SCCECE

Profesor univ. dr. Ana Mihaela ANDREI E-mail: aaeconomy@gmail.com Academia de Sudii Economice din Bucuresi Lecor Dr. Ramona-Mihaela PĂUN E-mail: paunrm@webser.ac.h Webser Universiy, Thailand UTILIZAREA FILTRELOR SI A METODEI FUNCŢIILOR DE PRODUCŢIE PENTRU ESTIMAREA DEVIAŢIEI PIB ŞI A PIB- ULUI POTENŢIAL PENTRU ROMANIA USING FILTERS AND PRODUCTION FUNCTION METHOD FOR ESTIMATING OUTPUT GAP AND POTENTIAL GDP FOR ROMANIA Absrac. Univariae filers and producion funcion mehods are among he mos widely recommended mehods for esimaing poenial oupu and oupu gap. In his paper we apply he producion funcion mehod on annual ime series covering years 1991-2012 and employ he Hodrick-Presco filer, Baxer- King and Chrisiano-Frizgerald band- pass filers on quarerly daa of real GDP covering he period 2000-2012 o exrac poenial GDP and oupu gap for Romania. The producion funcion we use is Cobb-Douglas ype wih consan reurns o scale and Hicks neural echnological progress and he poenial labor is compued considering boh consan, esimaed wih Ball-Mankiw s mehod (2002), and variable resuled from a version of Phillips curve expecaion augmened model (Greenslade, Pierse (2003)). Poenial oupu and oupu gap are calculaed using wo differen values for producion elasiciy wih respec o capial, and boh consan and variable. Regarding he empirical applicaions of he filers, we conclude ha he CF filer performed beer, and ha all he mehods used show he economic crisis ha affeced he Romanian economy during 2008-2010. Keywords: Poenial GDP, oupu gap, HP filer, Baxer- King band-pass filer, Chrisiano- Fizgerald band-pass filer, producion funcion mehod,, Phillips curve. Clasificarea JEL : C13, E01, E19

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun 1. Inroducere PIB-ul poenţial ese defini ca fiind cea mai mare valoare a PIB-ului care poae fi ainsă pe ermen lung prin uilizarea compleă a forţei de muncă şi a celorlalţi facori de producţie disponibili. Măsurarea PIB-ului poenţial ese foare imporană penru fundamenarea diferielor poliici macroeconomice. În poliicile moneare, de exemplu, PIB-ul poenţial ese folosi penru deerminarea presiunii inflaţionise. În aces caz, creşerea sau scăderea inflaţiei ese deerminaă de nivelul PIB-ului acual, deasupra, respeciv sub PIB-ul poenţial. În poliicile fiscale, PIB-ul poenţial ese folosi penru deerminarea nivelului deficiului ciclic. PIB-ul poenţial joacă, de asemenea, un rol imporan în poliicile de veni, în special penru poliicile de ransfer şi în poliicile de reglemenare a pieţei muncii penru deerminarea nivelului şomajului srucural. Daoriă imporanţei acesui indicaor, Comisia europeană, ţările OECD, guvernele, băncile cenrale acordă o mare aenţie deerminării celor doi indicaori. Lieraura pe aceasă emă ese enormă şi acoperă o plajă largă de subiece, cum ar fi concepul de PIB poenţial, meodele de calcul ale acesuia, analiza comparaă a rezulaelor, mixarea rezulaelor obţinue prin diverse meode în scopul de a obţine o evaluare câ mai riguroasă, revizuirea esimărilor deviaţiei PIB, esimările în imp real ale acesor indicaori, câ şi modele ale poliicilor economice care uilizează aces indicaor. Bassanei ş.a. (2013), calculează deviaţia PIB-ului penru economia Ialiei uilizând paru meode alernaive: esimarea Bayesiană, modelul auoregresiv în imp variabil (TVAR) aplica raelor de creşere, abordarea cu funcţii de producţie, modelul srucural vecorial auoregresiv SVAR al veniului, inflaţiei, salariilor reale şi raei şomajului. Penru a reduce erorile de esimare, auorii combină rezulaele, inr-un singur indicaor compus, uilizând mediile ponderae şi calculează ponderile penru combinarea nivelelor deviaţiei oupuului obţinue în urma esimărilor prin diferie modele. În lucrarea lor, Borio ş.a. (2013), araă că recena criză financiară şi evidenţele isorice probează că aunci când sun dezechilibre, ese posibil ca inflaţia să rămână redusă şi sabilă, iar oupuul să crească pe o raiecorie nesusenabilă. Penru a incorpora indicaorii financiari în esimarea PIB-ului poenţial, ei consruiesc un sisem dinamic în spaţiul sărilor căruia îi aplică apoi filrul HP. Andrle (2013) prezină câeva meode de esimare a deviaţiei PIB: reprezenarea în spaţiul sărilor, filrele univariae, SVAR, abordarea cu funcţii de producţie. Cu acese meode calculează deviaţia PIB-ului şi o descompune punând în evidenţă conribuţia asupra PIB a unor fenomene observabile, cum ar fi: inflaţia, şomajul şi ale variabile. Caccioi ş.a. (2013) aplică modele dinamice facoriale cu frecvenţe mixe penru a descompune un vecor de serii de imp cu frecvenţe diferie înr-o singură

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania componenă nesaţionară şi o componenă idiosincraică, ambele urmând procese sandard auoregressive. Lin şi Chen (2013), penru analiza impacului sezonaliăţii asupra diferielor măsurăori a PIB-ului poenţial penru Taiwan, au uiliza modelele: reprezenarea în spaţiul sărilor şi filrul Kalman, descompunerea Wason, descompunerea Apel şi Jansson. Aceiaşi auori au realiza în 2012, penru economia Taiwanului, esimarea Bayesiană corespunzăoare cele două descompuneri menţionae. Ehlers ş.a. (2013), pe lângă meoda funcţiilor de producţie şi filrul HP, mai aplică şi modelul de echilibru general al lui Sarb penru calculul PIB-ului poenţial în economia Africii de Sud. Oliveira, Porugal (2013) esimează deviaţia PIB-ului penru economia Braziliei aplicând cele mai uilizae meodologii, cum ar fi: filrul HP, meoda funcţiilor de producţie, esimarea cu renduri liniare şi păraice, descompunerea Beveridge-Nelson, modelul componenei neobservabile şi o variană a modelului dinamic sohasic sandard neo Keynesian de echilibru general (DSGE). Bouis ş.a. (2012), uilizează funcţia de producţie Cobb-Douglas cu progres ehnic neural de ip Harrod aplica facorului muncă penru a esima deviaţia PIBului penru ţările OECD în impul crizei recene, uilizând apoi rezulaele în regula lui Taylor penru a deermina influenţa crizei financiare asupra poliicilor moneare. În lucrarea lor, Basu şi Fernald (2009) au uiliza două modele: un model unisecorial sandard şi un model bisecorial cu modificări ehnologice diferenţiale înre secoare, arăând că modelul bisecorial, care permie schimbări în preţul capialului oferă rezulae superioare primului model. Concepul de PIB poenţial ese supus şi acesa unor ample conroverse. În aceasă privinţă, Basu şi Fernald (2009) argumenează că semnificaţia cea mai adecvaă a acesui indicaor ese nivelul PIB al economiei, fără disorsiuni şi care se află înr-o sare saţionară. Deşi exisă un număr impresionan de publicaţii care sudiază deviaţia PIB şi PIB-ul poenţial în diferie ţări, lieraura de specialiae nu abundă în rezulae ale esimărilor acesor indicaori penru România. Penru România exisă câeva sudii noabile, cum ar fi cele elaborae de Dobrescu (2006), Albu (2006), Aler ş.a. (2010) sau de experţi ai Băncii Naţionale a României (BNR) şi ai Comisiei Naţionale de Prognoză Economică (CNPE), ale căror rezulae sun prezenae pe scur în coninuare. În sudiile BNR, Gălăţescu, Rădulescu, Copaciu, 2007, prezină rezulaele aplicării unor meode uni şi mulivariae penru esimarea PIB-ului poenţial, cum ar fi: filrul HP, filre cu banda de frecvenţă, filrul Kalman şi reprezenarea în spaţiul sărilor, meoda funcţiilor de producţie şi meoda SVAR.

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun Rezulaele obţinue prin aplicarea diferielor meode sun consisene şi indică o accelerare a creşerii PIB-ului poenţial în perioada 2003-2006, la 6-6.4%, de la 3%-4% înre 2002-2003. Scuaru, Sănică (2004) au evalua deviaţia PIB-ului şi efecul aceseia asupra şocurilor inflaţionise asupra economiei, uilizând decompoziţia Blanchard- Quah şi uilizând rei variabile (şomajul, raa inflaţiei şi PIB-ul real) şi rei şocuri diferie ( şocul de produciviae, şocurile adverse asupra pieţei muncii şi şocurile adverse asupra pieţei bunurilor) Inr-un sudiu CNPE, Ghizdeanu I., Tudorescu V., 2007, prezină rezulaele aplicării filrului HP şi meoda funcţiilor de producţie, obţinând o creşere a PIB-ului poenţial de la 2.1% în 2001, la 4.2% în 2005 şi o prognoză de 6.4% penru 2009, câ şi o reducere cu un punc procenual a deviaţiei PIB (de la 3.5%, la 4.4%) în inervalul 2005-2009. O ţină imporană a decidenţilor poliici ese idenificarea raei de uilizare a facorilor de producţie, care ese susenabilă, în sensul că ese consisenă cu o raă a inflaţiei relaive sabilă pe ermen mediu şi lung. Cea mai uilizaă măsură penru uilizarea facorului muncă ese (Non Acceleraing Inflaion Rae of Unemploymen), care ese uilizaă ca un ealon penru idenificarea raiecoriei durabile penru şomaj şi PIB. Alăr ş.a. (2010) au calcula PIB-ul poenţial prin meoda funcţiilor de producţie şi au esimae nivelul poenţial al ocupării cu ajuorul. Rezulaele lor sugerează că raa medie anuală de creşere a PIB-ului poenţial de 5.8% în perioada 2001-2008 s-a siua ulerior pe o raiecorie descrescăoare, daoriă evoluţiilor nefavorabile a conexului macroeconomic. Albu (2006) a esima penru diferie serii de dae şi noează sensiiviaea rezulaelor la variaţia frecvenţei daelor. El a concepu, de asemenea, un model simplu auonom penru esimarea creşerii produciviăţii aşa-numie "pure" (independene de nivelul acual al ocupării) şi a compara dinamica acesui indicaor cu cea a raei naurale a şomajului. O ală conribuţie remarcabilă la sudiile eoreice şi empirice privind PIBul poenţial aparţine Academicianului Dobrescu (2006), care calculează deviaţia PIB-ului folosind relaţia inflaţie - deviaţia PIB: p ( y yp ), unde ese operaor de diferenţe finie de ordinal unu, p ese logarimul preţului, y şi yp sun valorile logarimice ale PIB-ului acual şi PIB-ului poenţial, respeciv. Mule dinre lucrările prezenae anerior araa că meodele univariae sun prinre cele mai uilizae penru analiza creşerii economice şi a ciclurilor afacerilor. În aces aricol esimăm PIB-ul poenţial şi deviaţia PIB în România uilizând meodele convenţionale propuse de Consiliul Uniunii Europene penru aces scop şi anume: filrul Hodrick-Presco, filrele bandă de frecvenţe Baxer-

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania King şi Chrisiano-Frizgerald, aplicae pe serii de dae rimesriale penru perioada 2000-2012. O ală meodă convenţională propusă de Consiliul Uniunii Europene penru esimarea PIB-ului poenţial, ese meoda funcţiilor de producţie. Noi aplicăm aceasă meodă penru o funcţie de producţie neoclasică cu facori subsiuibili Cobb-Douglas şi aproximăm ocuparea poenţială cu indicaorul. Penru aceasă aplicaţie, am folosi dae anuale din perioada 1991-2012 penru indicaorii: PIB real, formarea bruă de capial, populaţia acivă civilă, raa şomajului. Penru esimarea consan am uiliza meoda Ball-Mankiw, iar penru variabil am uiliza modelul curbei Phillips cu aşepări şi o meodologie propusă de Greenslade, Pierse (2003). Lucrarea ese srucuraă în paru părţi: inroducere, o scură prezenare a celor rei filre uilizae (HP, BK, CF), o scură prezenare a meodei funcţiilor de producţie şi a meodelor de esimare a, ulima pare rămânând să prezine principalele rezulae şi concluzii. 1. Esimarea PIB-ului poenţial cu ajuorul filrelor HP, BK, CF Meodele saisice univariae sun uilizae penru a descompune seriilor de imp în componene care araă persisenţa puernică, numiă endinţă şi componene cu persisenţă redusă, asociae de regulă cu mişcări ciclice. În lieraura macroeconomică, aplicarea acesor meode PIB-ului real observa, produce o serie de dae ajusaă, respeciv rendul, considera PIB-ul poenţial, iar componenele remanene sun considerae deviaţia PIB. Deşi acese meode sun uşor de implemena, inerprearea lor ese pracic limiaă la rezulaele pe care le po produce. Prinre cele mai uilizae meode univariae penru analiza creşerii economice şi ciclurilor economice sun: filrul Hodrick-Presco (HP) şi filrele benzilor de frecvenţă Baxer-King (BK) şi Chrisiano-Fizgerald (CF), pe care le vom dezvola pe scur în coninuare. 2.1.1. Filrul Hodrick Presco Filrul HP, dezvola de Hodrick şi Presco, 1997 ese larg uiliza şi penru descompunerea PIB-ului real în cele două componene ale sale: PIB-ul poenţial şi deviaţia PIB-ului.

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun Esimarea PIB-ului poenţial ese realizaă de aces filru prin minimizarea sumei păraelor deviaţiilor înre PIB-ul real observa şi PIB-ul poenţial penru fiecare momen de imp cu respecarea unei resricţii relaive la variaţia PIB-ului poenţial. PIB-ul poenţial, sau rendul, ese soluţia urmăoarei probleme de minimizare, care consiuie chiar filrul HP: T 2 T 1 2 min y 1 1 (1) 1 2 iar deviaţia PIB-ului sau componena ciclică, deviaţia de la rend: c y c, poae fi calculaă ca reziduu sau (2) Unde y desemnează seria de imp care consiuie valorile PIB-ului real, reprezină rendul (PIB-ul poenţial) şi ese componena ciclică, respeciv cererea excedenară 1. Filrul HP permie componenelor ciclurilor sohasice de o frecvenţă mare să reacă prin el, înlăurând componenele rendului, de o frecvenţă redusă. În aces fel, componenele sohasice de frecvenţă mare sun acumulae în componena esimaă. c Filrul HP uilizează un singur parameru λ, penru a conrola ajusarea seriei rendului şi se consideră o valoare a paramerului λ= 1600 penru dae rimesriale, λ=6.25 penru dae anuale şi λ=129.000 penru dae lunare (Ravn şi Uhlig, 2001). 2.1.2. Filrul bandă de frecvenţe Baxer King c Filrul ideal bandă de frecvenţă, ese defini în eoria filrelor liniare ca o medie mobilă de ordin infini care elimină oae frecvenţele în afara unui inerval presabili de frecvenţe. 1 Deviaţia PIB-ului ese poziivă, când nivelul PIB_ului acual depăşeşe poenţialul economiei şi negaiv când PIB-ul acual ese sub nivelul poenţial. Deviaţia PIB-ului poziivă ese inerpreaă ca cerere excedenară iar deviaţia negaivă ese inerpreaă ca oferă excedenară.

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania În încercarea de a crea un filru câ mai apropia de filrul ideal, Baxer şi King (1999) au propus un filru bandă de frecvenţe, care minimizează erorile înre coeficienţii filrului şi coeficienţii filrului ideal cu bandă de frecvenţe. Filrul BK consă în aplicarea mediilor mobile de ordin K, seriei originale de imp: y f k K K a k y k În ipoeza simeriei coeficienţilor mediei mobile: a k a. Ca în cazul ecuaţiei (2), seria de dae de filra, (3), ese suma înre rendul neobservabil, nesaţionar, şi ciclul saţionar în jurul rendului, c. Spre deosebire de filrul HP, filrul BK ese concepu să înlăure aâ rendul pe ermen lung, câ şi mişcările cu frecvenţe înale din seria de imp originală şi să reacă prin banda de frecvenţe numai flucuaţiile înre 6 şi 32 rimesre (1,5-8 ani), bandă de frecvenţe asociaă de obicei cu periodiciaea unui ciclu ipic al afacerilor(guay şi S-Aman, 2005, Murray, 2002). Aplica pe dae rimesriale, filrul bandă de frecvenţe propus de Baxer şi King are urmăoarea formă analiică: 12 f y ak y k a( L) y k 12 (4) unde L ese operaor de înârziere, iar a k a, ese condiţia de simerie. k Filrul BK ese consrui penru a exrage componena ciclică din seriile de imp cu rend deerminis sau sohasic, înlăurând rendul liniar deerminis sau păraic, inducând saţionariaea seriilor inegrae până la ordinul doi. Unul dinre dezavanajele filrului BK consă în eliminarea unui număr de observaţii cu aâ mai mare, cu câ precizia în rapor cu filrul ideal ese mai mare, necesiând un număr ridica de coeficienţi, ceea ce înseamnă că nu se produc valori penru cele mai recene rimesre. 2.1.3 Filrul bandă de frecvenţe.chrisiano- Fizgerald (CF) Analizând filrele bandă de frecvenţe, Chrisiano şi Fizgerald, 2001 au aras aenţia că aproximarea filrului opimal violează două dinre cele şase proprieăţi de dori la un filru, formulae de BK (Guay şi S-Aman, 2005) şi anume, ponderile sun variabile în imp şi nu sun simerice. Filrul Chrisiano-Fizgerald (CF), numi şi filrul mers aleaor, în comparaţie cu filrul BK, oferă o mai bună aproximare a filrului opimal bandă de frecvenţă. k y

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun Filrul CF minimizează media păraelor erorilor înre componena esimaă şi componena acuală, făcând ipoeza că seriile de imp urmează un proces de ip mers aleaor. Filrul izolează componenele unei serii, în conformiae cu o perioadă de oscilaţie cuprinsă înre pl şi p u, asfel încâ ( 2 p l p u ). Filrul mers aleaor/ CF va fi: f ~ yˆ B y B y... B y B y B y... B y 0 3,4,... T B j 1 1 2 sin( jb) sin( ja), j T 1 T 1 y1 (5) b a 2 2 B0, a, b pu pl (6) unde B ~ şi B ~ sun funcţii liniare de, iar ese consana maemaică. T 1 B j Paramerii p şi sun perioadele înlăurae, exprimae în luni. Ciclurile u pl mai lungi decâ p şi mai scure decâ sun conservae în ermenul variaţiei l pu ciclice prezena în ecuaţia (2). c Filrul CF ese recomanda penru procesele mers aleaor sau cele apropiae de acesea sau procese de ip mers aleaor cu ermen liber. 2. Meode mulivariae: Meoda funcţiilor de producţie j 1 Meoda funcţiilor de producţie ese o meodă mulivariaă uilizaă penru esimarea PIB-ului poenţial ca funcţie de produciviaea oală a facorilor de producţie, munca şi capialul, uilizae la nivelul lor poenţial. Unul dinre avanajele majore ale funcţiilor de producţie ese acela de a refleca laura oferei a economiei naţionale. Un al avanaj al acesei meode ese acela de a furniza informaţii uile privind conribuţia inpuurilor la PIB-ul poenţial, esimarea însă necesiând serii relaive lungi de dae. O bună sineză a principalelor avanaje şi dezavanaje ale meodei funcţiilor de producţie se poae găsi în Alar ş.a. (2010). Meodele sandard de esimare a deviaţiei PIB-ului folosie de organizaţiile inernaţionale (OECD, Comisia Europeană) include şi meodele bazae pe funcţii de producţie care presupun o esimare anerioară a unui al indicaor neobservabil şi anume sau NAWRU. În lucrarea noasră anerioară Andrei ş.a. (2009) şi Andrei, Paun (2011),, am uiliza indicaorul NAWRU (Non Acceleraing Wage Rae of Unemploymen) penru aproximarea ocupării poenţiale. T T x 1 1 2 2 ~ B 1

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania În impul crizei economice însă, daoriă poliicii de auseriae a guvernului, salariile au fos reduse cu 25% în secorul public, în imp ce preţurile şi şomajul au coninua să crească. Aces proces a afeca relaţia înre inflaţia salariilor şi şomaj şi NAWRU nu mai puea fi considera un indicaor care să reflece relaţia înre şomaj şi o inflaţie sabilă a salariilor. Pe de ală pare, NAWRU ese afeca şi de anumie fricţiuni ale pieţei muncii, cum ar fi rigidiaea salariilor reale, răsăurile insiuţionale ale pieţei muncii ca de exemplu proecţia locurilor de muncă, proecţia socială penru şomeri sau sisemul de impoziare a veniurilor din muncă. Aâ meodele de calcul penru, câ şi penru NAWRU sun conroversae, asfel încâ, cerceăorii în domeniu au dezvola o varieae de meode de calcul, aplicându-le şi comparând rezulaele sau calculând un indicaori compuşi pe baza diverselor esimări cu diferie meode, cum se poae vedea în Bassanei ş.a. (2013) penru deviaţia PIB-ului. 3.1. Funcţia de producţie Cobb-Douglas Lieraura exisenă defineşe PIB-ul poenţial cu referire la uilizarea oală a facorilor de producţie ( Okun (1962), Mishkin (2007)) ceea ce înseamnă că penru a calcula nivelul PIB-ului poenţial, rebuie să calculăm anerior nivelul uilizării poenţiale a facorilor de producţie, produciviaea oală a facorilor şi paramerii funcţiei de producţie. Uilizarea acesei meode implică două imporane ipoeze: veniuri consane la scală şi elasiciaea subsiuţiei înre facori consană. Penru esimarea PIB-ului poenţial şi a deviaţiei PIB-ului considerăm urmăoarea funcţie de producţie cu veniuri consane la scală şi cu progres ehnic neural de ip Hicks (ca fiind produciviaea oală a facorilor): 1 Y A K L (7) Prin aplicarea logarimilor în cei doi membrii ai ecuaţiei (7) rezulă: y fp k 1 l (8) în care cu liere mici s-au noa variabilele logarimice. Penru un da, valoarea logarimică a produciviăţii oale a facorilor fp ln A ese reziduul Solow calcula cu ajuorul ecuaţiei: fp y k 1 l (9)

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun fp Presupunem că are o dependenţă liniară de, asfel încâ puem regresa ecuaţia de mai jos, penru a obţine valorile a şi b: fp a b y Funcţia de producţie care dă PIB-ul poenţial ese daă de: (10) po po po po 1 Y A K L (11) po b A Unde A e reprezină produciviaea oală a facorilor filraă HP, 0 şi po NAICU K Kc ese socul poenţial de capial corespunzăor raei de uilizare a capialului care nu accelerează inflaţia NAICU (Non Acceleraing Inflaion Capaciy Uilizaion Rae) obţinu prin filrarea HP a socului de capial. Penru ocuparea poenţială, uilizăm ecuaţia propusă de Giorno ş.a. (1995): L L 1 po S u S L unde u reprezină populaţia acivă civilă la momenul, filraă HP, iar raa şomajului (Non Acceleraing Inflaion Rae of Unemploymen), filraă, de asemenea HP. po L Rezulă că, corespunde numărului de persoane care po fi angajae dacă raa şomajului ese la nivelul său naural da de. Considerând noaţiile anerioare, PIB-ul poenţial poae fi scris ca: po NAICU S Y Ae K L 1 u (13) iar deviaţia PIB-ului ese definiă ca fiind diferenţa înre PIB-ul real şi cel poenţial, împărţiă la PIB-ul poenţial: po Y Y oupu gap_ FP *100 po Y (14) Dacă deviaţia PIB-ului ia valori poziive (PIB-ul real ese mai mare decâ PIB-ul poenţial), aunci creşerea cererii agregae, depăşeşe creşerea oferei 1 (12)

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania agregae, ceea ce poae duce la accelerarea inflaţiei, fap penru care se mai numeşe deviaţia inflaţionisă. Dacă deviaţia PIB-ului ia valori negaive, avem de a face cu deviaţie recesionisă, care ar puea să aragă deflaţie. Penru a esima, uilizăm două meode: prima meodă ese bine cunoscua meodă Ball -Mankiw (2002) care calculează consan, iar a doua se bazează pe curba Phillips cu aşepări şi calculează variabil. Meoda Ball-Mankiw foloserşe o curbă Phillips fără aşepări cu consan: 1 ( u u ). (15) Ecuaţia de mai sus poae fi scrisă convenabil ca: u u u (16) Asfel încâ paramerii şi po fi esimaţi economeric, iar u. Principala conroversă a acesei meode ese aceea că produce un indicaor consan, iar în realiae ese variabil daoriă unei varieăţi de facori, în special daoriă hyseresis (Blanchard, Summers(1986)). A doua meodă ese folosiă penru a esima variabil şi foloseşe, după cum am menţiona mai sus, o curbă Phillips cu aşepări: Unde e u u u (11) e reprezină inflaţia aşepaă, iar ese şocul oferei. Lucrăm sub ipoeza că urmează un proces sochasic de ip mers aleaor, şocul oferei urmează un proces sochasic de ip zgomo alb, iar aşepările inflaţionise sun e. de ip adapiv, deci 1 Curba Phillips de mai sus, în ipoezele dae şi u u 1 se poae scrie: ( u u 1 ) (17) Asfel încâ se poae deermina prin esimare coeficienul, inerprea ca fiind vieza de ransfer a deviaţiei şomajului asupra deviaţiei raei inflaţiei. Revenind la forma iniţială a ecuaţiei cu u şi rescriind ecuaţia ca:

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun u u (18) puem observa că membrul sâng al ecuaţiei ese comple cunoscu, asfel încâ, dacă noăm: A u (19) rezulă o serie de dae care, aplicându-i filrul HP, ne conduce la rezulaul dori, respeciv variabila ( u ) şi, desigur, deviaţia ciclică daă de. 3. Rezulae şi concluzii 3.1 Rezulaele filrelor Am aplica filrele prezenae mai sus seriilor de dae reprezenând logarimul valorilor rimesriale ale PIB-ului real, penru perioada 2000-2012, pe baza rapoarelor Insiuului Naţional de Saisică. Prin aplicarea filrelor seriei de dae a PIB-ului real, obţinem componena ciclică a PIB-ului real, componena rend, care reprezină PIB-ul poenţial, ese calculaă apoi exrăgând componena ciclică din seriile originale ale PIB-ului real. Figura 1. Componenele ciclice

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania Componenele ciclice rezulae prin aplicarea celor rei filre reflecă clar perioada de criză economică care a afeca economia României în perioada rimesrul 3 al anului 2008 rimesrul 2 al anului 2010, câ şi boom-ul înregisra în anul 2007 şi prima perioadă a anului 2008. Comparând rezulaele acesei meode cu rezulaele meodei funcţiilor de producţie, observăm că cele rei filre pun în evidenţă cicliciaea economică şi marchează efecele şocurilor economice asupra PIB. Remarcăm, de asemenea, din figura de mai jos, că cele rei filre produc renduri similare care aproximează PIB-ul poenţial. Figura 2. Componenele rend (PIB-ul poenţial) Am rasa, de asemenea şi periodogramele penru oae cele rei esimări ale componenei ciclurilor afacerilor şi am analiza rezulaele. Dacă filrele înlăură oae ciclurile sohasice în afara unui inerval specifica de frecvenţe, periodograma va fi o linie orizonală la valoarea minimă de 6 penru frecvenţele în afara benzii delimiae de dreapa vericală. Dacă periodogramele iau valori mai mari de 6 în afara limielor specificae, acesa indică inabiliaea filrelor de a seleca componenele de frecvenţe în ineriorul benzii specificae. Comparând periodogramele observăm că, deşi filrele HP şi BK dau rezulae adecvae, filrul CF dă rezulae mai bune. Performanţa relaivă a filrului CF ese explicaă de fapul că logarimul PIB-ului real ese bine aproxima de un proces de ip mers aleaor cu ermen liber.

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun Figura 3. (a) Funcţia de densiae specrală a filrului HP (b) Funcţia de densiae specrală a filrului BK (c) Funcţia de densiae specrală a filrului CF 3.2 Rezulaele obţinue uilizând meoda funcţiilor de producţie Aşa cum am menţiona anerior, deviaţiile PIB-ului au fos calculae uilizând o funcţie de producţie neoclasică de ip Cobb-Douglas cu veniuri consane la scală şi elasiciaea subsiuţiei facorilor de producţie consană. Penru elasiciaea veniului în rapor cu facorul muncă, am ales două valori: 0,44 şi 0,65. Prima valoare a fos folosiă în sudii similare (Denis ş.a., 2006; Dobrescu, 2006; Galaescu ş.a.., 2007). A doua valoare ese de asemenea uilizaă în sudiile anerioare şi ese calculaă uilizând daele conurilor naţionale ca rapor înre veniurile salariale şi valoarea adăugaă bruă (Alar ş.a., 2010). În ceea ce priveşe esimarea economerică a paramerilor funcţiei de producţie Cobb-Douglas, remarcăm şi noi, asemenea cerceărilor anerioare (Alar ş.a. (2010), Galaescu ş.a. (2007)), că în cazul României esimările ridică o serie de probleme legae de fapul că PIB-ul se înscrie pe o raiecorie ascendenă, în imp ce ocuparea se înscrie pe o raiecorie descendenă daoriă pe de o pare a scăderii

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania naaliăţii, iar pe de ală pare a migraţiei inensive penru muncă (în special după 2007). Un mod de a eluda aces inconvenien ese de a folosi un al indicaor penru muncă, cum ar fi orele convenţionale de muncă, calculae ca produciviaea muncii muliplicaă cu orele acuale de muncă (Alar ş.a., 2010). Pornind de la ipoeza că produciviaea muncii a crescu cu o raă mul mai mare decâ ofera de muncă, Basu, Fernald (2009), pe baza lucrării lui Jorgenson ş.a. (1987) au propus aproximarea ocupării acuale ca o funcţie de orele lucrae şi de caliaea muncii, definiă ca o combinaţie a orelor de muncă pe lucrăori de diferie calificări, nivele de educaţie, ec. Am esima consan şi variabil pe baza raelor anuale ale şomajului şi seriilor de rae ale inflaţiei pe perioada 1991-2012, raporae de Insiuul Naţional de Saisică şi am folosi acese esimări penru calculul ocupării poenţiale. Prin aplicarea meodei Ball Mankiw penru deerminarea consan, am obţinu urmăoarele rezulae: 82,79, 10,97, u 7,54. Am esima, de asemenea, paramerii necesari penru deerminarea variabil şi am calcula ocuparea poenţială, uilizând aâ consan, câ şi variabil. Rezulaele se po vedea în abelul 1. Tabelul 1. variabil şi ocuparea poenţială cu consan şi variabil Anul Raa şomajului u ( ) u Pop acivă civilă (Ls) L po (%) (%) (mil. pers.) (mil. pers.) 1995 9.5 14.63 10.49 9.05 9.80 1996 6.6 13.65 10.04 8.90 9.53 1997 8.9 12.52 9.90 8.78 9.28 1998 10.4 12.74 9.84 8.57 9.08 1999 11.8 12.44 9.55 8.43 8.90 2000 10.5 11.67 9.64 8.35 8.74 2001 8.8 10.70 9.39 8.30 8.59 2002 8.4 9.60 9.09 8.26 8.45 2003 7.4 8.41 8.96 8.26 8.34 2004 6.3 7.29 8.79 8.30 8.28 cu u L po u cu (mil. pers.)

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun 2005 5.9 6.36 8.91 8.38 8.27 2006 5.2 5.71 8.93 8.46 8.30 2007 4 5.40 9.09 8.53 8.33 2008 4.4 5.48 9.15 8.54 8.36 2009 7.8 5.81 9.12 8.50 8.35 2010 7 5.99 8.99 8.44 8.30 2011 5.2 6.03 8.83 8.38 8.24 2012 5.6 6.05 8.82 8.31 8.17 Rezulaele araă că valorile PIB-ului poenţial calculae aâ cu consan, câ şi cu variabil sun mai mici decâ cele acuale, ceea ce poae fi uşor explica, prin fapul că gradul de liberalizare nu ese încă opimal în România, secorul guvernamenal cuprinde încă un număr mai mare de angajaţi decâ acela ceru de condiţiile de eficienţă. In ceea ce priveşe dinamica, observăm că înre 1995-2007, acesa a scăzu de la pese 14% la 5.4%, dar o daă cu inrarea României în criză acesa a începu să crească. PIB-ul real a înregisra o mare volailiae înaine şi după inrarea României în UE în 2007. După 2010 economia românească şi-a relua creşerea, dar a coninua să crească, ceea ce sugerează o esare a persisenţei hyseresis în şomaj uilizând meodologii ca aceea prezenaă în Mikhail ş.a.(2003). Am esima PIB-ul poenţial şi deviaţia PIB-ului cu consan şi variabil şi cu cele două elasiciăţi considerae, şi anume alfa: 0.44 şi 0.65, cum am menţiona anerior. Tabelul 2: Deviaţia PIB-ului Anul Deviaţia PIB-ului penru: consan variabil alfa=0.44 f=0.65 alfa=0.44 alfa=0.65 1992-5.9625-6.6850-2.0155-0.8681 1993 2.5622 1.9803 6.2785 7.4528 1994 3.1783 2.8579 6.0500 7.0847 1995 5.3861 5.4194 6.3811 6.8853 1996 1.0521 1.4515 0.5355 0.6904 1997-7.1764-6.5502-7.7607-7.4093 1998-4.0538-3.4888-3.9413-3.3235 1999-2.1298-1.8779-2.2830-2.1038 2000 0.8479 0.7522 0.4566 0.1729 2001 3.5012 3.2136 3.0070 2.4806 2002 1.7474 1.4863 1.1893 0.6586

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania 2003 0.5941 0.5060-0.0063-0.3828 2004 2.6566 2.7908 2.0851 1.9465 2005-2.1131-1.7930-2.5788-2.4797 2006 1.6761 2.0023 1.3526 1.5255 2007 1.4982 1.6470 1.3478 1.4251 2008 4.5318 4.4534 4.5692 4.5087 2009-7.9516-8.1548-7.7994-7.9295 2010-1.1665-1.3479-1.0801-1.2200 2011 2.9837 2.8536 2.9999 2.8776 2012 0.7132 0.5843 0.7234 0.5995 Deviaţiile PIB-ului calculae araă respecarea paernului cicliciăţii economice a României pe perioadele anerioare şi cu rezulaele obţinue în lucrările noasre anerioare (Andrei ş.a.(2009), Andrei, Paun (2011)). În perioadele 1993-1996, 2000-2004, 2006-2008 şi 2011-2012, rezulaele uuror scenariilor conţin deviaţii poziive ale PIB-ului, ceea ce reflecă ensiuni pe pieţele bunurilor şi muncii care, la rândul lor vor influenţa evoluţia viioare a preţurilor. Anii 1997-1999, 2009-2010 şi 2005, sun caracerizaţi de deviaţii negaive care au dus la scăderea gradului de uilizare a facorilor. În perioada 2000-2005 se remarcă o volailiae semnificaivă a economiei cauzaă de deciziile macroeconomice menie să pregăească inrarea României în UE care uneori au avu, pe ermen scur, efece conradicorii. Rezulaele penru perioada 2007-2008 reflecă o supraîncălzire a economiei, o suprauilizare a facorilor de producţie acompaniae de rae relaive înale de creşere a PIB-ului. Urmăoarea perioadă, în schimb, 2009-2010 marchează o severă criză economică pe care a raversa-o România, relevaă de valori negaive mari ale deviaţiilor PIB-ului începând cu rimesrul al parulea al anului 2008. Ulimul rimesru al anului 2010 marchează oprirea descreşerii PIB-ului şi reluarea creşerii economice daoriă în principal producţiei agricole în acel an. Cele paru meode folosie penru aproximarea PIB-ului poenţial (Hodrick- Presco, Chrisiano- Fizgerald, Baxer King şi meoda funcţiilor de producţie în cele 4 scenarii) au produs rezulae similare în perioada 1999-2012, în sensul ca deviaţiile PIB au înregisra acelaşi număr de punce de coiură.

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun Figura 4. Raa de creşere a PIB-ului real şi a PIB-ului poenţial în cazul consan Figura 5. Raa de creşere a PIB-ului real şi a PIB-ului poenţial în cazul variabil Figura 6. PIB-ul real şi PIB-ul poenţial

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania Figura 7. Deviaţia PIB-ului BIBLIOGRAFIE [1] Albu L. (2007), A Dynamic Model o Esimae he Long Run Trends in Poenial GDP, MPRA, 3708; [2] Alăr M., Necula C., Bobeică G. (2010), Esimaing Poenial Oupu Gap for he Romanian Economy, An Eclecic Approach, Romanian Journal of Economic Forecasing, 3/2010; [3] Andrei A, Imperao A, Oprescu G. (2009), Using he Asymmery in Phillips Curve and Okun s Law in Macroeconomic Policies, The Fourh Inernaional Conference on Economic Analysis Papers: Global Crisis Effecs on Developing Economies, AES, Buchares, 2009, ISBN: 978-606-505-219-2; [4] Andrei A, Paun Ramona (2009), Esimaing GDP for Romania, AFASES Scienific Research and Educaion in Air Force, Academia Forelor Aeriene Henry Coanda, Brasov, 2011,WSEAS; [5] Andrei A., Păun R. (2013), Oupu gap and poenial GDP: heory and esimaion for Romania, Acceped for presenaion a 2013 AASRI Inernaional Conference on Social Sciences; [6] Andrei A, Oprescu G., Roman M., Paun Ramona (2009), Remarks on poenial GDP esimaion in Romania, The 10h Inernaional Conference Finance and economic sabiliy in he conex of Financial Crisis, Volume 12(541)(supplemen), ISSN 1841-8678, Buchares;

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun [7] Andrle M. (2013), Wha Is in Your Oupu Gap? Unified Framework & Decomposiion ino Observables, IMF Working Paper; [8] Ball L., Mankiw N.G.(2002), The in Theory and Pracice, Journal of Economic Perspecives Volume 16, Number 4/2002, Pages 115 136; [9] Basu S., Fernald J.G.(2009), Wha Do We Know (And No Know) Abou Poenial Oupu?, Projecing Poenial Growh: Issues and Measuremen, Proceedings of he Thiry-Third Annual Economic Policy Conference of he Federal Reserve Bank of S. Louis, Federal Reserve Bank of S. Louis Review, No.4, vol 91; [10] Bassanei A, Caivano M, Locarno A. (1996),Modelling ialian poenial oupu and oupu gap, WP no. 7; [11] Baxer M., King R.G.(1995), Measuring Business Cycles Approximae Band Pass Filers for Economic Time Series, NBER, Cambridge; [12] Blanchard O., Summers L.(1986), Hyseresis and he European Unemploymen Problem, NBER Working Paper- 1950, Massachuses Avenue, Cambridge, MA 02138; [13] Borio C, Disyaa P, Juselius M.(2013), Rehinking poenial oupu: Embedding informaion abou he financial cycle, BIS Working Papers, No 404, 2013, hp://www.bis.org/publ/work404.pdf; [14] Bouis R., Cournède B., Chrisensen A.K.(2013), Implicaions of Oupu Gap Uncerainy in Times of Crisis, OECD Economics Deparmen Working Papers, No. 977, OECD Publishing ; hp://dx.doi.org/10.1787/5k95xd7m3szw-en; [15] A new mehodology for a quarerly measure of he Oupu Gap, Minisry of Economy and Finance, WP No. 6; [16] Caraiani P.(2009), An Esimaion of Oupu Gap in Romania Using he DSGE Approach, Prague Economic Papers, 4; [17] [15] Chrisiano L.J., Fizgerald T.J., The Bandpass Filer, (2001), hp://faculy.wcas.norhwesern.edu/~lchris/research/filer/final.pdf [18] Denis, C., Grenouilleau, D., McMorrow, K., and Roger, W. (2006), Calculaing poenial growh raes and oupu gaps -A revised producion funcion approach, European Commission Economic Papers 247; [19] Dobrescu E. (2006), Macromodels of he Romanian Marke Economy, Ed. Economică; [20] Gălăţescu A., Rădulescu B., Copaciu M. (2007), Esimarea PIB poenţial în România, Caiee de sudii nr. 20, Banca Naţională a României; [21] Ehlers N., Mboji L., Smal M.M.(2013), The pace of poenial oupu growh in he Souh African economy, Souh African Reserve Bank Working Paper, WP/13/01; [22] Ghizdeanu I., Tudorescu V. (2007), Poenţialul de creşere economică pe ermen mediu, Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar, CNP;

Uilizarea filrelor si a meodei funcţiilor de producţie penru esimarea deviaţiei PIB şi a PIB-ului poenţial penru Romania [23] Giorno C., Richardson P., Roseveare D. Noord P (1995), Esimaing Poenial Oupu, Oupu Gaps and Srucural Budge Balances, OECD Working Papers nr. 152; [24] Greenslade J.V., Pierse R.G.(2003), A Kalman filer approach o esimaing he UK, WP 179, Bank of England 2003; [25] Guay A., S-Aman P.(2005), Do he Hodrick-Presco and Baxer-King Filers Provide a Good Approximaion of Business Cycles?, Annales D économie E De Saisique nr. 77; [26] Hodrick R., Presco U.S. (1997), Poswar U.S.Business Cycles: An Empirical Invesigaion, Journal on Money Credi and Banking; [27] Jorgenson, Dale W., Gollop, Frank M. and Fraumeni, Barbara M.(1987), Produciviy and U.S. Economic Growh. Cambridge, MA: Harvard Universiy Press, 1987; [28] King R.G., Rebelo S.T.(1993), Transiional Dynamics and Economic Growh in he Neoclassical Model, The American Economic Review, Vol. 83, No. 4, 908-931; [29] Lin Jin-Lung, Chen Shin-Hui (2013), Esimaing Poenial Oupu for Taiwanwih Seasonally Unadjused Daa, Taiwan Economic Forecas and Policy, 43:2, 23 49; [30] Lin Jin-Lung, Chen Shin-Hui (2013), Bayesian Esimaes of Poenial oupu and Nairu for Taiwan, Academia Economic Paper 404, 483 523, hp://www.econ.sinica.edu.w/upload/file/aep40-4-2.pdf; [31] Mikhail O., Eberwein C., Handa J.(2003), The Measuremen of persisence and hyseresis in aggregae unemploymen, hp://econpapers.repec.org/paper/wpawuwpmh/0311002.hm; [32] Mishkin F. S. (2007), Esimaing poenial oupu: a speech a he Conference on Price Measuremen for Moneary Policy, Federal Reserve Bank of Dallas, Dallas Texas; [33] Murray C. (2002), Cyclical Properies of Baxer-King Filered Time Series, hp://userwww.service.emory.edu/~zliu5/seminars/murray; [34] Okun, A. (1962), Poenial GDP: Is Measuremen and Significance. American Saisical Associaion, Proceedings of he Business and Economic Saisics Secion, 98 103. Washingon, D.C.; [35] Oliveira L.P.da Cruz, Porugal M.S. (2013), Srucural Esimaion of oupu gap: he case of Brasil, Rio de Janeiro: Sociedade Brasileira de Economeria (SBE); [36] Ravn M.O., Uhlig H. (2002), On adjusing he Hodrick-Presco Filer for he Frequency of Observaions, The Review of Economics and Saisics, May, 84(2): 371 380;

Ana Mihaela Andrei, Ramona-Mihaela Păun [37] Scuaru C., Sănică C.(2004), Deerminarea oupu-gap şi a dinamicii şocurilor inflaţionise în cazul României, Adaped models o esimae poenial GDP in he candidae counries, CERGE-EI projec RRC IV- 057; [38] Sikus D. (2003), Measuring oupu gap in Lavia, Lavijas Banka Working Papers, nr. 02.