5 inegalitatea din enunţ este satisfăcută numai de n {3, 4, 5}. Probabilitatea căutată este p= 3 5. 3. Subiectul II.2. (a) f (x)=5x 4 + 12x 2, x R. (b) 1 1 ( f (x) dx= x 5 + 4x 3 5 ) dx= ( ) x 6 6 + x4 5x 1 = 23 6 (c) Limita este tocmai derivata funcţiei f în x=, adică f ()=. (d) Cu formula găsită la (a) observăm că f (x)>, x (, ) (, ). Deci f este strict crescătoare pe fiecare din intervalele semiînchise (, ] respectiv [, ), prin urmare este strict crescătoare pe R. (e) Simplificând forţat atât numărătorul cât şi numitorul cu n obţinem 4 n+3 4+ 3 lim n 7 n+2 = lim n = 4+ n 7+ 2 7+ = 4 7 n 4. Subiectul III. (a) Fie u, v A. Atunci u este de forma u(x)=ax 2 + bx+c, x R. Rezultă polinom de gradul 4 { }} { (u v)(x)=u(v(x))= av(x) 2 + bv(x) +c }{{}}{{} gradul=4 gradul=2 (b) Graficul funcţiei f este o parabolă ce are ca axă de simetrie dreapta x= b 2a. Pentru un argument explicit, putem exprima funcţia f într-un mod convenabil: ( f (x)=a x+ b ) 2 b2 4ac, x R, 2a 4a de unde rezultă şi afirmaţia din enunţ. (c) Într-adevăr luând u(x)=v(x)=x 2 obţinem (u u)(x)= ( x 2)2 = x 4 = s(x), x R. 2

(d) Inspirându-ne din propoziţia de la (b) alegem funcţia g(x)=(x 1) 4, x R. Atunci g(1 x)= g(1+x)=x 4, x R (e) Fie a R fixat. Introducem funcţia u(x) = h(a+x) h(a x), x R. Observăm că u(x)=8ax(x 2 + a 2 )+2x, x R, deci u este o funcţie polinomială neconstantă de grad impar (dacă a= este de gradul întâi, altfel este de gradul trei). Prin urmare există x R astfel încât u(x), q.e.d. (f) Fie w C. Din definiţie, există u, v Aastfel încât w=u v. Aplicând punctul (b) funcţiei v, există c R cu proprietatea că v(c x)=v(c+x), x R. Rezultă atunci şi w(c x)=u(v(c x))=u(v(c+x))=w(c+x), x R (g) Combinând rezultatele de la punctele (e) şi (f) obţinem h B\C, q.e.d. Evident, h reprezintă polinomul introdus în enunţul punctului (e). (a) Verificare trivială: 1+ x 5. Subiectul IV. (1+2t+3t 2 + 4t 3 ) dt=1+(t+t 2 + t 3 + t 4 ) x = F(x), x R (b) Fără a mai calcula, din definiţia funcţiei F aceasta este o primitivă a lui f, conform teoremei Leibnitz Newton. (c) Identitatea se obţine direct din formula sumei primilor cinci termeni ai unei progresii geometrice de raţie x. Pentru orice x R\{1} avem F(x)= x5 1 x 1, de unde rezultatul cerut. Cazul x=1se verifică direct. (d) Funcţia x x 5 este strict crescătoare per. Observăm că pentru orice x R, x 1, numerele x 1 şi x 5 1 au acelaşi semn, deci raportul lor F(x) este pozitiv. Rămâne să constatăm şi că F(1)=5>. (e) Deoarece F = ( f ) avem F (x)=2+6x+12x 2, x R. Funcţia de gradul doi obţinută este strict pozitivă, având coeficientul dominant pozitiv (12 > ) şi discriminantul negativ ( =36 96<). Reţinem doar faptul că F (x)>, x R, deci F este convexă per. (f) Raportul de sub limită este o funcţie raţională cu proprietatea că gradele numărătorului şi ale numitorului coincid. Limita va fi egală cu raportul dintre coeficienţii dominanţi, adică 4. Pentru cei nesatisfăcuţi de acest argument, 1 3

prezentăm şi calculul propriu-zis. Ca de obicei, vom da factor comun forţat la numitor şi numărător puterea cea mai mare a lui n: lim n n+2n 2 + 3n 3 + 4n 4 1+n+n 2 + n 3 + n4= lim n 1+ 2 + 3+ 4 n 3 n 2 n 1+ 1 + 1 + 1 n 4 n 3 n 2 n + 1= +++4 ++++1 = 4 (g) Am văzut la punctul (e) că derivata lui f este strict pozitivă, deci f este strict crescătoare. Atunci funcţia g :R R, g(x)= f (x 3 ) este strict crescătoare fiind compunerea dintre funcţiile strict crescătoare f şi x x 3. Ca o consecinţă, g este injectivă. Observând că g()= f ( 3 )= f ()=1 şi folosind injectivitatea lui g rezultă că unica rădăcină a ecuaţiei este x=. 4

PRO DIDACTICA VĂ UREAZĂ SUCCES LA BAC. DE LA TOAMNĂ VĂ AŞTEPTĂM CU întrebări DIN MATERIA DE FACULTATE. 5