Educaţia/învăţământul centrate pe student Direcţii strategice privind frmarea cadrelr didactice universitare 1. Calitate si frmare în prcesul de dezvltare prfesinală a cadrelr didactice universitare După anul 1990 asigurarea calităţii prceselr de frmare iniţială a persnalului didactic a devenit prblemă de maximă cmplexitate plitică pentru sistemele de învăţământ eurpene, cunscând diversitate de abrdări teretice dar experienţe practice relativ reduse. Până în anul 2000, la nivelul statelr membre au existat serie de precupări, relativ spradice şi izlate, pentru amelirarea sistemelr de asigurare a calităţii însă, dată cu Cnsiliul Eurpean de la Lisabna (martie 2000) a fst cnfirmat acest aspect ca biectiv strategic priritar. Duă iniţiative majre au rezultat direct din Mmentul Lisabna : prima a reprezentat- cnfirmarea nevii de structurare la nivel naţinal a unr strategii de asigurare a calităţii prceselr de educaţie şi frmare care sa includă mecanisme cncrete pentru maximizarea calităţii experienţelr i prceselr asciate frmării prfesinale, statuându-se că asigurarea calităţii nu este bligaţie ci un factr mtivaţinal imprtant pentru decizia de investi în educaţie şi frmare. A dua iniţiativă majră a cnstituit- prevederea crespunzătare din Raprtul referitr la viitarele biective ale sistemelr de educaţie şi frmare prin care a fst identificată amelirarea calităţii şi eficienţei sistemelr de educaţie şi frmare, ca unul dintre cele trei biective strategice agreate de ţările membre. Prgramul de lucru detaliat al punerii în practică a biectivelr anterir menţinate a fst reiterat şi fixat în urma Cnsiliului Eurpean de la Barcelna (2002) într- dinamică ce are ca punct de referinţă pentru amelirarea calităţii sistemelr de educaţie şi frmare anul 2010 (bservaţiile anteriare au fst preluate din intervenţia susţinută şi de Grdn Clark, Directrul Departamentului pentru Frmare Prfesinală din cadrul Cmisiei 1
Eurpene, în cadrul Cnferinţei Internaţinale Calitate în sistemele de frmare prfesinală, Helsingr, Danemarca, 2002). 1. Stadiul actual: Cnfrm rganizării actuale, frmarea pentru cariera didactică a cadrelr didactice din învăţământul superir este asigurată prin structuri din cadrul universităţilr, cu atribuţiuni de pregătire iniţială şi cntinuă a prfesrilr din învăţământul secundar şi liceal (Departamentele pentru Pregătirea Persnalului Didactic). În cnsecinţă, deşi nu există frmă instituţinalizata specializată pentru frmarea iniţială a cadrelr didactice universitare ttuşi, certificatul de prfesr cnstituie însă premisă imprtantă pentru debutul în cariera universitară În această frmulă, asigurarea cmpetenţelr pedaggice se realizează prin parcurgerea unui curriculum structurat după cum urmează: psihlgia educaţiei, fundamentele educaţiei, teria şi metdlgia curriculum-ului, teria şi metdlgia instruirii, teria şi metdlgia evaluării, managementul clasei de elevi, didactica specialităţii, practica pedaggică, discipline pţinale, însumând re de pregătire teretica, metdica şi practică, eşalnate de-a lungul anilr de studiu academic. Ca arare, pregătirea pentru cariera didactică în general se prduce în paralel, intersectându-se cu cea ştiinţifică de specialitate, de-a lungul anilr de studiu în universitate. Această rganizare prduce, pe lângă efecte pzitive, anumite disfuncţinalităţi / puncte vulnerabile care se repercutează negativ aspra carierei didactice universitare: instituţinal: nu există frmă instituţinalizată specializată pentru frmarea iniţială a cadrelr didactice universitare (prfesinalizare). mtivaţinal: Lipsa unei mtivaţii precise pentru cariera didactică: curricular: pziţinarea marginală, în planul general de studiu academic, a disciplinelr psihpedaggice; disiparea şi fragmentarea pregătirii psihpedaggice prin eşalnarea acesteia pe mai mulţi ani de studiu; 2
ineficienţa practicii pedaggice. accesul studenţilr: inexistenţa unei frmule eficiente de selectare a studenţilr înscrişi la cursurile DPPD; dificultăţi de interpretare a nrmelr privind dreptul de acces al unr studenţi la frmele de pregătire psihpedaggică. certificare: inexistenţa unei certificări adecvate a pregătirii didactice; binevenită Diplmă de prfesr care să certifice cmpetenţele acumulate în vederea integrării în sistemul de învăţământ este, în acest mment, înlcuită de diplmă de licenţă care certifică pregătirea de specialitate; cu alte cuvinte, chiar la nivelul certificării, se admite că sistemul nu pregăteşte cadre didactice ci specialişti în anumite dmenii. rganizatric: imprecizii în statul de funcţiuni; dificultăţi de cntabilizare a studenţilr; dificultăţi de rganizare a stagiului practic; plasarea marginală a mdulelr psihpedaggice în rarul şclar al unei facultăţi. 1. Cadru juridic: Cadrul juridic actual evidentiaza mare etergenitate în ceea ce priveşte reglementarea dmeniului frmării iniţiale a cadrelr didactice universitare. Pate fi identificată similaritate la nivelul prevederilr legale cu cnţinut de reglementare a frmării prfesrilr din învăţământul secundar / liceal şi a celr din învăţământul superir: Legea Învăţământului; Statutul Persnalului Didactic; 3
Legea privind asigurarea calităţii în instituţiile de învăţământ superir. 2. Evluţia în cariera didactică: La acest nivel al discuţiei sunt de remarcat cndiţiile diferenţiate pentru evluţia în cariera universitară, în raprt atât de criterii ştiinţifice, educaţinal didactice cât şi de elemente de referinţă pentru activitatea de cercetare a candidaţilr şi chiar de variabile rganizaţinale de implicare în activităţile şi sarcinile de dezvltare rganizaţinală : preparatr; asistent; lectr; cnferenţiar; prfesr. Cnditiile de acces la cariera universitară, sunt reprezentate ptrivit actualelr reglementări, la nivelul a duă repere distincte: deţinerea certificatului de abslvire a DPPD (certificat de prfesr); susţinerea unui cncurs frmat din prbe diferenţiate, în raprt de titlul academic respectiv. 3. Dezvltarea prfesinală: Dezvltarea prfesinală a cadrelr didactice universitare nu s-a desfăşurat până acum într-un cadru rganizat sau ciclic cât mai ales într- frmulă pţinală care valriza prepnderent mtivaţia persnala a cadrelr didactice universitare. Mdalităţile cele mai 4
frecvente de desfăşurare a activităţilr de dezvltare prfesinale au fst în raprt de criteriul externalităţii şi al internalităţii: internă: wrkshp-uri externă: stagii de frmare 4. Evluţii actuale: Este imprtant de menţinat faptul că, şi în învăţământul superir rmânesc, urmare a nilr rientări eurpene privitare la dezvltarea ariei eurpene a învăţământului superir şi a cercetării, au survenit transfrmări substanţiale, cu reznanţă până la nivele de tip legislativ. Astfel, au fst aprbate duă ni legi Legea privind rganizarea studiilr universitare nr.288 / 2004 şi Legea privind asigurarea calităţii în instituţiile de învăţământ superir din Rmânia Legea privind rganizarea studiilr universitare nr.288 / 2004, prin art.9 alin.6 a intrdus specificaţie mai clară cu privire la frmarea cadrelr didactice universitare, şi anume: bţinerea certificatului de prfesr după parcurgerea unui număr de 60 credite; dreptul de practică în învăţământul superir după finalizarea unui prgram de master în specialitate. După cum se pate bserva, nu exista frma instituţinalizată specializată pentru frmarea iniţială a cadrelr didactice universitare dar, ptrivit prevederilr ultimelr acte legislative anterir menţinate, sunt de evidenţiat precupările seriase pentru rezlvarea aceastei prbleme. În acest caz, certificatul de prfesr (cnţinând 60 de credite) şi diplma de master, cnstituie însă premise imprtante pentru debutul în cariera universitară. 5
5. Standarde / cmpetenţe în dmeniul frmării cadrelr didactice universitare În vederea unei reuşite a prceselr de asigurare a calităţii pentru sistemele de frmare este de remarcat necesitatea unei abrdări cmplexe, integrate şi interdependente a celr trei nivele de analiză, astfel încât cnversia elementului priectiv într- decizie de plitică educaţinală să reflecte generalul, întregul şi nu părţile sale cmpnente. Accentul, însă, la nivel strategic este recmandabil să fie pus pe dimensiunile de tip nrmativ, pe priectarea şi determinarea unr criterii, nrme, standarde care să definească în termeni evaluativi calitatea unui prces / prgram. Prfesrul Dan Ptlea de la Universitatea din Bucuresti a sintetizat, într- manieră rigurasă şi farte utilă atât tereticienilr din acest dmeniu cât şi decidenţilr în materie de plitică educaţinală din ţara nastră, cele mai imprtante dimensiuni ale standardelr pentru pregătirea persnalului didactic (Dan Ptlea, Standarde pentru frmarea persnalului didactic; un cadru de referinţă şi câteva prbleme, cnferinţă prezentată în cadrul Seminarului Frmarea iniţială şi cntinuă a persnalului didactic, rganizată de Centrul Educaţia 2000+, Sinaia, 2001). La nivel cnceptual prfesrul Ptlea defineşte standardul ca fiind un enunţ exigenţă care indică un criteriu sau nrmă în raprt cu care se apreciază calitatea unui prgram, prces, prdus sau perfrmanţă; standardul exprimă aşteptări valrice, caliăţti pretinse, practici prfesinale bligatrii. Ptenţialele diferenţieri, în raprt cu criteriul, spre exemplu, sunt următarele: criteriul este dimensiune sau un item în raprt cu care se realizează prcesul de evaluare, în timp ce standardul este un nivel determinat al criteriului sau al calităţii aşteptate. Tiplgia standardelr pate releva următarele niveluri de analiză: standarde instituţinale: structuri instituţinale, resurse umane şi materiale, sistem managerial; standarde curriculare: standarde de finalităţi (biective), standarde de cnţinut, standarde temprale, credit; standarde instrucţinale: metde, strategii, frme de rganizare ale pregătirii; 6
standarde de evaluare şi certificare criterii, metde, frme de evaluare indispensabile pentru: selecţia candidaţilr, evaluarea prgresului frmării prfesinale, certificarea studiilr. În acelaşi material evcat şi sub exigenţa, acurateţea şi rigarea specifice stilului autrului, prfesrul Dan Ptlea prpune un cadru de referinţă pentru cnstrucţia standardelr pentru prfesia didactică, având ca premise exigenţele metdlgice prealabile specifice definirii standardelr educaţinale. Sursele şi criteriile pentru elabrarea standardelr pentru frmarea persnalului didactic universitar prpuse de către autr sunt următarele: 1. Surse / factri axilgici, filsfici şi plitici: standardele curriculare în relaţia cu pţiunile din sfera filsfiei şi pliticii educaţinale; standardele şi tabela de valri a educaţiei universitare; care este mdelul valric care inspiră, în prezent, elabrarea standardelr frmării cadrelr didactice universitare (învăţământul centrat pe student)? 2. Rluri / funcţii prfesinale ale cadrelr didactice: rlurile prfesinale sursa esenţiala a derivării cmpetenţelr pedaggice standard; nul prfesinalism şi nevia reexaminării şi redefinirii rlurilr prfesinale; rluri cmpetenţe cnţinuturi. 3. Particularităţile ciclurilr universitare şi natura disciplinelr de învăţământ: frmarea cadrelr didactice exigenţe curriculare diferenţiate; cmpetenţe pedaggice specifice funcţie de particularităţile şi biectivele predării unei discipline determinate; cmpetenţe generice şi cmpetenţe particulare. 4. Etapele dezvltării prfesinale; evluţii în carieră: standarde în raprt cu frmarea iniţială şi cu frmarea cntinuă; cnstante şi discntinuităţi; necesitatea abrdării mai nuanţate a frmării cntinue; exemplificări: inducţin prgram standarde pentru prfesrii începătri / mdelul 7
dezvltării prfesinale Dreyfus, cu adaptări la expertiza pedaggică şi cu implicaţii pentru determinarea standardelr prgresului în carieră. 5. Paradigme / mdele explicative ale eficacităţii şi eficienţei prfesinale ale cadrelr didactice universitare: care este imaginea cadrului didactic bun? Psibile răspunsuri: mdelul idegrafic (valrizează calităţile persnale, empatia, sci-afectivitatea etc.), mdelul P/CBTE (educaţia, frmarea cadrelr didactice pe baza cmpetenţelr specificate, mdelul practicianului reflexiv ; care este mdelul pentru care ptăm? Există dispnibilităţi pentru elabrarea şi cnstrucţia unuia prpriu specific instituţiei de învăţământ superir? 6. Evluţia ştiinţelr educaţiei; dezvltarea cercetărilr specializate: bazele ştiinţifice ale curriculum-ului standard; validitatea standardelr; examenul critic al evidentelr ştiinţifice; clişee şi steretipii; integrarea cercetărilr de prfil în cnstrucţia curriculum-ului naţinal / instituţinal pentru frmarea cadrelr didactice universitare (spre exemplu, mdelele de instruire / predare - vezi şi Rmiţă Iucu, Instruirea şclară, Plirm, Iaşi, 2001, capitlul referitr la Mdelele instrucţinale). Schema teretică prezentată de prfesrul Dan Ptlea feră factrilr educaţinali interesaţi de prcesul de priectare, redactare, implementare şi evaluare a standardelr pentru prfesia didactică, unele dintre cele mai relevante suprturi pentru reflecţie dar şi instrumente de lucru (Dan Ptlea, Standarde pentru frmarea persnalului didactic; un cadru de referinţă şi câteva prbleme, cnferinţa prezentată în cadrul Seminarului Frmarea iniţiala şi cntinuă a persnalului didactic, rganizată de Centrul Educaţia 2000+, Sinaia, 2001). 7.1. Analiza rlurilr specifice ale persnalului didactic universitar: Rlul de expert; Rluri didactice; Rluri educaţinale; 8
Rluri de cercetătr; Rluri instituţinale şi cmunitare; Rluri privind dezvltarea prfesinală, persnală. 7.2. Cmpetenţele didactice ale prfesrului universitar 7.2.1. Priectarea şi planificarea activităţii didactice; prduse curriculare Prgrame de curs; fişa dezvltată a disciplinei; Mdule tematice (seturi de prelegeri, suprturi de învăţare din structura cursului); Curs universitar tipărit; Suprturi de studii pentru: seminarii, labratare, practica pedaggică etc. 7.2.2. Prcese didactice / practica predării-învăţării) Elabrarea şi cmunicare biectivelr, a intenţiilr cursului/ seminarului; Prezentarea şi dezbaterea cnţinutului disciplinei; Strategii de instruire centrate pe student; Structura şi rganizarea activităţii didactice; Climatul psihscial al instruirii; 7.2.3. Practica evaluării Sistemul de evaluare precnizat; Metdele şi instrumente de evaluare utilizate; Metdele alternative de evaluare; Dentlgia evaluării; Valrificarea rezultatelr evaluării, în îmbunătăţirea activităţilr didactice; Participarea la rganizarea şi la desfăşurarea examenelr finale. 7.2.4. Perfecţinarea/ invarea prfesinalizării studenţilr Optimizarea planurilr de învăţământ existente / cmpnente, structuri de rganizare şi evaluare, ni discipline etc.); Intrducerea unr ni dmenii sau structuri de frmare/ perfecţinare; Prmvarea invaţiilr în dmeniul metdlgiei şi tehnlgiei prfesinalizării; (ni labratare de specialitate, sisteme de evaluare a cmpetenţelr etc.); 9
Organizarea şi crdnarea prgramelr de masterat; Organizarea şi crdnarea prgramelr de studii dctrale. 7. 3. Cmpetenţe relaţinale ale cadrului didactic 7.3.1. Cmprtament relaţinal Relaţii de cmunicare interpersnale şi de grup 7.3.2. Cmprtament funcţinal / cunaştere şi cnsiliere) Cunaşterea şi cnsilierea diferenţiată a studenţilr; Cnsilierea studenţilr în elabrarea unr priecte de cercetare; Îndrumarea lucrărilr de diplmă şi a dizertaţiilr de masterat; Îndrumarea şi participarea la activitatea cercurilr ştiinţifice studenţeşti; Sprijinirea şi participarea la activităţile cmunităţii studenţeşti; Desfăşurarea de activităţi de tutrat: întâlniri cu studenţii, pe prbleme de învăţare, de rientare prfesinală, asistenţă scială etc. 7.4. Dezvltare persnala si instituţinala 7.4.1. Participarea la dezvltarea instituţinală Implicarea în viaţa academică şi administrativă a catedrei; Cntribuţii la elabrarea şi la implementarea pliticilr şi a strategiilr de dezvltare a facultăţii şi a universităţii; Participarea la activităţi prfesinal-administrative: admitere, examene, târguri educaţinale etc.; Prmvarea imaginii şi a expertizei prfesinale a instituţiei, în mass-media şi în alte instituţii şi rganizaţii; Dezvltarea de relaţii de parteneriat inter-instituţinal. 7.4.2. Participarea la dezvltarea persnală Participarea la stagii de frmare pe dmeniile academice / ştiinţifice dar şi psihpedaggice în instituţia de învăţământ sau în afara acesteia; Implicarea în activităţi specifice de dezvltare prfesinală a persnalului didactic în calitate de prpunătr, frmatr etc. 10
6. Analize şi studii realizate de rganizaţiile studenţeşti În ultima periadă a anului 2006 s-au intensificat precupările rganizaţiilr studenţeşti la nivel naţinal dar şi la nivelul Universităţii din Bucureşti, în sensul dinamizării prceselr educaţinale, a pziţinării studenţilr în centrul prcesului educaţinal din universitate, a respectării nevilr de frmare şi dezvltare prfesinală ale studenţilr, a fcalizării cnţinuturilr selectate şi a strategiilr de predare pe frmarea cmpetenţelr practic aplicative şi reflexive în dmeniul academic şi prfesinal abslvit. Tate aceste cncluzii se pt regăsi în studiile şi analizele realizate în cursul anului 2006 de către Alianţa Naţinala a Organizaţiilr Studenţeşti, care în parteneriat cu alte rganizaţii studenţeşti, au publicat Cartea Neagra a Prcesului Blgna. Acest dcument semnalează prblema educaţiei / învăţământului centrate pe student subliniind unele direcţii strategice ale evluţiei structurilr de educaţie şi frmare din universităţi. 7. Direcţii strategice la nivel instituţinal cu privire la dezvltarea prfesinală a cadrelr didactice universitare Reperele identificate în urma analizelr de nevi şi a barmetrelr de pinie studenteşti au indicat necesitatea rientării activităţilr universitare de predare şi învăţare pe student, centrarea acestra pe nivelul de dezvltare al studenţilr, utilizarea unr strategii activ-participative, aplicarea unui management al grupului academic, diversificarea tehnicilr de evaluare cu rientare pe perfrmanţa studentului şi pe cmpetenţele frmate ş.a. Tate aceste elemente furnizează în planul deciziilr strategice la nivel instituţinal un semnal în direcţia amelirării sistemului de dezvltare prfesinală a cadrelr didactice universitare. Orientată pe axa calitate - perfrmanţă educaţinala, Universitatea din Bucureşti va priecta în sens priritar pentru pliticile 11
instituţinale în planul asigurării calităţii prcesele de frmare iniţială şi de dezvltare prfesinală a cadrelr didactice. 8.1. Iniţiative şi priecte parţiale de îmbunătăţire a calităţii prcesului de dezvltare prfesinală a cadrelr didactice din învăţământul superir La nivelul discuţiei anteriare nu pt fi ignrate serie de experienţe pzitive îndreptate în sensul dezvltării prfesinale a cadrelr didactice universitare, iniţiate şi desfăşurate la nivelul instituţiei nastre: a. Priect prmvat de Facultatea de Psihlgie şi Ştiinţele Educaţiei «Invaţii şi dezvltări în dmeniul evaluării academice». Priectul a dezvltat atât cmpnentă de cercetare practică cât şi un prgram de trening; b. Priect de master «Management şi evaluare educaţinală» derulat de Facultatea de Psihlgie şi Ştiinţele Educaţiei în parteneriat cu Universitatea din Barcelna; c. Prgrame de master în dmeniile didacticilr aplicate (exemple, litere, matematică) destinate persnalului didactic din învăţământul preuniversitar deschise şi cadrelr didactice universitare; d. CALISRO priect naţinal crdnat de Universitatea din Bucureşti care a avut ca biectiv dezvltarea mecanismelr instituţinale pentru implementarea calităţii în învăţământul superir. Priectul naţinal a dezvltat cmpnentă de evaluare şi de frmare a cadrelr didactice universitare pentru sensibilizarea la culturaăţin educaţie; e. Stagiile de frmare pe dmeniul ICT aplicate învăţământului superir derulate prin departamentele specializate ale UB. 8.2. Dezvltări strategice pentru anul universitar 2006 2007 Ca element priritar pentru anul universitar 2006-2007, Universitatea din Bucureşti a iniţiat la nivel strategic serie de demersuri pentru priectarea şi 12
implementarea unui sistem instituţinal de asigurare a calităţii. În plan practic, implementarea sistemului este susţinută de un prgram eficient de frmare a cadrelr didactice universitare. În acest prces un rl imprtant revine spririi eficienţei şi eficacităţii prceselr universitare de predare şi învăţare, în sensul dezvltării învăţământului centrat pe student ca biectiv pe axa: calitate predare invatare cmpetenta certificare calitate. Încercând sinteză a principalelr direcţii strategice cu incidenţă asupra sistemului de frmare a prfesrilr universitari prezentăm în cntinuare elementele de frţa cu caracter cncret: a. Priectarea şi elabrarea unui Plan strategic pentru implementarea sistemului instituţinal de asigurare a calităţii Direcţia strategică dezvltarea prfesinală a cadrelr didactice universitare cu rientarea de perspectivă: centrarea pe student; a. Iniţierea unui prgram de frmare cntinuă / dezvltare prfesinală cu tematică specifică: «Didactica învăţământului superir instruire / predare / învăţământ centrat pe student» - principala misiune a prgramului va fi frmarea şi dezvltarea cmpetenţelr psihpedaggice ale cadrelr didactice universitare, debutante sau aspirante, la pzitie academică; b. Dezvltarea unui Prgram de masterat: «Didactica învăţământului superir» - principala finalitate a prgramului va fi frmarea cmpenţelr psih-pedaggice a cadrelr didactice debutante sau aspirante la pziţie academicaă; c. Priectarea unui Prgram Pstdctral Pedaggia învăţământului superir destinat cadrelr didactice din categria senir prfessr sau persane cu respnsabilităţi definite în planul desfăşurării prgramului de practică educaţinală şi ştiinţifică; d. Aplicarea unr masuri administrative specifice fcalizate pe linia învăţământului centrat pe student: recnsiderarea elementelr de prgram şi rar academic, dezvltarea resurselr materiale necesare implementării acestr prcese şi implicarea studenţilr, prin rganizaţiile de prfil, în acest priect de parteneriat; 13
e. Alături de biectivele specifice prgramelr de dezvltare prfesinală a cadrelr didactice universitare sunt de remarcat şi ambiţiase finalităţi pe alte duă linii practice: Dezvltarea cercetărilr în dmeniul pedaggiei învăţământului superir (cmpnentă benefică pentru frmarea şi dezvltarea prfesinală viitare); Oferirea de prtunităţi cncrete pentru perfecţinarea peridică a cadrelr didactice universitare (stagii de dcumentare şi frmare în alte instituţii de învăţământ superir din ţară şi din străinatate); Aplicaţii pentru priecte eurpene şi internaţinale cu specific în dmeniul mbilităţii cadrelr didactice. 8. Deschiderea pentru cperarea internaţinală în dmeniul frmării cadrelr didactice universitare Întregul nstru demers pentru susţinerea şi implicarea în priectul iniţiat de Universitatea din Bucureşti a unr parteneri străini: Universitatea Liberă din Bruăelles, Universitatea din Barcelna, Academia Pedaggica din Linz, se înscrie în linia cnstantă pe care instituţia nastră prmvează în vederea atingerii standardelr educaţinale de calitate ale prgramelr de frmare destinate cadrelr didactice universitare. Acest element cnstituie un piln imprtant al cntribuţiei pe care instituţia nastră de învăţământ superir şi- aduce la edificarea spaţiului eurpean al învăţământului superir. Nu pt fi ignrate, de asemenea şi aplicaţiile pentru priecte eurpene şi internaţinale cu specific în dmeniul mbilităţii cadrelr didactice. ANEXA Repere specifice priectării, desfaşurării şi evaluării activităţilr educaţinale universitare desfăşurate din perspectiva învăţământului centrat pe student (chestinar de evaluare UB): 14
1. Frmularea clară a biectivelr, intenţiilr cursului/ seminarului/ labratrului ăi a perfrmanţelr aşteptate de la studenţi la debutul activităţilr educaţinale; 2. Accesibilitatea limbajului prfesinal-ştiinţific utilizat de către prfesr; facilitează înţelegerea prin explicaţii, exemple şi demnstraţii cncludente; 3. Organizarea şi desfăşurarea activităţilr educaţinale cursul/ seminarul/ labratrul, învaţă studentul să gândească, prmvează capacităţi intelectuale generale şi specifice dmeniului; 4. Managementul eficient al timpului didactic prin utilizarea unui ritm de parcurgere a materiei care să sprijine înţelegerea şi reţinerea nilr infrmaţii; 5. Cnţinutul cursului/seminarului/ labratrului are un caracter rganizat, sistematic şi cerent, arhitectnica internă este evidentă; 6. Cursul/ seminarul/ labratrul prmvează metde activ-participative, centrate pe student (implicarea studentului în prcesul de predare-învăţare, dialg euristic, rezlvarea de situaţii prblematice, simulări, activităţi pe micrgrupuri, priecte de cercetare etc.); 7. Stilul de predare şi cnţinutul utilizat sunt atractive, interesante, stimulează drinţa de cunaştere în dmeniul cnsiderat; 8. Cursul/ seminarul/ labratrul utilizează cu succes diferite mijlace mderne de instruire (retrpriectr, videpriectr, calculatr etc.); 9. Experienţele de cunaştere prfesinală ale studenţilr, cunştinţele, deprinderile şi cmpetenţele dbândite au crescut cnsiderabil prin acest curs/ seminar/ labratr; 10. Prfesrul acceptă şi încurajează întrebările studenţilr, punctele de vedere alternative, critica cnstructivă şi sluţiile persnale; 11. Studenţii sunt infrmaţi din timp şi neechivc despre criteriile şi mdalităţile de evaluare a activităţii şi a rezultatelr lr prfesinale; 12. Prbele de evaluare utilizate sunt centrate pe aspecte imprtante ale materiei de studiu; 13. Studierea disciplinei, pregătirea pentru examen au acperire în resursele de învăţare recmandate (prelegeri, suprturi de curs, bibligrafie etc.); 14. Studenţii sunt învăţaţi şi încurajaţi să îşi evalueze prpriile perfrmanţe şi, de asemenea, pe cele ale clegilr; 15
15. Evaluarea activităţii prfesinale a studenţilr este crectă, nepărtinitare, reflectă stadiul real şi nivelul de dezvltare prfesinală al fiecărui student; 16. Sarcinile de învăţare stabilite (cncepte de asimilat, exerciţii, prbleme, lucrări de labratr etc.) au un vlum şi un grad de dificultate care sunt cnfrme cu dispnibilităţile studentului; de aceea nu au fst întâmpinate dificultăţi speciale în pregătirea curentă şi a examenului la această disciplină; 17. Prfesrul este uşr abrdabil, dispnibil pentru cmunicare, tratează studenţii cu respect şi cnsideraţie; 18. Cursul / seminarul/ labratrul a prbat ataşamentul prfesinal al cadrului didactic faţă de disciplină (interes pentru buna sa pregătire, susţinerea raţinală şi afectivă a prblematicii tratate, integrarea nutăţilr din dmeniu); 19. Prfesrul este receptiv la nevile individuale ale studenţilr prfesinale, ştiinţifice, persnale; îi cnsiliază cu succes în elabrarea şi implementarea prpriilr lr priecte: lucrări de diplmă, dizertaţii de masterat, priecte de cercetare sau priecte de dezvltare persnală. 16