Îngrijirea vârstnicilr la dmiciliu Barmetrul vârstei a treia Județul Iași (studiu scilgic) Priect finanțat prin granturile SEE 2009 2014, în cadrul Fndului ONG în Rmânia și implementat de Asciația Sf. Damian. Cnţinutul acestui material nu reprezintă în md necesar pziţia ficială a granturilr SEE 2009 2014. Iași, 1 ctmbrie 2015
BAROMETRUL VÂRSTEI A TREIA. JUDEȚUL IAȘI (rezumat) Cnţinutul acestui material nu reprezintă în md necesar pziţia ficială a granturilr SEE 2009 2014.
TENDINȚE DEMOGRAFICE Dacă priecția realizată de Națiunile Unite până în anul 2050 estimează la nivel mndial dublare a ppulației ttale față de 1980, în ceea ce privește vârstnicii care au peste 65 de ani, aceștia vr crește din punct de vedere numeric de mai bine de 5 ri. (cf. ONU) În 2050 la nivelul Uniunii Eurpene (UE 28) vr fi cu peste 50 de miliane mai mulți vârstnici față de 2015, în vreme ce, pe același interval de timp, ppulația ttală va fi cu dar 17 miliane de ameni mai ridicată. (Cf. EUROPOP 2013) În 35 de ani este previzinată scădere a ppulației Rmâniei cu aprximativ 2 miliane de lcuitri, cncmitent cu creștere a numărului de vârstnici peste 65 de ani cu 1,6 miliane. (cf. EUROPOP 2013) Se anticipează ca numărul centenarilr să crească de 9 ri până în 2050, la 8988, și de 34 de ri până în 2080, la 34932. Cu alte cuvinte, efectivul estimat de persane care vr avea cel puțin 100 de ani va fi de prprția unui municipiu. (cf. EUROPOP 2013) În 2050, Eurstat estimează că unul din șase vârstnici (peste 65 de ani) din Rmânia va prveni din regiunea Nrd-Est. (cf. EUROPOP 2013)
EVOLUȚIE DEMOGRAFICĂ- Județul Iași În periada 2008 2013 ppulația județului Iași a scăzut cu aprximativ 49 de mii de persane, de la 827 de mii la 778 de mii. Pe același interval de timp, dar în rândul vârstnicilr peste 65 de ani, numărul persanelr a crescut sensibil de la 106 mii la 108 mii. În decursul a cinci ani raprtul dintre numărul ttal de cetățeni ai județului Iași și numărul de vârstnici a scăzut cnstant. Astfel, în anul 2013 13,9% din ppulația ttală a județului Iași era alcătuită din persane de vârsta a treia. Așadar, tendința este de îmbătrânire a ppulației generale. Între 1985 și 2013, speranța de viață a lcuitrilr din județul Iași a crescut cu 4 ani și jumătate (de la 70,33 ani la 74,93 ani). Sursa datelr: Anuarul statistic al județului Iași 2014, realizat de Institutul Naținal de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Iași
ASPECTE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII Metda utilizată: Ancheta de teren (sndaj de pinie) Tip de eșantinare: stratificat-arelar, utilizându-se metda itinerariului Criterii de stratificare a ppulației studiate: Grupul ţintă este cmpus din lcuitrii din judeţul Iaşi cu vârsta de cel puţin 65 de ani. Criteriile de stratificare sunt: vârsta respndenţilr (divizarea grupului ţintă în trei grupe de vârstă (a) 65 70 ani; (b) 71 75 ani; (c) peste 75 ani genul (masculin/ feminin) mediul de rezidenţă (urban/ rural) Metda de culegere a datelr: Chestinar administrat de vluntari ai Asciației Sf. Damian Periada de culegere a datelr: Aprilie August 2015 Număr de chestinare valide: 710 (dintr-un număr ttal de 812). Validarea chestinarelr s-a realizat în urma verificării crectitudinii și acurateții datelr bținute de vluntari în urma activității de teren.
SCOPUL STUDIULUI Barmetrul vârstei a treia Județul Iași își prpune să fere date cu privire la următarele teme: nevile de asistență și îngrijire ale ppulației vârstnice scilgia timpului la vârsta a treia percepția ppulației vârstnice asupra relațiilr dintre generații Observații: În redarea unr tabele, restul prcentajelr de până la 100% este reprezentat de nnrăspunsuri. Prcentajele bținute în urma prcesării datelr au fst rtunjite cu valri cuprinse între 0,1% și 0,4%, astfel încât acestea să fie ușr lizibile și receptate de persanele interesate.
POPULAȚIA STUDIATĂ GEN Masculin 43 Feminin 57 % MEDIUL REZIDENȚIAL Urban 61 Rural 39 VÂRSTĂ 65 70 ani 43 71 75 ani 19 Peste 75 ani 38 STUDII Inferiare (până în 8 clase) 47 Medii (liceu, prfesinal, tehnic) 35 Superiare și clegii de specialitate 15 VENITURI ÎN ULTIMA LUNĂ Sub 600 de lei 29 601 1000 lei 41 1001-1500 lei 16 Peste 1500 lei 9
STAREA DE MULȚUMIRE A VÂRSTNICILOR FAȚĂ DE DIVERSE ASPECTE ALE VIEȚII Cât de mulțumit sunteți de...? Farte mulțumit Destul de mulțumit Destul de nemulțumit Farte nemulțumit STAREA DE SĂNĂTATE 5% 42% 38% 15% SITUAȚIA MATERIALĂ 5% 45% 36% 13% CONDIȚIILE LOCATIVE 29% 60% 8% 2% Aprximativ jumătate dintre subiecți s-au declarat satisfăcuți fie de starea de sănătate, fie de cea financiară. Nuă zecimi din numărul ttal de vârstnici chestinați sunt mulțumiți și farte mulțumiți de cndițiile în care lcuiesc, fiind de altfel itemul care a atras cea mai ridicată pndere de pinii pzitive. Subiecții care prvin din mediul urban, cei de gen masculin, respectiv cei care au vârste între 65 și 70 de ani manifestă tendința de a se declara mai mulțumiți de starea de sănătate, situația financiară și cndițiile lcative, cmparativ cu celelalte categrii de vârstnici analizate.
PROBLEME ALE VÂRSTNICILOR Principalele prbleme cu care se cnfruntă vârstnicii în viața de zi cu zi Prpria stare de sănătate 45 Situația financiară 14 Singurătatea 7 Prbleme în familie 2 Bătrânețea/ vârsta 2 Viața/ traiul de zi cu zi 2 Neputința 2 Deplasarea 2 Stresul/ grijile 1 Prblemele de sănătate ale partenerului de viață 1 Rutina/ plictiseala/ lipsa de activitate 1 Depărtarea față de cpii 1 Grija față de cpii/ nepți 2 Cndițiile lcative 1 Prblemele de la nivelulul scietătii 1 Alte prbleme 4 %
PROBLEME ALE VÂRSTNICILOR Se disting trei mari categrii de dificultăți cu care se cnfruntă frecvent vârstnicii: STAREA DE SĂNĂTATE, dată în special de prezența unr afecțiuni, multe dintre ele specifice vârstei a treia. SITUAȚIA MATERIALĂ, cnferită de nivelul scăzut al veniturilr, existența unr datrii și a faptului că utilitățile, medicamentele sau alimentele au prețuri ridicate raprtate la cuantumul pensiilr. SINGURĂTATEA, cauzată de decesul partenerului de viață, dar și de izlarea (depărtarea) față de rude sau integrarea deficitară în cmunitate.
ÎNȚELEGEREA VÂRSTNICILOR CU FAMILIA ȘI VECINII Cât de bine vă înțelegeți cu...? FAMILIA VECINII CU TOȚII BINE 69% 59% CU MULȚI DINTRE EI BINE, DAR CU UNII MAI PUȚIN BINE 24% 31% CU MULȚI DINTRE EI RĂU, DAR CU UNII BINE 4% 4% NU MĂ ÎNȚELEG DELOC CU NIMENI 1% 1% Răspunsurile indică tendință clară în rândul respndențilr de a-și evalua pzitv relația pe care au atât cu membrii familiei, cât și cu vecinii. Situațiile cntrare au un caracter mai degrabă izlat și dețin pndere relativ nesemnificativă din punct de vedere statistic. Analiza prnește de la aut-evaluare subiectivă, nefiind cerute vârstnicilr - în această etapă a cercetării - argumente care să justifice răspunsul pentru care au ptat.
RESPECTUL ÎN SOCIETATE În ce măsură cnsiderați că sunteți respectat în scietatea din ziua de astăzi? În farte mare măsură 8% În mare măsură 54% În mică măsură 25% În farte mică măsură/ delc Nș/ nr 8% 5% Din bservațiile înregistrate în urma activității de teren, se pate spune că pentru parte dintre persanele de vârsta a treia nțiunea de scietate este una cu semnificații relativ neclare. Spre exemplu, în cmunitățile rurale relativ izlate precum satele Vladmira (cmuna Trifești) sau Săveni (cm. Grpnița), respndenții au evaluat respectul pe care li-l feră scietatea din perspectiva relațiilr sciale (de cele mai multe ri farte restrânse) pe care aceștia le au, influențându-le într- arecare măsură piniile.
RESPECTUL ÎN SOCIETATE Unul din trei vârstnici chestinați cnsideră că nu este respectat în scietatea din ziua de astăzi Unul din cinci vârstnici și-a argumentat pinia Rezumând, principalele argumente pe care le invcă vârstnicii în susținerea răspunsului vizează: veniturile scăzute raprtate la anii de muncă starea de degradare mrală a scietății calitatea slabă a serviciilr medicale nerespectarea unr drepturi lipsa educației acutizarea sentimentului de inutilitate sau neputință lipsa unei legături strânse cu generația tânără.
AFECȚIUNI DE CARE SUFERĂ VÂRSTNICII În acest mment suferiți de bală sau de un handicap sever? 23% 5% 72% Da Nu Nș/ nr N = 710 Dacă DA, de ce afecțiuni suferiți? Tipuri de afecțiuni (N = 514) % Afecțiuni cardiace 42 Afecțiuni ale sistemului ss/ lcmtr 14 Diabet 14 Afecțiuni hepatice 4 Afecțiuni pulmnare 4 Frme de cancer/ leucemie 3 Afecțiuni renale 3 Afecțiuni culare (ftalmlgice) 3 Prstata 2 Afecțiuni gastrice 2 Alte prbleme 8 Nș/ Nr 1
FRECVENTAREA MEDICULUI Când ați fst ultima dată la un medic? Cu ce prblemă ați fst? Prblemă % În ultima lună 2-3 luni 17% 49% Cnsult/ cntrl de specialitate pentru prblemă specifică 29 Rețetă 22 3-6 luni 6-12 luni 9% 1% Cntrl/ cnsultație generală 17 Analize 6 Tratament 5 1-2 ani 7% Operații 2 Trimitere 1 Peste 2 ani Alte răspunsuri Nș/ Nr 6% 3% 8% Amețeli 1 Prbleme administrative (medicale) 1 Accidente 1 Realizarea unr prceduri/ recuperare 1 Alte prbleme 1
CHELTUIELI ÎN ULTIMA LUNĂ Medicamente Hrană Sub 50 lei 16% Sub 100 lei 14% 51-100 lei 24% 101-250 lei 27% 101-199 lei 13% 251-350 lei 18% 200-299 lei 19% 351-500 lei 9% Peste 300 lei 13% Peste 500 lei 17% Nș/ nr 15% Nș/ nr 15%
TIPURI DE SPRIJIN OFERITE DE VÂRSTNIC Odată cu prcesul de îmbătrânire care crespunde în cele mai multe situații cu încetarea activitățilr prfesinale în care a fst angrenat timp de decenii, vârstnicul se pate simți inutil în cadrul scietății, fiind practic expus fenmenului de excluziune scială. Studiile au evidenţiat că există legătură strânsă între gradul de participare scială şi bunăstarea indivizilr, iar implicarea civică şi vluntariatul cntribuie şi la bunăstarea beneficiarilr acestr efrturi, a cmunitățilr în care trăiesc furnizrii şi beneficiarii şi a scietății în general Pe acest fnd, una din întrebările centrale ale studiului a urmărit evidențierea felului în care vârstnicii cnsideră că ar putea fi utili pentru cei din jur și pentru scietate.
TIPURI DE SPRIJIN OFERITE DE VÂRSTNIC Sprijin mral (sfaturi, cmunicare, scializare, vrbă bună ș.a.) 21 Sprijin fizic (treburi gspdărești, muncă ș.a.) 6 Sprijin, în general 5 Grija/ sprijin pentru nepți 5 Sprijin intelectual (meditații, sfaturi practice sau de specialitate) 4 Sprijin material 3 În niciun fel 3 Grijă/ sprijin pentru cpii 3 Înțelegere/ respect pentru cei din jur 3 Vluntariat 2 Sprijin pentru alț membri ai familiei 2 Altfel de sprijin 2 Ajutr pentru vecini 1 Experiență 1 Se evidențiază faptul că principalul sprijin pe care vârstnicii percep că îl pt feri este cel mral, fiind deschiși astfel la cmunicare și scializare cu persanele aflate în prximitatea lr.
PERSOANE DE SPRIJIN PENTRU VÂRSTNICI Când treceți printr- periadă grea, cărei persane bișnuiți să cereți în primul rând ajutrul sau sfatul? Vârsta estimată a persanei care acrdă sprijinul % Familia nucleu (cpii/ sț/ sție) 55 Familia extinsă 14 Nimănui 10 Vecin 4 Pret 4 Dumnezeu 3 Medic 3 Prieten 1 Altcineva 1 Nș/ nr 5 Sub 25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-65 ani Peste 65 ani Nș/ nr 1% 4% 16% 29% 19% 31%
CALITĂȚI ALE TINERILOR DIN PERSPECTIVA VÂRSTNICILOR Obs. Cu cât un atribut este mai des menținat, cu atât acesta apare editat cu caractere mai mari
DEFECTE ALE TINERILOR DIN PERSPECTIVA VÂRSTNICILOR Obs. Cu cât un atribut este mai des menținat, cu atât acesta apare editat cu caractere mai mari
RESPECTUL TINERILOR FAȚĂ DE VÂRSTNICI În ce măsură cnsiderați că tinerii din ziua de astăzi (cei până în 25 de ani) îi respectă pe cei de vârsta dvs.? În farte mare măsură 3% În mare măsură 42% În mică măsură 34% În farte mică măsură/ delc Nș/ nr 6% 15% Jumătate dintre respndenți (49%) cnsideră că tinerii cu vârsta până în 25 de ani nu îi respectă pe vârstnici, pinie cntrară fiind susținută de 45% din numărul ttal de persane chestinate.
RESPECTUL TINERILOR FAȚĂ DE VÂRSTNICI Unul din di vârstnici cnsideră că nu este respectat de tineri Argumentarea răspunsului în rândul vârstnicilr care cnsideră că nu sunt respectați de tineri (N = 345) Principalele argumente % Needucați 11 Vulgari/ vrbesc urât 9 Nu respectă 6 Tinerii sunt nepăsătri față de bătrâni 6 Nu salută 5 Din cauza libertății și a scietății 5 Alte argumente menținate de vârstnici: Nu feră lc în mijlace de transprt, Le lipsește bunul simț, Irnici/ zeflemitri, Tinerii cnsideră bătrâni inutili/ nesemnificativi, Atitudine superiară față de bătrâni/ braznici, Nu ascultă de bătrâni, Se cmprtă urât, Nepăsătri/ nu dau atenție, Tinerii sunt răi Obs.: Fiecărei categrii îi sunt alcate sub 2 puncte prcentuale.
SPRIJINUL PRIMIT DE VÂRSTNICI DIN PARTEA COPIILOR Câți vârstnici primesc sprijin din partea cpiilr? Ce fel de sprijin primesc vârstnicii din partea cpiilr? N=671 18% Sprijin material 63% 82% Îngrijire fizică 27% Da Nu Altfel de sprijin 32% Ntă: Au fst selectate dar cazurile în care vârstnicii au menținat că au cpii Ntă: Au fst selectate dar cazurile în care vârstnicii au menținat primesc sprijin din partea cpiilr.
ABUZURI VERBALE ȘI FIZICE ASUPRA VÂRSTNICILOR În ultimul an de zile s-a întâmplat să fiți...de persană mai tânără ca dvs.? DA ÎNJURAT(Ă) SAU JIGNIT(Ă) 22% LOVIT(Ă), BRUSCAT(Ă) SAU AGRESAT(Ă) FIZIC 3% CAUZE ALE CONFLICTELOR ABUZURI VERBALE Alclul Cnflicte în mijlacele de transprt Discuții în cntradictriu Lipsa educației Certuri în familie Fără niciun mtiv ABUZURI FIZICE Alclul Certuri în familie Tentative de furt sau tâlhărie asupra vârstnicului
CONSUMUL CULTURAL ÎN RÂNDUL VÂRSTNICILOR În ultimul an de zile ați fst cel puțin dată la...? 8% 2% 3% 2% 6% 4% 17% Teatru Cinematgraf Operă, peretă, balet Filarmnică Muzeu/ casă memrială Spectacl de muzică ușară Spectacl de muzică ppulară/ flclrică Nivelul de cnsum cultural în rândul vârstnicilr este unul relativ scăzut. Principalele tipuri de evenimente pe care le frecventează sunt reprezentate de spectaclele de muzică ppulară/ flclrice
ACTIVITĂȚI COTIDIENE REALIZATE DE VÂRSTNICI Unul din patru vârstnici (28%) face curățenie în fiecare zi, iar unul din di (53%) cel puțin dată pe săptămână Unul din trei vârstnici (32%) gătește în fiecare zi, iar 4 din 10 cel puțin dată pe săptămână (44%) Unul din pt vârstnici (12%) realizează activități de grădinărit în fiecare zi. O zecime (11%) realizează activități agricle cel puțin dată pe săptămână Opt din zece vârstnici urmăresc în fiecare zi emisiunile TV, iar 4 din 10 ascultă cu aceeași frecvență radiul. Un sfert dintre vârstnici (24%) citesc cărți (n.b. în special religiase) cel puțin dată pe săptămână. O treime (30%) citesc cel puțin dată pe săptămână ziare/ reviste.
ACTIVITĂȚI COTIDIENE REALIZATE DE VÂRSTNICI Unul din di vârstnici (49%) merge la plimbări în aer liber în fiecare zi, iar unul din trei (33%) cel puțin dată pe săptămână 7 din 10 vârstnici (69%) fac cumpărăturile cel puțin dată pe săptămână 9 din 10 vârstnici (92%) nu practică delc activități sprtive. Unul din șapte vârstnici (14%) merge la restaurant, dar cu frecvență extrem de scăzută Unul din 17 vârstnici (6%) merge cel puțin dată pe săptămână la birt/ bar (a nu se cnfunda cu restaurantul) Unul din patru vârstnici (27%) se întâlnește în fiecare zi cu persane (din afara familiei) pentru a discuta pe diverse teme Unul din cinci vârstnici (20%) se întâlnește în fiecare zi cu membrii familiei Unul din di vârstnici (48%) merge cel puțin dată pe săptămână la biserică
TIMP ALOCAT DE VÂRSTNICI PENTRU DIVERSE ACTIVITĂȚI PE CARE LE PRACTICĂ ÎN FIECARE ZI Timp alcat Activitate N Sub 2h Peste 2h Curățenie 203 61% 33% Gătit 222 44% 48% Urmărit TV 572 28% 67% Ascultat radi 272 49% 42% Plimbări 349 33% 64% Întâlniri cu persane pentru a discuta 194 37% 56% Întâlniri cu membrii familiei 145 26% 55%
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ: EDIȚIA I - CARAVANA MEDICALĂ În cadrul priectului Îngrijirea vârstnicilr la dmiciliu, în periada 1 3 august 2015 a fst rganizată prima ediție a Caravanei Medicale. SCOPUL CARAVANEI:Facilitarea accesului la servicii scimedicale a persanelr de vârsta a treia din zne rurale izlate ale județului Iași. LOCALITĂȚI VIZATE: Sat Săveni (cm. Grpnița), sat Vladmira (cm. Trifești), sat Mirneasa (cm. Mirneasa). Pe parcursul celr trei zile au fst parcurși peste 280 de km. SERVICII ACORDATE GRATUIT: Cnsultații medicale, electrcardigrame, măsurare glicemie, tensiune arterială, puls, calcularea indicelui de masă crprală, terapie cu ultrasunete și aplicare de masaje lcale, cnsiliere psihlgică, scială și mini-traininguri de familiarizare cu termenii medicali. Pentru afecțiunile identificate, persanele beneficiare ale caravanei au primit medicamente dnate de cmpania Fiterman Pharma.
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ: EDIȚIA I - CARAVANA MEDICALĂ MEMBRII ECHIPEI: Pentru a acrda aceste servicii, echipa medic-scială a caravanei frmată din membrii Asciației Sf. Damin și vluntari de la facultățile de medicină, asisteță scială, psihlgie și scilgie NUMĂR TOTAL DE BENEFICIARI: 308 Printre cei care au venit să primească investigații și cnsultații medicale de la echipa medicală a caravanei s-au numărat și persane care de ani buni de zile nu au mai fst la un cnsult medical. Cauzele au dus la această izlare a pacientului sunt diverse: lipsa unui însțitr, impsibilitatea de deplasare, lipsa resurselr financiare etc. Caravana medicală a venit în sprijinul acestei categrii prin evaluarea stării de sănătate, diagnsticarea afecțiunilr şi îmbunătăţirea nivelului educaţiei pentru sănătate. De asemenea, ppulația care a slicitat serviciile caravanei medicale a fst cnștientizată asupra imprtanței vizitelr peridice la medicul de familie pentru a identifica din timp afecțiunile și a preveni agravarea blilr de care suferă fiecare persană.
CONCLUZII Principalele prbleme cu care se cnfruntă vârstnicii în viața de zi cu zi țin de starea lr de sănătate. Unul din trei vârstnici cnsideră că nu este respectat de scietatea din ziua de astăzi. Cu tate acestea, pinia majritară este pzitivă, însă nțiunea de scietate are în rândul respndențilr un înțeles ambiguu. Patru din zece vârstnici susțin că suferă de diverse afecțiuni cardi-vasculare Unul din di vârstnici a fst în ultima lună la medic. Unul din pt vârstnici cheltuiește lunar mai mult de 300 de lei pe medicamente Unul din șapte vârstnici cheltuiește lunar sub 100 de lei pe hrană.
CONCLUZII Majritatea vârstnicilr se înțeleg bine atât cu membrii familiei, cât și cu vecinii Unul din cinci vârstnici cnsideră că pate feri celr din jur suprt/ sprijin mral (sfaturi, vrbă bună ș.a.) Pentru 7 din 10 vârstnici chestinați familia reprezintă principalul suprt atunci când se cnfruntă cu diverse prbleme. Unul din zece vârstnici nu bișnuiește să ceară nimănui ajutr/ sprijin în mmentul în care trec printr- periadă farte dificilă. Unul din cinci vârstnici este victima unui abuz verbal Cauzele cnflictelr în care sunt angrenați vârstnicii și care se sldează cu diverse frme de abuz verbal sau fizic sunt: alclul, certurile în familie, cnflicte cu alte persane, tentative de furt/ tâlhărie
CONCLUZII Unul din zece vârstnici nu bișnuiește să ceară nimănui ajutr/ sprijin în mmentul în care trec printr- periadă farte dificilă. Unul din nuă vârstnici nu apelează în mmentele dificile la ajutrul familiei, ci a altr membri ai cmunității în care se regăsește: pret, medic, vecin, prieten ș.a. Unul din di vârstnici cnsideră că nu este respectat de cei tineri, care au vârsta până în 25 de ani. Principalul tip de sprijin pe care îl primesc vârstnicii din partea cpiilr este cel material. Unul din șase vârstnici a fst în ultimul an de zile cel puțin dată la un spectacl de muzică ppulară/ flclr Principalele activități pe care le practică vârstnicii zi de zi/ cu frecvență ridicată sunt: curățenia, gătitul, urmărit TV, ascultat radi, plimbări în aer liber, respectiv întâlnirile cu alte persane pentru a discuta și cu membrii familiei.
Recmandări Organizarea unei campanii de infrmare și cnsiliere medicală cu privire la prblemele de sănătate specifice vârstei a treia (ex. distribuirea de materiale infrmative - prevenție, cauze, simptme - ce evidențiază principalele afecțiuni ale persanelr de vârsta a treia, furnizarea de recmandări și date de cntact în vederea bținerii de infrmații suplimentare legate de aceste aspecte ș.a.) Infrmarea autritățilr lcale din mediul rural cu privire la necesitatea îmbunătățirii accesului persanelr vârstnice la servicii sci-medicale. Acest lucru pate fi realizat, spre exemplu, prin facilitarea unr vizite peridice sub frma unr Caravane, care să furnizeze servicii sci-medicale de bază. Cnturarea unr prgrame de (re)integrare scială a vârstnicilr, prnind de la percepția acestra privitare la utilitatea pe care pt avea în scietate. Articularea discursului public privind rlul pe care îl pate avea persană de vârsta a treia în scietate. Diminuarea percepției generale cnfrm căreia persanele vârstnice sunt inutile în cadrul scietății.
Recmandări Organizarea unr evenimente care să faciliteze interacțiunile între bătrâni și tineri. Crearea de cluburi sau asciații ale pensinarilr, ca mijlace de scializare, astfel încât să fie dezvltat sentimentul de apartenență cmunitară și să fie cmbătută/ diminuată starea de singurătate sau izlare pe care resimt în special vârstnicii care nu lcuiesc cu membrii familiei. Cnturarea unei strategii de cmbatere a vilenței verbale și fizice împtriva vârstnicilr prin intermediul unr parteneriate între autritățile publice lcale, O.N.G.-uri și alte instituții interesate de creșterea calității vieții persanelr de vârsta a treia. În mediul rural, cnslidarea unei legături între asistentul scial, pliția cmunitară și vârstnic astfel încât eventualele cazuri de vilență dmestică să fie semnalate în timp util, iar persanele abuzate să primească sprijin sau cnsiliere. Creșterea și facilitarea accesului vârstnicilr la servicii de cnsiliere psihlgică. Inițierea unei campanii de educație civică în rândul tinerilr în vederea diminuării frmelr de abuz care sunt îndreptate împtriva persanelr vârstnice.
Studiul integral este dispnibil n-line pe