Microsoft Word - revista
|
|
- Sava Stoica
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Revsta Vrtuală Ifo MateTehc Revsta vrtuală de cultură tehcă, matematcă ş formatcă petru elev, studeţ, maştr ş profesor d îvăţămâtul preuverstar ş uverstar Aul III Nr /203 ISSN
2 Iegaltat geometrce tr-u - smplex Prof. Ncusor Zlota, Focsa I cele ce urmeaza vo pue evdet cateva egaltat geometrce tr-u smplex, petru aceasta vom utlza urmatoarele otat refertoare la elemetele uu smplex, aume Se ste ca tr-u -smplex avem urmatoarele relat 2 V V V S = S, =, =, h =, r=, r = h r r r S S S 2S,ude r,h -,,2,, altmle s razele sferelor exscrse smplexulu, r-raza sfere scrse, S-ara totala,s ara ue fete, V-volumul. I cotuare vom demostra urmatorul rezultat. Lema Fe x R + * Să demostreze egaltatea. x + ( + ) x x Demostrate..Vom demostra ma ta : * Fe m a,m g,m h medle artmetca, geometrca ş armoca a umerelor reale poztve x R + Vom arăta că : ma. mh mg () Îlocud cu formule cuoscute ş ţâd seaa de faptul că ma mg mh (*), deducem x ( ). x ş după efectuarea calculelor obţem x x ). x x x... x x 2 3 x xx2 x3... x ( x )
3 , ceea ce reprezta egaltatea medlor geeralzate sau egaltatea lu MacLaur, dec egaltatea () este demostrată 2.Iegaltatea d euţ deve Î cotuare aplcâd egaltatea dtre meda artmetca ş geometrca ş ţâd seama de (), respectv (*), obţem ( ) ( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( ) + x + + x = ma + mh + + mamh = + + ma ma mh + + mamg + + mg = + mg q.e.d x Aplcat A. Sa se arate ca tr-u smplex are loc egaltatle, folosd otatle de ma sus h 2 r A2. A3. r 2 r h ( ) r / 2 A4. r r ( ) 2 A5. A6. h + r ( + ) h r + ( + ) r r A7. ( + ) + h r h A8. ( + )( 2) + r r r
4 A9. m m m h r A0 2 m m ( ), m N m r r A. r 2 h 2 A2. I= r r + r ( ) r A3. r r I= r + r A4. I= A5. h r ( ) h + r + 2 S h 3 V A6 h r 2 ( 2)
5 A7 h r p m ( 2),, 2+ p m m p m r p m Bblografe.D.S Mtroovc.J.E.Pecarc, -Recet Geometrc equalty,kluwer, Bosto,Lodo, 989
6 PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corelu Măescu-Avram Ncuşor Zlota Lucrarea prezetata la Coferta Auala a SSMR d Romaa, Ploest, 9-2 octombre 202 Abstract. Ths paper cotas some umber theory problems from mathematcal olympads. Almost all solutos are orgal. The books from refereces preset both theory ad practce problems. Keywords : umber theory, dvsblty, prme umbers, perfect squares, arthmetc fuctos, dophate equatos MSC : A07, A4, A25, D4 Problemele de teora umerelor de la cocursur ş olmpade sut prtre cele ma dfcle. Cu toate acestea, programa şcolară de la o u coţe sufcete formaţ despre acest domeu, caddaţ fd costrâş de aceea să se pregătească ma degrabă ca şte autoddacţ. Exstă referţe bblografce excelete, dar sut foarte puţe (cele otate cu astersc) accesble ş î lmba româă ş acestea sut greu de găst. Lucrărle [7], [9], [2], [3, [4], [7], [8] coţ probleme cu dverse grade de dfcultate, teora (relatv) elemetară este prezetată î [], [2], [4], [5], [6], [8], [], restul lucrărlor fd mult ma avasate. Ste-ul [20] este o sursă epuzablă de probleme, care sut date îsă fără soluţ. Am ales de ac problemele petru acest materal, pe care l-am structurat î cc captole, fecare captol coţâd câte cc probleme de cocurs, î orde croologcă. Materalul are, evdet, doar u rol lustratv, subectul extrem de vast u permte o tratare succtă. Dortor pot cosulta bblografa sau îş pot redacta proprle materale, folosd ste-ul [20].. Dvzbltate. Să se arate că petru orce umăr atural > avem (Belga, 200) Soluţe : Se dezvoltă cu bomul lu Newto : D, rezultă că toţ terme sume se dvd cu dec ş suma lor se dvde cu 2. Să se demostreze că petru orce umăr atural mpar >, avem Soluţe : Arătăm că umărul este dvzbl cu 2 + ş cu 4. Dvzbltatea cu 2 + : egaltatea (Idoeza, test 2009).
7 arată că umărul 2 + dvde membrul stâg, dec dvde ître ele. deoarece 2 + ş 2 sut prme Dvzbltatea cu 4 : expoetul lu 2 î descompuerea î factor prm a lu! este Trebue dec să demostăm că adcă Dacă, s N, atuc expoetul lu 2 î descompuerea lu! are valoarea maxmă, deoarece toate fracţle d parateze sut umere aturale. Petru mpar, acest expoet este cel mult 2, ceea ce trebua demostrat. 3. Să se determe toate umerele aturale eule astfel îcât poate f scrs ca produsul uu umăr par de umere îtreg cosecutve. (Afrca de Sud, 200) Soluţe : Numărul de factor a lu factor se dvde cu 5, cotradcţe. este cel mult patru, deoarece î caz cotrar uul dtre Dacă exstă do factor, atuc cu m Z. Petru (mod 5), membrul drept este cogruet modulo 5 respectv cu 0, 2,, 2, 0, ar membrul stâg este totdeaua cogruet cu 4 modulo 5, dec egaltatea este mposblă. Dacă exstă patru factor, atuc cu m Z, aşadar este par, = 2k, k N * ş
8 Această ecuaţe are soluţle Petru k >, dscrmatul este dvzbl cu 5, dar u este dvzbl cu 25, dec u poate f u pătrat perfect. Rezultă k =, dec = 2 ş m =, cu soluţa ucă 4. Cfrele zecmale a, b, c satsfac : ude exstă 00 de a ş 00 de c. Să se demostreze că b = a + c. (Ltuaa, 200) Soluţe : Avem (mod 37). Numărul dat are + = 4005 cfre zecmale ş se scre astfel : Calculăm restul împărţr acestu umăr la 37. Î fecare parateză suma a tre terme cosecutv este ulă (mod 37), aşadar umărul este cogruet modulo 37 cu dec se dvde cu 37. Avem îsă dec 5. Şrul este deft pr a) Să se demostreze că se dvde cu!, petru orce umăr atural par. b) Să se determe toate umerele aturale mpare petru care se dvde cu! (Albaa, 20) Soluţe : Demostrăm pr ducţe matematcă egaltatea Avem Presupuem că egaltatea este adevărată petru = 3, 4,..., k ş o demostrăm petru = k. Îtr-adevăr, d rezultă
9 ceea ce îchee demostraţa pr ducţe. a) Dacă este par, atuc N, dec se dvde cu! b) Dacă > este mpar, atuc N. Se deduce că dacă este mpar ş se dvde cu!, atuc =. 2. Numere prme 6. Să se demostreze că dacă umărul este prm, atuc se dvde cu 2. (Itala, 2002) Soluţe : Dacă este mpar, atuc (mod 3). Dacă k N, atuc (mod 5). D mca teoremă a lu Fermat, rezultă (mod 7). Dacă k N, atuc (mod 7). Dacă k N, atuc (mod 7). Pr urmare, dacă umărul este prm, atuc = 2k, k N. 7. Să se arate că dacă umerele sut prme, atuc umărul 6p + este compus. (Ceha-Slovaca, 2009) Soluţe : Dacă p = 2, atuc 3p + 2 = 8 u este prm; dacă p = 3, atuc 7p + 6 = 27 u este prm; dacă p = 5, atuc p + 0 = 65 u este prm. Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30). Dacă (mod 30), atuc (mod 30).
10 Se deduce (mod 30), de ude (mod 30), aşadar acest umăr u este prm, fd dvzbl cu Fe p u umăr prm ş a, b, c umere îtreg astfel îcât Să se demostreze că (Calea Baltcă, 2009) Soluţe : Demostrăm ma îtâ două leme. Lema. Dacă (mod 6) este u umăr prm, atuc (mod p). Demostraţe : Fe p = 6k + 5, k N *. Cosderăm produsul prmelor 3k + 2 umere aturale care se dvd cu 3 ş repartzăm factor acestu produs î tre grupe care au respectv k, k + ş k + factor. Factor prme grupe dau produsul Factor grupe a doua, scrş î orde versă e dau Factor grupe a trea dau produsul =, (mod p). Produsul tuturor umerelor cosderate este Pe de altă parte, acest produs este cogruet modulo p cu (mod p). Dar u se dvde cu p, deoarece factor produsulu sut umere aturale eule ma mc decât p, aşadar (mod p), de ude (mod p). Lema 2. Dacă (mod 6) este u umăr prm, atuc ecuaţa u are soluţ î Z p.
11 Demostraţe : Presupuem că exstă x Z p astfel ca D teorema lu Fermat rezultă Pe de altă parte, d lema se obţe =, cotradcţe. Revem la problemă ş cosderăm polomul utar f Z p [X] care are rădăcle î Z p. Trebue să arătăm că f = X 3. Notăm, k N * ş f = X 3 + ux 2 +vx + w. Avem Screm că polomul f are rădăcle aduăm cele tre egaltăţ ş obţem îmulţm fecare egaltate respectv cu D se deduce, dec sau (Z p este u corp). Dacă atuc dec Polomul f este aşadar de forma f = X 3 + w ş trebue să arătăm că Dacă atuc. Dacă, atuc, dec f = X 3. Îmulţm cu versul lu ş deducem că polomul g = X 3 (X )(X 2 + X + ) are tre rădăc î Z p, dec polomul h = ( X + ) 2 + are două rădăc î Z p, ceea ce cotrazce îsă lema 2. Rezultă w = dec Notă. Lema 2 exprmă faptul că este orest pătratc modulo p, dacă p este u umăr prm cogruet cu 5 modulo 6. Acest rezultat este o cosecţă a leg recproctăţ pătratce (Gauss), care depăşeşte îsă cadrul elemetar. O altă varată de demostraţe, pe care o prezetăm î cotuare, foloseşte metoda coborâr fte (Fermat). Fe p cel ma mc umăr prm cogruet cu 5 modulo 6 petru care cogrueţa (mod p) are soluţe. Î acest caz exstă o soluţe e, cu 0 < e < p ş putem alege e par, altfel îlocum e cu p e, care este de asemeea soluţe a cogrueţe.
12 Cazul. (mod 3). D (mod p), rezultă cu f < p mpar. Se deduce (mod 3), ar d (mod 3), rezultă (mod 3). Numărul f este mpar ş este de forma 3 + 2, dec el are u dvzor prm mpar q de forma 3 + 2, î caz cotrar, dacă toţ dvzor prm a lu f ar f de forma 3 +, atuc ş f ar f de aceeaş formă. D (mod f), se deduce (mod q), ceea ce cotrazce îsă mmaltatea lu p petru care 3 este rest pătratc. Cazul 2. (mod 3). Fe k 0(mod 3). D (mod p), se deduce (mod p), sau cu h < p umăr mpar. Avem astfel (mod 3), ar d (mod 3), se obţe (mod 3). Numărul h este mpar ş este de forma 3 +2, dec are u dvzor prm r de forma D (mod r), rezultă ceea ce cotrazce d ou mmaltatea lu p. (mod r), Am demostrat astfel că dacă (mod 6), atuc este orest pătratc modulo p. 9. Se cosderă şrul deft pr ş umărul prm (mod 4) astfel îcât Să se arate că p = 3. (Turca, 20) Soluţe : Se arată smplu că sub forma echvaletă, orcare ar f N *. Screm egaltatea de defţe a şrulu dăm dcelu valorle, 2,...,, îmulţm cele egaltăţ, smplfcăm cu ş deducem de ude Dacă p 3 este u umăr prm, (mod 4) ş p dvde, atuc exstă x Z astfel ca (mod p). D teorema lu Fermat, rezultă (mod p).
13 Pe de altă parte, N, dec de ude (mod p), cotradcţe. 0. Să se găsească toate umerele prme p astfel îcât ş sut umere prme. Soluţe : Dacă este prm, atuc dec (Albaa, 202) Î acest caz umerele p + 2 = 5 ş sut prme. 3. Pătrate perfecte. Fe, p umere îtreg astfel îcât > ş p este prm. Să se arate că dacă ş atuc 4p este u pătrat perfect. (Argeta, test 2005) Soluţe : D rezultă D rezultă N. D rezultă (mod ) ş (mod ). Se obţe (mod ). Fe N. Avem dec Dacă atuc Rezultă v = 0, m =,, dec este u pătrat perfect. 2. Dfereţa cuburlor a două umere aturale cosecutve este egală cu pătratul uu umăr atural. Să se demostreze că este suma a două pătrate perfecte. (Olmpada ordcă, 2008)
14 Soluţe : Fe Se deduce Numerele ş sut prme ître ele (deoarece sut mpare), dec uul dtre ele este pătratul uu umăr mpar, ar celălalt este pătratul uu umăr mpar îmulţt cu 3. D prma egaltate rezultă că este mpar, dec care u poate f pătrat perfect, deoarece pătratele modulo 4 sut 0 ş. Avem aşadar dec 3. Fe a, b, c umere îtreg care satsfac Să se demostreze că este u pătrat perfect. (Ucraa, 2009) Soluţe : Cel puţ uul dtre umerele ce cotrazce poteza. este eul, altfel a = b = c = 0 ceea Presupuem ş deducem Z, astfel că este pătratul uu umăr atural. 4. Fe u umăr atural eul astfel îcât 2 + ş 3 + sut pătrate perfecte. Să se arate că este u umăr compus. (Ida, 20) Soluţe : Fe 2 + = a 2, 3 + = b 2, aşadar = 4(2 + ) (3 + ) = 4a 2 b 2 = = (2a b)(2a + b). Egaltatea 2a b = este mposblă, î caz cotrar de ude Se obţe ecuaţa cu soluţa umăr atural dar atuc ceea ce cotrazce poteza. Rezultă că umărul este compus. 5. U umăr atural este ales strct ître două pătrate perfecte cosecutve. Cel ma mc dtre cele două pătrate se obţe scăzâd k d, ar cel ma mare aduâd l la. Să se demostreze că este u pătrat perfect. (Ida, 20)
15 Soluţe : Fe a N ş Atuc ş, de ude aşadar umărul este u pătrat perfect. 4. Fucţ artmetce 6. Fe umere prme dstcte ma mar decât 3. Să se arate că are cel puţ dvzor. (OIM, lsta scurtă 2002) Soluţe : Dacă a, b sut umere aturale mpare prme ître ele, atuc Îtr-adevăr, fe Avem ş Pe de altă parte, d rezultă aşadar d = 3. Dacă b u se dvde cu 3, atuc u se dvde cu 9, astlef că umerele ş sut prme ître ele. Numărul este dvzbl cu ş dec este dvzbl cu Se demostrează afrmaţa d euţ pr ducţe după. Petru =, umărul se dvde cu 3 ş este ma mare decât dec el are cel puţ 4 dvzor. Presupuem că are cel puţ dvzor ş cosderăm umărul cu Numerele ş sut prme ître ele, dec umărul are cel puţ dvzor. Numărul A se dvde cu B ş este ma mare decăt Dacă atuc d ş sut dvzor a lu A, dec A are cel puţ dvzor, ceea ce îchee demostraţa pr ducţe. Notă. Se poate arăta că are cel puţ dvzor. 7. Să se demostreze că dacă suma tuturor dvzorlor poztv a lu Z + este o putere a lu 2, atuc ş umărul dvzorlor lu este o putere a lu 2. (Olmpada Europe Cetrale, 2008) Soluţe : Suma dvzorlor uu umăr atural este u produs de factor de forma
16 ude este cea ma mare putere a umărulu prm p care dvde pe. Toţ aceşt factor trebue să fe puter ale lu 2. Această sumă este u umăr par uma dacă p ş a sut umere mpare. Suma de ma sus se dvde î acest caz cu + p, dec + p este putere a lu 2, adcă p este umăr prm Mersee. Se arată î cotuare că a =. Îtr-adevăr, petru a > mpar, avem, Ca ma sus, este mpar, dar atuc a doua parateză se dvde cu +. Dacă p este u umăr prm Mersee, atuc + putere a lu 2. are u factor mpar ma mare decăt, dec u poate f Am demostrat astfel că dacă suma dvzorlor lu este o putere a lu 2, atuc este produs de umere prme Mersee dstcte. Dacă este produs de umere prme dstcte (u eapărat Mersee), atuc umărul dvzorlor lu este egal cu ceea ce trebua demostrat. 8. Fe umărul dvzorlor poztv a umărulu atural eul. Se defeşte şrul astfel : Să se stablească dacă umărul este raţoal. (Ida, 2009) Soluţe : Se arată că umărul x este raţoal. Presupuem că x este raţoal. Î acest caz şrul este perodc, dec exstă umerele aturale eule k, l astfel ca petru orce Se alege m astfel ca ş ml să fe pătrat perfect. Fe descompuerle î produse de factor prm ale lu m ş, astfel că este par petru orce j, Se alege u umăr prm p dfert de ş se cosderă umerele ml ş pml. Numărul se dvde cu l, dec Numerele ş au aşadar aceeaş partate. Dar deoarece ş p este prm. Numărul este mpar, deoarece este pătrat perfect. Numărul este par astfel că cotradcţe.
17 9. O fucţe f : Z + Z +, ude Z + este mulţmea umerelor îtreg strct poztve, este edescrescătoare ş satsface petru toate umerele aturale m, prme ître ele. Să se demostreze că (Olmpada ordcă, 200) Soluţe : Fucţa f este edescrescătoare, dec factor, se obţe de ude, pr descompuere î Smlar, d se deduce Toate valorle sut strct poztve, aşadar pr îmulţre se obţe de ude, pr smplfcare cu rezultă Notă. Dacă o fucţe are propretăţle d euţ, atuc ea este o fucţe putere, adcă exstă k Z + astfel ca orcare ar f Z +. Acest fapt a fost demostrat de Paul Erdös. Folosd acest rezultat, problema deve baală. 20. Petru orce umăr atural eul, fe umărul dvzorlor lu care au ultma cfră sau 9 î baza 0 ş umărul dvzorlor lu care au ultma cfră 3 sau 7 î baza 0. Să se demostreze că petru orce umăr atural eul. (Elveţa, 20) Prma soluţe : Se cosderă fucţa Fucţa h este multplcatvă, ceea ce rezultă drect d defţe. Se calculează S = h( d). Dvzor par sau care sut multpl de 5 u modfcă valoarea sume, dvzor de forma 0k + sau 0k + 9 adaugă, dvzor de forma 0k + 3 sau 0k + 7 scad. Se arată că această sumă este poztvă, orcare ar f N *. Fe descompuerea caocă a lu. Fucţa h este multplcatvă, dec suma valorlor e extsă asupra tuturor dvzorlor lu este u produs de factor de forma d ude p este u dvzor prm oarecare al lu.
18 Dacă (mod 0), atuc Dacă (mod 0), atuc este egal cu 0 sau. Î toate cazurle este poztv, dec ş S = N p este poztvă. p D rezultă A doua soluţe : Demostrăm afrmaţa pr ducţe matematcă după N. Dacă =, a N, atuc petru (mod 0) avem, deoarece ultma cfră a dvzorlor lu este,,,,... sau, 9,, 9,... ; petru (mod 0) avem, dacă a este mpar ş respectv, 7, 9, 3,, 7, 9, 3,...., deoarece ultma cfră a dvzorlor lu este, 3, 7, 9,, 3, 7, 9,..., Î toate cazurle se verfcă egaltatea. Fe = st, s, t N *, arătăm că ea este adevărată ş petru = st. Fe. Presupuem egaltatea d euţ adevărată petru s ş t ş umărul dvzorlor poztv a umărulu atural care au ultma cfră zecmală egală cu k. Defm fucţa h : N * Z, ş arătăm că toate valorle aceste fucţ sut poztve. Îmulţrea resturlor modulo 0 este dată î următorul tabel : * De ac se deduc smplu egaltăţle
19 Pr calcul drect se obţe Dacă atuc ceea ce îchee demostraţa pr ducţe. 5. Ecuaţ dofatce 2. Să se determe toate umerele îtreg astfel îcât (Austra, 2004) Soluţe : Avem Su substtuţle se deduce Dacă p = 0, atuc a = 0 sau b = 0 ş se obţ soluţle Z. Dacă smplfcăm cu p, restrâgem terme asemeea ş obţem de ude sau Reved la vechle varable, prma ecuaţe se scre cu soluţle A doua ecuaţe se scre cu soluţle ş alte două soluţ obţute ateror. 22. Să se rezolve î mulţmea umerelor îtreg ecuaţa
20 (Argeta, test 2006) Soluţe : Cu substtuţle ecuaţa deve Se arată că sgurele soluţ ale aceste ecuaţ sut cu toate permutărle lor., împreuă Dacă atuc c = 0, deoarece sstemul de ecuaţ u are soluţ reale. Se obţe astfel soluţa, a Z. Dacă atuc ş este îtreg, dec Dacă a ş b au acelaş sem, atuc schmbâd semele putem cosdera că ele sut poztve, dec de ude aşadar Se obţe astfel soluţa ş pr schmbarea semelor, soluţa Dacă a ş b au seme dferte, reluăm raţoametul cu două dtre umerele a, b, c, care au acelaş sem, cu acelaş rezultat. Soluţle ecuaţe d euţ sut a Z, ş toate permutărle lor. 23. Să se rezolve ecuaţa Z. (Ltuaa, test 2006) Soluţe : Se face substtuţa Ecuaţa deve de ude este îtreg, dec ş umărul dec este dvzor al umărulu Sstemul de ecuaţ coduce pr elmare la ecuaţa care are soluţ reale dacă ş uma dacă este u pătrat perfect. Aalzâd toate cazurle se deduce că sgura pereche care satsface aceste codţ este de ude se obţ soluţle ecuaţe ţale
21 24. Să se găsească o soluţe î umere aturale a ecuaţe (Olmpada ordcă, 2007) Soluţe : Ecuaţa se scre Numărul 223 este prm, dec el dvde x sau Dacă x = 225, atuc dec este o soluţe a ecuaţe date. 25. Să se determe toate umerele aturale m, astfel îcât (Albaa, test 2009) Soluţe : Nu exstă soluţ petru m = 0,, 2, 3, dec putem presupue m. Numărul este mpar, dec este de forma cu Petru u exstă soluţe, dec avem ş D se deduce Expoetul lu 2 î descompuerea î factor prm a membrulu drept este t +, dec t + = m, de ude cu soluţa ucă m = 4, k =, aşadar Bblografe *. Vogradov, I. M., Elemets of Number Theory, Dover Publcatos Ic., 954 *2. Gelfod, A. O., The Soluto of Equatos Itegers, P. Noordhoff Ltd., Groge, Baker, Ala, A Cocse Itroducto to the Theory of Numbers, Cambrdge Uversty Press, Cambrdge, Adrews, George E., Number Theory, W. B. Sauders Compay, Phladelpha, Serpńsk, W., Elemetary Theory of Numbers, PWN-Polsh Scetfc Publshers, Warszawa, Nve, Iva, Zuckerma, Herbert S., Motgomery, Hugh L., A Itroducto to the Theory of Numbers, Ffth Edto, Joh Wley & Sos Ic., New York, Adler, Adrew, Coury, Joh E., The Theory of Numbers, A Text ad Source Book of Problems, Joes ad Bartlett Publshers, Sudbury, Massachussetts, 995
22 8. Stark, Harold M., A Itroducto to Number Theory, Teth Prtg, The MIT Press, Cambrdge, Massachussetts, Egel, Arthur, Problem-Solvg Strateges, Sprger, Stopple, Jeffrey, A Prmer of Aalytc Number Theory, Cambrdge Uversty Press, Rose, Keeth H., Elemetary Number Theory ad Its Applcatos, Ffth Edto, Pearso Addso Wesley, Bosto, Adreescu, Ttu, Adrca, Dor, Feg, Zumg, 04 Number Theory Problems, From the Trag of the USA IMO Team, Brkhäuser, Bosto, Gelca, Răzva, Adreescu, Ttu, Putam ad Beyod, Sprger, Zetz, Paul, The Art ad Craft of Problem Solvg, Secod Edto, Joh Wley & Sos, Ic., Daveport, H., The Hgher Arthmetc, A troducto to the Theory of Numbers, Eghth Edto, Cambrdge Uversty Press, Hardy, G. H., Wrght, E. M., Heath-Brow, D. R., Slverma, J. H., A Itroductoto the Theory of Numbers, Sxth Edto, Oxford Uversty Press, Rassas, Mchael T., Problem-Solvg ad Selected Topcs Number Theory, I the Sprt of Mathematcal Olympads, Sprger, Djukć, Duša, Jakovć, Vladmr, Matć, Iva, Petrovć, Nkola, The IMO Compedum, A Collecto of Problems Suggested for the Iteratoal Mathematcal Olympads : , Secod Edto, Sprger, Schlecher, Derk, Lackma, Malte (eds.), A Ivtato to Mathematcs, From Compettos to Research, Sprger,
23 Valeţe formatve ale metodelor teractve de predare Prof. Popescu Crsta Lceul Tehologc Daca Pteşt Pr predarea tradţoală î sesul î care profesorul ţe o prelegere, face o demostraţe, u se produce îvăţare decât î foarte mcă măsură, rolul elevlor fd acela de a urmăr, acest lucru fd sufcet petru îvăţare. Elev îşş trebue să orgazeze ceea ce au auzt ş vazut îtr-u tot ordoat ş pl de semfcaţ. Dacă elevlor u l se oferă ocaza dscuţe, a vestgaţe, a acţu ş evetual a predăr, îvăţarea u are loc. Îvăţarea presupue îţelegerea, ar aceasta îseamă ma mult decât cuoaşterea faptelor. Elev costruesc cuoşterea pe baza a ceea ce deja cuosc sau cred.. Această costrucţe persoala este favorzata de teracţuea cu alţ care la radul lor îvaţă. Adevărata îvăţate este aceea care permte trasferul achzţlor î cotexte o. Este u doar smplu actvă, dvdual-actvă c teractvă. Metodele teractve sut capable să-l facă pe elev să urmarească cu teres ş curoztate lecţa, să- câştge adezuea logcă ş afectvă faţa de cele ou îvăţate, care-l determă să-ş puă î joc magata, îgelegerea, puterea de atcpare, memora. De asemeea, îl ajută să caute, să cerceteze, să găsească sgur sau î grup cuoştţele pe care urmează să ş le îmulţească, să afle soluţ la probleme, să prelucreze cuoştţe, să ajugă la recosttur ş resstematzăr de cuoştţe. Sut metode care îl îvaţă pe elev să îveţe, să lucreze depedet ş î grup. Aceste metode plac atât elevlor cât ş dascăllor. Efcetzarea folosr lor este codţoată de măestra ddactcă a profesorulu, de sprtul său lber, ovator ; ar tmpul ecesar famlalzăr elevlor cu aceste metode este pe depl compesat de efceţa lor î plaul dezvoltăr pshce. Aceste metode creează deprder : - facltează îvăţarea î rtm propru; - sut atractve; - pot f abordate d puct de vedere a dfertelor stlur de îvăţare.
24 - stmulează cooperarea, u competţa deoarece îvăţarea pr cooperare este o stratege de strure structurată ş sstematzată î cadrul cărea grupele mc lucrează împreuă petru a atge u ţel comu. Se îvaţă ma temec decât cazul lucrulu dvdual. Ea solctă toleraţă faţă de modurle dferte de gâdre ş smţre. Valorzâd evoa elevlor de a lucra mpreuă tr-u clmat preteos de susţere recprocă Î îvaţarea pr cooperare succesul grupulu depde de efortul depus î realzarea sarclor de catre tot membr. Elev sut drjat către u scop comu, stmulaţ de o aprecere colectva, rezultatele fd suma eforturlor tuturor, fecare membru al grupulu ş asuma resposabltatea sarclor de rezolvat. Aceasta vatare pr cooperare solcta efort telectual ş practc atat d partea elevlor cat ş d partea profesorulu care coordoeaza buul mers al actvtat. Profesorul trebue să- facă pe elev să dorească să se mplce î actvtate, î rezolvarea problemelor date. Valeţele formatv- educatve care recomadă aceste metode teractve ca practc de succes atât petru îvăţare cât ş petru evaluare sut următoarele : - stmuleaza mplcarea actvă î sarca a elevlor, aceşta fd ma coşteţ de resposabltatea ce-ş asuma. - exersează capactăţle de aalza ş de luuare a deczlor oportue la mometul potrvt, stmulad tatva tuturor elevlor mplcat sarca. - asgură o ma buă practcă a cuoştţelor, exersarea prceperlor ş capactatlor î varate cotexte ş stuaţ. - asgură o ma buă clarfcare coceptuala ş o tegrare uşoara a cuoşttelor asmlate î sstemul aţoal, deved astfel operatoale - uele dtre ele, cum ar f portofolu, ofera o perspectva de asamblu asupra actvtat elevulu pe o peroada ma luga de tmp depasd eajusurle altor metode tradtoale de evaluare cu caracter de sodaj s matere s tre elev Pe băcle şcol, elev îş îsuşesc u fod de cuoştţe de bază d toate domele ştţe ş cultur, u sstem utar ş cuprzător de formaţ despre atură, socetate ş gâdre. Se şte că o parte, ueor îsemată, d cuoştţele predate se perde după u tmp, aumte formaţ rămââd eutlzate, peste ele suprapuâdu-se apo altele, apărâd adesea terfereţe sau terved utarea. Cota de perdere este maxmă î codţle îvăţăr mecace. Practc, u se poate repeta î permaeţă totul ş c u se prescre o asemeea exgeţă şcol, petru că ar îsema o rspă utlă de eerge. Cultura geerală a ue persoae - spue o maxmă cuoscută - se compue d ceea ce se reţe după ce utarea ş-a făcut jocul. Este mportat să cuoaştem ce aume se păstrează după ce a tervet utarea. Cercetărle arată îsă că, odată cu creşterea volumulu materalulu de reţut, procetul păstrăr lu î memore scade. Desgur, î codţle memorăr logce, cuoştţele îvăţate se pot recosttu ulteror ma uşor. A fxa î memore îseamă a putea deduce rapd la reluare. Pord de ac, profesorul la lecţe, trebue să dsceră ître ceea ce costtue coţutul eseţal al dscple ş ceea ce poate f acceptat să fe utat sau lăsat la o parte. Î maualele
25 şcolare, defţle ş clasfcărle ţ u loc mult ma îsemat decât î muca omulu de ştţă. Î optca omulu de ştţă, capătă prortate metodele de lucru, de aalză ş terpretare a faptelor, artculaţle demersulu cogtv, strategle de gâdre, pe scurt, ceea ce ţe de paradgma cercetăr, de compoeta metacogtvă a arhtectur telectuale. Procesul de îsuşre a cuoştţelor duce la crstalzarea cotuă a uor strumete mtale: oţu, operaţ, scheme de gâdre ş deprder de lucru, care costtue mecasme de achzţe petru ole date ş formaţ. Pr acumulăr progresve, aceste strumete mtale dau formă cocretă telgeţe îsăş. Orce act de îsuşre a cuoştţelor presupu ca premsă - pe lâgă prezeţa uor oţu-acoră - u vel corespuzător al gâdr ş duce, la râdu-, la crearea uor o premse - codţ tere petru îsuşrea altor cuoştţe. O efceţă partculară preztă forma eurstcă de strure, care u se mărgeşte să trasmtă, pur ş smplu, cuoştţe, să le ofere de a gata, ca u repertoru de cocluz. Expereţa şcolară atestă deea că a dezvolta gâdrea depedetă a elevlor îseamă a pue î faţa lor sarc cogtve, probleme care pot f rezolvate pr metode obşute, luate de-a gata, furzâdu-le î acelaş tmp materalul mm ecesar ş îdrumâdu- cu aumte procedee de gâdre logcă. Îmbogăţrea ş sstematzarea cuoştţelor, paralel cu dezvoltarea operaţlor logce, mprmă o mobltate tot ma accetuată gâdr elevlor.
26 SCHIMB INFORMAŢIONAL Prof. Dţuleasa Mrcea Flora - Lceul tehologc DACIA Pteşt O relaţe de comucare autetcă este o teracţue care fucţoează î coformtate cu prcple acţu ş retroacţu. Rolul de vehcul î crearea ş dezvoltarea acestu crcut reve formaţe" care este dublu codfcată: cogtv ş afectv. Cea d prma categore asgură schmbul formaţoal prvd crculaţa delor, a structurlor cogtve ş a procedurlor, pe câd cea de-a doua favorzează schmbul terpersoal prvd crculaţa stărlor afectv-emoţoale ş a attudlor. Pr coştetzarea acestor dfereţe profesorul dobâdeşte u aumt cotrol asupra respectvelor comportamete pe care le mapulează strategc drjâd telectv factor emoţoal sau modulâd emoţoal pe ce telectual. Istrumetele cu ajutorul cărora se realzează aceste procese sut: dscursul formatv ş vorbrea persuasvă. Dscursul formatv este maera î care profesorul îş orgazează terveţa lu ca specalst îtr-u aumt domeu al cuoaşter. Accetul se pue pe procesul formăr ş dezvoltăr structurlor telectulu, capable să stmuleze dverse tpur de procese: aaltce, emprce, evaluatve. (Davtz, R. Joel; Bell Samuel, Pshologa procesulu educaţoal. Edtura Ddactcă ş Pedagogcă, Bucureşt, 978). Asemeea procese u operează cu formaţle pure, c agajează mjloacele vorbr persuasve petru a mpue adevărul, clartatea, utltatea lor. Praxologa comucaţoală recomadă profesorulu să accesblzeze îţelesurle, să recurgă la traducer" ale coţuturlor şcolare pe care să le traspuă î codul comportametal al elevlor de dferte vârste, evtâd smplfcarea excesvă care, ueor, afectează îsuş adevărul ştţfc. Vorbrea persuasvă dspue de teţoaltăţ formatve, dar se cocetrează pe creşterea receptvtăţ terlocutorulu faţă de mesaj. Ea este adesea deftă drept arta de a te adresa cuva cu covgere. Capactatea de a covge (sau forţa persuasvă) tră î categora comportametelor deftor petru apttudea pedagogcă. Impactul persuasv decsv este produs de persoaltatea educatorulu atuc câd el poate releva elevlor: competeţa ş abltăţle sale profesoale, caracterul,charsma. Dscursul persuasv se caracterzează pr: clartate, vvactate, adecvare,
27 adresatvtate, forţă, expresvtate, rtm, testate, purtate, reglabltate. Pr astfel de mjloace, profesorul reuşeşte să stablească cu elev o relaţe care u rscă să cadă î cua dtre extreme (excesul de autortate sau de famlartate), orcare fd dăuătoare. Dmpotrvă, dstaţarea permte profesorulu să-ş meţă o stare de dspobltate faţă de fecare elev, î tmp ce aproperea îl asgură petru a îţelege empatc doleaţele ş trărle elevlor (Glles Ferry, î Ezechl L., Comucarea educaţoală î cotext şcolar, EDP, Bucureşt, 2002). Trecerea de la cotactul terpersoal la schmbul formaţoal ş terpersoal ţe de damca procesulu comucaţoal care geerează, complemetarzează ş multplcă cele două postaze. Scopul fudametal al comucăr educaţoale îl costtue flueţa comportametală, adcă proectarea delberată a modaltăţlor pr termedul cărora elev îş modfcă comportametul ţal ca efect al receptăr ş prelucrăr uu aumt materal formaţoal. Asemeea tpur de rezultate se pot obţe uma prtr-o mplcare a parteerlor î jurul teţe atger scopurlor ş a dorţe de schmbare uam acceptate. Profesorul este cel care, î caltate de coducător ş coordoator al procesulu ddactc, poate declaşa, stmula ş îtreţe acest motor al teracţu. Câd profesorul u mafestă u sprt agajat ş attudea elevlor deve dferetă" (Zemowtz Wlodarsck) Dfcultăţle sut geerate de faptul că efectul umt geerc mplcare este complex ş apare ca produs al acţu ma multor varable complexe: stuaţa de momet, damca relaţoală, maturtatea persoaelor agajate î procesul teracţu. La velul orcărea dtre aceste codţ pot f detfcate date comportametale cu rol hotărâtor î cadrul procesulu de mplcare: attudea comucatvă, efortul persuasv, capactatea empatcă, abltatea de a motva terlocutorul. Astfel de mafestăr sut deosebt de semfcatve ma ales îtr-o relaţe drectă, de tp faţă î faţă" ude resursele explcte de care dspu terlocutor petru a comuca sut multplcate de cele eexplcte, adacete, subîţelese. Efectul acţu de a motva este foarte favorabl proceselor de comucare: ea deschde caalele care permt crculaţa lberă a mesajelor de la u terlocutor la celălalt. După Albert Moye a motva îseamă să fac să crcule dele acolo ude domeşte sărăca ş lpsa de spraţe, îseamă a debloca îtr-o fţă ca ş îtr-o sttuţe ceea ce este blocat, arătâd ş făcâd u expermet care să releve că ceva ou este posbl". (Albert Moye, Motver... Ies esegats, î: Cahers pedagogques, r. 300/992, pg. 24) Raoul Pataella atrage ateţa asupra motvaţlor celu ce motvează, cosderâd că u doar elev resmt această trebuţă, c ş profesorul. Motvat-motvat - spue autorul fracez -
28 este u joc î ogldă sau u cerc vcos care tde să devă vrtuos" (î Rolad Vau, La motvato - codto essetelle de reusste, î: Scece Humae r. 2/996). Locul ude se desfăşoară acţuea se mafestă ca u adevărat câmp pshosocal capabl să geereze eergle cu efect motvator. Importaţa relaţe profesor elev î educaţe Prof. Lucreţa Poştoacă - Şcoala gmazala Traa Pteşt Scopul prcpal al şcol este acela de a forma la elev o cultură comucaţoală care să faclteze trasferul de la comucarea î spaţul şcolar, la comucarea î socetate. Avâd î vedere că relaţle terpersoale se bazează pe comucare, ar aceasta, la râdul e, le flueţează poztv sau egatv, profesorul trebue să găsească multple modur de a faclta ş drja comportametul comucatv al elevlor. Comucarea este uul dtre elemetele care defesc îtregul proces de orgazare ş desfăşurare a procesulu structv-educatv. Formarea ş dezvoltarea competeţelor de comucare vor f utle atât î stuaţ de comucare socală cocretă, cât ş î demersurle ddactce. Modul î care aceste competeţe sut îsuşte ş dezvoltate depd clusv de medul ş codţle psho-socale ale şcol ş clase, de relaţle care se stablesc ître elev ş dascăl î cadrul actvtăţlor ddactce. Comucarea educaţoală sau pedagogcă este cea care favorzează realzarea feomeulu educaţoal; comucarea ddactcă apare ca formă partculară a acestea, cu rol mportat î procesul de predare-asmlare a cuoştţelor. Î actul ddactc, comucarea deve o realtate socală complexă î care se regăsesc do parteer cu rolur ş cu statusur be defte: cadrul ddactc ş elevul. Îvăţarea este prcpala actvtate î care comucarea capătă u rol eseţal; elevul este pus î stuaţa de a relaţoa cu profesorul ş cu coleg de clasă, de a se afla î pozţa celu care ascultă sau a celu care face o comucare. Ître profesor ş elev, pe de o parte, ş ître elev ş coleg să, pe de altă parte, se va dezvolta o relaţe utlă î procesul de predare-îvăţare.
29 Cadrul ddactc trebue să caute ş să găsească cele ma potrvte tehc ş mjloace pr care să dezvolte la elev să competeţe comucatve. Petru aceasta este evoe ca orce profesor să posede cuoştţe pe care să le trasmtă elevlor, astfel îcât aceşta să îş formeze capactăţ comucatve specfce vârste şcolare. Î orce stuaţe ddactcă, cadrul ddactc va urmăr să folosească u stl comucaţoal potrvt stuaţe respectve, dar ş partculartăţlor de vârstă ş dvduale ale elevlor; tpul ş structura comucăr ddactce vor f astfel stablte îcât să se realzeze stuaţ de comucare dascăl-elev, elev-dascăl ş elev-elev, ar competeţele comucatve ale elevlor să fe dezvoltate ş puse î valoare. Elevul deve parte a actulu comucăr atuc câd formaţa pe care o prmeşte aduce ceva ou ş relevat petru el; îtr-o astfel de stuaţe, elevul va găs motvaţe petru a-ş cocetra ateţa î tmpul ore ş petru a-ş folos î mod depl capactăţle telectuale, afectve, volţoale ş attudale ecesare î procesul ddactc. Clasa de elev fucţoează ca u spaţu î care relaţle de comucare sut prcpala formă de teracţue ter-dvduală ş autocuoaştere, de dezvoltare a socabltăţ coplor de vârstă şcolară. Pr metodele foloste, pr scopurle ş perspectvele propuse, pr actvtăţle şcolare ş extraşcolare desfăşurate, dascălul flueţează coezuea colectvulu clase ş competeţele comucatve ale fecăru elev î parte. La îceputul actvtăţlor de grup sut utle aşa umtele exercţ de spargere a gheţ. Sub această deumre se găsesc ma multe tehc care au ca scop prcpal depăşrea barerelor de comucare î vederea elmăr emoţlor ş a asumăr de rol pe parcursul desfăşurăr actvtăţlor propuse; toţ membr echpe vor acţoa cu o ma mare lbertate de exprmare petru realzarea uor expereţe utare. Exercţle propuse pot f dverse: relatarea ue stuaţ hazl, o poveste sau u text ctt de cadrul ddactc, lectura ue creaţ care aparţe uu elev, relatarea uor evemete trăte recet de uul dtre partcpaţ la actul ddactc, u proverb, lectura ue mag sugestve, ghctor alese î fucţe de tema lecţe, u rebus pr rezolvarea cărua se face o recaptulare a cuoştţelor dobâdte pe parcursul ultmelor ore ş totodată legătura cu oţule d lecţa de z, u joc etc.
30 Practca ddactcă a dovedt utltatea aplcăr uor astfel de practc căc sut valorfcate îtr-o ma mare măsură creatvtatea ş spotaetatea tuturor celor mplcaţ î actul ddactc a căru efcetzare creşte. Exercţle de spargere a gheţ î fac pe partcpaţ la o aumtă actvtate să se smtă ma î largul lor ş să o îceapă îtr-o otă poztvă. Elev au evoe să relaţoeze u cu alţ, ar petru aceasta exstă ma multe modaltăţ pe lâgă prezetărle ofcale ş de orgazaţe/fucţe. U astfel de exercţu este folostor petru că stableşte atmosfera care se potrveşte cel ma be cu atelerul/evemetul desfăşurat; acesta u trebue să se îdepărteze prea mult de spaţul vtal al partcpaţlor mplcaţ î procesul de îvăţare. Tehcle de spargere a gheţ permt formarea de echpe care vor coopera pe parcursul desfăşurăr actvtăţlor ddactce. Echpele astfel formate vor urmăr u scop comu, vor mafesta coezue ş vor comuca ma efcet deoarece membr lor vor avea motvaţ ş terese comue sau cel puţ apropate. O echpă va deve performată atuc câd membr e vor avea strateg clare ş be formulate, relaţle d cadrul grupulu vor f deschse, actve ş empatce ar îcrederea recprocă se va mafesta î orce împrejurare; o buă comucare ître membr uu grup va aduce performaţe superoare petru că elev îţ vor pue î valoare creatvtatea ş flexbltatea; performaţele obţute î cadrul grupulu vor avea drept cosecţă u moral rdcat, satsfacţ profesoale ş vor atrage recuoaşterea ş aprecerea celorlalţ. Bblografe - Cerght, I. (988), Mjloace de îvăţămât ş strateg ddactce î Curs de pedagoge, Edtura Uverstăţ Bucureşt -Cerght, I., Neacşu, I., Negreţ-Dobrdor, I., Pâşoară, I.-O. (200), Preleger pedagogce, Iaş, Edtura Polrom
31 CONTRIBUŢII ALE SOFTULUI EDUCAŢIONAL ÎN PREDAREA MATEMATICII LA CLASELE I IV Îv. Purdel Carme Şcoala Gmazala Nr. Găgeşt Orce modaltate uformă de predare este evdet, esatsfăcătoare, de vreme ce fecare elev este atât de dfert. Howard Garder SOFTURILE EDUCAŢIONALE PENTRU ELEVII CU DIFICULTĂŢI ÎN ÎNVĂŢAREA MATEMATICII Softul educaţoal este u program proectat petru a f folost î procesul de predare îvăţare evaluare, fd u mjloc de strure teractv, care oferă posbltate de dvdualzare. Este realzat î fucţe de aumte cerţe pedagogce ( coţut specfc, caracterstc ale grupulu ţtă, obectve comportametale ş aumte cerţe tehce : asgurarea ue teracţu dvdualzate, a feedback-ulu secveţal ş a evaluăr formatve ). Caltatea uu soft educaţoal este dată de gradul de teracţue cu utlzatorul ( elevul ) - de aceasta depde măsura î care se produce îvăţarea ş de flexbltatea programulu care presupue dvdualzarea parcursulu î fucţe de reacţle elevulu. Bazâdu-se pe caracterul atractv ş atreat al joculu ddactc, îl putem folos cu succes la scoaterea d mpas a elevlor ce îregstrează rezultate ma slabe la îvăţătură. Softurle educaţoale acţoează favorabl asupra acestora, crescâdu-le performaţele, căpătâd îcredere î capactăţle lor, sguraţă ş prompttude î răspusur, deblocâd astfel poteţalul creator al acestora. Dacă softul educaţoal a fost ales cu dscerămât ş este accesbl grupe de elev pe care o vzăm, succesul este garatat. Nu se pledează petru reuţarea la metodele îvăţămâtulu tradţoal, ma ales î cazul prmlor a de educaţe î şcol, câd flueţa persoală a educatorulu rămâe determată, totuş utlzarea tehologlor modere, a softurlor educaţoale repreztă o ecestate a procesulu educatv la partculartăţle dvduale ale fecăru elev, care trebue cofrmate. Mă vo refer î cotuare la modul î care am folost softul educaţoal matematc î cadrul lecţlor de matematcă petru a- ajuta pe elev care au rezultate ma slabe la această dscplă. Î cadrul lecţe am alterat actvtatea frotală cu muca depedetă, metodele tradţoale cu metoda IAC ( strurea asstată de calculator ), avâd astfel posbltatea de a îdruma ş drja actvtatea elevlor care presupu acest ajutor.
32 Astfel, după actvtatea comuă cu îtreaga clasă, obşută î orce lecţe, elev ce ma bu efectuează depedet o temă î tmp ce orgazez cu elev ma slab la îvăţătură exercţ sub formă de joc care se vor desfăşura cu ajutorul calculatorulu. Î cotuare vo prezeta 2 softur educaţoale care au u rol foarte mportat î predarea matematc la clasele I IV, fd utlzate î specal de către elev care îtâmpă uele dfcultăţ î îvăţarea matematc. Î acest caz, calculatorul, softurle educaţoale ş jocurle ole au merea de a capta ateţa elevlor ş de a- motva ş îdruma î rezolvarea sarclor îtr-u mod gradat. U exemplu de soft de tp tutoral pe care l-am folost petru elev care îtâmpă dfcultăţ î îvăţarea matematc la clasele prmare este jocul Matematca teractvă. Programul cuprde ma multe jocur ( lecţ ) ş pe tot parcursul lecţe, elev sut ghdaţ de o voce preteoasă. Rezolvărle sut facle, alegerle realzâdu-se cu u smplu clck. Alegerle corecte sau cele corecte sut îsoţte de mesaje de îcurajare sau de felctare ( Bravo! A reuşt! ; A greşt! Ma îcearcă! ) U exemplu cocludet este jocul teractv Aduăr ş scăder fără trecer peste ord, clasa I. Acest joc solctă elevul să rezolve corect operaţle de pe drum petru a ajuge la castel. Î acelaş tmp elevul rezolvă oral exercţle de aduare ş scădere, dar utlzează ş calculatorul petru a completa răspusurle corecte. U alt joc educatv care se rezolvă cu ajutorul calculatorulu este Hadeţ să facem o faptă buă!. Acest joc î vtă pe elev clase a II-a să o ajute pe Scufţa Roşe să ajugă la casa bucuţe, fără să se îtâlească cu lupul. Petru asta trebue să rezolve corect toate exercţle. Elev vor alege răspusul corect petru rezultatul exercţlor sau petru termeul ecuoscut cu u sgur clck, avâd la dspozţe 3 varate. Pr acest joc elev cu dfcultăţ î îvăţarea matematc recaptulează cuoştţele dobâdte clasa I.
33 Hadeț să facem o faptă buă! Să o ajutăm pe Scufța Roşe să ajugă la casa bucuțe, fără să se îtâlească cu lupul! Petru asta, trebue să rezolvăm corect toate exercțle. Softurle de tp tutoral sut ma potrvte petru şcolar mc, î tmp ce softurle vestgatve sut recomadate ma ales elevlor ma mar. Avatajul utlzăr softurlor tutorale la elev mc este acela că îtregul demers este perceput ca u joc, actvtatea de îvăţare este foarte atractvă. Să e magăm cu câtă plăcere rezolvă elev de clasa I, de exemplu coloae îtreg de aduăr ş scăder pe caet sau la tablă, î comparaţe cu exersarea aduăr ş scăder pr termedul uu joc la calculator, cu o grafcă atractvă ş cu u prete care î îsoţeşte la fecare pas. Expereţa ddactcă m-a determat să ajug la cocluza că softul educaţoal matematc orgazat ş desfăşurat metodc cu ajutorul calculatorulu costtue u mjloc efcet de recuperare a elevlor rămaş î urmă la îvăţătură. SOFTURILE EDUCAŢIONALE MATEMATICE PENTRU ELEVII DOTAŢI Fd obect de bază î clasele prmare, matematca e ajută să descoperm elev dotaţ ş sârgucoş care lucrează cu plăcere petru a îregstra cât ma multe succese la îvăţătură. No, îvăţător, trebue să fm foarte receptv petru a- descoper pe aceşt elev ş a- ajuta să-ş dezvolte apttudle matematce. Atât petru elev dotaţ, dar ş petru ce care ş-au exprmat lber dorţa, am desfăşurat de-a lugul alor actvtăţ matematce î cabetul de formatcă, utlzâd ca demers ddactc dferte softur educaţoale ş jocur ole. U soft educaţoal pe care l-am folost petru îvăţarea matematc de către elev dotaţ este Naufragaţ pe Isula Calculelor. Softul educaţoal Naufragaţ pe Isula Calculelor a fost elaborat de o echpă de psholog, metodşt ş programator cu expereţă de la Facultatea de Pshologe ş Ştţe ale Educaţe a Uverstăţ "Babeş-Bolya" d Cluj-Napoca ş de la Asocaţa de Ştţe Cogtve d Româa. Acest soft se bazează pe cercetărle actuale d pshologa dezvoltăr, pe cele ma o teor despre îvăţare, pe facltăţle desgulu multmeda de îaltă caltate ş pe cosultăr
34 repetate cu îvăţător de mare prestgu. Softul realzează ceea ce u îvăţător expert face la clasă, petru a-ş ajuta elev să îveţe matematca. Programul elaborat accelerează îvăţarea ş cosoldarea operaţlor de aduare ş de scădere la elev d clasele I ş a II-a. Exercţle propuse respectă prevederle actualulu currculum şcolar, au u coţut varat ş atractv. Softul poate f utl ş elevlor d clasele prmare ma mar, îdeoseb celor d clasele a III-a, datortă complextăţ uora dtre exercţ. Rezolvarea exercţlor propuse î acest soft, bazate pe programa şcolară, cotrbue la îmbuătăţrea performaţe şcolare a elevlor care îl utlzează. D studle îtreprse s-au desprs o sere de cocluz teresate cu prvre la efceţa utlzăr software- ulu educaţoal, dtre care amtesc : ) Avatajele utlzăr calculatorulu î comparaţe cu alte metode ; 2) Reducerea tmpulu de studu ; 3) Attudea faţă de computer se modfcă poztv ; 4) Utlzarea computerelor este ma efcetă î predarea matematc, decât î domeul altor dscple ; 5) Î strurea asstată de calculator exersarea este efcetă î formarea deprderlor elemetare, î tmp ce sstemele tutorale sut ma efcete î formarea deprderlor telectuale de vel superor ; 6) Istrurea asstată de calculator este ma efcetă ca strure complemetară, decât ca formă alteratvă ; 7) Elev care îvaţă îcet ş ce rămaş î urmă câştgă ma mult decât elev foarte bu ; 8) Strategle bazate pe utlzarea calculatorulu sut ma efcete la velurle feroare. Calculatoarele î atrag pe elev, u uma pr faptul că repreztă u domeu ou, d acest puct de vedere, muca îvăţătorulu este uşurată. Î acelaş tmp, resposabltatea este mult ma crescută, petru că a u reuş să atrag elevul spre dscpla pe care o preda este ma puţ grav decât a-l perde udeva pe drum. Rolul îvăţătorulu este, aşadar, acela de a- face pe elev să u îş pardă teresul petru dscpla pe care o predă ş, ma mult, să î motveze, să îş lărgească sfera de cuoaştere î acest domeu.
Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr
Mai mult5
METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 7 2019 Aca Igat Memorarea matricelor rare - se memorează doar valorile eule şi suficiete iformaţii despre idici astfel ca să se poată recostitui complet matricea Pp. că matricea A
Mai multMicrosoft Word - fmnl06.doc
Metode Numerce Lucrre de lbortor r. 6 I. Scopul lucrăr Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. II. Coţutul lucrăr. Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. Geerltăţ. 2. Metod Jcob. 3. Metod Guss-Sedel.
Mai multExamenul de licenţă
Exameul de lceţă Domeul de lceţă ZCĂ promoţa 8 Valabl petru sesule de lceţă ule 8 ş septembre 8 (durata studlor 3 a Exameul de lceţă costă î (două probe: - proba scrsă de cuoştţe geerale de fzcă - prezetarea
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Prn urmare, entropa calculată în baza a va f egală cu log a (2) înmulţt cu entropa calculată cu logartm în baza 2. 3. Contnutate Entropa este o funcţe contnuă. Une modfcar nfntezmale a probabltăţlor corespunde
Mai multMicrosoft Word - N_ND.02_Capitol.doc
Captolul Cuvnte-chee Sstem de puncte materale, Legătur blaterale, Legătur unlaterale, Legătur geometrce, Legătur cnematce, Legătur olonome (ntegrable), Legătur neolonome (nentegrable), Legătur stațonare
Mai multMicrosoft Word - subiecte
Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL
Mai multMicrosoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]
Unverstatea Tehncă Gheorghe sach dn Iaş Facultatea de Ingnere hmcă ş Protecţa Medulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/3 n unverstar 205-206 Departamentul Ingnera ş Managementul Medulu În unele cazur,
Mai multSTRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe
STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC U articol stiitific icepe cu titlul articolului, dupa care se scriu umele autorilor, i ordiea cotributiei. Petru fiecare autor trebuie metioata afilierea, adica istitutia
Mai multCURS 8
Trasformatorul perfect MATRCE POTV REAE M = = = s Φ Φ ( ( ) = ) = = l, = l (pe acelaşi miez), factor de cuplaj Petru cuplajul perfect ( = ) = l = = Traformatorul cu u cuplaj perfect: = sl Trasformatorul
Mai multMicrosoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007
CLASA a - V a 1 007 1. a) ArătaŃi că umărul A= 1+ + + +... + este divizibil cu 15. b) La u cocurs de matematică au participat elevi di clasele a V-a A, a V-a B şi a V-a C. 7 de elevi u sut di clasa a V-a
Mai multLimite de funcţii reale
( =, a b ) + a + b o 3 L + M L + M = + = + a + b b a + a + b + A A L + M = = + + ( + + )( + ) + + o 4 + 3 3 = + + 8 8 + 4 +. Limita uei fucţii îtr-u puct Vom prezeta coceptul de "limită a uei fucţii îtr-u
Mai multMicrosoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc
CURS II Mar. 016 Prof. I. Lupea, Programare II, UTCluj 1. Operatorul SELECT -> aduare selectivă, umai elemete pozitive ditr-u şir. Tipuri de date şi culori asociate î diagramă.. For loop î For loop (imbricat).1.
Mai multMicrosoft Word - acasa_Reteua de difractie.doc
UIVERSITATEA "POLITEHICA" DI BUCUREŞTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ B - 0 B DIFRACŢIA LUMIII DETERMIAREA LUGIMII DE UDĂ A RADIAŢIEI LUMIOASE UTILIZÂD REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005 DIFRACŢIA
Mai multMicrosoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Mai multMicrosoft Word - Anexa 5A Precizarea ipotezelor care au stat la baza proiectiilor finaciare
Anexa 5A PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR FINANCIARE 1-8 AtenŃe: 1. Prognozele vor f întocmte pornnd de la stuańle
Mai multPrelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Ofcul de Stat pentru Invenț ș Mărc (OSIM) sunt prelucrate în conformtate cu dspozțle Regulamentulu
Mai multInteligență artificială Laboratorul 5 Normalizarea datelor. Mașini cu vectori suport (SVM) 1. Normalizarea datelor Metode obișnuite de preprocesare a
Normalzarea datelor. Mașn cu vector suport (SVM) 1. Normalzarea datelor Metode obșnute de preprocesare a datelor. În partea stângă sunt reprezentate datele D orgnale. În mjloc acestea sunt centrate în
Mai multPagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia
Pagia 1 di 5 Problema I: Patru pitici Parţial Puctaj. Răsturarea uui co 5 pucte 1. oform primului dese semificația lucrului miim W este dată de relația W mg y ude y L h L Lsi L(1 si. u ajutorul relației
Mai multDependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,
Depedeţă ucţioală Cursul 9 Fie ucţiile : A R R, i, A ulție evidă i Deiiţia Spue că ucţia g: A R depide de ucţiile, eistă o ucţie h de variabile astel îcât pe ulţiea A dacă g h,,,, A Dacă u eistă o ucție
Mai mult3.5. Circuite de ordin mai mare decat doi Scrierea ecuatiilor metodei tabloului Un circuit dinamic de ordin n >2 are n >2 elemente dinamice (co
.5. rcte de ord ma mare decat do.5.. Screrea ecatlor metode tablol U crct damc de ord > are > elemete damce (codesatoare s/sa bobe). rctele care cot doa bobe lare sa elare cplate tre ele st eempl de astfel
Mai multMicrosoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 8 2019 Aca Igat Valori şi vectori proprii (eigevalues, eigevectors) Defiiţie Fie A. Numărul complex se umeşte valoare proprie a matricei A dacă există u vector u, u0 astfel ca: Au=u
Mai multProgramare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e
Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte u program petru sumarea primilor 00 de termei ai seriilor următoare şi verificaţi umeric egalităţile date: () (2) (3) 2 + 3 4 + 5 + = l 2; 6 2 + 2
Mai multANA - manual
ADRIAN CHISĂLIŢĂ ANA Bbloteca de Aalză umercă surse Fortra 90 Maual de utlzare Uverstatea Tehcă d Cluj-Napoca Cluj-Napoca, 007 Notă copyrght Versue ANA (o-le): Noembre 007 Edţe Maual de utlzare (o-le):
Mai multETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care
Semiar 4 Serii Fourier și recapitulare Serii Fourier Petru dezvoltarea î serie Fourier (care se poate aplica atuci cîd seriile Taylor sît imposibile, trebuie satisfăcute codițiile Dirichlet: (D Fucția
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNICĂ ET A I - IA CUR 6 Cof.dr.ig.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . Legea iducției electromagetice 2. Eergii și forțe î câmp magetic . Legea iducției electromagetice
Mai multCe este decibelul si Caracteristica BODE
. Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W
Mai mult1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob
1. Se masoara forta de presiue X (Kg/cm 3 ), la care u aumit material cedeaza. Se presupue ca X urmeaza o lege ormala. Petru 10 masuratori se obti urmatoarele valori: Cerite: 19.6 19.9 20.4 19.8 20.5 21.0
Mai multSIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv
SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA 8.07.0 Toate subiectele (I, II, III) sut obligatorii. Se acordă 0 pucte di oficiu. Tipul efectiv de lucru este de ore. La toate subiectele se cer rezolvări
Mai multMUNICIPIUL BUCURESTI BUGETUL PE ANUL 2017 LISTA obiectivelor de in vest it i i cu finantare integrala sau partiala de la buget I. Credite de angajamen
MUNCPUL BUCUREST BUGETUL PE ANUL LSTA obectvelor de vest t cu fatare tegrala sau partala de la buget. Credte de agajamet. Credte bugetare Sucaptolul:.." servc domele cultur, recreer NSTTUTA: ADMNSTRATE
Mai multProbleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2
Probleme rezolvate ) Să se calculeze itele următoarelor şiruri: a) x = ( + )( + )...( + ), 3 ( ) b) 3 5... ( x = e + e + + ) e Soluţie ( + )( + )...( + ) a) x = =... + + +. k l x = l +. Folosid coseciţa
Mai multMicrosoft PowerPoint - 5_.ppt
Unverstatea Tehncă Gheorghe Asach dn Iaş Facultatea de Ingnere Chmcă ş Protecţa edulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/5 An unverstar 202-203 Ttular dscplnă: Prof.dr.ng. ara Gavrlescu Aplcaţ: Dr. Petronela
Mai multMatematici aplicate științelor biologie Lab10 MV
LP10 - TATITICA INFERENŢIALĂ. Itervale de îcredere. Cosiderații teoretice Majoritatea studiilor statistice u se realizează pe îtreaga populaţie statistică di uul sau mai multe icoveiete: - talia populaţie
Mai multMETODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE Foldere / Metode Ssteme de ordnul întâ Metodele de ma jos rezolvă problema cu valor nțale: x f( t, x) x( t x ) Adams45 Metoda Adams-Moulton Predctor-Corector
Mai multLUCRAREA 1
LUCRAREA 4 Trtr umrcă smllor Al ş st sstmlor dscrt utlâd trsformt Trsformt Lplc TL st oprtorul d trcr rprtăr sstmlor cotu d domul tmp î domul frcvţlor compl. TL uu sml cul t s dfşt pr: ud st s L t t dt
Mai multEXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA 1 (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA 1
EXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA MECANICA NEWTONIANA Lector Dr. Barvch Paul SUBIECTUL Prcple mecac ewtoee Mecaca
Mai multMicrosoft Word - 3 Transformata z.doc
Capitolul 3 - Trasformata 05 06 CAPITOLUL 3 TRANSFORMATA BIDIMENSIONALĂ Defiim trasformata bidimesioală astfel: obţiem trasformata Fourier. (, e ω (3. şi (3. e ω Suprafaţa î plaul, defiită de şi va fi
Mai multSlide 1
ELECROEHNCĂ E An - SA CURS 7 Conf.dr.ng.ec. Clauda PĂCURAR e-mal: Clauda.Pacurar@ethm.utcluj.ro 1. Mărm perodce ș mărm snusodale. Reprezentăr smbolce ale mărmlor snusodale 3. Operaț cu mărm snusodale
Mai multO teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap
O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with applications to Erdős-Suranyi sequences. We start from
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 03/04 Curs marti, 7-0, P4 C 3C 4*/3 9.33 9 0 C Capitolul B E t H D B J D t 0 t J Ecuatii costitutive D B J E H E I vid 0 4 0 7 H m 0 8,8540 F m c0,99790 0 0 0 8 m s X Simplificarea ecuatiilor lui
Mai multALGORITHMICS
Curs 11: Metode de tp ansamblu meta-modele) ata mnng - Curs 11 1 Structura Motvaţe Ideea modelelor de tp ansamblu Colecţ de modele bucket of models) Colecţ de arbor aleator random forests) Strateg de agregare
Mai multMicrosoft Word - L07_TEFO_FILTRUL_KALMAN.doc
Laborator TEFO Lucrarea nr. 7 FILTRUL KALMAN este un nstrument matematc puternc care joacă un rol mportant în grafca pe computer când vrem să reprezentăm lumea reală în sstemele de calcul. De asemenea,
Mai multI. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentrupersoanele fizice autorizate, intreprinderi
I. Proect fnancare s ndcator fnancar (Anexele B pentru persoanele jurdce s Anexele C pentrupersoanele fzce autorzate, ntreprnder ndvduale s ntreprnder famlale) pentru demonstrarea crterulu de elgbltate
Mai multPreţ bază
OPERATORUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA INDICATORI SPECIFICI PUBLICAŢI DE OPCOM SA PREŢURI ŞI INDICI DE PREŢ/VOLUM Piaţa petru Ziua Următoare (PZU) Preţuri orare [lei/mwh]
Mai multPrograma olimpiadei de matematică
Programa olimpiadei de matematică petru clasele V VIII Petru fiecare clasă, î programa de olimpiadă sut icluse î mod implicit coţiuturile programelor de olimpiadă di clasele aterioare. Petru fiecare clasă,î
Mai multOLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ 1.0.01 CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I 5 5 a) Calculaţi: 1 :1 17 4 14 4 8 :17 5 :100 5:. b) Arătaţi că umărul x 74a 4a7 a74 este
Mai multEvaluarea şi sumarizarea automată a conversaţiilor chat
Evaluarea ş sumarzarea automată a conversaţlor chat Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus To cte ths verson: Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus. Evaluarea ş sumarzarea automată a
Mai multCELULA DE ELECTROLIZĂ: este formată prin asocierea a doi electrozi, iar trecerea curentului electric se datorează aplicării unei tensiuni electrice ex
II.. CELULA ELECTOCHIMICĂ: reprezntă sstemul format prn cuplarea a electroz, contactul între e realzâdu-se prn ntermedul conductorlor de ordnul II (soluţlor). În funcţe de cauza care determnă trecerea
Mai multCAPITOLUL 1
3. CARACTERISTICI STATISTICE ALE UNEI SERII DE DATE 3.. INTRODUCERE Statistica matematică, mai precis metodele furizate de aceasta s-au implemetat puteric î metodologia de lucru a diferite domeii. Apelul
Mai multAlgebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu
Algebr: 1. Numere turle. Opertii cu umere turle. Ordie opertiilor. Puteri si reguli de clcul cu puteri. Comprre puterilor. Multime umerelor turle este * N 0,1,2,3,...,,... si N N {0} 1,2,3,...,,.... Pe
Mai multMINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Pe
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic DISERTAŢIE Utilizarea metodelor
Mai multConcursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat
Cocursul Iterjudeţea de Matematică Cristia S. Calude Galaţi, 6 oiembrie 005 Ispectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiiţe Matematice di Româia, Filiala Galaţi şi catedra de matematică a
Mai multMicrosoft Word - pag_006.doc
ARTICOLE METODICO-ŞTIINŢIFICE O APLICAŢIE A CERCULUI LUI EULER Prof Ileaa Stoica, Liceul Adrei Mureşau Braşov La cocursul iterjudeţea Laureţiu Duica de la Braşov, ediţia 3 a fost propusă la clasa a VII-a
Mai multUnitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul e
Unitatea școlară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA Propunător: MUȘAT STELIANA-VASILICA Funcția: PROFESOR PSIHOPEDAGOG TEMA PROPUSĂ: Rolul educației nonformale în activitatea de învățare și influența
Mai multNU ESTE TERMINATĂ
POBLEME SEMINA TEHNICI DE OPTIMIZAE ÎN ENEGETICĂ POBLEMA Să se determne încărcarea optmă a două grupur ale une centrale termoelectrce cu puterle nomnale de ş MW. Cele două grupur utlzează cărunele comustl
Mai multCOMUNA MIRCEA VODA MIRCEA VODA CONSTANTA SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL CAP. 51 ADMINISTR
PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL...217... CAP. 51 ADMINISTRATIE PUBLICA t Cc')/ rt. DENUMIRE INDICATORI TOTAL Cheltuieli cu salariile i bai Salarii de baza Salarii
Mai multSubiecte_funar_2006.doc
Clasa a VIII-a A. 1. Exista numere n Z astfel încât n si n+ sa fie patrate perfecte? (Gheorghe Stoica) A. 2. Se considera A N o multime cu 7 elemente si k N*. Aratati ca ecuatia 4x 2 4ax+b 2 +10k = 0,
Mai multi Fisa de date Tip anunţ: Anunţ de participare simplificat Tip legislaţie: Legea nr. 98/ Nu a existat o consultare de piaţa prealabila SECŢI
Fsa de date Tp anunţ: Anunţ de partcpare smplfcat Tp legslaţe: Legea nr. 98/23.05.2016 a exstat o consultare de paţa prealabla SECŢIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA 1.1)DENUMIRE ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT
Mai multHNT_vol_Vorbire_v_7_hhh.PDF
Utilizarea tehicilor uatate (fuzzy) si de diamica eliiara petru siteza adaptiva a vorbirii Horia-Nicolai L. Teodorescu cademia Româa, Sectia Stiita si Tehologia Iformatiei, Calea Victoriei 25, Bucuresti
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţe
Mai multPROIECT DIDACTIC LALEAUA ȘI ALTE PLANTE ÎNRUDITE CU EA Unitatea de învățământ: Profesor: Data: Clasa: Aria curriculară: Matematică și Ştiințe ale natu
PROIECT DIDACTIC LALEAUA ȘI ALTE PLANTE ÎNRUDITE CU EA Unitatea de învățământ: Profesor: Data: Clasa: Aria curriculară: Matematică și Ştiințe ale naturii Disciplina: Biologie Unitatea de învăţare: Diversitatea
Mai multPENTRU TINE ȘI COPILUL TĂU Jocurile copilăriei 5 activități în aer liber Oferit de: Te așteptăm la:
PENTRU TINE ȘI COPILUL TĂU Jocurile copilăriei 5 activități în aer liber Oferit de: Sezonul cald a sosit, iar noi am pregătit o listă de jocuri perfecte pentru a petrece timpul alături de cei dragi! Echipa
Mai multPrezentarea cursului Didactica Matematicii Oana Constantinescu
Prezentarea cursului Didactica Matematicii Oana Constantinescu Didactica este stiinta conducerii procesului de predare-invatare-evaluare. Ea studiaza procesul de invatare in ansamblul sau, pe toate treptele
Mai multFEAA_I
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Anul universitar: 20010-2011 Semestrul: II PROGRAMĂ CURRICULARĂ A SEMINARIILOR DE PEDAGOGIE Facultatea de Economie şi Administrarea
Mai multMicrosoft Word - Documentatie_Finala_versiunea_IT
I. Raportare fiaciara Nr proiect I. DATE GENERALE. Nume : I.. Date persoale ale directorului de proiect.2 Preume :.3 Telefo :.4 E-Mail : I..2 Istitutia coordoatoare a proiectului 2. Deumire istitutie,
Mai multMicrosoft Word - anmatcap1_3.doc
. IRURI DE NUMERE Fie E omulimedeelemete,i o submulimedeidici,i. Defii ie:numim ir de umere reale o familie de umere reale cu idici umere aturale, pe care îl vom ota cu ( a ) ; a se ume te termeul geeral
Mai multBrosura Lindab Rezidentiale.cdr
Soluț pentru destnaț rezdențale Cuprns We smplfy constructon We smplfy constructon... 3 Despre Lndab... 4 Drecț strategce Lndab... 5 Acoperș dn țgle metalce Lndab... 6 Varante de acoperre ș culor... 7
Mai multROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ- BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, Cluj-Napoca Tel. (00) *; ; ;
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ- BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mhal Kogãlnceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-64 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.0 ; 40.53. Fax: 40-64 - 59.19.06 E-mal: staff@staff.ubbcluj.ro
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multCOMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati
COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan
Mai multMicrosoft Word - Proiectarea curriculara a domeniilor de continut din învatamântul prescolar _2017.doc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţe
Mai multSoluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.
Soluţiile problemelor propuse î r. / 006 Clasele primare P.04. Suma ditre predecesorul uui umăr şi succesorul umărului următor lui este 9. Careesteacestumăr? (Clasa I ) Iria Luca, elevă, Iaşi Soluţie.
Mai multMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval
BAEM DE COECTAE Clasa a -a Pagia di 9 Subiect - MECANICĂ CLASICĂ Parţial Puctaj Bare subiect ucte Problea. Mişcări ucte a.) Mișcarea puctului aterial este uifor ariată a / cost. Eidet rectiliie u poate
Mai multUNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR LINIA DE STUDIU: ROMÂNĂ
Mai multMergedFile
PROIECT DIDACTIC Clasa a V-a Informatică și T.I.C. Proiect didactic realizat de Anișoara Apostu, profesor Digitaliada, revizuit de Radu Tăbîrcă, inspector școlar Informatică Textul și ilustrațiile din
Mai multMicrosoft Word - MD.05.
pitolul uvite-cheie serii de puteri, puct regult, puct sigulr, ecuţie idicilă osideră o ecuţie difereţilă de ordi k ( k ) L(,,,,..., ) () Se pote căut soluţi sub for uei serii de puteri î jurul puctului
Mai multNr. 1 Septembrie/Octombrie pagini De la Ferme Adunate Proiecte: Programul Contract Grower Cum poţi deveni investitor cu
www.smithfieldferme.ro Nr. 1 Septembrie/Octombrie 2009 6 pagii De la Ferme Aduate Proiecte: Programul Cotract Grower Cum poţi devei ivestitor cu ajutorul Smithfield Ferme şi al Uiuii Europee Judeţele di
Mai multMicrosoft Word _ISABEL_GA
Optmzarea unu sstem BCI folosnd tehnca GA Dan Marus Dobrea, Monca-Clauda Dobrea Abstract Această lucrare, ce contnuă o cercetare anteroară, are ca prm obectv îmbunătăţrea unu sstem de tp nterfaţă creer-calculator
Mai multMicrosoft Word - Raport L Romana
RAPORT DE ACTIVITATE al Comisiei metodice a ariei curriculare Limbă și comunicare, an școlar 2015-2016 Analiza SWOT a activității desfășurate la nivelul comisiei metodice în semestrul I al anului școlar
Mai multTeacher Training Plymouth Experience
ACTIVITATI: Prezentarea sistemului educațional din UK; atelier de lucru: înțelegerea barierelor și mecanismelor pentru realizarea schimbării în procesul educativ; activități de colaborare în clasă; Prezentare:
Mai multMicrosoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc
MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie
Mai multMergedFile
PROIECT DIDACTIC Clasa a VI-a Matematică Proiect didactic realizat de Nicoleta Popa, profesor Digitaliada, revizuit de Ioan Popa, profesor Digitaliada Textul și ilustrațiile din acest document începând
Mai multSlide 1
Consilierea şcolară Cojanu Elena Expert Educarea/Consilierea grupului ţintă Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12, Buzău Motto: Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se umple cu apă, focul
Mai multȘcoala Gimnazială „Hermann Oberth”
Școala Gimnazială Hermann Oberth Str. Castelului, Nr. 2 Localitatea: Mediaș Județul: Sibiu Raport privind activitatea Comisia Consiliere și orientare An Școlar 2017-2018 - semestrul 1-1 Activitatea în
Mai multCOLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ PIATRA-NEAMŢ FIŞĂ CADRU DE AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CALIFICATIVULUI ANUAL Numărul fişei postului:.
COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ PIATRA-NEAMŢ FIŞĂ DRU DE AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII LIFITIVULUI ANUAL Numărul fişei postului:. Numele şi prenumele cadrului didactic:.. Specialitatea:..
Mai multElemente de aritmetica
Elemente de aritmetică Anul II Februarie 2017 Divizibilitate în Z Definiţie Fie a, b Z. Spunem că a divide b (scriem a b) dacă există c Z astfel încât b = ac. In acest caz spunem că a este un divizor al
Mai multPrelucrarea numerica a semnalelor. Capitolul 10 Silviu Ciochina 10. ALGORITMI RAPIZI PENTRU EFECTUAREA CONVOLUŢIEI ŞI A TRANSFORMATEI FOURIER DISCRETE
. ALGORITI RAPIZI PETRU EFECTUAREA COVOLUŢIEI ŞI A TRASFORATEI FOURIER DISCRETE Oeraţle de ovoluţe ş trasforata Fourer dsretă (TFD) ouă u lo ortat î relurarea ueră a sealelor. D ăate ele lă u volu relatv
Mai multANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/ LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile
ANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/27.01.2011 LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile 1. DESCRIERE I. PROIECTUL 1.1 Titlul La Teatrale cu Matale 1.2 Localizare: Bucureşti sector6 1.3
Mai multComisia metodica: Stiintele Naturii
Str. Florilor, Nr. 4, Tel: 0266.330.354; fax: 0371605770 e-mail: didactic_gb@yahoo.com Avizat, Director:TÎRNAUCĂ LILIANA IZABELA PLAN MANAGERIAL ANUAL Comisia metodică: Om şi Societate An școlar : 2016/2017
Mai multPROIECT DIDACTIC
Plan de lecție Informații generale Obiectul: Matematică Clasa: a VII - a Durata: 50 min Mijloace TIC: calculatorul profesorului cu videoproiector,calculatoare pentru elevi Tema lecției: Aria triunghiului
Mai multMicrosoft Word - proiect preambul.docx
Proiect didactic Scoala: Gimnazială,,Geoge Călinescu,, Iași Profesor: Soroiu Crina Clasa: a II-a Disciplina: Limba și literatura română, Matematică, Cunoașterea mediului(interdisciplinară) Unitatea de
Mai multPĂMÂNTUL CA PLANETĂ Prof. MIHAELA MIHINDA Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu Sebeş ABSTRACT: Earth planet. The material developed is aimed at a gen
PĂMÂNTUL CA PLANETĂ Prof. MIHAELA MIHINDA Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu Sebeş ABSTRACT: Earth planet. The material developed is aimed at a general model to presentation our planet in the lesson
Mai multBRD Media G ROMGAZ Societatea Naţională de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - România 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Legii nr. 24/2017 pri
BRD Meda G ROMGAZ Socetatea Naţonală de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - Româna 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Leg nr. 24/2017 prvnd emtenţ de nstrumente fnancare operaţun de paţă Regulamentulu
Mai multRAPORT DE AUTOEVALUARE AN ŞCOLAR Semestrul I UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT SF. ANA, Craiova NUME PRENUME: Găgeatu M
RAPORT DE AUTOEVALUARE AN ŞCOLAR 2017-2018 Semestrul I UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT SF. ANA, Craiova NUME PRENUME: Găgeatu Maria VECHIME ÎNVĂTĂMÂNT: 39 de ani GRAD DIDACTIC: Gradul
Mai multPag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar , pentru anul I UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII E
Pag. 1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2017-2018, pentru anul I UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE Domeniul: Relații internaționale și studii
Mai multPowerPoint Presentation
LIFE IS MATH, MATH IS LIFE Liceului Teoretic Petre Pandrea Bals Proiect etwinning Logo-urile celor 2 proiecte Proiectul Life is Math, Math is Life l-am desfasurat in anii scolari 2015-2016, respectiv 2016-2017
Mai mult