5
|
|
|
- Simion Popa
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor petru a le separa pe cele îcorporable î costur (varable) de cele eîcorporable (fxe); calculaţa specfcă se sprjă pe dcator care costruesc judecăţ, suport petru deczle maagemetulu; prestaţle sau servcle recproce, ître dferte segmete orgazaţoale se decotează la velul cheltuellor varable care sut mputable purtătorlor de costur; u este doar o calculaţe de costur, c ş ua a rezultatelor pe terme scurt, este u strumet utl î maagemetul îtreprder, scopul prcpal costtudu-l elaborarea uor decz pe peroade scurte. Idcator deczoal prmar. Costul utar (C ) este alcătut uma d cheltuelle varable, reprezetate î prcpal de cheltuelle cu: materle prme ş materalele, salarle ş cotrbuţle socale aferete persoalulu drect productv, eerga electrcă ş termcă utlzate î scopur tehologce etc. Petru a determa costul utar, pe fecare purtător de costur, este ecesară colectarea cheltuellor varable ş detfcarea corectă a producţe fzce. Relaţa de calcul este: Chv C, ude: Q Chv cheltuelle varable; Q producţa fabrcată ş vâdută; purtătorul de costur. 2. Cotrbuţa de acoperre () sau marja cotrbuţe repreztă aportul fecăru produs la obţerea rezultatulu (proft/perdere) ş mplct la acoperrea cheltuellor fxe. Valoarea cotrbuţe de acoperre poate f ş egatvă ceea ce îseamă că preţul de vâzare u este sufcet c petru recuperarea costulu, actvtatea este eretablă, socetatea eavâd resurse, pr preţul practcat, să acopere o parte a cheltuellor fxe ş astfel u se degajă proft. Cotrbuţa de acoperre utară ( ) se calculează ca dfereţă ître preţul de vâzare utar (Pv) ş costul utar: Pv C Cotrbuţa de acoperre se poate calcula pe fecare purtător de costur, precum ş global, pe actvtate. Î acest scop, este ecesară cuoaşterea veturlor d vâzarea produselor care fac obectul actvtăţ, acestea fd deumte î cotuare, cfră de afacer. 3. Cfra de afacer () repreztă valoarea producţe fabrcate ş vâdute, la preţ de vâzare. Relaţa de calcul este: ( Q Pv), ude: umărul purtătorlor de costur. Cotrbuţa de acoperre pe fecare purtător de costur ( ) se determă după ua dtre relaţle următoare: Q sau C, ude: C costul total al purtătorulu de costur. Cotrbuţa de acoperre globală aferetă actvtăţ se determă astfel: ( Q ) sau C Cotrbuţa de acoperre, ca rezultat termar, este formată d cheltuelle fxe ş rezultat (proft/perdere), vez fg Rezultatul (R) este ultmul dcator deczoal prmar care se poate determa î succesuea logcă mpusă de realtatea actvtăţ desfăşurate, dar ş de rgorle gâdr ecoomce. Potrvt cocepţe metode
2 costurlor varable rezultatul se determă deducâd d cotrbuţa de acoperre totală cheltuelle fxe. Relaţa de calcul este: R, ude: cheltuelle fxe ale peroade Fg. 5.. Pramda rezultatulu termar ş fal Atât d terpretărle matematce cât ş d puct de vedere ecoomc, se desprde cocluza că proftul maxm se obţe î codţle ue cotrbuţ de acoperre maxme ş respectv a uor cheltuel fxe mme. Mmzarea cheltuellor fxe se realzează fără repercursu asupra desfăşurăr ormale a actvtăţ. Practca ş lteratura de specaltate au detfcat cel puţ două categor de cheltuel fxe: cheltuelle fxe agajate, la care u se poate reuţa fără a perclta actvtatea ormală: amortzăr, chr, aboamete, eerge electrcă utlzată î scopur gospodăreşt. Rezervele de mmzare ale cheltuellor fxe u trebue căutate î exemplele eumerate ma sus, decât î stuaţa î care capactatea ormală se schmbă; cheltuelle fxe relatve sau cotrolable care pot f reduse fără dereglăr majore ş medate ale actvtăţ ormale: cercetarea-dezvoltarea, publctatea ş promovarea, pregătrea ş perfecţoarea persoalulu etc. Ş î cadrul aceste categor reducerea trebue făcută astfel îcât actvtatea ş ma ales caltatea procesulu să u fe afectată. Modelul calculaţe metode costurlor varable, î forma sa de bază, se stetzează astfel: Cfra de afacer - Cheltuel varable Cotrbuţa de acoperre - Cheltuelle fxe Rezultat (proft/perdere) complex. Socetatea ALFA cu actvtate de producţe fabrcă ş vde produsele A, B ş C petru care se cuosc datele: Tabel. Stuaţa produselor fabrcate ş vâdute Explcaţ Produse A B C Total. Volumul actvtăţ fabrcate ş vâdute (buc) Preţ de vâzare utar (um/buc) Cheltuel varable totale (um) Costul stadard total (um) Cheltuel fxe (um) Se cere să se calculeze ş aalzeze dcator deczoal prmar. MODELUL COST VOLUM PROFIT Bazâdu-se pe împărţrea cheltuellor î varable ş fxe, delmtare care are drept suport evoluţa cheltuellor î fucţe de tredul actvtăţ, metoda costurlor varable raţoează cu ajutorul relaţe Cost Volum Proft (CVP). Petru ca rezultatele aalzelor efectuate să fe relevate, trebue avute î vedere o sere de costrâger care au ş determat, de altfel, crtc d partea susţătorlor altor forme de calculaţ ş aalze. Aceste restrcţ pot f rezumate după cum urmează: să se cuoască cu exacttate comportametul costurlor, î terorul plaje pertete de actvtate; toate costurle să poată f separate î costur fxe ş varable; aalza să u depăşească tervalul relevat de actvtate; - - Chv R
3 cheltuelle varable ce compu costul să evolueze proporţoal cu volumul producţe fabrcate ş vâdute; cattatea de produse fabrcate trebue să fe egală cu cea a produselor vâdute; preţurle factorlor de producţe să u se modfce î cursul peroade astfel îcât să mprme cheltuellor corespuzătoare evoluţ progresve, străe de varaţa volumulu actvtăţ; procesele de producţe să fe determate, cuoscute ş esupuse modfcărlor î cursul peroade petru care se efectuează aalza; î cazul obţer ma multor produse se ma cer a f respectate ş detfcate: terdepedeţele ître produse, dfcultăţle de producere ş vâzare ş cuatfcarea lor sub forma ue depedeţe leare. Studul acestu model a degajat judecăţ o care s-au cocretzat î calculul ş terpretarea formaţlor date de dcator: () pragul de retabltate, (2) factorul de acoperre, (3) rata marje de sguraţă ş (4) marja de sguraţă.. Pragul de retabltate (Pr), folost petru prma dată pe la sfârştul prmulu războ modal, este cuoscut î lteratura de specaltate ş ca puct de echlbru, puct mort sau cfră de afacer crtcă. El arată volumul sau valoarea producţe realzate ş vâdute de la care putem vorb de retabltate, totaltatea cheltuellor fd acopertă de veturle obţute d vâzăr. Î puctul mort, rezultatul îtreprder este zero; va f proft petru o cfră de afacer ma mare decât valoarea cfre de afacer crtce ş perdere petru ua feroară acestea. Pe parcursul utlzăr, pragul de retabltate a devet procedură complemetară metode costurlor varable, oretată ma mult către prevzoare ş adoptare de decz. De către mulţ autor, pragul de retabltate este tratat î cotextul modelulu CVP, fără a-l îcadra î metoda costurlor varable. Această secţue examează tre metode de determare a pragulu de retabltate/puctulu crtc: metoda grafcă, metoda ecuaţe ş metoda marje de cotrbuţe. Metoda ecuaţe furzează abordarea cea ma geerală ş uşor de reţut petru modelul CVP. Exprmăm rezultatul sub forma ue ecuaţ: (Pv x Q) (C x Q) R Vetur Cost varabl Costur fxe Rezultat Î puctul crtc, rezultatul este, pr defţe, zero. Egalâd cu zero rezultatul d ecuaţa precedetă vom obţe: (Pv x Q) (C x Q) 0 Q(Pv-C ), ude: Q / Pv-C Metoda marje de cotrbuţe. Această abordare costtue o mapulare pur algebrcă a metode ecuaţe, metoda marje de cotrbuţe fd u dervat al metode ecuaţe. Marja de cotrbuţe / cotrbuţa de acoperre () repreztă dfereţa dtre vetur ş costurle varable ce se modfcă î fucţe de umărul de utăţ produse ş vâdute. Metoda se bazează pe: (Pv x Q) (C x Q) R (Pv C )Q + R x Q + R + R Q Relaţa de calcul a pragulu de retabltate, câd pr defţe R 0, deve: î cazul î care îtreprderea fabrcă ş vde u produs/lucrare/ servcu Pr () î poteza î care îtreprderea fabrcă ş vde două sau ma multe produse/lucrăr/servc Pr (2), ude : cotrbuţa de acoperre mede ( Q Q ) Q (3), ude:
4 Î codţle uu mx de produse este relevată structura pragulu de retabltate. Petru a obţe structura puctulu de echlbru apelăm la poderea (greutatea specfcă) volumulu fecăru purtător de costur (g ) î totalul producţe. Păstrâd otaţle ateroare, relaţa de calcul este: Q Pr g Pr (4), ude g Q Maager socetăţ ALFA sut teresaţ de formaţle pe care le oferă pragul de retabltate î două postaze: a) fabrcarea ş desfacerea produsulu B. Î codţle producer ş vâzăr produsulu B, îtreprderea îregstrează î peroadă cheltuel fxe î sumă de um, celelalte date petru acest produs rămâ eschmbate (vez tabel ); b) fabrcarea ş vâzarea produselor A, B ş C (vez tabel ). Se cere determarea pragulu de retabltate î cele două postaze ş aalza formaţlor obţute. (5) Cfra de afacer crtcă. Pragul de retabltate exprmat î utăţ moetare se ma umeşte cfră de afacer crtcă ( ) sau valoarea vâzărlor î pragul de retabltate. Modelul de calcul este: (6), ude RC 00 (7) sau Rc (8), ude: Rc Pv RRC rata cotrbuţe globale; RRc rata cotrbuţe utare. Se cere să se determe ş să se aalzeze cfra de afacer crtcă pe baza formaţlor prezetate de Socetatea ALFA (vez tabel 2). Proftul prevzoat. Câte utăţ trebue vâdute petru a atge u proft? Pragul de retabltate poate f utlzat ş petru a determa volumul fzc al actvtăţ astfel îcât să se obţă u aumt proft (P). Metoda ecuaţe furzează o modaltate drectă de a răspude la această îtrebare. Relaţle de calcul sut: + P î utăţ fzce: PrP (9) ude: PrP pragul de retabltate petru atgerea proftulu P + P î utăţ moetare: P (0), ude: RC P cfra de afacer ecesară petru a obţe proftul P Rata proftulu prevzoată. re este cfra de afacer ecesară petru a atge o rată a proftulu? Cu ajutorul pragulu de retabltate se poate calcula cfra de afacer ecesară petru a atge o aumtă rată a proftulu (proft/vâzăr). Astfel, dacă u maager îş propue să atgă ş să meţă îtreprderea la o aumtă rată a proftulu, el poate afla cu ajutorul pragulu de retabltate ce volum de actvtate î asgură această ţtă. Relaţa de calcul este: Rp RC R P () ude: Rp cfra de afacer ecesară petru atgerea ue aumte rate de proft; RP rata proftulu. Î peroada următoare, socetatea ALFA prevzoează u proft de um, ş o rată a proftulu de 0% î codţle meţer aceleaş structur de fabrcaţe ş vâzare, fără modfcăr ale capactăţ de producţe, fapt ce u atreează schmbarea valor cheltuellor fxe. Se cere să se determe: a) pragul de retabltate ş cfra de afacer corespuzătoare prevzu de um proft;
5 b) cfra de afacer aferetă prevzu de 0% rată a proftulu. Peroada crtcă. re este tmpul î care se atge pragul de retabltate? Cheltuelle fxe agajate vor trebu suportate d prmele zle ale fucţoăr îtreprder. Cu tmpul, valoarea cumulată a vâzărlor creşte, ar cotrbuţa de acoperre este sufcetă petru a suporta î totaltate cheltuelle fxe. Î acest momet rezultatul este zero, acesta fd puctul de echlbru î tmp. Cotrbuţa de acoperre pe care îtreprderea o va realza d acest momet este î totaltate proft. Se determă pragul de retabltate î fucţe de tmp deumt ş peroadă crtcă, pord de la valoarea vâzărlor pe luă sau pe z, î fucţe de mărmea de referţă adecvată exprmăr producţe ş desfacer, ş cfra de afacer crtcă. Notâd cu T crt, peroada crtcă, ş cu T peroada de tmp relevată, atuc: T crt (2) T Se cere să se stablească peroada crtcă la socetatea ALFA pe baza elemetelor prezetate ma sus. 2. Factorul de acoperre (Fa), dcator cu valeţe deczoale, arată câte procete d vâzăr sut ecesare petru acoperrea cheltuellor fxe ş obţerea uu proft. Acest dcator se calculează ca raport ître cotrbuţa de acoperre globală ş cfra de afacer. Factorul de acoperre este, de fapt, rata cotrbuţe de acoperre ş oferă formaţ refertoare la retabltatea fecăru purtător de costur obţut ş valorfcat, dar ş la retabltatea îtreg actvtăţ. Acesta este ş motvul petru care dcatorul este folost la optmzarea programulu de fabrcare ş vâzare a producţe. Cu ajutorul formaţlor pe care le oferă, se poate modfca structura actvtăţ î favoarea purtătorulu de costur cel ma retabl, adcă cel cu factorul de acoperre cel ma mare. Modelele de calcul ale factorulu de acoperre sut: pe purtător de costur Fa 00 (3) global Fa 00 (4) sau: Fa x 00 (5) Preţul de vâzare. O altă latură deczoală a factorulu de acoperre este aceea că pord de la o valoare cuoscută, putem determa preţul de vâzare pe purtător de costur. Î deducerea formule de stablre a preţulu porm de la prcpul coform cărua, î coceptul metode costurlor varable, preţul este suma dtre costul varabl utar ş cotrbuţa de acoperre utară. Utlzâd aceleaş smbolur, rezultă: Pv C + De asemeea, factorul de acoperre pe purtătorul de costur este raportul dtre cotrbuţa de acoperre utară ş preţul de vâzare. Extrăgâd d formula factorulu de acoperre, cotrbuţa de acoperre utară, obţem: Fa Pv Îlocud cu această ouă relaţe cotrbuţa de acoperre utară d formula preţulu de vâzare, rezultă: Pv C + ( Fa x Pv) Aplcâd, î această ecuaţe regulle specfce ecuaţlor de gradul I cu o ecuoscută, deducem relaţa preţulu de vâzare î fucţe de factorul de acoperre: Pv Fa Pv C ( ) Pv Fa C C Pv Fa Cfra de afacer crtcă se poate calcula, î codţle cuoaşter factorulu de acoperre, astfel: (6) Fa
6 Reved la exemplul socetăţ ALFA se cere să se calculeze ş terpreteze: a) factorul de acoperre utar, b) factorul de acoperre global ş dcele de prelevare Rezolvare 3. Rata marje de sguraţă (RMs) exprmă î cfre relatve, cu cât pot să scadă vâzărle astfel îcât îtreprderea să u tre î zoa perderlor, să ajugă î pragul de retabltate. Î lteratura de specaltate, acest dcator este cuoscut ş sub deumrea de coefcetul de sguraţă. Se cuosc ma multe modaltăţ de calcul, fecare dtre ele oferd o valeţe formaţlor furzate. Modelele petru calculul rate marje de sguraţă, î codţle meţer otaţlor utlzate pâă acum, sut: RMs 00 (7) sau P RMs 00 (8) Această relaţe repreztă poderea rezultatulu (proft) î cotrbuţa de acoperre globală. Cu cât ea este ma mare cu atât îtreprderea este ma departe de zoa perderlor; sau RMs 00% gpr, (9) ude: g Pr gradul de ocupare a capactăţ de producţe î pragul de retabltate. Acest ultm model oferă formaţ utle petru proectarea ş utlzarea capactăţ de producţe. Astfel, orce reducere a gradulu de utlzare a capactăţ sub cel aferet actvtăţ î pragul de retabltate, duce îtreprderea î zoa perderlor. pactatea de producţe repreztă ceea ce poate să producă o îtreprdere îtr-o peroadă de tmp. Exstă tre tpur de capactate de producţe: capactate teoretcă (deală), este cea către care tde orce medu productv săătos, ea fd volumul maxm de produse fte îtr-o peroadă de tmp dată; capactatea ormală este cea care repreztă mărmea coformă cu realtatea î care exstă ş fucţoează orce îtreprdere. Altfel spus, capactatea ormală este ceea ce trebue să producă o ettate, î fucţe de posbltatea de absorbţe a peţe ş de cojuctură ş u ceea ce aceasta poate să producă; capactatea practcă este capactatea teoretcă ma puţ îtreruperle ormale ş poteţale. Atât capactatea deală cât ş cea practcă clud o capactate suplmetară formată d mjloace de mucă ţute î rezervă, spre a f utlzate î cazur de reparaţ. Î cazul socetăţ ALFA se cere să se aplce relaţle de calcul petru determarea rate marje de sguraţă ş terpretarea rezultatelor pr prsma partculartăţlor fecărea. 4. Marja de sguraţă ( Ms ) sau terval de sguraţă, cum este cuoscut î lteratura de specaltate, exprmă î utăţ moetare cu cât poate să scadă actvtatea, astfel îcât îtreprderea să u tre î zoa perderlor. Relaţa de calcul este: Ms (20) Pe baza formaţlor de la socetatea ALFA se cere să se calculeze ş terpreteze marja de sguraţă.
Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr
Microsoft Word - Anexa 5A Precizarea ipotezelor care au stat la baza proiectiilor finaciare
Anexa 5A PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR FINANCIARE 1-8 AtenŃe: 1. Prognozele vor f întocmte pornnd de la stuańle
Microsoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]
![Microsoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]](/thumbs/101/152091081.jpg "Microsoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]")
Unverstatea Tehncă Gheorghe sach dn Iaş Facultatea de Ingnere hmcă ş Protecţa Medulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/3 n unverstar 205-206 Departamentul Ingnera ş Managementul Medulu În unele cazur,
Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Prn urmare, entropa calculată în baza a va f egală cu log a (2) înmulţt cu entropa calculată cu logartm în baza 2. 3. Contnutate Entropa este o funcţe contnuă. Une modfcar nfntezmale a probabltăţlor corespunde
I. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentrupersoanele fizice autorizate, intreprinderi
I. Proect fnancare s ndcator fnancar (Anexele B pentru persoanele jurdce s Anexele C pentrupersoanele fzce autorzate, ntreprnder ndvduale s ntreprnder famlale) pentru demonstrarea crterulu de elgbltate
Matematici aplicate științelor biologie Lab10 MV
LP10 - TATITICA INFERENŢIALĂ. Itervale de îcredere. Cosiderații teoretice Majoritatea studiilor statistice u se realizează pe îtreaga populaţie statistică di uul sau mai multe icoveiete: - talia populaţie
Microsoft Word - fmnl06.doc
Metode Numerce Lucrre de lbortor r. 6 I. Scopul lucrăr Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. II. Coţutul lucrăr. Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. Geerltăţ. 2. Metod Jcob. 3. Metod Guss-Sedel.
Microsoft Word - N_ND.02_Capitol.doc
Captolul Cuvnte-chee Sstem de puncte materale, Legătur blaterale, Legătur unlaterale, Legătur geometrce, Legătur cnematce, Legătur olonome (ntegrable), Legătur neolonome (nentegrable), Legătur stațonare
Microsoft Word - revista
Revsta Vrtuală Ifo MateTehc Revsta vrtuală de cultură tehcă, matematcă ş formatcă petru elev, studeţ, maştr ş profesor d îvăţămâtul preuverstar ş uverstar Aul III Nr. 7-8-9/203 www.fomate.ro ISSN 2069-7988
1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob
1. Se masoara forta de presiue X (Kg/cm 3 ), la care u aumit material cedeaza. Se presupue ca X urmeaza o lege ormala. Petru 10 masuratori se obti urmatoarele valori: Cerite: 19.6 19.9 20.4 19.8 20.5 21.0
CURS 8
Trasformatorul perfect MATRCE POTV REAE M = = = s Φ Φ ( ( ) = ) = = l, = l (pe acelaşi miez), factor de cuplaj Petru cuplajul perfect ( = ) = l = = Traformatorul cu u cuplaj perfect: = sl Trasformatorul
Examenul de licenţă
Exameul de lceţă Domeul de lceţă ZCĂ promoţa 8 Valabl petru sesule de lceţă ule 8 ş septembre 8 (durata studlor 3 a Exameul de lceţă costă î (două probe: - proba scrsă de cuoştţe geerale de fzcă - prezetarea
Limite de funcţii reale
( =, a b ) + a + b o 3 L + M L + M = + = + a + b b a + a + b + A A L + M = = + + ( + + )( + ) + + o 4 + 3 3 = + + 8 8 + 4 +. Limita uei fucţii îtr-u puct Vom prezeta coceptul de "limită a uei fucţii îtr-u
Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia
Pagia 1 di 5 Problema I: Patru pitici Parţial Puctaj. Răsturarea uui co 5 pucte 1. oform primului dese semificația lucrului miim W este dată de relația W mg y ude y L h L Lsi L(1 si. u ajutorul relației
Inteligență artificială Laboratorul 5 Normalizarea datelor. Mașini cu vectori suport (SVM) 1. Normalizarea datelor Metode obișnuite de preprocesare a
Normalzarea datelor. Mașn cu vector suport (SVM) 1. Normalzarea datelor Metode obșnute de preprocesare a datelor. În partea stângă sunt reprezentate datele D orgnale. În mjloc acestea sunt centrate în
Preţ bază
OPERATORUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA INDICATORI SPECIFICI PUBLICAŢI DE OPCOM SA PREŢURI ŞI INDICI DE PREŢ/VOLUM Piaţa petru Ziua Următoare (PZU) Preţuri orare [lei/mwh]
Calcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 7 2019 Aca Igat Memorarea matricelor rare - se memorează doar valorile eule şi suficiete iformaţii despre idici astfel ca să se poată recostitui complet matricea Pp. că matricea A
STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe
STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC U articol stiitific icepe cu titlul articolului, dupa care se scriu umele autorilor, i ordiea cotributiei. Petru fiecare autor trebuie metioata afilierea, adica istitutia
CAPITOLUL 1
3. CARACTERISTICI STATISTICE ALE UNEI SERII DE DATE 3.. INTRODUCERE Statistica matematică, mai precis metodele furizate de aceasta s-au implemetat puteric î metodologia de lucru a diferite domeii. Apelul
Microsoft Word - acasa_Reteua de difractie.doc
UIVERSITATEA "POLITEHICA" DI BUCUREŞTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ B - 0 B DIFRACŢIA LUMIII DETERMIAREA LUGIMII DE UDĂ A RADIAŢIEI LUMIOASE UTILIZÂD REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005 DIFRACŢIA
Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,
Depedeţă ucţioală Cursul 9 Fie ucţiile : A R R, i, A ulție evidă i Deiiţia Spue că ucţia g: A R depide de ucţiile, eistă o ucţie h de variabile astel îcât pe ulţiea A dacă g h,,,, A Dacă u eistă o ucție
EXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA 1 (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA 1
EXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA MECANICA NEWTONIANA Lector Dr. Barvch Paul SUBIECTUL Prcple mecac ewtoee Mecaca
ANA - manual
ADRIAN CHISĂLIŢĂ ANA Bbloteca de Aalză umercă surse Fortra 90 Maual de utlzare Uverstatea Tehcă d Cluj-Napoca Cluj-Napoca, 007 Notă copyrght Versue ANA (o-le): Noembre 007 Edţe Maual de utlzare (o-le):
Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc
CURS II Mar. 016 Prof. I. Lupea, Programare II, UTCluj 1. Operatorul SELECT -> aduare selectivă, umai elemete pozitive ditr-u şir. Tipuri de date şi culori asociate î diagramă.. For loop î For loop (imbricat).1.
Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,
Microsoft Word - subiecte
Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL
Slide 1
ELECTROTEHNICĂ ET A I - IA CUR 6 Cof.dr.ig.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . Legea iducției electromagetice 2. Eergii și forțe î câmp magetic . Legea iducției electromagetice
CELULA DE ELECTROLIZĂ: este formată prin asocierea a doi electrozi, iar trecerea curentului electric se datorează aplicării unei tensiuni electrice ex
II.. CELULA ELECTOCHIMICĂ: reprezntă sstemul format prn cuplarea a electroz, contactul între e realzâdu-se prn ntermedul conductorlor de ordnul II (soluţlor). În funcţe de cauza care determnă trecerea
NU ESTE TERMINATĂ
POBLEME SEMINA TEHNICI DE OPTIMIZAE ÎN ENEGETICĂ POBLEMA Să se determne încărcarea optmă a două grupur ale une centrale termoelectrce cu puterle nomnale de ş MW. Cele două grupur utlzează cărunele comustl
ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care
Semiar 4 Serii Fourier și recapitulare Serii Fourier Petru dezvoltarea î serie Fourier (care se poate aplica atuci cîd seriile Taylor sît imposibile, trebuie satisfăcute codițiile Dirichlet: (D Fucția
MUNICIPIUL BUCURESTI BUGETUL PE ANUL 2017 LISTA obiectivelor de in vest it i i cu finantare integrala sau partiala de la buget I. Credite de angajamen
MUNCPUL BUCUREST BUGETUL PE ANUL LSTA obectvelor de vest t cu fatare tegrala sau partala de la buget. Credte de agajamet. Credte bugetare Sucaptolul:.." servc domele cultur, recreer NSTTUTA: ADMNSTRATE
3.5. Circuite de ordin mai mare decat doi Scrierea ecuatiilor metodei tabloului Un circuit dinamic de ordin n >2 are n >2 elemente dinamice (co
.5. rcte de ord ma mare decat do.5.. Screrea ecatlor metode tablol U crct damc de ord > are > elemete damce (codesatoare s/sa bobe). rctele care cot doa bobe lare sa elare cplate tre ele st eempl de astfel
Microsoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007
CLASA a - V a 1 007 1. a) ArătaŃi că umărul A= 1+ + + +... + este divizibil cu 15. b) La u cocurs de matematică au participat elevi di clasele a V-a A, a V-a B şi a V-a C. 7 de elevi u sut di clasa a V-a
Ce este decibelul si Caracteristica BODE
. Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Ofcul de Stat pentru Invenț ș Mărc (OSIM) sunt prelucrate în conformtate cu dspozțle Regulamentulu
po angielsku
INTRNATIONAL CONFRNC NRGY OF MOLDOVA - 005 Sptmbr 1-, 005 - Chsau, Rp.Moldova STUDIU XRGOCONOMIC D RNBILIT A FUNCŢIONĂRII UNI CNTRAL TRMOLCTRIC Srgh alaş, Natala Bglţ Uvrstata Thcă a Moldov, Catadra d
Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 03/04 Curs marti, 7-0, P4 C 3C 4*/3 9.33 9 0 C Capitolul B E t H D B J D t 0 t J Ecuatii costitutive D B J E H E I vid 0 4 0 7 H m 0 8,8540 F m c0,99790 0 0 0 8 m s X Simplificarea ecuatiilor lui
Microsoft Word - 3 Transformata z.doc
Capitolul 3 - Trasformata 05 06 CAPITOLUL 3 TRANSFORMATA BIDIMENSIONALĂ Defiim trasformata bidimesioală astfel: obţiem trasformata Fourier. (, e ω (3. şi (3. e ω Suprafaţa î plaul, defiită de şi va fi
Microsoft Word - L07_TEFO_FILTRUL_KALMAN.doc
Laborator TEFO Lucrarea nr. 7 FILTRUL KALMAN este un nstrument matematc puternc care joacă un rol mportant în grafca pe computer când vrem să reprezentăm lumea reală în sstemele de calcul. De asemenea,
Microsoft PowerPoint - p1_PowerVLSI.ppt
Proectarea structurlor pentru aplcat de putere. Modelarea conertoarelor c.c. c.c.. tructura s functle crcutelor ntegrate pentru controlul conertoarelor c.c. c.c. 3. tructur s funct pentru managementul
Microsoft Word - DIN-Cap.5.3.doc
5.6. Analza namc a unu sstem e reglare automat a vteze unghulare la axul motorulu hraulc 5.6.. Formularea probleme. Acest moel e sstem hraulc e reglare este frecvent utlzat atunc cân organulu e lucru (execue)
Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e
Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte u program petru sumarea primilor 00 de termei ai seriilor următoare şi verificaţi umeric egalităţile date: () (2) (3) 2 + 3 4 + 5 + = l 2; 6 2 + 2
Microsoft PowerPoint - 5_.ppt
Unverstatea Tehncă Gheorghe Asach dn Iaş Facultatea de Ingnere Chmcă ş Protecţa edulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/5 An unverstar 202-203 Ttular dscplnă: Prof.dr.ng. ara Gavrlescu Aplcaţ: Dr. Petronela
SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv
SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA 8.07.0 Toate subiectele (I, II, III) sut obligatorii. Se acordă 0 pucte di oficiu. Tipul efectiv de lucru este de ore. La toate subiectele se cer rezolvări
Cod F-81 Ediţia / Revizia O ROMANIA JUDEŢUL BRAiLA CONSILIUL JUDEŢEAN H O T A RAREA N r.j $.Q din 2o j2- privind: rectificarea bugetului propriu al ju
F-8 Edţa / Revza O ROMANA JUDEŢUL BRALA CONSLUL JUDEŢEAN H O T A RAREA N r.j $.Q dn 2o j2- prvnd: rectfcarea bugetulu propru al judeţulu Brala pe anul Conslul Judeţean Brala, întrunt n şednţa ordnara la
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE Foldere / Metode Ssteme de ordnul întâ Metodele de ma jos rezolvă problema cu valor nțale: x f( t, x) x( t x ) Adams45 Metoda Adams-Moulton Predctor-Corector
Microsoft Word - declatie avere 2013.doc
ANEXA 1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata SABĂU D. MIHAELA având funcţa de GREFIER la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul Mercurea Cuc,judeţul Harghta, cunoscând prevederle art. 292 dn Codul
Microsoft Word - declaraţii de avere 2015.doc
ANEXA1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata,GHENCI A. ELENA ALINA, având funcţa de GREFIER ŞEF la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul:, cunoscând prevederle art.292 dn Codul penal prvnd falsul în declaraţ,
Microsoft Word _ISABEL_GA
Optmzarea unu sstem BCI folosnd tehnca GA Dan Marus Dobrea, Monca-Clauda Dobrea Abstract Această lucrare, ce contnuă o cercetare anteroară, are ca prm obectv îmbunătăţrea unu sstem de tp nterfaţă creer-calculator
Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat
Cocursul Iterjudeţea de Matematică Cristia S. Calude Galaţi, 6 oiembrie 005 Ispectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiiţe Matematice di Româia, Filiala Galaţi şi catedra de matematică a
ALGORITHMICS
Curs 11: Metode de tp ansamblu meta-modele) ata mnng - Curs 11 1 Structura Motvaţe Ideea modelelor de tp ansamblu Colecţ de modele bucket of models) Colecţ de arbor aleator random forests) Strateg de agregare
Calcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 8 2019 Aca Igat Valori şi vectori proprii (eigevalues, eigevectors) Defiiţie Fie A. Numărul complex se umeşte valoare proprie a matricei A dacă există u vector u, u0 astfel ca: Au=u
DECLARAŢIE DE AVERE S pitalul Judeţean de IJrgentâ (Vlavt o rnaţi" 8otosani I N.m A R E ~ ie S ip E HR.tfQ/.CkJ...Zl &K2 una..clan Subsemnatul/Subsemn
DECLARAŢIE DE AVERE S ptalul Judeţean de IJrgentâ (Vlavt o rnaţ" 8otosan I N.m A R E ~ E S p E HR.tfQ/.CkJ...Zl &K2 una..clan Subsemnatul/Subsemnata, de Medc şef IllTIS VANDA la A.T.l., domclul Botoşan,
DECLARATIE DE AVERE Subsemnatul Vasile Nicusor Adrian, avand functia de sef serviciu, la INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA PRAHOVA, declar pe propria
DECLARATIE DE AVERE Subsemnatul Vasle Ncusor Adran, avand functa de sef servcu, la INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA PRAHOVA, declar pe propra raspundere, ca, mpreuna cu famla detn urmatoarele actve s
i Fisa de date Tip anunţ: Anunţ de participare simplificat Tip legislaţie: Legea nr. 98/ Nu a existat o consultare de piaţa prealabila SECŢI
Fsa de date Tp anunţ: Anunţ de partcpare smplfcat Tp legslaţe: Legea nr. 98/23.05.2016 a exstat o consultare de paţa prealabla SECŢIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA 1.1)DENUMIRE ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT
Microsoft Word - Documentatie_Finala_versiunea_IT
I. Raportare fiaciara Nr proiect I. DATE GENERALE. Nume : I.. Date persoale ale directorului de proiect.2 Preume :.3 Telefo :.4 E-Mail : I..2 Istitutia coordoatoare a proiectului 2. Deumire istitutie,
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval
BAEM DE COECTAE Clasa a -a Pagia di 9 Subiect - MECANICĂ CLASICĂ Parţial Puctaj Bare subiect ucte Problea. Mişcări ucte a.) Mișcarea puctului aterial este uifor ariată a / cost. Eidet rectiliie u poate
Evaluarea şi sumarizarea automată a conversaţiilor chat
Evaluarea ş sumarzarea automată a conversaţlor chat Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus To cte ths verson: Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus. Evaluarea ş sumarzarea automată a
DECLARAŢIE DE AVERE A e i f ia de jf r â r â m m Subsemnata GALAN C ELENA având funcţia de Director general la... Agenţia Naţionala de Integritate, Bu
DECLARAŢIE DE AVERE A e f a de jf r â r â m m Subsemnata GALAN C ELENA având funcţa de Drector general la... Agenţa Naţonala de Integrtate, Bucureşt, SECTOR CNP, domclul cunoscând prevederle art. 292 dn
fu vu ^ p DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMiŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ i a d e g r e f i
fu vu ^ p 2-0 5-205 DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ a d e g r e f e r l a P a r c h e t u l d e p e l â n g ă I r b u n a l
Slide 1
ELECROEHNCĂ E An - SA CURS 7 Conf.dr.ng.ec. Clauda PĂCURAR e-mal: Clauda.Pacurar@ethm.utcluj.ro 1. Mărm perodce ș mărm snusodale. Reprezentăr smbolce ale mărmlor snusodale 3. Operaț cu mărm snusodale
DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Mioara Daniela având funcţia de Referent Agenţia Naţionala de Integritate, Bucureşti, SECTOR 1 la... CNP, domi
DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata Ganea C. Moara Danela având funcţa de Referent Agenţa Naţonala de Integrtate, Bucureşt, SECTOR 1 la... CNP, domclul... cunoscând prevederle art. 292 dn Codul penal prvnd
BRD Media G ROMGAZ Societatea Naţională de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - România 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Legii nr. 24/2017 pri
BRD Meda G ROMGAZ Socetatea Naţonală de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - Româna 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Leg nr. 24/2017 prvnd emtenţ de nstrumente fnancare operaţun de paţă Regulamentulu
INFLPR
IFLPR Secta Laser RAPORT DE CERCETARE r. 3 / 16.03.011 Proect ISOTEST - POSCCE.1. In cadrul cele de a trea peroade de raportare (16.1.010 16.03.011) sunt prevazute urmatoarele actvtat de dezvoltare expermentala
Microsoft Word - anmatcap1_3.doc
. IRURI DE NUMERE Fie E omulimedeelemete,i o submulimedeidici,i. Defii ie:numim ir de umere reale o familie de umere reale cu idici umere aturale, pe care îl vom ota cu ( a ) ; a se ume te termeul geeral
HNT_vol_Vorbire_v_7_hhh.PDF
Utilizarea tehicilor uatate (fuzzy) si de diamica eliiara petru siteza adaptiva a vorbirii Horia-Nicolai L. Teodorescu cademia Româa, Sectia Stiita si Tehologia Iformatiei, Calea Victoriei 25, Bucuresti
Nr. 1 Septembrie/Octombrie pagini De la Ferme Adunate Proiecte: Programul Contract Grower Cum poţi deveni investitor cu
www.smithfieldferme.ro Nr. 1 Septembrie/Octombrie 2009 6 pagii De la Ferme Aduate Proiecte: Programul Cotract Grower Cum poţi devei ivestitor cu ajutorul Smithfield Ferme şi al Uiuii Europee Judeţele di
Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.
Soluţiile problemelor propuse î r. / 006 Clasele primare P.04. Suma ditre predecesorul uui umăr şi succesorul umărului următor lui este 9. Careesteacestumăr? (Clasa I ) Iria Luca, elevă, Iaşi Soluţie.
LUCRAREA 1
LUCRAREA 4 Trtr umrcă smllor Al ş st sstmlor dscrt utlâd trsformt Trsformt Lplc TL st oprtorul d trcr rprtăr sstmlor cotu d domul tmp î domul frcvţlor compl. TL uu sml cul t s dfşt pr: ud st s L t t dt
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ 1.0.01 CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I 5 5 a) Calculaţi: 1 :1 17 4 14 4 8 :17 5 :100 5:. b) Arătaţi că umărul x 74a 4a7 a74 este
_ ;jc'.,,. _.' ERE I ')t nnau.l 05 1 _._L'111V~4Ii lv~~~, avand Iunct ia de 1 I //-c e A/T_ CO H C//..J / T7f-12.._ 1- _:f.7?c ~ _ -F-"'--=--='--'-'--
_ ;jc'.. _.' ERE ')t nnau.l 05 1 _._L'111V~4 lv~~~ avand unct a de 1 -c e AT_ CO H C..J T7f-12.._ 1- _:f.7?c ~ _ -F-"'--=--='--'-'--~'-=-'---- o V
Transformata Laplace
NTRODCERE Crcue de curen connuu Teoremele lu Krchhoff K u K Relațle înre enun ș curenț u e u R Probleme: -analza crcuelor - e dau relale nre enun curen conexunle e cer u 2 -neza crcuelor - e dau anum u
Microsoft Word - pag_006.doc
ARTICOLE METODICO-ŞTIINŢIFICE O APLICAŢIE A CERCULUI LUI EULER Prof Ileaa Stoica, Liceul Adrei Mureşau Braşov La cocursul iterjudeţea Laureţiu Duica de la Braşov, ediţia 3 a fost propusă la clasa a VII-a
Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu
Algebr: 1. Numere turle. Opertii cu umere turle. Ordie opertiilor. Puteri si reguli de clcul cu puteri. Comprre puterilor. Multime umerelor turle este * N 0,1,2,3,...,,... si N N {0} 1,2,3,...,,.... Pe
DECLARA ŢIE DE AVERE Su bselnatuiis ubsemnata, I Sief Serviciu Strategie si Fonduri de Europene pana la CNP, domiciliul la Dobromir V. Nico
DECLARA ŢE DE AVERE Su bselnatus ubsemnata Sef Servcu Stratege s Fondur de Europene pana la 14.04. CNP domclul la Dobromr V. Ncolae având funcţa CONPET SA Ploset Ploest jud. Prahova cunoscâhd prevederle
PUNCTUL NR. 17 ()( 4 4.d CONSlLlUL GENERAL AL MUNlClPlULUl BUCURESTI HOTAMRE privind aprobarea Regulamentului de Organizare gi Functionare al Teatrulu
PUNCTUL NR. 17 ()( 4 4.d CONSlLlUL GENERAL AL MUNlClPlULUl BUCUREST HOTAMRE prvnd aprobarea Regulamentulu de Organzare g Functonare al Teatrulu de Comede, corespunzator organgrame aprobate prn Hotararea
COMUNA MIRCEA VODA MIRCEA VODA CONSTANTA SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL CAP. 51 ADMINISTR
PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL...217... CAP. 51 ADMINISTRATIE PUBLICA t Cc')/ rt. DENUMIRE INDICATORI TOTAL Cheltuieli cu salariile i bai Salarii de baza Salarii
ASUPRA MARUNTIRII ROCILOR UTILIZATE IN INDUSTRIA CIMENTULUI (PROBLEMA GRADULUI DE UNIFORMITATE AL AMESTECURILOR GRANULARE FINE) Şuhan N. Vasile, drd.i
ASUPRA MARUNTIRII ROCILOR UTILIZATE IN INDUSTRIA CIMENTULUI (PROBLEMA GRADULUI DE UNIFORMITATE AL AMESTECURILOR GRANULARE FINE) Şuh N. Vsle, drd.g. Fcultte de Utlj Tehologc Uverstte Tehc de Costruct Bucurest.
1
APROXIMAREA PROFILULUI TRANSVERSAL AL DRUMURILOR PRIN FUNCŢII MATEMATICE ÎN VEDEREA EVALUARII PARAMETRILOR DE CALITATE AI SUPRAFEŢEI CAROSABILE Prof dr ig Bruj Adri Şef lucr dr ig Dim Mri Asist ig Cătăli
Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Electronică, TelecomunicaŃii şi Tehnologia InformaŃiei Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiz
Uiversitatea Politehica di ucureşti Facultatea de Electroică, TelecomuicaŃii şi Tehologia IformaŃiei Tehici Avasate de Prelucrarea şi Aaliza Imagiilor urs 7 Morfologie matematică Pla urs 7 Morfologie matematică
FIŞA NR
Prof CORNELI MESTECN Prof RRODIC TRIŞCĂ CLUJ-NPOC 009 CUPRINS FIŞ NR NUMERE RELE Pg 6 FIŞ NR ECUŢII Pg 8 FIŞ NR FUNCŢII TEORIE Pg 0 4 FIŞ NR 4 FUNCŢII EXERCIŢII Pg FIŞ NR ECUŢII IRŢIONLE, ECUŢII EXPONENŢILE
Anexa nr.3 la HCJ nr.60 din xls
CONSLUL JUDETEAN OLT VENTURLE S CHELTUELLE EVDENTATE ÎN AFARA BUGETULU LOCAL PE ANUL Anexa nr. 3 la HCJ nr.60/26.05. V VENTUR - TOTAL (rd.2) 1 000131 6,300,000 2,300,000 4,000,000. VENTUR CURENTE (rd.3)
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI
UNVERSTATEA "POLTEHNA" DN BUUREŞT ATEDRA DE FZĂ LABORATORUL DE MEANĂ BN 1b MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 7 8 MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 1. Scopul lucrăr -
Cilindri.indd
Variate Model erie tadard Cilidri compac i eriile ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø5, ø, ø0 ø, ø0 atorită gabaritului redus, cilidrii compac i ajută la realizarea de echipamete mai ușoare și mai compacte
Prelucrarea numerica a semnalelor. Capitolul 10 Silviu Ciochina 10. ALGORITMI RAPIZI PENTRU EFECTUAREA CONVOLUŢIEI ŞI A TRANSFORMATEI FOURIER DISCRETE
. ALGORITI RAPIZI PETRU EFECTUAREA COVOLUŢIEI ŞI A TRASFORATEI FOURIER DISCRETE Oeraţle de ovoluţe ş trasforata Fourer dsretă (TFD) ouă u lo ortat î relurarea ueră a sealelor. D ăate ele lă u volu relatv
E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO
Matmatică M_mat-ifo Filira tortică, profilul ral, spcializara matmatică-iformatică Filira vocaţioală, profilul militar, spcializara matmatică-iformatică Toat subictl sut obligatorii. S acordă 0 puct di
Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2
Probleme rezolvate ) Să se calculeze itele următoarelor şiruri: a) x = ( + )( + )...( + ), 3 ( ) b) 3 5... ( x = e + e + + ) e Soluţie ( + )( + )...( + ) a) x = =... + + +. k l x = l +. Folosid coseciţa
Nr 33, Q Cuprinsul editiei: I. Rolul zambetului de volatilitate al aurului in determinarea pozitiei pietei II. Evolutii ale pretului aurului in
Nr 33, Q1 2016 Cuprnsul edte: I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea pozte pete II. Evolut ale pretulu aurulu n Q1 2016 Gold shnes agan I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea
Anexa_2_STUDIU_de_FEZABILITATE_ANEXA_B
exa B1 Nr. Crt. 1 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie-varianta cu proiect ul 1 ul 2 Categoria Pret in /UM UM TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I TRIM II
* Categoriile indicate sunt: (1) apartament; (2) casa de locuit; (3) casa de vacanta; (4) spatii comerciale/de prnductie. *2) La "Titular" se mentione
* Categorle ndcate sunt: (1) apartament; (2) casa de locut; (3) casa de vacanta; (4) spat comercale/de prnducte. *2) La "Ttular" se mentoneaza, n cazul bunurlor propr, numele propretarulu (ttularul, sotul/sota,
Programa olimpiadei de matematică
Programa olimpiadei de matematică petru clasele V VIII Petru fiecare clasă, î programa de olimpiadă sut icluse î mod implicit coţiuturile programelor de olimpiadă di clasele aterioare. Petru fiecare clasă,î
Microsoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
HOTĂRÂRE Nr. 524/2019 din 24 iulie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor fin
HOTĂRÂRE Nr. 524/2019 din 24 iulie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor financiare nete şi a celor care se scad din baza impozabilă,
Microsoft Word - MD.05.
pitolul uvite-cheie serii de puteri, puct regult, puct sigulr, ecuţie idicilă osideră o ecuţie difereţilă de ordi k ( k ) L(,,,,..., ) () Se pote căut soluţi sub for uei serii de puteri î jurul puctului
Microsoft Word - analiza economico financiara .doc
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG MUSCEL PROGRAMUL DE STUDII: FINANŢE ŞI BĂNCI ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ 1. Raportul dintre productia marfa fabricata si valoarea
MATEMATICĂ... 2 FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I CHIMIE ANORGANICĂ CHIMIE FIZICA CHIMIE OR
MATEMATICĂ... FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I.... 10 CHIMIE ANORGANICĂ... 11 CHIMIE FIZICA... CHIMIE ORGANICA... CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA... 36 BAZELE TEHNOLOGIEI
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURE~TI DECLARATIE DE AVERE d S f u b St~mdna(~r.;tu t lis b i~e~s t a...,... HICo L..,.."""... "..., av~n.q unc fa e.~..'...-
PRMARA MUNCPULU BUCURE~T DECLARATE DE AVERE d S f u b St~mdna(~r.;tu t ls b ~e~s t a... HCo L....""". " av~n.q unc fa e.~..'...-;; 6. a.. '...../c;;:fr.:!.:(;c A'~(~\\~%.f.f:tX..:!.!1..CNP... domclul 1.'10.~.!}..~...."...
Un model dinamic de dezvoltare a firmei
Modele dnamce de conducere opmală a acvăţ frme Modelul dnamc al frme Unul dnre cele ma mporane modele dezvolae în leraura de specalae ese acela în care frma ese prvă ca un ssem dnamc. Aces model analzează