Enunţurile, variantele de răspuns şi răspunsurile corecte pentru GRILE LICENŢĂ vor fi tastate în Word, aşezate în tabele, ca în exemplul următor:

Transcriere

1 GRILE EXAMEN DIPLOMĂ 2019 Disiplin: TOXICOLOGIE ȘI INOCUITATE Speilizre: C.E.P.A. Nr. Enunț și vrinte de răspuns rt. 1 Proprietățile fizie și himie sunt ftori re influențeză toxiitte: ) dependenți de mediu ) dependenți de orgnism ) dependenți de sustnță 2 Trtrzin este un toxi: ) de sinteză ) norgni ) minerl 3 Alloizii sunt toxii: ) nimli ) vegetli ) minerli 4 Sponinele sunt toxii : ) nimli ) vegetli ) minerli 5 Clortul de potsiu este un toxi: ) orgni ) norgni ) minerl 6 Asprtmul în exes este un toxi: ) de sinteză ) norgni ) minerl 7 Benzoții sunt toxii: ) de sinteză ) norgni ) minerl 8 Dioxidul de zot în stre de gregre normlă este un toxi: ) lihid ) gzos ) solid 9 Hidrogenul sulfurt în stre de gregre normlă este un toxi: ) solid ) lihid ) gzos 10 Aettul de plum în stre de gregre normlă este un toxi: ) lihid ) gzos ) solid Răspuns oret 11 Clorur meruriă în stre de gregre normlă este un toxi:

2 ) lihid ) gzos ) solid 12 Benzenul în stre de gregre normlă este un toxi: ) lihid ) gzos ) solid 13 Aidul oxli în stre de gregre normlă este un toxi: ) lihid ) gzos ) solid 14 Dioxidul de ron în exes și în stre de gregre normlă este un toxi: ) lihid ) gzos ) solid 15 Toxiii gzoși sunt în generl : ) orgnii ) norgnii ) minerli 16 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) este mi mre su eglă u : ) sl toxie ) forte toxie ) fără toxiitte 17 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) este mi miă su eglă u 1: ) forte sl toxie ) extrem de toxie ) fără toxiitte 18 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) se îndreză între 50 și 500 : ) sl toxie ) modert toxie ) u toxiitte ridită 19 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) se îndreză între 500 și 5 000: ) sl toxie ) extrem de toxie ) fără toxiitte 20 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) se îndreză între 5000 și : ) sl toxie ) extrem de toxie ) prti netoxie 21 În e tegorie se îndreză sustnțele toxie ăror vlore DL50 (exprimtă în mg/kg) se îndreză între 1 și 50 : ) sl toxie

3 ) modert toxie ) forte toxie 22 După ntur himiă, ditivii limentri sunt lsifiți în tegori: ) toxie norgnie ) toxie orgnie ) toxie omplexonometrie 23 După ntur himiă, fltoxinele sunt lsifite în tegori: ) toxie norgnie ) toxie orgnie ) toxie omplexonometrie 24 După ntur himiă, ptulinele sunt lsifite în tegori: ) toxie orgnie ) toxie norgnie ) toxie omplexonometrie 25 După ntur himiă, ohrtoxinele sunt lsifite în tegori: ) toxie norgnie ) toxie orgnie ) toxie omplexonometrie 26 După ntur himiă, sterigmtoistinele sunt lsifite în tegori: ) toxie orgnie ) toxie norgnie ) toxie omplexonometrie 27 Cre este priniplul ftor re pote determin dereglre, lterre su hir suprimre unei funții metolie: ) toxiitte unei sustnțe ) frgilitte sistemului imunitr ) treere l un regim inouitr vegetrin 28 În mod norml, toxiinfețiile limentre sunt: ) delierte ) involuntre ) endogene 29 În mod norml, toxiinfețiile limentre u un rter: ) ut ) roni ) endogen 30 Metloizii pot fi îndrți în tegori toxielor de ntură: ) orgniă ) norgniă ) minerlă 31 În re dintre plnte se pote umul el mi mre nivel de rseniu: ) leguminose uste ) legume mii ) rădăinose 32 L e nivel metoli se mnifestă preponderent toxiitte metlelor în orgnismul onsumtorului: ) l nivelul sistemelor enzimtie elulre ) l nivelul sistemului digestiv

4 ) l nivelul sistemului respirtor 33 Grdul de toxiitte l diferitelor metle este, în prinipl, proporționl u: ) grdul de minerlizre speifi estor sustnțe ) grdul de ionizre speifi estor sustnțe ) grdul de trnsformre speifi estor sustnțe 34 Cre este prinipl le de pătrundere ompușilor rseniului în orgnismul omului: ) utntă ) digestivă ) sorție exterioră 35 Cre dintre ompușii rseniului sunt mi toxii: ) ei ivlenți ) ei trivlenți ) ei pentvlenți 36 Cum se numes ompușii rseniului re ționeză în lore grupărilor sulfhidrie le unor oxidoredutze: ) oxidoredutzo-rsenioși ) oxidoredutzo-rsenii ) tioloprivi 37 C urmre sorției unor ompuși u rseniu, tegumentele pot deveni: ) rei și enușii ) lde și roșii ) lde și glene 38 Cum evolueză tensiune rterilă l intoxiți u ioni i rseniului: ) rește suit ) rește lent dr ontinuu ) sde progresiv 39 Unde se pot loliz temporr ompușii rsenioși în orgnismul onsumtorului în zul unei intoxiții: ) în fit, rinihi, plămâni, inimă, peretele intestinl ) în fit, tu digestiv, olon ) în esofg, tu digestiv, olon 40 Ce pote păre în orgnismul onsumtorului în zul unei intoxiții identle u ompuși i rseniului într-o fză inipientă: ) puseuri de respirție ) respirție elertă ) insufiiență respirtorie ută 41 Cre sunt priniplii doi vetori de ontminre limentelor de origine vegetlă u metle grele: ) solul și p ) solul și erul ) p și erul 42 Cre este loul prinipl de umulre l unor metle grele (Hg, P, Cd) în orgnismul onsumtorului: ) sistemul osos ) sistemul renl ) sistemul nervos

5 43 Ce tip de enzime se lohez preponderent în zul ontminării u P, Cd și Hg: ) lize ) izomerze ) oxidoredutze 44 De e sunt periulose metlele grele pentru orgnismul onsumtorului umn: ) tind să se ioumuleze ) împiediă trnzitul intestinl ) pot tliz reții nedorite 45 În e tip de limente de origine nimlă se pot întâlni e mi mre onentrție de ompuși i rseniului: ) produse din rne de por ) produse din rne de vită ) produse din rne de pește și frute de mre 46 Cre dintre formele rseniului pote uz o ontminre re re rezultt o posiilă modifire de ADN: ) formele norgnie ) formele orgnie ) formele de metle heltizte 47 Ce tip de ner pote păre primul în urm ontminării u rseniu: ) osos ) limfti ) melnom 48 Ce tipuri de limente de origine vegetlă sunt ele mi importnte surse de ontminre u rseniu: ) produsele din leguminosele ) strugurii și vinurile ) produsele oținute din ruifere 49 Cre sunt priniplele surse de ontminre u rseniu în zul utilizării pestiidelor: ) fungiidele și rtiidele ) insetiidele și rtiidele ) eriidele și rodentiidele 50 Cre dintre gze u un onținut ridit în ioni de rseniu: ) gzele de sondă ) gzele de eșpment ) fumul de țigră 51 Ce lte surse de ontminre u ioni de rseniu unoșteți: ) sustnțele folosite l trtre lemnului ) sustnțe utilizte l ăile de eletroliză ) sustnțele utilizte mordnți în onstruții 52 Definiți o soluție de prevenire ontminării u metle grele: ) utilizre unor măști de proteție ontr gzelor ) utilizre unor riere de potențil l numite trtmente ionie ) utilizre unor filtre speile pe sursele de pă potilă 53 Ce tip de nliză oferă o imgine grdului de ontminre orpului onsumtorului u metle grele:

6 ) nliz tip RMN ) nliz imginistiă eogrfiă ) nliz minerlă tisulră 54 În e tip de limente de origine nimlă se pot întâlni e mi mre onentrție de ompuși i merurului: ) produse din rne de por ) produse din rne de vită ) produse din rne de pește și frute de mre 55 Cre este prim sursă de ontminre orgnismului u merur: ) trnsformre merurului norgni în merur orgni în ondiții eroe și în prezenț unor miroorgnisme ) în produere de fungiide orgnie ) în produți de insetiide orgnie 56 Cre este sustnț re se pote umul în țesutul musulr l unor orgnisme mrine și pote ontmin el mi mult lnțul limentr u merur : ) etil-merurul ) propil-merurul ) metil-merurul 57 Cre sunt metlele re nu formeză mlgm de merur, putând fi prevenită stfel ontminre: ) Pt, Cr și Fe ) Au,Cr și Fe ) Ag, Cr și Fe 58 Cre sunt priniplele ăi de pătrundere în orgnism merurului și ompușilor u merur: ) ingestie, respirție su utnt ) ingestie, suutnt su prin fluxul snguin ) prin fluxul snguin, prin shimuri de fluide orgnie 59 Cre dintre firmții este devărtă: ) merurul este un solid de ulore rgintie u luiu străluitor în ondiții normle de tempertură și presiune ) merurul este un lihid de ulore rgintie u luiu străluitor în ondiții normle de tempertură și presiune ) merurul este un metl de ulore rgintie u luiu străluitor și re pote sulim în ondiții normle de tempertură și presiune 60 Cre dintre firmții este devărtă: ) ompușii orgnomerurii se remră prin proprietăți ntifungie ) ompușii orgnomerurii se remră prin proprietăți dertiznte ) ompușii orgnomerurii se remră prin proprietăți peristltie 61 Cum se numește merurul inhlt su form unei ntități mri de vpori, sorit inițil în plămâni, depozitt în reier și umult finl l nivel de rinihi: ) merurul ptogen ) merurul metoli ) merurul de gliogeneză 62 Cre este sre norgniă merurului u e mi mre toxiitte pentru orgnismul umn: ) lorur meruriă

7 ) lorur merurosă ) sulfur de merur 63 Cre este vlenț merurului în lorur merurosă (lomel): ) unu ) doi ) trei 64 Cre lse dintre ompușii merurului pot produe leziuni nervose severe: ) lsele ompușilor orgnii ) lsele ompușilor norgnii ) lsele ompușilor legți oordintiv 65 De e ftori depind simptomele intoxiției u merur: ) de timpul de ontminre ) de le de pătrundere în orgnism ) de nivelul de înălțime l re se produe ontminre 66 Cum se pote elimin din orgnism merurul orgni: ) prin trnsfer snguin ) prin urină ) prin drenre limftiă 67 Cum se pote elimin din orgnism merurul norgni: ) prin trnsfer snguin ) prin drenre limftiă urmtă de trnsfer de plsmă ) prin urină, prin glndele sudoripre și slivre 68 Cre este le de jungere unui ompus u merur în orpul umn prin ingesti de legume: ) tuni ând se utilizeză trtmente folire u ompuși i merurului ) tuni ând se trteză solul u ompuși i merurului ) tuni ând în p de irigre legumelor sunt și ompuși pe ză de merur 69 Ce pot uz fețiunile romozomile dtorte ontminării u merur: ) sturnisme ) hipotiroidite ) mongolisme 70 Cre este uz priniplă priției ontminării hrnei umne u merur: ) ditivre exesivă limentelor u ditivi de sinteză ) polure mediului ) numite erori de lortor 71 Cre este prinipl le de ontminre orgnismului u plum: ) prin pă ) prin hrnă ) prin er 72 Cre este prinipl le de jungere plumului în p potilă: ) inserții metlie de l podurile entrlelor de trtre pe ) oroziune ondutelor l ph mi ridit ) oroziune ondutelor l ph mi săzut 73 Ce pot produe modifiările romozomile dtorte ontminării u merur: ) sturnism ) hipotiroidită ) mongolism

8 74 Su e formă pote fi prezent plumul în sistemul osos în zul unei ontminări: ) fosft ) ront ) romt 75 Cre sunt priniplii ompuși elulri re jută l trnsportul plumului în orgnism: ) hemogloinele ) eritroitele ) telomerii 76 Cre este priniplul ftor de re depinde grdul de sorție pulmonră ompușilor plumului: ) de doz tegumentră ) de doz de ingestie ) de mărime prtiulelor 77 De e este forte periulosă intoxiți produsă pe le respirtorie u ompuși i plumului: ) produe sorție totlă ) loheză tivitte sistemului nervos ) produe o ădere rusă de tensiune rterilă 78 În re dintre sistemele orgnismului ontmint se pote umul e mi mre ntitte de plum, urmre unei ontminări: ) sistemul irultor ) sistemul osos ) sistemul renl 79 Ce pote uz exesul de plum din sânge, în zul unei ontminări și umulări: ) tulurări de memorie ) inhire iosintezei hemogloulinei ) sleroză multiplă 80 Cre ompus orgni prezintă e mi mre toxiitte: ) rontul de plum ) tetretilul de plum ) dietilul de plum 81 L e proes de produție sni, rtiznl, r pute păre o ontminre u ompuși i plumului: ) l frire onservelor trdiționle ) l frire mezelurilor trdiționle ) l frire unor ăuturi loolie trdiționle (distilte trdiționle) 82 Cre este prinipl sursă de ontminre u dmiu produselor limentre de origine vegetlă: ) trtmente u îngrășăminte re onțin dmiu ) propiere ulturilor vegetle de unele topitorii ) depozitre neorespunzătore unor deșeuri 83 Cre sunt țesuturile nimle re pot onține onentrții ridite de dmiu umult: ) țesuturile moi ) țesuturile musulre

9 ) țesuturile viserle 84 L re tipuri de produse din rne s- înregistrt e mi mre onentrție de dmiu: ) l produsele din rne de vită ) l produsele din rne de pește și moluște ) l produsele din rne de por 85 Cre sunt priniplele efete le ontminării u dmiu: ) efete tertogene și endogene ) efete miogene și nerigene ) efete mutgene și nerigene 86 Ce pote produe intoxiți u Cdmiu în zul defiitului de vitmină D: ) osteomlie ) osteoporoză ) osteopreză 87 Cre sunt priniplele două ăi de sorție dmiului în orgnismul umn: ) respirtorie și tegumentră ) respirtorie și digestivă ) utntă și digestivă 88 În e z se pote elimin rpid dmiul din orgnism: ) dă nu este legt de struturi proteie ) dă nu este legt de struturi lipidie ) dă nu este legt de struturi memrnose lipidoproteie 89 Su e formă se prezintă e mi mre dmiului din orgnism: ) su form unor metloproteine ) su form unor sfingolipide u entru tiv Cd ) su form unor entrii tivi i unor ligze 90 Cdmiul este unul dintre ei mi puternii... metlii: ) oxidnți ) rinogeni ) reduători 91 Ce lt element pote depls Cd din drul numeroselor sisteme enzimtie: ) Cu ) Zn ) Fe 92 Cum pote țion Cd supr onentrției de Fe și Mn din țesutul hepti: ) o sde semnifitiv ) o rește semnifitiv ) nu ționeză supr estor onentrții 93 Asupr ăror tipuri de grupări din enzime mnifestă Cd o finitte himiă deoseită: ) grupări ronie ) grupări peptidie ) grupări tiolie 94 Intoxiți roniă u dmiu, în zul omului, re prim semn olorre în... smlțului dentr urmre formării de sulfoinură de dmiu: ) verde

10 ) glen ) negru 95 Cre este onentrți mximă dmisă de Cd în er: ) 0,01 mg/m 3 ) 0,1 mg/m 3 ) 1 mg/m 3 96 Ce tip de efet înregistreză intoxiți u Cd supr prtului renl: ) efet nefroprliti ) efet nefroogulnt ) efet nefrotoxi 97 Ce tip de efet înregistreză intoxiți u Cd l nivelul sistemului osos: ) deminerlizre oselor ) torsionre oselor ) frturre freventă oselor 98 Cre este el mi toxi ompus l dmiului pentru orgnismul umn: ) sulfur de dmiu ) oxidul de dmiu ) lorur de dmiu 99 Cre este el mi puțin periulos ompus l dmiului pentru orgnismul umn: ) sulfur de dmiu ) oxidul de dmiu ) lorur de dmiu 100 Cre este surs reșterii onținutului de Cd și P în rne somonului de resătorie: ) p ontmintă ) hrn peștilor din resătorie ) propiere estor resătorii de numite unități industrile 101 Ce reprezintă presurtre DL50: ) Doz legl 50 ) Doz limită 50 ) Doz letlă În e unități de măsură se exprimă DL50: ) în mg/g ) în mg/kg ) în g/kg 103 Cre dintre firmții este devărtă: ) DL50 este doz uniă, lultă sttisti, l re mor 50% din nimlele supuse experienţei ) DL50 este doz uniă, lultă mtemti, l re mor 50% din nimlele supuse experienţei ) DL50 este doz uniă, determintă nliti, l re mor 50% din nimlele supuse experienţei 104 Ce reprezintă presurtre CL50: ) Conentrți legl 50 ) Conentrți limită 50 ) Conentrți letlă 50

11 105 Ce reprezintă presurtre DMT: ) Doz mximă de ontminre în timp 50 ) Doz mximă tolerilă ) Doz minimă dmisă în timp 106 Determinre DMT se relizeză prin metod... ) volumetriă ) sevențilă ) grvimetriă 107 Pentru reduere numărului de nimle de experienţă, îninte de determinre DL50 se reomndă utilizre testului... ) ioti ) de onentrție ) limită 108 Ce tip de elule pot fi fette primr de ătre mutțiile genetie: ) elulele germintive su somtie ) elulele pilre su somtie ) elulele germintive su viinle 109 Doz e mi mre l re nu se înregistreză modifiări le nii unui dintre prmetrii metolii este onsidertă: ) doz mximlă dmisă ) doz limită dmisă ) doz fără efet dvers 110 Pentru evlure ţiunii umultive unui toxi se luleză IC re reprezintă: ) indiele umultiv l țiunii ) indiele de roniitte ) indiele nerigen 111 Cum se numes testele re urmăres efetul toxiului supr unor miroeosisteme rtifiile su supr unor lnţuri trofie: ) teste trofie ) teste integrte ) teste rtifiile 112 Bioumulre unui toxi lipofil este oreltă diret u: ) hidrosoluilitte ) extrți hidrolooliă ) liposoluilitte 113 În zul proelor de furje, furjele treuie reoltte şi expedite l lortor în ş fel înât pro să reprezinte vlore... furjului. ) mximă ) medie ) minimă 114 Din proele prţile reoltte din furjele re vor servi l oținere unor limente îmogățite în fire se v fe o proă generlă, re se omogenizeză după speifiul furjului şi din re se prelevă... ) pro reprezenttivă ) pro minimlă ) pro medie

12 115 Cre dintre nimlele resute pentru rne sunt ele mi sensiile l intoxiți u plum: ) ovinele ) ovinele ) porinele 116 Cre este metod priniplă de determinre onținutului de plum din rne: ) spetrometrie de sorție moleulră ) spetrometrie de sorție tomiă ) romtogrfie în strt suțire 117 Ce soluție se utilizeză l onstruire sării etlon în vedere determinării plumului din limente de origine nimlă: ) de ett de plum ) de zott de plum ) de iodt de plum 118 Cu e este ehivltă exprimre unităților de măsură în ppm: ) g/kg ) mg/100g ) mg/kg 119 Cu e este ehivltă exprimre unităților de măsură în ppt: ) g/kg ) mg/kg ) µg/kg 120 Crne rezulttă din srifiări de neesitte pote fi dtă în onsum, dă nu prezintă modifiări orgnoleptie, ir onţinutul în plum nu depăşeşte... ) 10 ppm ) 1 ppm ) 100ppm 121 Cum se mi numește intoxiți roniă u merur: ) meruritism ) metlurie merurosă ) hidrrgirism 122 Cre este prinipl utilizre ompușilor orgnomerurii în griultură (de unde se pot ontmin limentele): ) eriide ) fungiide ) stimultori de reștere vegettivă 123 Cre este rteristi de soluilitte priniplă ompușilor orgnii de merur: ) hidrosoluili ) liposoluili ) prțil soluili în ompuși norgnii 124 Cum se mi numește ogulre proteinelor dtorită intoxiției ronie u ompuși i merurului și umulre în țesuturile sistemului nervos: ) rueloză ) enefloză ) stetoză

13 125 Din e orgne se relizeză proele pentru determinre ntittivă merurului: ) din inimă și fit ) din pnres și fit ) din fit și rinihi 126 Cre este metod priniplă de determinre onținutului de merur din rne: ) spetrometrie de sorție moleulră ) romtogrfie în strt suțire ) spetrometrie de sorție tomiă; 127 Cre este vlore onentrți minimă de merur determint în orgne, peste re se definește vlore de dignosti: ) 15 ppm Hg ) 1ppm Hg ) 10 ppm Hg 128 Prin e metodă se relizeză identifire pestiidelor orgno-merurie din seminţe trtte: ) prin romtogrfie în strt suţire ) prin romtogrfie HPLC ) prin olorimetrie 129 Cum este trttă rne ontmintă u ompuși i merurului: ) se trteză termi într-un intervl de timp stisfăător îninte de onsum ) se rună ) se onfisă și se distruge ontrolt 130 Cre sunt limitele mxime dmise de Hg pentru diferite produse limentre, onform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 611/ : ) între 0,05-0,1 ppm ) între 0,005-0,01 ppm ) între 0,001-0,1 ppt 131 Cre este prinipl sursă de ontminre u ompuși i rseniului limentelor: ) pestiide pe ză de rsen ) hormoni de reștere pe ză de rsen ) ntiiotie re onțin rsen 132 Cre este prinipl metodă de nliză ontminării u ioni de rseniu: ) spetrofotometriă ) romtogrfiă ) eletroforeză pilră 133 Cre dintre rdiții u u putere de ionizre mi miă, dr putere de penetrţie mi mre și pot străte ţesuturile: ) α4 2+ ) β0 (±)1 ) γ 134 Cre dintre rdiții nu u putere de ionizre dr u e mi mre putere de penetrţie: ) α4 2+ ) β0 (±)1 ) γ

14 135 Cre dintre rdiții u putere de ionizre mre, dr putere de penetrţie forte miă. Străt dor âţiv m er. Au efet forte noiv l loul de ontt, ând pătrund prin ingestie su inhlţie: ) α4 2+ ) β0 (±)1 ) γ 136 Ce tip de efet se instleză în expunere roniă l doze mii: ) efetul de stgnre reșterii ) efetul mutgen ) efetul semănător unei nemii feriprivă 137 Din punt de vedere l efiientei, ntiiotiele sunt de. ori mi tive det lt onservnt: ) ) ) Cum se numește ol produsă de muegiul Monillin frutiol si Monullin lx l depozitre frutelor: ) mnitoză ) mnitiroză ) moniloză 139 Din e lsă sunt ntiiotiele testte frevent pentru produse limentrede origine nimlă (rne, păsări, pește, ouă): ) peniiline ) tetriline ) ondroitine 140 De e reprezintă o prolem importnt utilizre ntiiotielor stimultori in hrn nimlelor: ) Esherihi oli si Slmonell devin ntiiotio-rezistente, putnd fi trnsferte l om ) Esherihi oli si Slmonell suportă mutții genetie ontminând mediul și putnd fi trnsferte l om ) Esherihi oli si Slmonell ptă un efet sinergeti mult mi periulos pentru om 141 Cre formă peniilinei este e mi tivă: ) e legt prin legturi neovlente de proteinele serie le lptelui de provenient snguin ) e lieră ) e legt prin legturi ovlente de proteinele serie de provenient snguin 142 Cum se mnifestă ţiune priniplă derivţilor umrinii (rtiidelor): ) prin lore unor proese redox l nivel de irulție snguină ) prin lore sintezei protrominei în fit ) degrdre enzimtiă generliztă 143 Cre este efetul finl l utilizării rtiidelor, efet de re se ține sem în mijloele de prevenire ontminării limentelor viinle: ) sindromul leuemi ut ) sindromul hemorgipr ) sindromul nefroti ut

15 144 De e se ordă o tenţie mi mre ontminării produselor limentre u insetiide fță de elellte pestiide: ) deoree unele dintre ele pe lângă rterul ptogen u şi potenţil mutgen şi rinogeni ) deoree unele dintre ele pe lângă rterul ptogen u şi potenţil mutgen şi enign ) deoree unele dintre ele pe lângă rterul ptogen u şi potenţil de modifire gluogenezei în fit 145 D.D.T (1,1,1 trilor-2,2-is-(elorfenil)-etnul) este un insetiid: ) orgnolorurt ) orgnofosfori ) rmi 146 Hexlorilohexnul este un insetiid: ) orgnolorurt ) orgnofosfori ) rmi 147 Pestiidele se lsifiă în rport u doz DL50 în produse u toxiitte redusă dă u un onţinut de sustnţă tivă u DL50: ) peste 100 mg/kiloorp ) peste 1000 mg/kiloorp ) peste 10g/kiloorp 148 Prtionul (tiofosftul de 0,0-dietil-0-4-nitro-fenil) este un insetiid: ) orgnolorurt ) orgnofosfori ) rmi 149 Mltionul [0,0-dimetil-S-(l,2-diro-etoxi-etil)-ditio-fosftul] este un insetiid: ) orgnolorurt ) orgnofosfori ) rmi 150 Cre este proentul ofiil din ntitte de frute, legume şi erele sunt um ontminte u pestiide: ) 10% ) 50% ) 72% 151 Cre sunt ele mi ontminte u pestiide limente vegetle: ) strugurii ) nnele ) rdeii 152 Cre definiție este oretă? ) MICOTOXINELE = metoliți toxii produsi de mieți în sustrturile limentre si furjere ) MICOTOXINELE= metoliți toxii produsi de drojdii în sustrturile limentre si furjere ) MICOTOXINELE= metoliți toxii produsi de terii în sustrturile limentre si furjere 153 Cre este uz priniplă sindromului lergi fungi: ) sporii de muegi

16 ) sporii de terii ptogene ) formele de înmulțire drojdiilor 154 Cre dintre definiții este oretă: ) Antiiotiele sunt metoliți iotii i fungilor mrosopii ) Antiiotiele sunt metoliți iotii i ililor mrosopii ) Antiotiele sunt metoliți iotii i levurilor mrosopie 155 Cum se defines tiunile noive le miotoxinelor: ) miotoxinoze ) miotoxioze ) miotoxiloze 156 Ce efete dovedite exerită fltoxinele supr sistemelor elulre: ) mutgene, tertogene si rinogene ) mutgene, rinogene ) tertogene și nerigene 157 Cre sunt efetele miotoxinelor supr trofinelor: ) modifiă proesele redox fundmentle ) feteză proesele vitle fundmentle ) feteză ilul izilor triroxilii și gliogenez 158 Ce efete exerit țiune miotoxinelor supr proteinelor: ) de rupere moleulelor dipeptidie ) de sindre peptidelor priniple în minoizi ) de lore sintezei proteie și modifire sintezei ARN 159 Ce efete exerită țiune miotoxinelor supr lipidelor: ) de elerre unor proese de degrdre (rînezire) ) sădere lipidelor snguine ) de elerre proeselor de degrdre oxidtivă lipidelor 160 Ce efete exerită țiune miotoxinelor supr gluidelor: ) de inhire reșterii orgnismelor și umulre gliogenului în fitul orgnismelor olnve ) de degrdre enzimtiă și lore gluogenezei în orgnismele ontminte ) de lore elulelor pnretie în produere de insulină 161 Cre este efetul fltoxinei supr vitminei A: ) mărește ntitte de vitmină A în formă oxidtă din fit ) mișoreză depozitele de vitmină A din fit ) loheză trnsformre provitminelor în vitmin A 162 Cre este efetul Ohrtoxinei supr provitminelor A: ) redue onentrti rotenoizilor plsmtii- pre pigmentre redus rsei ) redue efetul ntioxidnt l estor polifenoli ) produe modifiări struturl în ten liopenilor 163 Ce effet u fltoxinele supr vitminei D: ) Cntitti mii de fltoxine produ rhitismul ir nivelul vitminei D junge prope de limit defiitului ) Cntități mri de fltoxine produ sensiilitte mărită l șouri întregului sistem osos ) Cntități moderte de fltoxine u efete de durtă supr sintezei provitminei D

17 164 Cre este efetul demonstrte supr vitminei K: ) Nu s-u diminut hemorgiile in miotoxiozele ute prin dministrre vitminei K ) s- produs lore sintezei fitomendionei ) s- dezehilirt sistemul redox în re este implită fitomendion 165 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Afltoxinelor : ) genul Apergillus- tip A si B ) genul Peniillium ) genul Fusrium 166 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Ohrtoxinelor: ) genul Fusrium ) genul Aspergillus si Peniillium ) genul Byssohlmys 167 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Ptulinelor: ) genul Fusrium ) genul Muor ) genurile Peniillium si Aspergillus, Byssohlmys 168 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Rurtoxinelor: ) genul Peniillium ) genul Fusrium ) genul Rhizopus 169 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Zerlenonelor: ) genul Rhizopus ) genul Fusrium ) genul Byssohlmys 170 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Trihoteenelor ) genurile Peniillium si Aspergillus ) genul Rhizopus; ) genurile Fusrium, Cephlosporium, Trihoteium 171 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Fumonizinelor: ) genul Byssohlmys ) genul Fusrium ) genul Apergillus 172 Cre genuri de miroorgnisme sunt responsile de priți Toxinei T2: ) genul Fusrium ) genul Rhizopus ) genul Byssohlmys 173 Cre sunt teriile re pot provo infetii: ) slmonele, E. oli enteroptogeni, Klesiell, Shigell viro prhemolytius ) teriile etie ) teriile ltie 174 Cre sunt teriile re pot provo intoxitii prin toxinele elorte in liment: ) speiile de teri ltie ) speiile eroe(stfilooi), sp. Aneroe (Cl. Botulinum) ) speiile de terii etie 175 Cre sunt teriile re mnifestă țiune ptogenă mixtă: ) Cl. Perfringens, B. ereus, oi ptogeni enterotoxii (streptooi) ) L.Delrueki ) L. Bulgrius

18 176 Cre sunt Bteriile proteolitie: ) Pseudomons eruginos ) Clostridium Botulinum ) Proteus, Citroter 177 Cre dintre Măsurile de prevenire ontminrii limentelor sunt rele: ) depozitre limentelor în ondiții de ongelre ) Reduere inidentei olilor l nimle prin imunizre, eliminre furjelor infette ) Fierere limentelor suspete 178 Cre dintre Măsurile de prevenire ontminării limentelor sunt rele: ) Seprre ompușilor toxii îninte de proesre ) Liofilizre limentelor ) Prelurre devt produselor limentre de origine niml 179 Cre dintre Măsurile de prevenire ontminării limentelor sunt rele: ) igienizre spțiilor exteriore ) Curățire si dezinfetre oret ehipmentului si spțiilor tehnologie ) trtre pei tehnologie 180 Cre dintre Măsurile de prevenire ontminării limentelor sunt rele: ) Menținere unei stări de igienă strite l personlul munitor ) mișorre timpului dintre două ontrole de personl ngjt în industri limentră ) utilizre unor proese termie devte l tote mteriile prime intrte în proes 181 Numiți unul dintre ftorii e mres grdul de ontminre l limentului: ) depozitre ontroltă ) Răire nedevt produselor limentre dup frire ) Controlul surselor de ontminre 182 Numiți unul dintre ftorii e măres grdul de ontminre l limentului: ) Trtmentul termi devt ) Construire și plire unui sistem HACCP ) Durt mre (1-2 zile) intre pregtire unui liment si servire lui 183 Numiți unul dintre ftorii e măres grdul de ontminre l limentului ) Respetre GHP ) Respetre GMP ) Proese termie neorespunztore 184 Numiți unul dintre ftorii e mres grdul de ontminre l limentului: ) Construire unui Sistem de Mngement Sigurnței Alimentre onf SR EN ISO 22000:2005 ) Reînălzire neorespunzătore păstrte de l o zi l lt ) Utilizre unor mterii prime de litte 185 Numiți unul dintre ftorii e mres grdul de ontminre l limentului: ) Igienizre nedevt ehipmentului de fritie limentelor, personlului ) Igienizre periodi reliztă de personl speilizt ) Proietre și Construire unui Sistem proedurl de Igienă. 186 Numiți unul dintre ftorii e mres grdul de ontminre l limentului: ) Greșeli în proesul de produție ) Prezenț unui personl lifit și instruit ) O politiă mngerilă de litte.

19 187 Cre sunt sursele de ontminre în zul Toxiinfetiilor limentre produse de slmonele: ) Animlele mri flte o periodă mre pe pășune ) trtul gstrointestinl l nimlelor (gini, uri, ovine, porine) ) ovinele și porinele 188 Cre sunt priniplele surse de ontminre în zul Toxiinfetiilor limentre produse de Esherihi oli: ) fele de nimle su umne ) p ontmintă u P ) p ontmintă u Hg 189 Cre sunt sursele de ontminre în zul Toxiinfetiilor limentre produse de Klesiell: ) sursele de lipide oxidte ) produși i rețiilor Millrd ) fele, pe polute 190 Cre sunt priniplele surse de ontminre în zul Toxiinfețiilor limentre produse de Shigell: )Produsele limentre infette din tegori ouălelor, făinii, lptelui, soiilor, sltelor e inlud rtofi si pește ) produsele limentre infette din tegori produselor trtte termi ) produselor limentre din tegori onservelor 191 Cre sunt priniplele surse de ontminre în zul Toxiinfetiilor limentre produse de Stfilooii ptogeni (S. ureus, S. lus, S. itreus): ) păsări migrtore ) nimle migrtore ) nimlele olnve, omul olnv su purttorul sntos 192 Cre sunt olile produse de Clostridium Botulinum: ) otulismul lsi, de hrnire, infntil ) otulismul modert, infntil ) otulismul degenertiv 193 Cre sunt simptomele produse de Clostridium Perfringens: ) dureri de p, mețeli ) pierdere unoștiinței ) rmpe dominle, greturi, diree 194 Cre este mediul propie de dezvoltre l Billus ereus: ) sol, p, er si in unele produse limentre(orez, produse ltte) ) mediul id ) mediul zi 195 Cre sunt produsele ele mi frevent expuse l toxiinfeți produsă de streptooii grupului D: ) onservele vegetle ) lptele psteurizt ) plăintele u rne, peștele, perișorele, hiflele, rânz, ârnții de por 196 Definiți o rteristiă teriilor Grm negtive din genul Yersini: ) Are rezistent mre l temperturi de fierere și se dezvolt intens l 90-94ºC ) Are rezistent mre l temperturi de ongelre și se dezvolt intens l 0-4ºC ) Are rezistent mre l ph-uri ridite 197 Pînă l e nivel de ph prezintă rezistență grupul streptooilor D(streptoous felis, s. feius si durns, s. ovis si equines): ) ph=9,6

20 ) ph=7,0 ) ph=8,5 198 De ine este produsă toxiinfeti în zul tului de Clostridium Perfringens: ) este produs de enterotoxin preformt in produsul limentr ontmint u Cl.P. ) este produsă de enterotoxin tliztă în mediu de un metl greu ) este produsă de o exotoxină speifi grupului Clostridium P. 199 Cre sunt priniplele limente ontminte în zul Toxiinfetiilor limentre produse de Stfilooii ptogeni (S. ureus, S. lus, S. itreus): ) produsele limentre de origine vegetlă ) produsele limentre de origine nimlă ) onservele sterilizte 200 Cre sunt ele mi întâlnite miotoxine (în zul ontminării limentelor): ) fltoxinele, ptulinele ) fltoxin, trioteenele, ohrtoxin, zerlenon ) zerlenonele, ohrtoxinele