{ 3x + 3, x < 1 Exemple. 1) Fie f : R R, f(x) = 2x + 4, x 1. Funcţia f este derivabilă pe R\{1} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să stud

Documente similare
Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

curs 9 v3 [Compatibility Mode]

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,

Curs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Aero-BCD, , Prof. L. Costache & M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri 1 Șiruri de funcții D

GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007

Elemente de aritmetica

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

ETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 10 Transformata Fourier Integrala Fourier Seriile Fourier sînt utile pentru dez

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

Limite de funcţii reale

TEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc

Cursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f cont

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Modelarea deciziei financiare şi monetare

Copyright c 2001 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Stiintei Examenul de bacalaureat la

Curs 8 Derivabilitate şi diferenţiabilitate pentru funcţii reale 8.1 Derivata şi diferenţiala unei funcţii reale. Propriet¼aţi generale De niţia 8.1.1

02. Analiza matematica 3 - MI 2

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Capitolul MD. 10 Metoda funcţiilor Liapunov Fie sistemul diferenţial x = f (t, x), t t 0, x D R n. (10.1) Presupunem că x = 0 este punct de echilibru,

Cursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative l

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 12 SPAŢII L P Cursul 11 Proprietăţi de densitate în spaţiile L p Proprietăţile de densitate ne permit să

Examenul de bacalaureat 2012

Examenul de bacalaureat 2012

20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do

Microsoft Word - cap1p4.doc

Retele Petri si Aplicatii

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

CURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t),

Coordonate baricentrice Considerăm în plan un triunghi ABC şi un punct Q în interiorul său, fixat arbitrar. Notăm σ c = aria ( QAB) σ a = aria ( QBC),

C:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi

Cuprins ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL CUPRINS Unitatea de învăţare Titlu Pagina INTRODUCERE 1 1 Primitive 3 Obiectivele unităţii de învăţare nr.

Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL

MD.09. Teoria stabilităţii 1

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

8.1. Elemente de Aritmetică. 8. Aplicatii (15 aprilie 2019) Lema 8.1. Fie (A, +) un grup abelian şi H, K A. Atunci H K şi H + K = {h + k h H şi k K} s

8

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

programa_olimpiada_matematica_IX-XII_

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,

SEMNALE ŞI SISTEME CURSUL 2 C.2. SEMNALE ANALOGICE 1.2. Reprezentări ale semnalelor prin diferite forme ale seriei Fourier Seria Fourier trigonometric

0 Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică 1. Să se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) x 4 ; b) x 3 dx dx

Universitatea Politehnica din Bucureşti 2019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1. Ştiind cos x = 3 2, atunci sin2 x

Microsoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf

C:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS IE /msie.dvi

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

Cursul 10 Fractali de tip Newton Vom prezenta în continuare o nouă modalitate de generare a fractalilor, modalitate care îşi are originea într-o probl

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.

PowerPoint Presentation

ETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 11 Transformarea Laplace Aplicații Transformarea Z Ecuații și sisteme diferenți

O metodă de rafinare a unor inegalităţi geometrice Temistocle BÎRSAN 1, Marius DRĂGAN 2, Neculai STANCIU 3 Abstract. This paper presents a method to o

Microsoft Word - l10.doc

gaussx.dvi

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

Universtitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Matematică şi Informatică Anca Grad (născută Dumitru) Condiţii de optim îmbunătăţite pentru prob

Autoevaluare curs MN.doc

Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2

Marian Tarina

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care

Fizica fluidelor Cursul 5

CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri

Cursul 12 Şiruri recurente în planul complex Vom studia, în continuare, comportarea în raport cu data iniţială a şirurilor definite prin relaţii de re

2

Clustere şi impurităţi în sisteme complexe

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ

Retele Petri si Aplicatii

Slide 1

Examenul de bacalaureat 2012

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se

matematica, liceu-specializ. matematica-informatica

Microsoft PowerPoint - Prezentarea_programelor_de_studii_de_licenta_2019

Slide 1

Algebra si Geometri pentru Computer Science

Microsoft Word - TIC5

Matematici Speciale - Ingineria Sistemelor Seminar 1 Probleme rezolvate 1. Studiaţi convergenţa integralelor improprii: Z 1 p Z 3 2x 2 a) I

Cursul 14 Mulţimea lui Mandelbrot Mulţimile şi funcţiile cu caracter excepţional (mulţimea lui Cantor, insula lui Koch, funcţiile lui Weierstrass şi T

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev

Cursul 13 Mulţimi Julia Fie f : C C o funcţie complexă şi fie f n = f f f iterata de ordin n a lui f. Peste tot în continuare vom presupune că f este

Transcriere:

{ 3 + 3, < Eemple. ) Fie f : R R, f() + 4,. Funcţia f este derivabilă pe R\{} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să studiem derivabilitatea în a. Atunci f s() 3+3 6,< 3, f d f() f() (),> funcţia nu este derivabilă în a.,>,< +4 6 f() f(), deci { m + n, < 0 ) Fie f : R R, f(). sin, 0 Să determinăm m şi n astfel încât funcţia să fie derivabilă pe R. f este evident derivabilă pe R\{0} (compunere de funcţii elementare), deci vom determina m şi n, impunând condiţia de derivabilitate în a 0. Pentru aceasta, este necesar mai întâi ca funcţia să fie continuă în 0, adică trebuie să avem f() 0,<0 sin 0 n 0. 0,>0 Apoi, f s(0) 0,>0 f() f(0) 0,<0 (m + n) f() f(0) m 0,<0 0,<0 m, f d f() f(0) (0) 0,>0 sin 0,>0, de unde m. Derivatele funcţiilor uzuale., R ( n ) n n, R, n N ( r ) r r, > 0, r R (a ) a ln a, R, a > 0, a (ln ), > 0 (sin ) cos, R (cos ) sin, R (tg) cos, R, cos 0 (ctg), R, sin 0 sin (arctg), R (arcctg), R (arcsin ), (, ) (arc cos ), (, ) ( ), > 0 ( n ) n n, > 0, n. n Reguli de derivare. (f + g) f + g (λf) λf (fg) f g + fg

( f g ) f g fg g ( g ) g g (g f) (g f) f (f ) f f. Derivatele funcţiilor compuse. (u n ) nu n u, n N (u r ) ru r u, u > 0, r R (a u ) a u u ln a, a > 0, a (ln u) u u, u > 0 (sin u) u cos u (cos u) u sin u (tgu) cos u u, cos u 0 (ctgu) sin u u, sin u 0 (arctgu) +u u (arcctgu) +u u (arcsin u) u u, u (, ) (arc cos u) u u, u (, ) ( u) u u, u > 0 ( n u) n n u n u, u > 0. Funcţii derivabile pe un interval. I. Puncte de etrem local. Teorema lui Fermat. Definiţie. Fie f : A R R. i) Un punct a A se numeşte punct de etrem local pentru f dacă diferenţa f() f(a) păstrează semn constant pe o vecinătate a lui a, adică, V V(a) astfel încât f() f(a) păstrează acelaşi semn, V A. Mai precis, dacă f() f(a) 0, V A, atunci a se numeşte punct de minim local pentru f, iar dacă f() f(a) 0, V A, atunci a se numeşte punct de maim local pentru f. ii) Dacă f() f(a) 0, (respectiv, f() f(a) 0), A, atunci a se numeşte punct de minim ( respectiv, de maim) absolut pentru f. Nu întotdeauna eistă pentru o funcţie puncte de minim (maim) absolut. iii) Valorile funcţiei în punctele de etrem se numesc etremele funcţiei. Dacă eistă, f(a) inf f() (respectiv, f(b) supf()) se numeşte valoare A A minimă (respectiv, maimă) a lui f pe A. Teoremă (Fermat). Fie f : I interval deschis R şi a I. Dacă f este derivabilă în a, iar a este punct de etrem local pentru f, atunci f (a) 0.

Definiţie. Spunem că a I interval deschis este punct critic (sau staţionar) pentru funcţia derivabilă f : I R, dacă f (a) 0. Aşadar, Teorema lui Fermat afirmă că punctele de etrem local ale unei funcţii derivabile, se găsesc printre punctele sale critice. II. Teoreme de medie. Teorema lui Rolle. Fie f : [a, b] R, a, b R, a < b. Dacă: i) f este continuă pe [a, b], ii) f este derivabilă pe (a, b) şi iii) f(a) f(b), atunci c (a, b) astfel ca f (c) 0 (punctul c nu este numaidecât unic). Teorema lui Cauchy. Fie f, g : [a, b] R, a, b R, a < b. Dacă: i) f, g sunt continue pe [a, b], ii) f, g sunt derivabile pe (a, b) şi iii) g () 0, (a, b), atunci g(a) g(b) şi c (a, b) astfel ca f(b) f(a) g(b) g(a) este numaidecât unic). f (c) g (c) (punctul c nu Teorema lui Lagrange (teorema creşterilor finite). Fie f : [a, b] R, a, b R, a < b. Dacă: i) f este continuă pe [a, b] şi ii) f este derivabilă pe (a, b), atunci c (a, b) astfel ca f(b) f(a) (b a) f (c) (punctul c nu este numaidecât unic). Eemplu. Studiaţi { aplicabilitatea Teoremei lui Lagrange pentru funcţia, [, ] f : [, 3] R, f() 4 +, (, 3]. Observăm că funcţia este continuă pe [, 3] şi derivabilă pe (, 3). Teorema este atunci aplicabilă, deci{ c (, 3) astfel ca f(3) f() f (c), deci, [, ] f (c) 9 8. Întrucât f (), (, 3], se obţine că c 9 4 (, 3]. Consecinţe ale teoremei lui Lagrange.. Dacă o funcţie derivabilă f are derivata nulă pe un interval I, atunci f este constantă pe acest interval.. Dacă două funcţii derivabile pe un acelaşi interval au derivatele egale pe acest interval, atunci ele diferă printr-o constantă pe intervalul respectiv (rezultatul nu se menţine pe o mulţime care nu este interval). Aplicaţie. Arătaţi că arctg + arctg { π, > 0 π, < 0. 3

Funcţia f : (0, ) R, f() arctg + arctg este derivabilă pe (0, ) şi f () 0, (0, ), deci f() ct. şi cum f() π, rezultă că f() π, (0, ). Funcţia f : (, 0) R, f() arctg+arctg este derivabilă pe (, 0) şi f () 0, (, 0), deci f() ct. şi cum f( ) π, rezultă că f() π, (, 0).. Fie f o funcţie derivabilă pe un interval I. Atunci: i) Dacă f > 0 pe I, atunci f este strict crescătoare pe I. ii) Dacă f < 0 pe I, atunci f este strict descrescătoare pe I. iii) Dacă f 0 pe I, atunci f este crescătoare pe I. Reciproc, dacă f este o funcţie derivabilă şi crescătoare pe un interval I, atunci f 0 pe I. iv) Dacă f 0 pe I, atunci f este descrescătoare pe I. Reciproc, dacă f este o funcţie derivabilă şi descrescătoare pe un interval I, atunci f 0 pe I. Aplicaţii. i) Monotonia unei funcţii. Studiaţi monotonia funcţiei f : (0, ) R, f() ln. Funcţia este derivabilă pe (0, ), f (), (0, ), f () 0, f() +, f(). 0,>0 0 + f () 0 + +. f() + 0 min. + Funcţia este deci strict descrescătoare pe (0, ), strict crescătoare pe (, + ), este punct de minim absolut, iar minimul funcţiei este f() 0. ii) Demonstrarea unor inegalităţi. Arătaţi că ln( + ), 0. Fie f : [0, ) R, f() ln( + ). Funcţia este derivabilă pe [0, ), f () () 0, [0, ), deci funcţia este descrescătoare pe [0, ), de unde f() f(0) 0, [0, ). 3. Corolar al Teoremei lui Lagrange. Fie f : I R o funcţie continuă pe intervalul I şi fie a I. Dacă f este derivabilă pe I\{a}, iar f are ită (finită sau infinită) în a, atunci f (a) f ()( R). a Dacă f (a) f () R, atunci f este derivabilă în a, iar f este continuă a în a. Observaţie. Corolarul Teoremei lui Lagrange ne permite să calculăm rapid derivatele laterale ale unei funcţii într-un punct şi să decidem astfel dacă funcţia este sau nu derivabilă în punctul respectiv. { Eemplu, fie f : R R, f(), ln +, >. 4

{, < Funcţia este continuă pe R, derivabilă pe R\{}, f () +, >, iar f () f (), deci f (), ceea ce arată în final,<,> că funcţia este derivabilă pe R. III. Regula lui L Hospital. Se aplică pentru nedeterminări de tipul 0 0, : g() a f() f () a g () (a R). 0. Eemple. ) e ln [ ) ] [ ] (e ) e. 0. 3) ( e e ) 4) (ctg 0 ) 0 tg tg [ 0 0 ] e. cos sin 0 sin [ 0 0 ] sin 0 sin + cos [ 0 0 ] sin cos 0 cos sin 5