Regiunea de Dezvoltare CENTRU Strategia de Dezvoltare Regională 2010

Regiunea de Dezvltare CENTRU Strategia de Dezvltare Reginală 2010

Prezenta Strategie de Dezvltare Reginală a fst elabrată de Agenția de Dezvltare Centru, cu sprijinul Priectului Mldva: Cperare în Dezvltarea Reginală. Priectul este finanțat de Departamentul Marii Britanii pentru Dezvltare Internaținală (DFID) şi Agenția Suedeză pentru Dezvltare și Cperare Internaținală (SIDA) şi implementat de Oxfrd Plicy Management (Marea Britanie). Din cnsrțiu fac parte Institutul de Plitici Publice (Republica Mldva) și Universitatea Birmingham (Marea Britanie). Opiniile exprimate aparțin autrilr și nu reprezintă neapărat punctul de vedere al DFID sau SIDA.

Prefaţă Preşedintele Cnsiliului Reginal pentru Dezvltare Pentru a cere cpie a acestei strategii sau pentru a feri cmentarii pe rice prblemă abrdată în acest dcument, vă rugăm să cntactaţi: Nume: Funcţie (titlu): Adresă: Telefn: Fax: Email: Web: i

Regiunea de Dezvltare NORD Sumar executiv 1. Strategia de dezvltare reginală (SDR) pentru Regiunea de Dezvltare Centru (RDC) reprezintă un dcument de plitici publice care are în vizr etapa de dezvltare pe termen mediu a regiunii. Strategia este cerentă cu cele mai imprtante dcumente de plitici în dmeniul dezvltării reginale (DR): Strategia Naţinală de Dezvltare (SND) pentru anii 2008-2011 identifică dezvltarea reginală drept unul din cele cinci prirităţi naţinale şi exprimă respnsabilitatea asumată de Guvern la implementarea pliticilr de stat în dmeniul dezvltării reginale. Strategia Naţinală de Dezvltare Reginală (SNDR), este principalul dcument sectrial de planificare a pliticii sub respnsabilitatea Ministerului Cnstrucţiilr şi Dezvltării Reginale. SDR reprezintă dcumentul principal de planificare strategică pentru facilitarea şi prmvarea unei dezvltări ecnmice şi sciale integrate la nivel reginal şi pentru cntribuirea la realizarea biectivelr de dezvltare reginală de durată medie. 2. SDR se bazează pe evaluarea detaliată ecnmică, scială şi de mediu a ptenţialului regiunii Centru efectuată în baza cnstatărilr rezultate din numerasele studii, inclusiv cele ecnmice şi sciale, raprtul despre mediul ambiant, studiul privind dezvltarea sectrului privat, studiul privind dezvltarea sectrului drumurilr, IDAM şi alte date statistice. 3. Principiul de participare activă a partenerilr lcali şi reginali a fst urmărit pe parcursul întregului prces de elabrare a SDR. Au fst create Grupurile de Lucru reginale (GL), care au întrunit partenerii guvernamentali şi ne-guvernamentali astfel creând parteneriate durabile la nivelul stabilirii prirităţilr DR, care urmează a fi realizate și ulterir la prmvarea priectelr în DR. Cta medie de participare a femeilr în GL este de cca. 21%. Au fst rganizate cnferinţe şi ateliere de lucru pentru GL, inclusiv cu invitarea reprezentanțilr mass media şi a experţilr din regiuni şi din Chişinău, pentru a asigura diseminare unifrmă şi înţelegere clara a biectivelr DR, a schemelr financiare, situaţiei curente la nivel reginal şi intra-reginal de către tţi partenerii, şi pentru a implica tate părțile interesate în elabrarea dcumentelr strategice şi cnsultările publice. 1. Dezvltarea RDC, ca şi dezvltarea altr regiuni este afectată puternic de factrii externi, în particular fiind imprtante pliticile implementate la nivel naţinal. Acestea au influență atât asupra perfrmanţei ecnmice, cât şi a nivelului serviciilr publice prestate la nivel lcal. Influenţa pliticii naţinale este în special imprtantă în cndiţiile când veniturile autrităţilr lcale din regiune sunt insuficiente, dearece implementarea eficientă a pliticii depinde de transferurile de la bugetul de stat. 2. RDC este cea mai mare regiune de dezvltare urmata de Regiunea de Dezvltare Nrd şi Sud. Din cele trei Regiuni aflate în vizrul prcesului de DR pentru periada dată, RDC se clasifică pe lcul di în termeni de Valare Adăugată Brută (VAB) la nivel reginal şi VAB pe cap de lcuitr, fiind depăşită de regiunea de dezvltare Nrd. 3. Prximitatea cu Municipiu Chişinău, serveşte drept un piln de creştere şi creează prtunităţi de dezvltare şi feră pieţe de desfacere, însă acest factr nu este valrificat din plin. Nivelul relativ înalt de urbanizare şi accesul la reţeaua educaţinală relativ puternică favrizează creşterea prductivă a frţei de muncă şi cntribuie la un indice de dezvltare a resurselr umane mai înalt în RDC. 4. Prmvarea pliticilr de dezvltare reginală şi accentul Guvernului asupra descentralizării deschide ni perspective pentru dezvltarea regiunii. În acest cntext, prirităţile definite de SDR sunt: 1. Reabilitarea infrastructurii fizice ii

Regiunea de Dezvltare NORD 2. Susţinerea dezvltării sectrului privat, în special în regiunile rurale 3. Îmbunătăţirea factrilr de mediu şi a atractivităţii turistice 5. RDC este cnslidată pe astfel de puncte puternice cum ar fi dispnibilitatea de rezerve mari, industriale de diverse resurse minerale utile (calcar litic, calcar cchilifer, brecie, marnă, nisip cuarţifer, bentnite, argile leside, petriş, prundiş, etc.) Aceste resurse pt servi drept materiale de cnstrucţie, materie primă agriclă s.a. şi pt fi valrificate in următrii ani. Frţă de muncă calificată şi relativ ieftină face atractivă investirea în regiune, în special firmele din industria uşară de către antreprenrii din Italia, Germania, SUA, Belgia fapt, care nu numai creează lcuri de muncă suplimentare dar și ni rigri ale managementului afacerii. RDC dispune de arii extinse de păduri relicte şi peisaje pitreşti relativ bine păstrate. Fiind regiune de cnexie a cîtrva zne bigegrafice cu diverse arii umide şi împădurite, numerase mnumente arhelgice, istrice şi naturale, fapt ce feră psibilităţi sprite pentru dezvltarea priectelr reginale de mediu, turistice, recreative şi balnelgice, etc. 6. Mai mult ca atât, aprximarea cu UE deschide ni prtunităţi pentru cmpanii şi pentru autrităţile publice din regiune, care au bţinut acces direct la prgramele de finanţare transfrntalieră ale UE. Flsirea fndurilr naţinale şi externe pentru reabilitarea infrastructurii reginale, implementarea prgramelr pentru susţinerea business-ului şi îmbunătăţirea mediului ambiant vr elimina cnstrângerile în creşterea ecnmică şi vr accelera dezvltarea RDC. 7. Regiunea de Dezvltare Centru va deveni regiune prsperă cu ecnmie dezvltată, dinamică şi diversificată, cu lcuri de muncă bine remunerate şi implicare activă a cetăţenilr în asigurarea bunăstării cmunităţilr. Regiunea va valrifica beneficiile prximităţii mun. Chişinău ca centru multifuncţinal al ţării şi aşezarea ge-strategică favrabilă, dezvltându-şi prnunţată funcţie lgistică şi de facilitare a legăturilr interreginale şi internaţinale. Regiunea va feri un mediu decent pentru viaţă şi activitate lcuitrilr săi şi spitalitate pentru vizitatri, iar valrile umane, culturale şi grija faţă de mediul încnjurătr vr cnstitui fundamentul ceziunii sciale a cmunităţii. iii

Regiunea de Dezvltare NORD Tabelul 1. Sumarul prirităţilr de dezvltare ale RDC Priritate Măsuri Indicatri de rezultat Indicatri de prdus 1. Reabilitarea infrastructurii fizice Reabilitarea şi cnstrucţia reţelelr de apă, canalizare şi a staţiilr de epurare. Rata lcuințelr ce nu beneficiază de apeduct in ttalul numărului de lcuințe. Numărul staţiilr de epurare reabilitate. Numărul de persane cu acces la apă ptabilă de calitate. Indicatri de impact Vlumul prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). Cst [ ]% din ttal resurse. Reabilitarea şi mdernizarea reţelei de drumuri existente şi a cnexiunilr internaţinale. Rata drumurilr reparate sau cnstruite in ttal drumuri. Valarea investiţiilr străine directe. Rata ppulaţiei cupate. Dezvltarea şi diversificarea căilr de acces şi a reţelelr de cmunicaţii. Deschiderea unui punct adiţinal de trecere între Mldva şi Rmânia. Valarea exprturilr. 2. Susţinerea dezvltării sectrului privat, în special în regiunile rurale Educaţia ppulaţiei din mediul rural întru diversificarea mijlacelr de trai şi dezvltarea afacerilr nn-agricle în mediul rural. Numărul de prgrame de instruire implementate în dmeniul afacerilr, în special a celr nnagricle. Numărul ttal de întreprinderi. Vlumul prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). [ ]% din ttal resurse. Cnslidarea capacităţilr instituţiilr de infrmare cnsultanţă şi susţinere. Numărul de ÎMM care au beneficiat de servicii de cnsultanţă. Pnderea întreprinderilr agricle în numărul ttal de întreprinderi. Rata ppulaţiei cupate. Dezvltarea structurilr de cperare în marketing pentru prducţia agriclă şi integrarea lr în clustere. Numărul de evenimente rganizate cu prducătrii agricli. Crearea asciaţii reginale a prducătrilr agricli. Dezvltarea prgramelr de implementare a standardelr internaţinale de calitate şi infensivitatea alimentară. Numărul de cmpanii care au beneficiat de granturi acrdate în cadrul unui prces de selectare transparent. 3.Îmbunătăţirea Prmvarea Numărul de pligane Nta medie Vlumul [ ]% din iv

Regiunea de Dezvltare NORD Priritate Măsuri Indicatri de rezultat Indicatri de prdus factrilr de mediu şi a atractivităţii turistice practicilr prietenase mediului. ni de stcare a deşeurilr amenajate. pnderata de bnitate a slului. Indicatri de impact prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). Cst ttal resurse. Dezvltarea sistemelr de management integrat al deşeurilr slide. Elabrarea şi implementarea unei campanii de prmvare a practicilr prietenase mediului în dmeniul prducerii agricle. Reducerea frecvenţei erziunilr şi îmbunătăţirea calităţii slului. Rata ppulaţiei cupate. Diminuarea impactului variabilităţii climei. Elabrarea unui prgram de anticipare şi răspuns la stările extreme de vreme. v

Regiunea de Dezvltare NORD Cuprins Sumar executiv... ii Abrevieri...... ix 1 Intrducere... 1 1.1 Imprtanţa dezvltării reginale... 1 1.2 Cntextul strategic... 1 1.3 Prcesul şi principiile de elabrare a strategiei... 2 1.4 Principiile de susţinere a dezvltării reginale... 3 2 Analiza situaţiei existente... 5 2.1 Date generale... 5 2.2 Amplasarea gegrafică şi dezvltarea spaţială... 6 2.3 Cnectivitate şi accesibilitate... 9 2.4 Demgrafia...14 2.5 Dezvltarea ecnmică...18 2.6 Situaţia scială...22 2.7 Capacităţi reginale de dezvltare...24 3 Analiza SWOT...27 3.1 Puncte tari...27 3.2 Puncte slabe...29 3.3 Oprtunităţi...30 3.4 Pericle.....31 3.5 Cncluzii...32 4 Viziune strategică...34 4.1 Viziunea...34 4.2 Identificarea prirităţilr...34 4.3 Parteneriate reginale...35 vi

Regiunea de Dezvltare NORD 5 Prirităţi...36 5.1 Priritatea 1. Reabilitarea infrastructurii fizice...36 5.2 Priritatea 2. Susţinerea dezvltării sectrului privat, în special în regiunile rurale...37 5.3 Priritatea 3. Îmbunătăţirea factrilr de mediu şi a atractivităţii turistice...38 6 Mnitrizare, raprtare şi evaluare...40 7 Cadrul de resurse şi finanţare...42 7.1 Angajamente de finanţare existente...42 Annex A Reţeaua de lcalităţi şi distribuţia ppulaţiei pe raiane...45 Annex B Ariile naturale prtejate de stat...46 Annex C Reţeaua de căi de cmunicaţii rutiere...47 Annex D Căi ferate şi de navigaţie...48 Annex E Reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare...49 Annex F Schema reginală de salubrizare...50 Annex G Schema reţelelr de gaze...51 Annex H Sistemul energetic...52 Annex I Schema amplasării sectarelr ecnmice...53 Annex J Ptenţialul cmplexului agrindustrial...54 Annex K Principalii indicatri de dezvltare ecnmică şi scială a RDC...55 Cuprinsul Figurilr: Figura 1. Densitatea drumurilr publice pe raiane, km/100 km 2 10 Figura 2. Densitatea drumurilr publice pe regiuni, km/100 km 2 10 Figura 3. Densitatea reţelelr de apeduct pe raiane, km/100 km 2 11 Figura 4. Densitatea reţelelr de apeduct pe regiuni, km/100 km 2 11 Figura 5. Pnderea lcalităţilr gazificate pe raiane, % 12 Figura 6. Pnderea lcalităţilr gazificate pe regiuni, % 12 Figura 7. Numărul psturilr de telefn pe raiane, la 100 lcuitri 13 Figura 8. Numărul psturilr de telefn pe regiuni, la 100 lcuitri 13 Figura 9. Structura pe sexe a ppulaţiei la 01.01.2008 pe regiuni, %, 14 Figura 10. Structura pe medii a ppulaţiei la 01.01.2008 pe regiuni, % 14 Figura 11. Structura şi pnderea pe grupe de vârstă a ppulaţiei 15 Figura 12. Pnderea ppulaţiei absente în ttalul ppulaţiei, cnfrm datelr recensământului din 2004 16 Figura 13. Structura ppulaţiei absente pe grupe principale de vârstă 16 vii

Regiunea de Dezvltare NORD Figura 14. Indicatrul de deprivare demgrafică 16 Figura 15. Structura ppulaţiei angajate la 01.01.2008, % 17 Figura 16. Evluţia prductivităţii şi remunerării muncii în sectrul industrial al RDC, preţuri cmparabile anul 2005=100% 17 Figura 17. VAB per capita, MDL 18 Figura 18. Pnderea VAB per capita în VAB naţinal alcababil în 2008 18 Figura 19. Structura ramurală a VAB,% 19 Figura 20. Indicele de specializare industrială după numărul de persnal, 2007 19 Figura 21. Evluţia întreprinderilr si angajaţilr, 2004=100% 20 Figura 22. Numărul întreprinderilr la 10,000 lcuitri 20 Figura 23. Dinamica Investiţiilr in capital fix si a lucrărilr de cnstrucţie mntaj in preturile 2004 21 Figura 24. Pnderea investiţiilr in capital fix 21 Figura 25. ISD pe lcuitr (% media tară 2007) 22 Figura 26. Nivelul de sărăcie pe regiuni, 2006 22 Figura 27. Nivelul de deprivare pe dmenii 23 Figura 28. Harta deprivării educaţinale 23 Figura 29. Harta deprivării medicale 23 Figura 30. Surse de venituri 24 Figura 31. Cheltuielile pe categrii 24 Figura 32. Numărul rganizaţiilr, asciaţiilr prfesinale, ecnmice şi de cnsultanţă 25 Figura 33. Vlumul mediu al cheltuielilr publice pe cap de lcuitr pe raiane în 2004-2008, lei 26 Figura 34. Vlumul mediu al cheltuielilr publice pe cap de lcuitr pe regiuni în 2004-2008, lei 26 Cuprinsul Tabelelr: Tabelul 1. Sumarul prirităţilr de dezvltare ale RDC iv Tabelul 2. Date generale privind Regiunile de Dezvltare 5 Tabelul 3. Distribuţia ppulaţiei RDC pe lcalităţi 6 Tabelul 4. Mişcarea naturală a ppulaţiei la 1000 lcuitri 15 Tabelul 5. Sectrul de antreprenriat reginal 21 Tabelul 6. Caracteristici ale rganizaţiilr neguvernamentale 26 Tabelul 7. Analiza SWOT a RDC 27 Tabelul 8. Cuantumul Fndului naţinal pentru dezvltare reginală în aa. 2008-2010 (în mii lei) 42 Tabelul 9. Veniturile şi cheltuielile bugetelr UAT din Regiunea de Dezvltare Centru (în mii lei) 43 viii

Regiunea de Dezvltare NORD Abrevieri ADR APL BIM BNS CRD CNDR DUP FNFM FNDR ISD MAPL MCDR MF ONG POR RDC RDCH RDN RDS RDT RDUTAG RM SDR SND SNDR SP UE VAB Agenţia de Dezvltare Reginală Administraţia Publică Lcală Birul Internaţinal al Muncii Birul Naţinal de Statistică Cnsiliul Reginal pentru Dezvltare Cnsiliul Naţinal pentru Dezvltarea Reginală Dcumentul Unic de Prgram Federaţia Naţinală a Fermierilr din Mldva Fndul Naţinal pentru Dezvltare Reginală Investiţii Străine Directe Ministerul Administraţiei Publice Lcale Ministerul Cnstrucţiilr şi Dezvltării Reginale Ministerul Finanţelr Organizaţii Nn-guvernamentale Planul Operaţinal Reginal Regiunea de Dezvltare Centru Regiunea de Dezvltare Chişinău Regiunea de Dezvltare Nrd Regiunea de Dezvltare Sud Regiunea de Dezvltare Transnistria Regiunea de Dezvltare Unitatea Teritrial Administrativă Găgăuzia Republica Mldva Strategia Naţinală de Dezvltare Strategia Naţinală de Dezvltare Naţinală Sectr Public Uniunea Eurpeana Valare Adăugată Brută ix

Regiunea de Dezvltare CENTRU 1 Intrducere 1 1.1 Imprtanţa dezvltării reginale 8. Pentru a-ţi atinge biectivele naţinale de dezvltare ecnmică şi scială, rice ţară are nevie de regiuni dinamice şi cmpetitive, dezvltarea reginală fiind plitică cmplementară pentru pliticile macrecnmice şi structurale. 9. Glbalizarea feră suficiente argumente pentru ca prblematica dezvltării scial ecnmice să fie abrdată, în anumite limite şi de manieră ptimală, la nivel reginal, adică la nivelul intermediar dintre entităţile ecnmice ale lcalităţilr şi sistemul ecnmic naţinal. Este un adevăr recunscut că plitică de dezvltare reginală, cerentă, credibilă şi adaptată la specificul regiunii, nu pate fi prmvată la randament maxim nici de Guvern, nici de fiecare autritate lcală în parte. Sunt necesare, deci, parteneriate menite să prducă un efect sinergic, fiind mai aprape de realităţi decât guvernul central, dar cu un ptențial superir în ce priveşte resursele care pt fi mbilizate de autritate publică lcală. 10. Dezvltarea reginală durabilă este un imperativ asumat şi Guvernul Republicii Mldva şi-a cnfirmat angajamentul ferm pentru distribuirea echitabilă a şanselr de dezvltare pe întreg teritriul ţării. Acest lucru este cnfirmat atît la nivel legislativ cît şi la nivelul planificării strategice. Succesul implementării pliticii reginale va impulsina şi accelera dezvltarea ţării per ansamblu, scpul final fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilr, indiferent unde lcuiesc aceştia pe teritriul R. Mldva. 1.2 Cntextul strategic 11. Strategia de dezvltare reginală (SDR) este rezultatul final al unui prces cmplex de cnsultare şi dezbatere pe tema dezvltării durabile şi echilibrate a regiunilr. SDR reprezintă un dcument de plitici publice care are rlul de a trasa dezvltarea pe termen mediu a regiunii de dezvltare. 12. Evluţiile în tate dmeniile de plitici tind să aibă impact spaţial şi este imprtant ca autrităţile publice să găsească sluţii de integrare şi cmplementare a pliticilr sectriale pentru a asigura cerenţa măsurilr de dezvltare. Din aceste cnsiderente SDR este crelata cu pliticile si strategiile de dezvltare la nivel naţinal. 13. Strategia Naţinală de Dezvltare (SND) pentru anii 2008-2011 identifică dezvltarea reginală ca una din cele cinci prirităţi naţinale cu scpul general de realizare a unei dezvltări scialecnmice echilibrate şi durabile pe întreg teritriul Republicii Mldva prin crelarea efrturilr în cadrul regiunilr de dezvltare. SND este un dcument intra-sectrial, care include măsuri în dmeniul dezvltării reginale întreprinse de mai multe autrităţi ale administraţiei publice centrale şi reprezintă respnsabilitatea asumată de Guvern pentru implementarea pliticii de stat în dmeniul priritar al dezvltării reginale. Legea cu privire la Dezvltarea Reginală a RM definește biectivele principale șu principiile, setează cadrul instituținal și instrumentele de planificare pentru dezvltarea reginală. Cnfrm Legii, SDR este un dcument pe termen mediu (7 ani) de nivel reginal, care identifică priritățile și măsurile specifice DR. Dcumentul urmează a fi elabrat de ADR în cndiții de participare activă a tuturr părțilr interesate și aprbat de CRD. 14. Legea cu privire la Dezvltare Reginala a Republicii Mldva (LDR) defineşte principalele biective şi principii, stabileşte cadrul instituţinal şi instrumente de planificare pentru dezvltarea reginală. Cnfrm legii, la nivel reginal este elabrată Strategia Naţinală pentru Dezvltare Reginală (SNDR), iar la nivel reginal sunt elabrate Strategiile de Dezvltare Reginală (SDR). Aceste dcumente de plitici identifică prirităţile şi măsurile de implementare a pliticii de dezvltare reginală în cadrul regiunilr de dezvltare. 15. Spre desebire de SND, Strategia Naţinală de Dezvltare Reginală este un dcument sectrial de planificare a pliticilr, sub respnsabilitatea Ministerului Cnstrucţiilr şi Dezvltării

Regiunea de Dezvltare CENTRU Reginale. Respectiv, şi sursele de finanţare ale ambelr dcumente sunt diferite: în cazul SND acesta fiind bugetul de stat în întregime, pe cînd în cazul SNDR este vrba în principal de Fndul Naţinal pentru Dezvltare Reginală. 16. Cnfrm SND, SNDR va cnstitui un dcument-cadru pentru instituirea cadrului instituţinal de dezvltare reginală iar scpul Strategiei va fi limitat la crearea şi menţinerea unui cadru de gestiune, de implementare, de finanţare, de mnitrizare şi de evaluare a dezvltării reginale, fără a detalia cnţinutul strategiilr reginale de dezvltare sau mdalitatea în care regiunile îşi vr cncepe dezvltarea. 17. (SDR) serveşte drept dcumentul de plitici pe termen mediu la nivel de regiune şi reprezintă cadrul strategic pentru a facilita şi a stimula dezvltarea spaţială, ecnmică şi scială integrată la nivelul regiunilr de dezvltare şi să cntribuie la atingerea biectivelr reginale de dezvltare durabilă. Ttdată, este clar că prblemele şi sluţiile spaţiale nu respectă întcmai frntierele administrative iar prcesul de elabrare a SDR în acest cntext strategic feră prtunitatea de a discuta prbleme cmune ale tuturr regiunilr, prbleme ce depăşesc limitele regiunilr de dezvltare, ca unităţi funcţinale teritrial-statistice. 18. Strategiile de dezvltare reginală feră dezvltării un cntext rizntal mai vast, care trebuie să permită crdnare şi cncentrare mai eficientă a cheltuielilr sectriale ale ministerelr şi dnatrilr în regiuni. Acestea, de asemenea, vr căuta să majreze capacitatea reginală de absrbţie eficientă a fndurilr de investiţii. Aceasta va aduce Republica Mldva în cnfrmitate cu practicile eurpene în cntextul guvernării integrate şi sinergiei dintre prgramele naţinale verticale şi prgramele reginale rizntale. În acest fel, SDR devine un vehicul imprtant pentru intercnectarea măsurilr de la nivelele naţinal, reginal şi lcal. 19. SDR cntribuie la mbilizarea parteneriatelr reginale pentru elabrarea unui şir de priecte viabile care să fie incluse în Planul de Operaținal Reginal (POR). POR este planul de punere în aplicare a SDR, prevăzut pentru periadă de trei ani, care cuprinde prgrame, priecte şi activităţi priritare. Priectele, prgramele si activitățile specifice strategiei de dezvltare reginala din POR trebuie să se bazeze pe prirităţile SDR pentru periada respectivă. POR trebuie să fie actualizat peridic, de regulă anual, ptrivit deciziei Cnsiliului Reginal pentru Dezvltare (CRD). Dcumentul Unic de Prgram (DUP) la nivel naţinal trebuie să fie elabrat pe baza strategiilr de dezvltare reginală şi a planurilr peraţinale din tate regiunile, integrând astfel tate prirităţile şi priectele axate pe dezvltarea reginală. 1.3 Prcesul şi principiile de elabrare a strategiei 20. Strategiile de dezvltare reginală în RM sunt elabrate în baza unui mdel unic, care a permis analiza particularităţilr de dezvltare a fiecărei regiuni şi identificarea prirităţilr şi mecanismelr de suprt a dezvltării regiunii. În prcesul elabrării Strategiei de Dezvltarea a Regiunii Centru, au fst instituite 6 Grupuri de Lucru cu următarea specializare: Dezvltarea sectrului privat şi a întreprinderilr mici şi mijlcii; Industrie şi turism; Agricultură şi industrie prelucrătare; Infrastructură; Mediu; Sfera scială : sănătate, învăţământ, prtecţia păturilr scialmente vulnerabile. 21. Ttdată, în scpul fundamentării empirice a SDR a regiunii au fst efectuate un şir de studii minuţiase privind dezvltarea ecnmică, prblemele mediului, aspecte sciale, infrastructura fizică şi cea de suprt a dezvltării businessului în Regiunii de Dezvltare Centru. 22. Frmatul grupurilr a asigurat reprezentare echitabilă a autrităţilr administraţiei publice lcale din tate raianele Regiunii, a sectrului privat, a scietăţii civile prin prezenţa ONG-urilr, 2

Regiunea de Dezvltare CENTRU asciaţiilr de afaceri, cu respectarea reprezentării echitabile a genurilr şi păturilr sciale. Au avut lc 7 sesiuni de lucru a GL în rezultatul cărra a fst definită analiza SWOT 1 sectrială, frmulată viziunea strategică, prirităţile şi măsurile de dezvltare a Regiunii Centru, care au fst puse la baza elabrării SDR. Agenţia de Dezvltare Reginală (ADR) Nrd s-a încadrat la etapa de finalizare a strategiilr. 23. În cadrul prcesului de elabrare a SDR, au fst asigurate următarele principii de bază: Cnsecvenţa. SRD este cnsecvent cu dcumentele plitice principale, care reflectă dezvltarea reginală, îndesebi cu Legea cu privire la dezvltarea reginală, Strategia de Dezvltare Naţinală şi Strategia Naţinală de Dezvltare Reginală. Metdlgia şi prcesele de revedere a strategiilr pe parcursul ulteriarelr etape de dezvltare reginală, prpuse de ADR trebuie să crespundă instrucţiunilr ministerului de resrt şi să fie acceptate de Cnsiliul Reginal pentru Dezvltare (CRD). Abrdarea cmprehensivă analitică. SDR se bazează pe evaluare ecnmică, scială şi de mediu cnştiinciasă, care descrie ptenţialul regiunii. Se va acrda atenţie specială identificării rezultatelr şi experienţei în filiera dezvltării reginale şi asigurării şanselr echitabile indiferent de apartenenţa de gen sau grup scial. Un prces participativ activ. Au fst rganizate cnsultări atât la subiectul metde ni de abrdare metdlgică cât şi de actualizare a SDR, cnslidând rlul scietăţii civile şi a sectrului privat în dezvltarea reginală prin reprezentarea echitabilă a tuturr grupurilr de interes. Acest prces a asigurat clectarea şi examinarea minuţiasă a piniilr şi incrprarea lr în SDR-uri. Grupuri de lucru mderate, grupuri fcale, sndaje, rganizate pentru a efectua cnsultări cu privire la analize, priecte de dcumente şi idei de priect, tate având ca scp atingerea cnsensului cu privire la esenţa, biectivele şi măsurile dezvltării reginale pentru periada de rigare. Parteneriate lcale şi reginale. În cadrul grupurilr de lucru au fst cnvcate împreună persanele interesate din partea entităţilr de stat şi celr neguvernamentale pentru a dezvlta parteneriate eficace atât pentru ierarhizarea măsurilr priritare din strategii, cât şi pentru analiza ulteriară a unr priecte cncrete. Transparenţă şi publicitate. ADR-urile vr asigura rganizarea cnsultărilr publice lărgite ale priectelr SDR Centru la fiecare etapă de actualizare. Agenţia de Dezvltare Centru va îndeplini rlul de lider al prcesului de elabrare şi ajustare a strategiilr la fiecare din periadele de dezvltare cnfrm metdlgiei şi a prceselr acceptate de CRD, dirijând activităţile respective până la finalizarea şi aprbarea SDR (inclusiv la rganizarea cnsultărilr publice şi prezentarea priectelr de Strategii la CRD pentru aprbare). 1.4 Principiile de susţinere a dezvltării reginale 24. Principiile de bază pentru susţinerea dezvltării reginale sunt elucidate de Legea privind Dezvltarea Reginală a Republicii Mldva şi Strategia Naţinală de Dezvltare Reginală: Eficienţă: utilizarea eficientă a resurselr naturale, umane, financiare şi de prducţie pe întreg teritriul Republicii Mldva; Echitate: tţi cetăţenii Republicii Mldva au drepturi şi acces egal la valrile ecnmice, sciale şi culturale indiferent de lcul lr de trai; Durabilitate: tate măsurile, prgramele şi priectele finanţate cu scpul susţinerii dezvltării reginale trebuie să fie tehnic, financiar şi instituţinal viabil; 1 Analiza SWOT reprezintă un instrument de planificarea strategică care examinează Puncte tari, Puncte slabe, Oprtunităţi şi Pericle. 3

Regiunea de Dezvltare CENTRU Planificare: tate măsurile, prgramele şi priectele menite să susţină dezvltarea reginală trebuie să fie elabrate şi implementate în cnfrmitate cu strategiile naţinale şi reginale de dezvltare, precum şi să aibă biective, prirităţi şi mecanisme clar definite; Crdinare: tate măsurile, prgramele şi priectele menite să susţină dezvltarea reginală trebuie să fie cncrdate atît la nivel naţinal, cît şi reginal; Parteneriat: planificarea, dezvltarea şi implementarea măsurilr menite să susţină dezvltarea reginală trebuie să fie bazate pe un parteneriat dintre autrităţile publice centrale şi lcale, sectrul public şi cel privat, precum şi rganizaţiile scietăţii civile; Transparenţă: trebuie să existe claritate în prcesul de alcare, distribuire şi utilizare a resurselr menite pentru implementarea strategiilr, prgramelr şi priectelr de dezvltare reginală. 4

Regiunea de Dezvltare CENTRU 2 Analiza situaţiei existente 2.1 Date generale 25. Analiza situaţiei este un capitl cmprehensiv, cnceput pentru a crea imagine de ansamblu cuprinzătare a tendinţelr sciale şi ecnmice de dezvltare a RDC care include următarele dmenii: Lcalizare gegrafica şi dezvltarea spaţială, care prezintă structura administrativă şi aspectele de mediu ce ţin de reţeaua de hidrlgică, znele naturale prtejate, resursele minerale dispnibile, caracteristicile climatice ale regiunii etc; Cnectivitate, accesibilitate, şi infrastructură, care feră infrmaţii cu privire la reţelele inter- şi intra-reginale de drumuri, reţelele de alimentare cu apa si canalizare, gaz, electricitate, accesul internet; Demgrafie, care arată structura ppulaţiei RDC dezagregată după factrii de sex, vârstă, prezentând ttdată şi unele tendinţe în prcesul migraţinal; Dezvltarea ecnmică, care include prfilul sectrial al regiunii, referindu-se şi la activitatea investiţinală în RDC; Situaţia scială, care este axat pe analiza nivelului de sărăcie şi nivelul de deprivare în baza indicatrilr IDAM; Capacitatea instituţinală reginală, care feră prfiluri ale partenerilr reginali principali autrităţile APL, ADR, CRD, cnsiliile lcale şi primăriile. Tate capitlele sunt argumentate suplimentar prin hărţile ataşate la SDR şi servesc drept sursă infrmaţinală pentru cmpartimentele ulteriare ale SDR cu caracter analitic analitică, cum ar fi analiza SWOT. 26. Principalii indicatri de dezvltare din regiune sunt prezentaţi în Tabelul 2. Analiza cmparativă a acestr indicatri este prezentată în subcapitlele sectriale de mai js. Tabelul 2. Date generale privind Regiunile de Dezvltare RDN RDC RDS RDUTAG RDCH Ttal Ppulaţia, 000 persane 1018 1066 543,5 159,7 785,1 3,573 Pnderea, % 28,5 29,8 15,2 4,5 22 100 Ppulaţia rurală, % 65,1 80,9 75 59,7 8,7 57,8 Ppulaţia urbană, % 34,9 19,1 25 40,3 91,3 42,2 Suprafaţa, km 2 10015 10636 7379 1848 568 30446 Pnderea, % 32,9 34,9 24,2 6,1 1,9 100 Densitatea, lc/km 2 102 100 74 86 1382 117 Prdusul intern brut, 000 mii MDL 8195 7495 355 1182 17465 37888 Pnderea, % 21,6 19,8 9,4 3,1 46,1 100 VAB per capita, MDL 8051 7028 6531 7404 22246 10605 Investiţii per capita, 000 MDL 2,011 2,684 2,686 1,724 10,872 4,249 Administraţii publice lcale de nivelul 2, unităţi 12 13 8 1 2 36 Administraţii publice lcale de nivelul 1, unităţi 315 329 209 18 25 896 Sursa: BNS, 2009 5

Regiunea de Dezvltare CENTRU Date generale 2.2 Amplasarea gegrafică şi dezvltarea spaţială 27. Regiunea de Dezvltare Centru (RDC) este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu Rmânia, la Est cu raianele Rîbniţa, Grigripl, (RDT), la Sud cu raianele Căuşeni, Cimişlia, Leva, (RDS) la Nrd cu raianele Făleşti, Sîngerei, Flreşti, (RDN). Suprafaţa ttală a regiunii este de 10636 km² (1.063.600 mii ha), sau 31% din suprafaţa ttală a ţării, fiind cea mai mare regiune ca mărime din cele 6 ale Republicii Mldva. 28. RDC cuprinde 13 raiane: Anenii Ni, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialveni, Nispreni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC cuprinde 598 lcalităţi rganizate în 329 unităţi administrativ teritriale de nivelul I: 14 raşe şi 315 sate (cmune). Majritatea ppulaţiei (circa 47%) lcuieşte în lcalităţi de pana la 5 mii de lcuitri, 17% - în raşe şi sate cu ppulaţie de până la 2000 lcuitri şi peste 16% - în raşe şi sate cu ppulaţie cuprinsă între 5 mii şi 10 mii lcuitri. Tabelul 3. Distribuţia ppulaţiei RDC pe lcalităţi Lcuitri APL % Ppulaţie, mii lcuitri % 0-500 1 0.3 0.5 0.0 501-1000 23 7.0 18.9 1.9 1001-2000 118 35.9 174.4 17.9 2001-5000 151 45.9 452.5 46.5 5001-10000 26 7.9 158.9 16.3 10001-15000 5 1.5 59.8 6.1 15001-20000 3 0.9 49.4 5.1 20001-40000 2 0.6 58.3 6.0 Ttal 329 100 972.7 100 Sursa: Datele recensământului ppulaţiei, 2004 29. În RDC nu este nici un municipiu. Cel mai mare raş din regiune - r. Ungheni cu ppulaţie de cca. 32,7 mii lcuitri urmat de r. Orhei 25,7 mii lcuitri şi r. Străşeni 18,3 mii lcuitri 2. După numărul mediu al ppulaţiei cnfrm datelr la 01.01.2009 raşele se clasifică astfel: (i) Până la 5 000 lcuitri - 2 raşe (Bucvăţ, Crneşti); (ii) 5 000-10 000 lcuitri - 4 raşe (Anenii Ni, Criuleni, Şldăneşti, Teleneşti); (iii) 10 000-15 000 lcuitri - 3 raşe (Călăraşi, Nispreni, Rezina); (iv) 15 000-20 000 lcuitri 3 raşe (Hînceşti, Ialveni, Străşeni); (v) 25 000 40 000 2 raşe (Orhei şi Ungheni). Numărul ttal de lcalităţi din regiune cnstituie 36,6% din numărul ttal de lcalităţi ale ţării, pnderea raşelr fiind de circa 23%. Harta reţelei de lcalităţi urbane şi distribuţiei ppulaţiei pe raiane este prezentată în Anexa A. 30. Ppulaţia regiunii cnstituie 1080,7 mii de persane. Pentru periada 2004-2008 s-a înregistrat descreştere a numărului ppulaţiei cu 15,6 mii de persane. Principala cauză a acestei descreşteri este sprul natural negativ şi migraţia ppulaţiei. Mediu 31. RDC cuprinde mai multe frme de relief. Cea mai mare parte a teritriului regiunii este cupată de Pdişul Mldvei. În afară de pdişuri, se întâlnesc dealuri şi câmpii, înălţimile medii ale 2 Cnfrm datelr recensământului, 2004. 6

Regiunea de Dezvltare CENTRU cărra deasupra nivelului mării variază între 200 250 m. Cea mai înaltă culme din Mldva se află în RDC - Dealul Bălăneşti 430 m. 32. Structura gelgică specifică cu numerase fracturi tectnice şi predminarea rcilr sedimentare afânate şi prase au cauzat cndiţii prielnice pentru dezvltarea largă a alunecărilr de teren şi a frmelr erzinale de relief, reprezentate prin diverse rigle, râpe, caniane, văi şi vâlcele. Dezvltarea alunecărilr de teren, carstului, erziunii plane şi liniare, care afectează farte mult agricultura regiunii, este stimulată semnificativ de activităţile antrpice neprietenase mediului (defrişările în masă a făşiilr frestiere, pădurilr şi livezilr), de distribuirea neunifrmă a precipitaţiilr pe parcursul anului şi de caracterul trenţial al plilr de vară. Cndiţiile gelgice şi climatice au favrizat dezvltarea unei reţele hidrgrafice destul de dense în regiune, frmată din râuri şi râuleţe cu debite mici, dar farte variabile în timp, cu viituri frecvente, fapt ce a cntribuit la frmarea unr vai mari, farte vechi şi adânci, cu pante evident terasate. 33. Clima este cntinental mderată. Precipitaţiile variază între 500 şi 700 mm, iar în ultimii ani se înregistrează sprirea variabilităţii generale a climei însţită de majrarea evidentă a frecvenţei fenmenelr climaterice de risc. Temperatura medie a aerului cnstituie + 9 C. Minimul abslut al temperaturii revine lunilr Ianuarie -30 32 C şi maximul lunii Iulie +39 - + 40 C. Periada de iarnă este scurtă şi cu puţină zăpadă, vară lungă, caldă şi cu cantitate mică de precipitaţii, care cad, de regulă, în timpul cald al anului în frmă de pli trenţiale de scurtă durată. Pe lângă periada îndelungată caldă a anului, iarna blândă, abundenţa de căldură şi lumină, sunt şi fenmene de secetă şi variabilitatea mare a cndiţiilr climatice. 34. Reţeaua hidrlgică. RDC este străbătută de 3 cursuri imprtante de apă: râul Nistru, râul Prut şi râul Răut. Celelalte râuri (Ciulucul Mare, Ciulucul Mic, Cernea, Cgâlnic, Btna, Icheli, Ivans, Ivancea, Brătuleanca, Şltaia, Gârla Mare, Lăpuşniţa Nârnva) reprezintă afluenţi ai Nistrului, Prutului şi Răutului. Sursele principale de alimentare a râurilr sunt apele subterane, plile şi zăpada. Tate râurile şi pâraiele cnstituie reţea hidrgrafică puternică. Regimul lr depinde de cndiţiile climaterice. Regimul hidric natural al râurilr Nistru, Prut şi al afluenţilr lr în mare măsură este denaturat de crearea pe râuri a barajelr şi rezervarelr de acumulare a apei. Resurse naturale 35. Slurile. Pe teritriul RDC se evidenţiază patru tipuri predminante de sluri: (i) Sluri de pădure cenuşii şi cenuşii închise; (ii) Cernzimuri tipice şi levigate (depuse) a văilr râurilr şi a afluenţilr lr; (iii) Cernzimuri tipice şi alcalinice; (iv) Cernzimuri bişnuite şi carbnate; 36. Bnitatea medie a slurilr din RDC este de 61,1 faţă de media bnităţii slurilr la nivel naţinal 63,8. Slurile cenuşii de pădure sunt cele mai ptrivite pentru silvicultură. Unele sectare ale pădurilr pdişului Mldvei de Centru sunt amplasate pe aceste sluri. În afară de aceasta, pe slurile cenuşii de pădure valrificate reuşit cresc pmi fructiferi, vii şi aprape tate culturile agricle. 37. RDC se caracterizează prin cel mai bgat fnd frestier, reprezentat de Cdrii Mldvei şi alte suprafeţe de pădure. Pnderea terenurilr silvice în RDC este de 17,7% faţă de media naţinală 11,9%. Speciile de arbri şi arbuşti care cresc în pădurile din regiune pt fi flsite în cantităţi limitate, ca materie primă mai mult pentru cnfecţinarea articlelr de dimensiuni mici din artizanat, dearece Republica Mldva nu dispune de păduri industriale şi tăieturile parţiale a fndului frestier se admit dar în scp sanitar. Ttdată, fndul frestier pate fi utilizat ca resursă pentru dezvltarea turismului, recreaţiei şi cinegeticii. 38. Flra şi fauna RDC, la etapa actuală este supusă intens influenţei activităţilr antrpice. Aceasta cntribuie evident la degradarea cndiţiilr mediului şi reducerea atractivităţii turistice a peisajelr naturale, distrugerea bitpurilr valrase şi prductive de vegetaţie naturală, a lcurilr de trai şi ppulare a speciilr rare de animale, schimbarea lr cu asciaţii vegetale secundare, grupări puţin valrase, care cresc de la sine. Aceasta a cauzat dereglarea echilibrului eclgic în 7

Regiunea de Dezvltare CENTRU cmunităţile naturale, cntribuind la dispariţia treptată a grupelr întregi de genuri. În primul rând dispar genurile şi grupele rare de plante. 39. Fauna silvică a regiunii este relativ bine păstrată, fiind reprezentată de: mistreţul sălbatic, bursuc, nevăstuică, vulpea rşcată, pisica sălbatică. Mai rar se întâlnesc elani, cerbi, jderi, căpriare. Dintre rzătare aici se întâlnesc ndatra, veveriţa, hârcigul de pădure, iepurele alb şi altele. Din păsări se întâlnesc - mierla, prumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul ptârnichi, prepeliţe, bâtlani, ccstârci, ciara de câmp, vrăbii. 40. În râuri şi alte bazine de apă cresc următarele specii de peşte: crap, plătică, şalău, mrunaş, tlstlb, mai rar se întâlnesc umbra şi cipul. Cele mai des întâlnite păsări de apă sunt raţele şi gâştele sălbatice. 41. Regiunea dispune de peisaje naturale farte atractive şi diverse, suprafeţe mari de păduri şi zne umede cu bidiversitate relativ bine păstrată, fapt ce permite a dezvlta diverse priecte în dmeniu. În RDC sunt amplasate Rezervaţiile ştiinţifice Cdrii şi Plaiul Fagului, Rezervaţiile naturale şi peisagistice: Mleşti-Răzeni, Sadva, Saharna, Ţipva, Trebujeni, diverse aşezări palelitice şi nelitice multistratiale, numerase mănăstiri pitreşti: Căpriana, Curchi, Butuceni, Saharna, Cndriţa, etc. RDC dispune de arii extinse de păduri relicte şi peisaje pitreşti relativ bine păstrate. Aici sunt amplasate un număr mare de mnumente naturale şi peisagistice, care psedă un ptenţial turistic şi recreativ înalt. Fiind regiune de cnexie a câtrva zne bigegrafice cu diverse arii umede şi împădurite, numerase mnumente arhelgice, istrice şi naturale, fapt ce feră psibilităţi sprite pentru dezvltarea priectelr reginale de mediu, turistice, recreative şi balnelgice, etc. Harta ariilr naturale prtejate de stat este prezentată în Anexa B. 42. Caracteristic pentru RDC sunt zăcămintele de minerale utile pentru prducerea materialelr de cnstrucţie - rcile carbnatate: calcar, marnă, materie primă argilasă, nisipuri, frmaţiuni de nisip şi pietriş, diatmit şi tripli. Zăcămintele de piatră calcarasă sunt amplasate în aprpierea satelr: Brăneşti, Mrvaia, Jelbc din rainul Orhei, rezervele cărra se numără la 18 miliane m³, în rainul Şldăneşti 6,3 miliane m³ şi Mileştii Mici rainul Ialveni. Zna Centru este bgată în rci carbnatate - calcar care îşi găseşte aplicare largă în cnstrucţie pentru arderea varului pentru piatră brută şi pietriş, cât şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi păsări. În afară de mineralele carbnatate în regiune sunt dezvltate zăcămintele de argilă, argilă nisipasă, flsite drept materie primă pentru cărămidă. 43. RDC dispune de rezerve semnificative de apă ptabilă şi de apă minerală cu prprietăţi curative evidente, precum şi de resurse enrme nevalrificate de energie renvabilă: eliană, slară, hidraulică şi bilgică. Factri de pluare 44. In baza datelr din ultimii 10 ani se bservă menţinere a nivelului de pluare sub limita admisă de nrma pentru râul Nistru, iar pentru râul Prut - aprpiere esenţială de nrmă. In râurile interne nivelul de pluare se menţine în cntinuare majrat. Principalele surse de pluare sunt determinate de sectrul cmunal prin staţiile de epurare care evacuează ape uzate insuficient epurate. Alarmantă este situaţia creată pe cursurile receptare în aval de punctele de deversare a staţiilr de epurare ale lcalităţilr: Rşcani, Bulbaca, Orhei, Teleneşti, Rezina, Şldaneşti, Bucvăţ, Hîncesti unde are lc înrăutăţirea calităţii apelr naturale. 45. O imprtanţă desebită pentru dezvltarea RDC au apele subterane din straturile acvifere freatice şi de adâncime. Spre desebire de apele subterane adânci, apele freatice sunt supuse unei pluări antrpice intense. Din cantitatea ttală de ape subterane de adâncime extrase sau cercetate, circa 50% nu pt fi recmandate în scpuri ptabile fără tratare preliminară. Aceste ape se caracterizează prin cnţinut ridicat de mineralizare, flur, hidrgen sulfurat, fier, sdiu, amniac şi alte elemente. 8

Regiunea de Dezvltare CENTRU 46. De menţinat că RDC dispune şi de ape minerale, care pt fi utilizate pentru tratarea clecistitei, hepatitei şi altr maladii. Pe baza apelr termale funcţinează staţiunea balneară Cdru din c. Hârjauca, r-nul Călăraşi. Cnexiuni 2.3 Cnectivitate şi accesibilitate 47. RDC este situată în partea centrală a Republicii Mldva asigurând legături între celelalte regiuni. La Vest cu RDC are cnexiune directă cu Rmânia prin 3 puncte vamale, inclusiv unul ferviar ndul ferviar Ungheni. La est cnexiunea regiunii cu Ucraina, Rusia trece prin RDT. La Nrd şi Sud cnectivitatea regiunii trece prin RDN şi RDS. Distanţa până la principalele raşe mari este: Iaşi, Rmânia 20-150 km, Cernăuţi, Ucraina 150-220 km, Odessa, Ucraina 100 170 km. 48. Reţeaua de transprt a RDC se prezintă prin duă tipuri de transprt: aut şi ferviar. Traficul de mărfuri şi pasageri este asigurat de transprtul aut atât la nivel lcal, republican cât şi internaţinal. Transprtul ferviar este utilizat prepnderent pentru traficul de mărfuri şi pasageri la nivel internaţinal. Căi de transprt internaţinal 49. Legături de trafic internaţinal. RDC este traversată de reţea densă de trasee internaţinale: Cridrul Ecnmic Eurpean IX (CE IX); Cridrul Ecnmic Budapesta Odessa Cridr (BOC); Cridrul Giurgiuleşti-Briceni (GBC). 50. Din RDC se pate deplasa spre Nrd pe traseul internaţinal: М2 - Chişinău-Srca - htarul cu Ucraina şi traseul М14 Brest Briceni Chişinău Tiraspl - Odesa; spre sud: M3 Chişinău Giurgiuleşti; spre est M21 Chişinău Dubăsari; spre vest M1 - Chişinău Leuşeni. Aceste trasee vr fi suplimentate cu încă un traseu internaţinal în cazul realizării cridrului de transprt Budapesta - Iaşi Chişinău - Odesa. 51. Celelalte legături de transprt de imprtanţă internaţinală şi naţinală care trec prin RDC sunt: Direcţia Nrd, spre raşele Cernăuţi Jitmir - Lvv Warshawa: М2 - Chişinău-Srca - htarul cu Ucraina; Direcţia Nrd est, spre raşele Vinitsa Kiev Mscva: М14 - Brest-Briceni-Chişinău- Tiraspl-Odesa; Direcţia Sud, spre raşele Galaţi Tulcea-Cnstanţa - Varna Istambul: M3 Chişinău Giurgiuleşti şi R3 Chişinău-Hînceşti-Basarabeasca Direcţia Sud-Est, spre raşele Odesa Niclaev Hersn Yalta: R2- Chişinău-Bender şi R30- Anenii Ni-Căuşeni-Ştefan-Vdă-frntiera cu Ucraina. Direcţia Est, spre raşele Krasnie Okni Krivi Rg Dneţk Vrnej: M21 - Chişinău- Dubăsari şi R5 - Chişinău-Vadul lui-vdă-dubăsari. Direcţia Vest spre raşele Iaşi Târgu Neamţ Cluj Oradea Budapesta: M1 - Chişinău Leuşeni şi R1 - Chişinău-Ungheni. 52. Harta căilr de cmunicaţie şi reţelei de artere internaţinale, naţinale şi lcale este prezentată în Anexa C. Căi de transprt inter-reginal şi lcal 53. Legături de trafic inter-reginal. Legătura cu RDN se efectuează prin mun. Bălţi (М2, М14, R13, R14, R17 ) şi cele mai slicitate sunt drumurile M14 şi R14 pe care circulaţia este pe unele prţiuni asigurată pe duă benzi, ce nu crespunde fluxului de transprt permanent în creştere. Legătura cu RDS se efectuează prin intermediul drumurilr M14, M3, R-3, R-30, R-34, dintre care cel mai aglmerat este R3 şi necesită suplimentare cu minim bandă de circulaţie. Legătura cu RDT este psibilă pe drumul internaţinal M1. 9

Regiunea de Dezvltare CENTRU 54. Reţeaua de drumuri intra-reginale. Distanţa maximă dintre lcalităţile RDC pe direcţia nrd-sud este de aprximativ 180 km, iar pe direcţia est-vest aprximativ 120 km şi legătura pate fi asigurată tranzit prin mun. Chişinău. Distanţa dintre principalele centre urbane (Ialveni, Străşeni, Ungheni, Orhei, Hânceşti) nu depăşeşte 150 km. 55. Legăturile între raşele RDC sunt asigurate în majritatea cazurilr tranzitând municipiul Chişinău. Oraşul Ungheni nu are legătură directă cu r. Hînceşti şi r. Orhei, din aceste cnsiderente este necesar de finisat cnstrucţia drumului R20 şi R44. Mdernizarea şi cnstrucţia unr prţiuni a drumului Ungheni - Leuşeni - Leva ar diversifica legăturile intrareginale. Oraşul Nispreni are legătură directă numai cu r. Ungheni (R25) şi de clire cu r. Călăraşi (R25, R1) şi r. Hînceşti (R25, M1, R44). Oraşul Teleneşti direct este legat numai cu r. Orhei. Cu raşele Rezina şi Şldăneşti are legătură numai prin r. Orhei sau prin mun. Bălţi, sau prin reţeaua de drumuri de imprtanţă lcală. Oraşul Rezina are legătură directă cu r. Şldăneşti (R13) şi r. Orhei (R20). Oraşul Şldăneşti are legătură directă cu r. Rezina (R13) şi de clire cu r. Orhei (R13, R20) şi r. Teleneşti (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălţi. Există necesitatea cnstrucţiei drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi psibilă legătura directă între r. Teleneşti şi raşele Rezina şi Şldăneşti, clind r. Orhei. Oraşul Orhei - este legat cu tate raşele prin drumuri naţinale: Orhei - Rezina (R20), Orhei- Teleneşti (М2, R14, R22), Orhei - Şldăneşti (R20, R13). Cu r. Criuleni şi r. Dubăsari, Orheiul face legătura pe drumul R23, М2, dar pe prţiunea Brăneşti-M2 drumul este în variantă de pietriş şi din aceste mtive acest traseu este clit de transprtatri. Oraşul Anenii-Ni şi r. Ialveni au legături cu celelalte raşe ale regiunii prin municipiul Chişinău (M14, R2). 56. Reţeaua de drumuri lcale. În afară de aceste drumuri există reţea largă ramificată de drumuri de imprtanţă lcală. Lungimea drumurilr aut în RDC este prezentată în Tabelul 1. Densitatea drumurilr publice din RDC este de 32 km/km2 la acest indicatr este sub RDN dar mai mult peste media naţinală care cnstituie 26,9 km/100 km2. Drumurile naţinale deţin pndere de 36,5%, majritatea abslută cu îmbrăcăminte rigidă. Cele mai multe drumuri sunt în rainul Străşeni şi Ialveni. La extrema pusă se află rainul Hânceşti. Starea drumurilr lcale este deplrabilă şi necesită reparaţie şi recnstrucţie. Din cauza stării nesatisfăcătare a drumurilr atractivitatea lcalităţilr rurale este destul de jasă. În prezent, sunt lcalităţi care în timpul plis nu au legătură cu centrul rainal din pricina deterirării drumurilr. Bugetele reduse ale primăriilr nu permit reparaţia capitală a drumurilr ce traversează satele. Figura 1. Densitatea drumurilr publice pe raiane, km/100 km 2 Figura 2. Densitatea drumurilr publice pe regiuni, km/100 km 2 40,0 35.0 32.0 35,0 30.0 30,0 25.0 25,0 20.0 20,0 15.0 15,0 10.0 10,0 5.0 5,0 0,0 ST IL DB UN CR CL RZ SD NS AN TL OR HN 0.0 Nrd Centru Sud UTA Gagauzia Mun. Chisinau Sursa: BNS, 2008 57. Transprtul ferviar. Densitatea reţelelr de căi ferate în RDC cnstituie 3,4 km /100 km2 cea ce este mai mare decât în RDN şi media republicană 3,3 km/100 km2 dar este mai mică decât în RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritriul RDC trec traseele naţinale de cale ferată: Bender- Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, şi un segment neînsemnat de cale ferată a 10

Regiunea de Dezvltare CENTRU sectrului Slbdca - Bălţi. Staţia de cale ferată Ungheni este punct de trecere internaţinal care efectuează transprt de mărfuri şi pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nd de cale ferată a RDC. Staţia de cale ferată Şldăneşti efectuează transprt de mărfuri şi pasageri pentru deservirea în desebi a biectelr ecnmiei naţinale. Cnfiguraţia reţelei de cale ferată este de duă tipuri cu singură linie şi cu duă linii. Intensitatea circulaţiei trenurilr de pasageri este de 2-14 garnituri pe zi şi 4-10 garnituri marfare pe zi. 58. În perspectivă se precnizează cnstrucţia trnsnului de cale ferată Străşeni Orhei Bălţi. Harta reţelei căilr ferate existente şi de perspectivă este prezentată în Anexa D. 59. Transprt naval. În RDC nu există căi de cmunicaţie navale, dar activează duă prturi. Prtul naval Ungheni şi Prtul naval Rezina. Harta căilr de cmunicaţie navală este prezentată în Anexa D. Între lcalităţile Mlvata-Mlvata Nuă circulă Bacul Mlvata. Transprtul de mărfuri şi pasageri este însă nesemnificativ. Alimentarea cu apă şi canalizare 60. Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă este efectuată prepnderent din captările de apă subterană din lcalităţile regiunii. Calitatea apei nu înttdeauna crespunde nrmativelr sanitare existente pentru apa ptabilă, de aceea apa din multe cnducte pate fi flsită dar ca apă tehnică. Apa din fântâni şi izvare este flsită ca apă ptabilă de cca. 80% din ppulaţia RDC. Densitatea reţelelr de apeduct în RDC este de 13,2 km/100 km2 această cnstituind cea mai mică valare faţă de tate celelalte regiuni şi faţă de media naţinală 23,3 km/100 km2. Raianele cu cea mai mare pndere a lcalităţilr care dispun de reţea centralizată de apeduct peste media naţinală sunt Anenii Ni, Orhei şi Ialveni. În celelalte raiane situaţia este farte precară, raianele Dubăsari, Şldăneşti şi Rezina sub 5% din lcalităţi care dispun de reţea de apă ptabilă. Harta reţelelr de alimentare cu apă este prezentată în Anexa E. Figura 3. Densitatea reţelelr de apeduct pe raiane, km/100 km 2 Figura 4. Densitatea reţelelr de apeduct pe regiuni, km/100 km 2 30,0 300.0 25,0 250.0 20,0 200.0 15,0 150.0 10,0 100.0 5,0 50.0 13.2 0,0 OR AN IL NS CR ST TL UN CL HN RZ SD DB 0.0 Mun. Chisinau RDN UTA Gagauzia RDS RDC 11 Sursa: BNS, 2008 61. Canalizare. Reţeaua de canalizare în RDC este slab dezvltată, iar tehnlgiile de epurare a apelr reziduale sunt farte depăşite. Pnderea fndului lcativ din RDC care dispune de reţea de canalizare este de 15,6% faţă de media naţinală 22,6%. În RDC funcţinează dar 6 staţii de epurare. Starea tehnică a staţiilr de epurare a apelr reziduale existente este nesatisfăcătare. Staţiile din Rezina, Teleneşti, Criuleni nu funcţinează iar devărsările sunt evacuate direct în Nistru sau Răut. În perspectivă este priectată cnstrucţia a 8 staţii de epurare. În majritatea cazurilr pentru renvarea celr existente şi cnstrucţia celr ni sunt necesare sume enrme de bani de care autrităţile lcale nu dispun. Harta reţelelr de evacuare a apelr uzate şi staţiilr de epurare este prezentată în Anexa E. 62. Gestinarea deşeurilr. În RDC infrastructura şi managementul deşeurilr menajere slide este farte slab dezvltată, atât cantitativ, cât şi calitativ. Se atestă un nivel înalt de pluare a slurilr,

Regiunea de Dezvltare CENTRU apelr şi altr cmpnente de mediu cauzat prepnderent de tradiţiile neprietenase mediului şi infrastructura slab dezvltată de clectare a deşeurilr slide şi lichide, inclusiv celr txice. Pentru regiune e specifică clectarea neseparată a deşeurilr şi ctă farte redusă a deşeurilr reciclate. Zilnic în RDC se prduc circa 1000 tne de deşeuri menajere slide, care sunt în prezent clectate şi stcate în circa 350 de depnii mici, amplasate la marginea lcalităţilr din regiune. Majritatea acestr depnii cupă suprafeţe mari, dar sunt inadecvat amenajate. 63. Mult mai eficientă şi infensivă pentru mediu ar fi schimbarea radicală a infrastructurii clectării deşeurilr menajere, care prevede clectarea acestr deşeuri în trei - patru pligane mari, ce ar permite separarea lr, reciclarea parţială şi clectarea bigazului de la descmpunerea deşeurilr nereciclabile. În perspectivă în rainul Nispreni, Orhei, Ialveni şi Anenii Ni se precnizează cnstrucţia acestr pligane mari. Harta schemei reginale a depniilr pentru depzitarea şi prelucrarea deşeurilr este prezentată în Anexa F. Pentru rerganizarea durabilă a infrastructurii serviciilr cmunale din regiune este necesar de efectuat un studiu de fezabilitate al sectrului şi de elabrat un plan reginal de gestinare a deşeurilr care ar avea drept scp crearea cadrului necesar pentru dezvltarea si implementarea unui sistem integrat de gestinare a deşeurilr, eficient şi durabil din punct de vedere ecnmic şi eclgic. Asigurarea cu gaze naturale 64. Asigurarea cu gaze naturale a lcalităţilr RDC este prevăzută de la cnductele de gaze magistrale cu presiune înaltă. La nrdul RDC trece cnducta magistrală de gaze naturale Iamburg - Eleţ - Cernauţi şi ramificaţia de la ea spre mun. Chişinău, prin ndul Şldăneşti-Rezina, mai departe prin cnducta Rîbniţa-Chişinău, de-a lungul teritriului RDC. Pnderea fndului lcativ din RDC cnectat la reţeaua de gaze naturale este de 33,5% ceea ce este mai js faţă de indicatrii similari pentru RDS şi RDUTAG dar şi faţă de media naţinală care cnstituie 34,9%. Figura 5. Pnderea lcalităţilr gazificate pe raiane, % Figura 6. Pnderea lcalităţilr gazificate pe regiuni, % 90.0% 90.0% 80.0% 80.0% 70.0% 70.0% 60.0% 60.0% 50.0% 40.0% 50.0% 40.0% 33.5% 30.0% 30.0% 20.0% 20.0% 10.0% 10.0% 0.0% DB AN CR ST IL SD CL OR RZ HN NS TL UN 0.0% Mun. Chişinău UTA Găgăuzia RDS RDC RDN Sursa: BNS, 2007 65. Cel mai înalt grad de asigurare cu reţea de gaze naturale este în rainul Dubăsari (87%) şi Anenii-Ni (82%). Extinderea reţelelr are dinamică bună în raianele Criuleni, Străşeni, Ialveni. Cel mai mic grad de asigurare cu gaze naturale este în raianele Ungheni, Teleneşti, Nispreni şi Hânceşti unde pnderea lcalităţilr gazificate este sub 10% sau de aprape 4 ri faţă de media naţinală. Prblemele principale legate de aprvizinarea cu gaze ţin de vlumul mare de investiţii necesar pentru extinderea reţelelr în interirul lcalităţilr. În afară de gaz natural, în RDC sunt cnsumatri de gaz lichefiat (sectrul industrial, lcalităţile rurale). Asigurarea cnsumatrilr cu gaz lichefiat este efectuată de întreprinderea Gaznsbât situată în Străşeni. Harta reţelelr existente şi prgnzate de gaze naturale este prezentată în Anexa G. 12

Regiunea de Dezvltare CENTRU Alimentare cu energie electrică şi energie termică 66. Alimentarea cu energie electrică în lcalităţile cuprinse în RDC se efectuează prin reţelele de distribuţie care aparţin cmpaniei Reţelele Electrice Centru, întreprindere cu capital străin al cmpaniei Unin Fensa şi a Întreprinderii de stat Reţelele Electrice de Distribuţie Nrd. Pe teritriul RDC sunt amplasate duă staţii mari cu capacitate de 333kW la Ialveni şi Străşeni. Celelalte peste 200 staţii au capacitate între 35-110 kw. Teritriul RDC este străbătut de la Nrd la Sud (Tiraspl Ialveni - Străşeni - Bălţi) de duă linii electrice aeriene de capacitate mare 330 kw. Tate lcalităţile din regiune sunt cnectate la reţelele electrice. La nivel lcal prbleme în dmeniul asigurării cu energie electrică sunt în sectarele ni cnstruite, unde sunt necesare priecte tehnice ale reţelelr. Cstul priectului tehnic urmează a fi achitat de către autrităţile publice lcale şi ptenţialii cnsumatri. Astfel, din lipsa mijlacelr financiare cnectarea la reţelele electrice este tărăgănată. Harta sistemului energetic reginal este prezentată în Anexa H. 67. Alimentarea cu energie termică reprezintă prblemă pentru majritatea lcuitrilr RDC de la blcuri. Blcurile lcative au fst alimentate cu energie termică de la centralele termice centrale, care în prezent nu mai funcţinează. Astfel, lcuitrii blcurilr lcative din lcalităţile care sunt gazificate şi-au cnstruit cazangerii autnme, unii au cnstruit sbe în blcuri, iar alţii flsesc alte mijlace electrice pentru generarea căldurii în timp de iarnă. Situaţia este similară şi în instituţiile publice care fie şi-au cnstruit cazangerii autnme sau fie au cnstruit sbe. Sectrul particular (casele pe pământ) atât din mediul urban, cât şi în mediul rural flsesc sbele. Sursele de energie sunt lemnele şi cărbunii. Prblemele principale ale acestui sectr se referă la lipsa resurselr pentru aprvizinarea instituţiilr de învăţământ şi pierderi mari de energie din cauza sistemelr termice uzate. Cmunicaţii 68. Serviciile de telefnie fixă în RDC sunt asigurate de către filialele întreprinderii de stat SA Mldtelecm. Cnfrm situaţiei de la 30.06.2009, nivelul de asigurare cu psturi telefnice în regiune este de 23,6 psturi telefnice la 100 lcuitri, inclusiv 30 în lcalităţile urbane şi 23 în lcalităţile rurale. La acest indicatr RDC este în urma celrlalte regiuni de dezvltare. Cel mai înalt grad de telefnizare se atestă în rainul Ialveni şi Rezina cu peste 25 psturi de telefn, cel mai js este în raianele Dubăsari şi Şldăneşti. Figura 7. Numărul psturilr de telefn pe raiane, la 100 lcuitri 30.0 Figura 8. Numărul psturilr de telefn pe regiuni, la 100 lcuitri 45.0 40.0 25.0 35.0 20.0 30.0 25.0 15.0 20.0 10.0 15.0 10.0 5.0 5.0 0.0 IL RZ CR OR CL ST AN NS HN UN TL DB SD 0.0 Mun. Chişinău UTA Găgăuzia RDN RDS RDC 2005 2009 Media RM, 2009 Sursa: SA Mldtelecm, 2009 69. Telefnia mbilă este reprezentată de reţelele Orange, Mldcell, Eventis şi Unite care în prezent cuprinde tate cele 13 centre rainale din RDC cu acperire de 98% din numărul ttal de lcalităţi. Deşi csturile pentru servicii sunt înalte, cnfrm datelr peratrilr de telefnie mbilă în ultimii trei ani se remarcă tendinţă de creştere cnstantă a numărului de utilizatri. 13

Regiunea de Dezvltare CENTRU 70. Accesul la Internet este farte slab dezvltat în RDC. Cnfrm datelr studiilr recent elabrate sub 10% din ppulaţie dispune de calculatare cnectate la internet. Pnderea persanelr juridice care dispun de calculatare cnectate la internet este de circa 30% discrepanţa rural/urban fiind de 90/10. Instituţiile publice sunt în mare majritate cnectate la internet. În lcalităţile urbane funcţinează 2-6 internet-cafenele. 2.4 Demgrafia 71. Ppulaţia stabilă a RDC la 1 ianuarie 2009 cnstituie 1065,2 mii persane. Această valare cntinuă cursul unui trend general negativ al vlumului demgrafic aferent periadei 2004-2008. Evluţia ppulaţiei în această periadă a fst negativă pentru tate unităţile administrative cuprinse în regiune (excepţie face dar rainul Ialveni). Descreşterea ppulaţiei înregistrată în această periadă este de 15,6 mii persane, ceea ce reprezintă 1,4%. Această scădere este cea mai prnunţată în cmparaţie cu regiunile centru şi sud. Cauza acestei descreşteri este sprul natural negativ şi migraţia ppulaţiei. 72. Densitatea medie a ppulaţiei RDC este de 100 pers/km2. Valarea maximă a densităţii în regiune deţin raianele Străşeni şi Ialveni (125 lcuitri/km2). Cea mai mică valare a densităţii demgrafice se înregistrează în rainul Şldăneşti (73 lcuitri/km2). Pnderea ppulaţiei RDC cnstituie circa 30% din ttalul ppulaţiei Republicii Mldva, fiind cea mai mare regiune. 73. Pnderea ppulaţiei masculine a RDC este de 49% şi 51% pentru feminin. Distribuţia este practic cea mai echilibrată dacă e să cmparăm cu celelalte regiuni ale ţării. Figura 9. Structura pe sexe a ppulaţiei la 01.01.2008 pe regiuni, %, Figura 10. Structura pe medii a ppulaţiei la 01.01.2008 pe regiuni, % 100% 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Mun. Chişinău Nrd Centru Sud UTA Găgăuzia feminin masculin 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Mun. Chişinău Nrd Centru Sud UTA Găgăuzia rurală urbană Sursa: BNS, 2008 74. Cnfrm datelr Birului Naţinal de Statistică al Republicii Mldva la 1 ianuarie 2009 situaţia după mediul de reşedinţă al ppulaţiei se înregistrează predminare majră a ppulaţiei rurale cmparativ cu cea urbană, raprtul fiind cel mai disprprţinal de 19% la 81%. Structura pe vârste a ppulaţiei 75. Din analiza pnderilr deţinute de grupele de vârstă în ttalul ppulaţiei (piramida vârstelr), rezultă clar faptul că RDC este afectată de un fenmen accentuat de îmbătrânire demgrafică. Tendinţele actuale arată scădere cntinuă a primelr grupe de vârstă, determinată de natalitatea redusă, ceea ce înseamnă că prcesul de îmbătrânire este încă în curs de derulare, iar efectele acestuia se vr accentua în următrii ani. 14

Regiunea de Dezvltare CENTRU Figura 11. Structura şi pnderea pe grupe de vârstă a ppulaţiei Sursa: Datele recensământului ppulaţiei, 2004 76. Grupa de vârstă cu cea mai mare pndere (9,9%) este cea de 15-19 ani, care încheie serie de 35-39 de ani în care sprul natural a fst pzitiv, rezultat al diverselr măsuri sci-demgrafice ce au influenţat natalitatea în periada 1970-1990. Mişcarea naturală a ppulaţiei si deprivarea demgrafică 77. Sprul natural negativ al ppulaţiei înregistrat în regiune influenţează scăderea ratei de fertilitate şi îmbătrânirea ppulaţiei, sprind presiunea demgrafică. O valare pzitivă a sprului de-a lungul periadei analizate putem întâlni dar în raianele Ialveni, Ungheni şi Nispreni. Tabelul 4. Mişcarea naturală a ppulaţiei la 1000 lcuitri 2004 2005 2006 2007 2008 Natalitatea 11,4 11,3 11,3 11,8 11,8 Mrtalitatea 13,0 13,7 12,3 12,6 12,6 sprul natural -1,5-2,4-1,1-0,8-0,7 Sursa: BNS, 2009 78. Prcesele migraţiniste influenţează prfilul demgrafic şi au un rl imprtant în viaţa ecnmică şi scială a RDC. Deşi lipsesc datele statistice pentru a face cncluzii mai rigurase vizavi de tate aspectele, putem cnstata existenţa a trei fluxuri migraţiniste principale care se manifestă cu un grad diferit de intensitate: migraţia rural urban în interirul regiunii, migraţia RDC Chişinău (în această direcţie migrează în special studenţii care învaţă la instituţiile superiare de învăţământ lcalizate în Chişinău şi care se stabilesc cu traiul în capitală) şi emigraţia (migraţia peste htarele Republicii Mldva). Emigraţia este cel mai puternic flux migratr al ppulaţiei din RDC. Cnfrm rezultatelr recensământului general al ppulaţiei din 2004, circa 89400 rezidenţi ai RDC erau temprar absenţi. Aceasta reprezintă circa 8,8% din ppulaţia regiunii, emigraţia din RDC fiind, cnfrm rezultatelr recensământului, a dua după intensitate în Republica Mldva. 15

TL ST N ŞD O A D CL H U RZ IL C Indicatrul de deprivare Regiunea de Dezvltare CENTRU Figura 12. Pnderea ppulaţiei absente în ttalul ppulaţiei, cnfrm datelr recensământului din 2004 R.M. RDN RDC RDS UTAG mun. Chişinău 0 2 4 6 8 10 12 Figura 13. Structura ppulaţiei absente pe grupe principale de vârstă sub 14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-54 ani peste 55 ani nedeclarată R.M. RDN RDC RDS UTAG mun. Chişinău 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: Calcule Expert-Grup 79. Un aspect imprtant al sărăciei este determinarea nivelului de deprivare demgrafică a cmunităţilr lcale, care se exprimă prin Indicele de deprivare a ariilr mici (IDAM) 3. Calculele efectuate pentru anul 2007 arata ca dar cmunităţile din rainul Telenesti sunt mai defavrizate im aspect demgrafic, valare IDAM fiind sub nivelul naţinal. Figura 14. Indicatrul de deprivare demgrafică 700 600 500 400 300 200 100 0 RDC Media RM Sursa: Raprtul privind sărăcia şi impactul pliticilr 2007 Frţa de muncă 80. Numărul ppulaţiei ecnmic active cnstituie aprximativ 65% din numărul ttal al ppulaţiei. Din aceştia circa 51% sunt angajaţi activ în câmpul muncii. 41% din ppulaţia activă lucrează în dmeniul agriculturii, care în mare parte este agricultură de subzistenţă. 3 IDAM se calculează ca suma următrilr indicatri: (i) Prprţia familiilr cu 3 sau mai mulţi cpii din numărul ttal de familii; (ii) Prprţia familiilr cu invalizi în numărul ttal al familiilr; (iii) Prprţia persanelr de 75 de ani şi mai mulţi în ttalul ppulaţiei; (iv) Prprţia ppulaţiei absente mai mult de un an în primărie în ttalul ppulaţiei. Cea mai deprivată se cnsideră lcalitatea cu valare indicatrului de deprivare cel mai mic. SADI, 1 16

Regiunea de Dezvltare CENTRU Figura 15. Structura ppulaţiei angajate la 01.01.2008, % Agricultură Cnstrucţie Transprt şi cmunicaţii Industrie Cmerţ Altele 4,5% 12,2% 23,5% 41,7% 6,7% 11,5% Sursa: BNS, 2008 81. Salariul mediu lunar al unui angajat din RDC în anul 2008 a cnstituit 1881 lei, ceea ce reprezintă 75% din salariul mediu pe republică. In periada 2005-2008 prductivitatea muncii angajaţilr a scăzut esenţial la fel şi evluţia salariului real. In 2007-2008 prductivitatea a avut un trend descrescătr, iar salariul a cntinuat sa crească. Aceasta se pate datra faptului că cmpaniile din regiune încearcă să menţină frţa de muncă existentă pentru a nu-i determina să emigreze în căutarea unui alt lc de muncă. Figura 16. Evluţia prductivităţii şi remunerării muncii în sectrul industrial al RDC, preţuri cmparabile anul 2005=100% indicile prductivităţii muncii indicile salariului real 130 110 90 70 2005 2006 2007 2008 Sursa: BNS, 2008, calculele experţi 82. Cnfrm datelr BNS în anul 2007, 1,9% din numărul ppulaţiei active a RDC sunt înregistraţi ca şmeri la ficiile frţei de muncă. Rata şmajului în anul 2007 este mai mică în rândul femeilr decât în rândul bărbaţilr, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Grupa de vârstă cu pnderea cea mai mare a şmajului este de 15 24 ani. Rata şmajului BIM pentru I trimestru 2009 este de 7,7%, iar rata de cupare a frţei de muncă este de 37%. 17

Regiunea de Dezvltare CENTRU 2.5 Dezvltarea ecnmică Valarea Adăugată Brută a Regiunii 4 83. Valarea Adăugată Brută (VAB) a RDC in 2008 se estimează la 7,05 miliarde lei 5. In periada 2006-2008 VAB s-a mdificat nesemnificativ, iar valarea brută per capita a cnstituit circa 450 Eur sau 70% din nivelul mediu naţinal. Figura 17. VAB per capita, MDL Figura 18. Pnderea VAB per capita în VAB naţinal în 2008 25,000 20,000 15,000 10,000 5,000 50% 40% 30% 20% 10% 250% 200% 150% 100% 50% 0 RM alcabil Centru Nrd Sud UTA Găgăuzia Chisinau 0% Centru Nrd Sud UTA Găgăuzia Chisinau 0% 2006 2007 2008 VAB per capita VAB per lucrătr VAB Sursa: Pwell 2009, (Raprtul statistic reginal) Prfil sectrial 84. Sectarele ecnmice cntribuie diferit la frmarea prdusului reginal. In ultimii ani se manifestă tendinţa schimbării structurii ramurale. Astfel, în 2008, cta agriculturii în VAB a cnstituit 27%, reducându-se fata de anii precedenţi cu circa 10%. Ttdată cntribuţia serviciilr a crescut în aceiaşi prprţie, ajungând la 46%. 4 Datele privind VAB pe regiuni sunt preluate din Matthew Pwell [1]. 5 Nu a fst psibil de alcat pe regiuni întreaga valare adăugată înregistrată în cnturile naţinale (vezi Pwel 2009, Anexa B). În special, nu există metdă bună pentru alcarea dmeniului servicii financiare calculate indirect şi nici date necesare pentru alcarea veniturlui guvernului şi instituţiilr nn-prfit din servicii prestate gspdăriilr casnice. Astfel, VAB nealcată reprezintă circa 12,5% din VAB pentru anul 2006 în preţurile anului 2006 şi circa 14,5% din VAB pentru anul 2008 în preţurile anului 2006. Estimările pentru VAB naţinală şi VAB per capita utilizate pentru cmparaţie în această secţiune reprezintă VAB alcabilă pentru tate regiunile şi nu include VAB nealcabilă. 18

Regiunea de Dezvltare CENTRU Figura 19. Structura ramurală a VAB,% Figura 20. Indicele de specializare industrială după numărul de persnal, 2007 6 0 0,5 1 1,5 2 2,5 2008 Fabricarea prduselr textile 2007 2006 0% 20% 40% 60% 80% 100% Agricultura Industria, Cnstrucţii şi Utilităţi Servicii Industria extractivă Prelucrarea lemnului şi fabricarea articlelr din lemn Fabricarea de article de îmbrăcăminte, prepararea şi vpsirea blănurilr Industria alimentară şi a băuturilr Sursa: Pwell 2009, (Raprtul statistic reginal) 85. Sectrul industrial al regiunii este subdezvltat: acest sectr absarbe dar 5% din angajaţi, iar prducţia industriala pe lcuitr este dar la 50% din nivelul mediu naţinal. Ramurile de prfil sunt reprezentate de industria uşară, industria alimentara, vinicla, a materialelr de cnstrucţie etc. Ptenţialul industrial este cncentrat in raşele mici centre de rain. Cele mai dinamice din punct de vedere al restructurării industriale sunt Orhei, Rezina, Strășeni şi Ungheni. Harta amplasării sectarelr ecnmice este prezentată în Anexa I. Uzura fizică si mrală depăşită, prducţia în lhn a majrităţii întreprinderilr din industria uşara, neutilizarea capacităţilr de prducţie, prductivitatea jasa sunt principalele prbleme cu care se cnfrunta industria reginala. 86. Prducţia agriclă a regiunii este un sectr imprtant, cntribuind cu cca. 30% la ttalul acestei ramuri pe ţară. Din ttalul terenurilr agricle 83% revin terenurilr arabile, 9% - livezilr, 7% - viilr si dar 0,3% - păşunilr. Principalele prduse agricle sunt legumele, cerealele, strugurii, culturile tehnice şi pmicle. Agricultura rămâne a fi principalul sectr al cupării frţei de munca - peste 40% din ppulaţia ecnmic activă a regiunii. 87. Ptenţialul agrindustrial al regiunii se cnstituie din 42 de cperative de prducţie, 50 de scietăţi pe acţiuni, circa 530 de scietăţi cu răspundere limitată şi peste 230 mii de gspdarii ţărăneşti întreprinderi individuale. In regiune sunt amplasate majritatea fabricilr avicle (14 din 23), întreprinderilr de prelucrare a fructelr si legumelr (8 din 10 fabrici cu capacitate mare), mai mult de jumătate din întreprinderile vinicle (86 din 157). Amplasarea capacitaţilr de prducţie se prezintă in Anexa J. Ttdată capacităţile de prducţie a acestra sunt utilizate cte reduse 5-40%, iar peste 30% din agr-firme au generat in 2007 pierderi. Principalele prbleme ale sectrului sunt decapitalizarea agriculturii, grad înalt de parcelare a terenurilr, utilizarea tehnlgiilr învechite, ceea ce cauzează prductivitate scăzută. Infrastructura existentă de clectare a prduselr agricle nu este funcţinală şi prdusele agricle lcale nu sunt cmpetitive cu cele din imprt. 88. In acest cntext autrităţile reginale au venit cu iniţiativa privind dezvltarea unei zne transfrntaliere in regiunea punctului vamal Leuşeni. Scpul creării znei cnstă în impulsinarea valrificării ptenţialului ecnmic şi turistic al znei transfrntaliere Leuşeni prin crearea unr cndiţii favrabile pentru amplasarea si funcţinarea rentabilă a unui cmplex de întreprinderi de prducere, cmerţ si servicii (piaţă agriclă angr, depzite, frigidere, întreprinderi de prelucrare a prducţiei agricle, parcări, ficii, hteluri etc.) necesare agenţilr ecnmici din regiune şi 6 Calcule efectuate in cadrul studiului ASEM 19

Regiunea de Dezvltare CENTRU călătrilr ce intersectează frntiera ţării. Cstul ttal al investiţiilr se estimează la 155 miliane lei. 89. Sectrul serviciilr al regiunii este in cntinue creştere atât in valri abslute cat si a ctelr din nivelul naţinal. Cntribuţia cea mai mare revine cmerţului, transprtului si telecmunicaţiilr. RDC reprezintă un înalt ptenţial turistic, care este asigurat de existenţa unr resurse naturale specifice reprezentate prin fndul frestier, resursele acvatice, rezervaţiile peisagistice şi numerase mnumente cu destinaţie turistică. Prin această znă îşi are traseul principal Drumul vinului care include cele mai imprtante puncte de vinificaţie (Mileştii Mici, Ialveni, Cjuşna, Brăneşti, Peresecina). De asemenea, pentru turişti reprezintă interes şi vintecile Ialveni, Mileştii Mici, Peresecina, Hânceşti. Cmplexul muzeal Orheiul Vechi, Muzeul Meşteşugurilr Ppulare din s. Ivancea, Baştina lui A. Dnici şi satele Saharna, Japca, Ţâpva sunt punctele cu cel mai înalt grad de atracţie a turiştilr naţinali şi internaţinali. De asemenea, în regiune sunt amplasate cele mai mari mănăstiri ale Mldvei (Căpriana, Hâncu, Dbruşa, Hârjauca, Racvăţ, Curchi, etc). Punerea in valare a acestr destinaţii turistice necesită atât dezvltarea infrastructurii, cât şi prmvarea lr pentru a deveni cunscute pentru turiştii internaţinali. Antreprenriatul 90. Dezvltarea activităţilr antreprenriale este unul din biectivele principale al dezvltării reginale. In periada 2004-2008 numărul întreprinderilr s-a mărit cu 43%. Creşterea numărului de întreprinderi s-a înregistrat pe tate tipurile de întreprinderi, cu excepţia celr mijlcii, numărul cărra s-a redus cu 19%. O explicaţie a acestui fenmen este faptul ca creşterea numărului întreprinderilr s-a prdus din cntul micr-întreprinderilr. Ttdată cu 11% s-a redus numărul lcurilr de muncă, în principal, din cntul întreprinderilr mijlcii şi mari. Figura 21. Evluţia întreprinderilr si angajaţilr, 2004=100% 50% 40% 30% 20% 10% 0% -10% -20% 2004 2005 2006 2007 2008 Angajati Figura 22. Numărul întreprinderilr la 10,000 lcuitri 350 353 118 90 4353 54 39 3240 - Intreprinderi RM Nrd Centru Sud UTAGChisnau 2004 2008 Sursa: BNS, 2008 91. Cu tate ca numărul întreprinderilr este în creştere permanentă, gradul de lcalizare a întreprinderilr este destul de redus şi în 2008 a cnstituit 54 de întreprinderi la 10,000 lcuitri, ceea ce este de duă ri mai mic decât nivelul mediu naţinal. De asemenea, distribuţia spaţială vânzărilr întreprinderilr este neunifrmă, diferenţele între raiane fiind de zeci de ri. Znele cele mai active din punct de vedere ecnmic sunt Străşeni, Ialveni şi Orhei unde activează peste 65 de IMM-uri raprtate la 10 000 de lcuitri. Pe când în raianele Teleneşti şi Nispreni acest indicatr este mai mic de 30. 92. Sectrul IMM cnstituie 98% din ttalul de întreprinderi şi angajează 62% din salariaţi. Peste 70% din ttalul întreprinderilr sunt micr-întreprinderile. Ele angajează 14% din ttalul salariaţilr si realizează 7% din cifra ttală de afaceri. 300 250 200 150 100 50 69 55 274 20

Regiunea de Dezvltare CENTRU Tabelul 5. Sectrul de antreprenriat reginal Tip Întreprinderi Angajaţi Cifra de afaceri, mil. lei întreprindere 2004 2008 2004 2008 2004 2008 Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Mil.L % Mil.L % Micr 2807 70 4182 73 7572 9 10701 14 487 7 994 7 Mici 795 20 1185 21 15224 17 18893 24 1752 27 3863 28 Mijlcii 323 8 262 5 31770 36 22005 28 1798 28 2902 21 Ttal IMM 3925 98 5629 98 54566 62 51599 66 4037 62 7759 57 Mari 85 2 113 2 32,826 38 26,613 34 2,469 38 5,935 43 Ttal 4,010 100 5,742 100 87,392 100 78,212 100 6,506 100 13,694 100 Sursa: BNS, 2009 93. Lipsa infrmaţiilr, în special pentru prducţia industrială, acces limitat la finanţe, cmplexitatea prcedurilr bircratice sunt cnsiderate cele mai principale bariere în lansarea şi dezvltarea afacerilr. Investiţii şi prcesul investiţinal 94. Periada 2004-2007 a fst benefică prcesului investiţinal. In RDC investiţiile în capital fix şi lucrările de cnstrucţie mntaj s-au mărit în această periadă cu peste 3 ri. Ttdată pnderea regiunii în ttalul investiţiilr a crescut până la 15-16%. Figura 23. Dinamica Investiţiilr in capital fix si a lucrărilr de cnstrucţie mntaj in preturile 2004 Figura 24. Pnderea investiţiilr in capital fix 1200 1000 800 600 400 200 0 2004 2005 2006 2007 2007 16% Investi tii in capital fix Lucrari cnstr uctii mntaj 2006 2005 2004 15% 17% 21% Sursa: BNS, 2008 15% 16% 14% 13% 9% 2% 10% 4% 11% 3% 10% 4% 58% 55% 55% 52% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Nrd Centru Sud UTAG Chişinău 95. Finanţarea investiţiilr se efectuează prepnderent din surse private, iar bugetele guvernelr centrale si lcale le revine intre 12-30%. Ttdată distribuţia lucrărilr de cnstrucţie mntaj este disprprţinată in prfil teritrial, diferenţele pe lcuitr fiind de până la 4 ri. 96. Investiţiile străine au prezenta redusa in regiune. Investiţiile străine directe cumulative calculate pe lcuitr a RDC cnstituie dar 52 USD sau 21% din media pe tara. In mare măsura asta se datrează faptului ca firmele străine prefera sa se înregistreze in capitala, chiar daca buna parte a activităţii lr se desfăşară in teritriul regiunii. 21

Regiunea de Dezvltare CENTRU Figura 25. ISD pe lcuitr (% media tară 2007) Chisinau UTAG Sud Centru Nrd 37% 11% 21% 19% 386% 0% 100% 200% 300% 400% Sursa: BNS, 2008 97. Zna ecnmica libera din Ungheni a învirat prcesul investiţinal reginal. Amplasarea gegrafica favrabilă, vecinătatea cu Uniunea Eurpeană, cnexiunea directă la ecartament eurpean, capacităţile industriale dispnibile şi neutilizate sunt factrii principali benefici pentru atragerea investiţiilr străine. 2.6 Situaţia scială 98. Nivelul de trai este relativ js în tate regiunile de dezvltare în cmparaţie cu cel al capitalei. Astfel în Republica Mldva circa 30% din ppulaţie trăieşte sub nivelul sărăciei abslute, 1/5 în cndiţiile sărăciei relative, şi 3-6% sub nivelul sărăciei extreme 7. Figura 26. Nivelul de sărăcie pe regiuni, 2006 40 32,7 33,5 34,1 30 20 17,6 20,9 17,3 19,7 10 4,9 6,1 10,7 3,5 2,7 0 Nrd Centru Sud Chisinau Sărăcie abslută Sărăcia relativă Sărăcie extremă Sursa: Raprtul SADI, 2007 7 Sărăcia abslută este inexistenţa unr cndiţii minime de trai, de viata: mâncare, îmbrăcăminte, lcuinţa, necesare unei simple supravieţuiri în cndiţiile scietăţii respective. Pe termen lung, sărăcia abslută prduce degradări bilgice, ireversibile. Sărăcia relativă se defineşte ca inexistenta nivelului minim de resurse care asigura funcţinare nrmală a persanei în cntextul sci-cultural dat. Sub pragul de saracie relativa se pate rezista fara alterare de durata a capacităţilr de funcţinare scială nrmală, însă dar periadă limitată de timp. Lipsa veniturilr duce la extinderea sărăciei în tate sferele vieţii. Această stare finală a prcesului de sărăcire este ceea ce numim, Sărăcie extremă. 22

Regiunea de Dezvltare CENTRU 99. Nivelul de deprivare 8 pe dmenii arată că bunăstarea medie ecnmică şi accesul la educaţie în lcalităţile din RDC este mai mică decât în Nrd şi Sud. Iar după deprivarea educaţinală şi asistenţa medicală, regiunea se află pe pziţia de mijlc. În schimb accesul la sănătate e mai mare cmparativ cu RDN şi RDS. Figura 27. Nivelul de deprivare pe dmenii 600 500 400 300 200 100 Regiunea Sud Regiunea Centru Regiunea Nrd Sursa: Raprtul SADI, 2007 100. Dacă analizăm situaţia din interirul RDC, bservăm că acces mai bun la servicii medicale se regăseşte la Dubăsari, Anenii Ni şi Criuleni, şi Şldăneşti şi Teleneşti cu indicatri mai înalţi la accesul la educaţie. Nivele mai jase sunt în Rezina şi respectiv în Anenii Ni pentru cei di indicatri. Figura 28. Harta deprivării educaţinale Figura 29. Harta deprivării medicale Sursa: Raprtul privind sărăcia şi impactul pliticilr 2007 8 Definirea şi măsurarea sărăciei se măsară prin intermediul indicilr de deprivare. Deprivarea simplă reprezintă deprivarea unui individ/gspdării/grup determinată de nesatisfacerea unui singure nevi, măsurarea ei realizându-se prin indici simpli de deprivare. Deprivarea multiplă presupune satisfacerea sau nesatisfacerea mai multr necesităţi, măsura ei fiind în fapt rezultatul agregării mai multr indici de deprivare simplă. Astfel, indivizii sunt deprivaţi/săraci dacă ei nu îşi satisfac nu numai nevi materiale, ci şi de integrare, cmunicare, educaţie etc. 23

Regiunea de Dezvltare CENTRU 101. În RDC cea mai mare parte a veniturilr cnstituie veniturile prvenite din angajare care cnstituie 283 lei lunar, din angajare prprie în agricultură de 216 lei şi remitenţele care cnstituie 182 lei. Ttalul lunar de venituri în 2007 a cnstituit 897 lei. Figura 30. Surse de venituri Figura 31. Cheltuielile pe categrii 20,3% 13,8% 10,3% 24,1% 31,5% venit din angajări venit din angajări în agricultură plăți sciale remitenţe 33% 48% 13% 3% 3% 4% 4% 5% Cnsum alimentar Cnsum nealimentar Divertisment Altele Servicii medicale Transprt Sursa: Pwell 2009, (Raprtul statistic reginal) 102. In structura cheltuielilr de cnsum prevalează cheltuielile alimentare (48%) şi nealimentare (33%), serviciilr revenind 13%. Această prprţie se menţine pentru tate regiunile. Vm menţina pnderea redusă a cheltuielilr pentru sănătate (4% din ttal) şi in special pentru educaţie - dar 1 leu pe lună, ceea ce este de 10 ri mai puţin ca în capitală. 2.7 Capacităţi reginale de dezvltare 103. RDC este un frmat de cperare reginală între autrităţile publice lcale şi alţi factri reginali ai dezvltării creată pentru: (i) bţinerea unei dezvltări scial-ecnmice echilibrate şi durabile pe întreg teritriul; (ii) reducerea dezechilibrelr nivelurilr de dezvltare scial-ecnmică din interir; (iii) cnslidarea prtunităţilr financiare, instituţinale şi umane pentru dezvltarea sa scial-ecnmică şi (iv) susţinerea activităţii APL şi a clectivităţilr lcale rientate spre dezvltarea scial-ecnmică. 104. RDC cuprinde treisprezece raiane, unităţi teritriale administrative de nivel II şi 354 unităţi administrativ teritriale de nivelul I. Din punctul de vedere al principiilr de determinare a unei regiuni de dezvltare, RDC are premise ptime de dezvltare, date fiind ptenţialul şi prtunităţile de dezvltare. Fiecare dintre unităţi teritriale de nivel di ale RDC are rganizare administrativă prprie care crdnează administraţiile publice lcale ale unităţilr teritriale (lcalităţilr) cmpnente. Raianele sunt frmate din lcalităţi urbane (raşe) şi rurale (sate). 105. Relaţinarea între Cnsiliile Rainale şi lcal membre ale RDC este stabilită în baza Legii cu privire la dezvltare reginală, prin care s-a cnstituit structură de cnducere, denumită Cnsiliu Reginal pentru Dezvltare, structură fără persnalitate juridică cnstituită din preşedinţii de raiane, primari, reprezentanţi ai sectrului privat şi ai scietăţii civile. Cnsiliul reginal funcţinează ptrivit unui regulament aprbat de Cnsiliul reginal şi are următarele atribuţii: a) aprbă strategia de dezvltare reginală şi planul peraţinal, elabrat de agenţia de dezvltare reginală; b) aprbă şi prmvează priectele de dezvltare reginală; c) reprezintă regiunea şi interesele ei în Cnsiliul Naţinal; d) identifică znele defavrizate; e) mnitrizează utilizarea mijlacelr financiare alcate din FNDR pentru regiune; f) evaluează impactul implementării priectelr şi prgramelr reginale şi al atingerii biectivelr dezvltării reginale; g) prmvează cperarea interreginală şi intrareginală cu instituţiile publice şi rganizaţiile private. 106. În activitatea lr CRD este asistat de Agenţia de Dezvltare Reginală, structură cu persnalitate juridică care activează în cnfrmitate cu regulamentul aprbat de minister. ADR îndeplineşte următarele atribuţii: a) efectuează analiza dezvltării scial-ecnmice, elabrează strategii, 24

Regiunea de Dezvltare CENTRU planuri, prgrame şi priecte de dezvltare reginală; b) crdnează prcesul de implementare a strategiilr, planurilr, prgramelr şi priectelr de dezvltare reginală; c) mnitrizează şi evaluează implementarea strategiilr, planurilr, prgramelr şi priectelr de dezvltare reginală; d) prezintă raparte anuale despre implementarea strategiilr de dezvltare reginală CRD, MAPL şi Cnsiliului Naţinal; e) atrag mijlace nebugetare pentru implementarea strategiilr, prgramelr şi priectelr de dezvltare reginală; f) acrdă suprt infrmaţinal, metdlgic şi cnsultativ CRD şi APL în vederea dezvltării echilibrate şi durabile a regiunii; g) asigură lucrările de secretariat ale CRD. 107. Cnsiliile rainale sunt structuri ce cuprind cnsiliul rainal, ca autritate deliberativă, Aparatul Preşedintelui şi serviciile funcţinale. Principalele atribuţii al cnsiliilr rainale, ca fruri de administrare ale teritriilr şi cmunităţilr asciate, sunt: (i) administrarea bugetelr rainale; (ii) administrarea patrimniului public şi privat rainal; (iii) crdnarea cnsiliilr lcale ale lcalităţilr cmpnente; (iv) crdnarea serviciilr publice rainale; (v) stabilirea rientării generale privind rganizarea şi dezvltarea urbana din rain; (vi) instituirea şi stabilirea de taxe şi impzite la nivel de rain; (vii) asigurarea cnstrucţiei, administrării şi mdernizării infrastructurii fizice rainale. 108. Cnsiliile lcale şi primăriile sunt structurile administrative de bază care crdnează prcesul de dezvltare la nivel lcal. Principalele atribuţii ale cnsiliilr lcale şi primăriilr în calitate de factri ai dezvltării reginale sunt: (i) planificarea şi administrarea bugetelr lcale; (ii) administrarea patrimniului public şi privat lcal; (iii) planificarea dezvltării şi amenajării teritriului; (iv) crdnarea serviciilr publice lcale; (v) instituirea şi stabilirea de taxe şi impzite la nivel lcal; (vi) asigurarea cnstrucţiei, administrării şi mdernizării infrastructurii fizice lcale. 109. În vederea realizării cmpetenţelr şi atribuţiilr cu care sunt abilitate autrităţile publice lcale de nivel unu şi di pt dezvlta parteneriate cu alte instituţii publice şi/sau private authtne şi/sau străine, în baza legislaţiei în vigare, sau pt dezvlta ascieri în acelaşi sens. Prblemele semnalate de APL în dmeniul dezvltării reginale sunt: una dintre cele mai imprtante piedici în prcesul de dezvltare este lipsa resurselr financiare necesare susţinerii activităţilr specifice şi a investiţiilr ce se impun a fi realizate. De asemenea, APL se cnfruntă cu insuficienţa persnalului calificat din structurile lr, care îngreunează prcesul firesc de impulsinare a dezvltării reginale. 110. Un rl catalizatr în dezvltarea reginală îl reprezintă alcarea de către UE şi alte rganisme financiare internaţinale a unr sume cnsiderabile destinate încurajării investiţiilr şi prgramelr de dezvltare reginală. Având în vedere capacităţile slabe ale autrităţilr publice lcale de gestinare crectă marea majritate a finanţărilr sunt alcate prin intermediul rganizaţiilr neguvernamentale. Figura 32. Numărul rganizaţiilr, asciaţiilr prfesinale, ecnmice şi de cnsultanţă 450 400 409 350 300 250 200 150 265 134 2006 2007 2008 100 50 0 Nrd Centru Sud UTAG 31 Sursa: BNS, 2008 25

Regiunea de Dezvltare CENTRU 111. La începutul anul 2008 în RDC activau 409 structuri şi rganizaţii ecnmice, patrnale şi prfesinale care au ca gen principal de activitate acrdarea serviciilr de cnsultanţă şi asistenţă în elabrarea şi implementarea prgramelr şi priectelr de dezvltare, cercetare şi dezvltare (C-D) şi alte activităţi cnexe. În periada 2006-2008 numărul acestr rganizaţii a crescut de 1,2 ri. După acest indicatr RDC se plasează pe lcul di, după municipiul Chişinău, la distanţă semnificativă faţă de celelalte regiuni de dezvltare. 112. În anul 2008 cadrul acestr structuri şi rganizaţii au activat peste 2450 persane şi numărul lr a crescut prprţinal creşterii numărului de rganizaţii. Este de remarcat faptul că în dmeniul cercetării şi dezvltării activează fiecare al cincilea angajat. Tabelul 6. Caracteristici ale rganizaţiilr neguvernamentale Număr instituţii Angajaţi Cifra afaceri, mln. MDL Ttal Asciaţii C-D Ttal Asciaţii C-D Ttal Asciaţii C-D 2006 335 202 6 2016 707 639 65.9 1.2 34.0 2007 388 230 5 1942 801 538 116.2 3.0 50.4 2008 409 223 4 2455 722 538 160.8 2.6 52.3 Sursa: BNS, 2009 113. Cifra de afaceri a rganizaţilr şi asciaţilr neguvernamentale în anul 2008 a cnstituit peste 160 mln. lei sau echivalentul a 10 mln. Eur, inclusiv peste 52 mln lei au fst utilizaţi în dmeniul certării şi dezvltării. Sumele menţinate sunt cmparabile cu ttalul fndurilr alcate cnfrm Legii bugetului de stat pentru Fndul Naţinal de Dezvltare Reginală, circa 140 mln. lei. Acest fapt atestă ca la nivelul RDC există ptenţial şi capacităţi instituţinale capabile să absarbă resurse semnificative rientate spre implementarea unr priecte de dezvltare reginală de anvergură. 114. Analiza capacităţilr autrităţilr publice lcale pentru dezvltare a scs în evidenţă existenţa unr psibilităţi financiare minime. În periada 2004-2008 vlumul mediu al cheltuielilr publice pe cap de lcuitr în RDC a cnstituit dar circa 1160 lei sau puţin peste 100 USD/75 Eur 9. La acest indicatr RDC este înaintea RDN şi RDS dar se plasează după mun. Chişinău care are la acest indicatr valare aprape dublă şi după UTA Găgăuzia. În prfil intrareginal valarea acestui indicatr este mai mare în raianele Dubăsari (peste 100 Eur) şi Nispreni aprape 90 Eur. La plul pus se plasează raianele Ialveni şi Orhei cu valri de sub 70 Eur pe cap de lcuitr. Spre cmparaţie, în anul 2008 cheltuielile publice ttale ale judeţului Iaşi au cnstituit 263376,09 mii RON ceea ce reprezintă peste 770 Eur pe cap de lcuitr sau de peste 7 ri mai mult decât în RDC. Figura 33. Vlumul mediu al cheltuielilr publice pe cap de lcuitr pe raiane în 2004-2008, lei Figura 34. Vlumul mediu al cheltuielilr publice pe cap de lcuitr pe regiuni în 2004-2008, lei 1800.0 1600.0 1400.0 1200.0 1000.0 800.0 600.0 400.0 200.0 0.0 DB NS RZ CR SD UN CL AN ST TL HN OR IL 2000.0 1800.0 1600.0 1400.0 1200.0 1000.0 800.0 600.0 400.0 200.0 0.0 Mun. Chisinau UTA Gagauzia 1159.4 RDC RDS RDN Sursa: MF, 2008 9 Aceste cheltuieli nu includ finanţările nerambursabile şi alte surse de finanţare parvenite prin intermediul priectelr, granturilr acrdate de rganizaţiile finanţatare internaţinale 26

Regiunea de Dezvltare CENTRU 3 Analiza SWOT 115. Analiza SWOT este metdă de planificare strategică utilizată în SDR pentru a evalua punctele frte, punctele slabe, prtunităţile şi ameninţările specifice RDC. Principalul scp al analizei SWOT este de a dezvlta înţelegere structurată attcuprinzătare a factrilr pzitivi şi negativi ce determină dezvltarea regiunii Centru. Tabelul 7. Analiza SWOT a RDC PUNCTE TARI Prximitatea de piaţa de desfacere a mun. Chişinău Existenţa a câtrva răşele mici cu ptenţial ecnmic Resurse naturale pentru industria prelucrătare Reţea dezvltată de căi ferate Reţea de drumuri cu cnexiuni strategice cu mun. Chişinău şi Uniunea Eurpeană Infrastructură cnexă relativ dezvltată de-a lungul magistralelr naţinale şi internaţinale Frţă de muncă dispnibilă şi ieftină Acces sprit la serviciile educaținale şi medicale mai calitative din mun. Chişinău Reţea dezvltată de instituţii de cnsultanţă şi asistenţă pentru afaceri Resurse naturale bgate şi diverse, inclusiv suprafeţe mari de păduri şi lacuri OPORTUNITĂŢI Vecinătatea cu Uniunea Eurpeană Eligibilitatea pentru prgramele UE de cperare transfrntalieră (Mldva Ucraina - Rmânia 2007-2013; Bazinul Marii Negre, Parteneriat Estic) Gradul înalt de priritate acrdat de Guvern refrmelr de dezvltare reginală şi descentralizare Crearea clusterelr, parcurilr industriale si incubatarelr tehnlgice Acces sprit la instituţiile de învăţământ universitar din Chişinău, Rmânia, Ucraina. Valrificarea ptenţialului cridarelr ecnmice Valrificarea ptenţialului rezervaţiilr naturale şi ariilr prtejate ca resursă turistică şi recreaţinală PUNCTE SLABE Degradarea centrelr urbane şi infrastructură de utilităţi publice slab dezvltată Prductivitate jasă şi csturi înalte ale prducţiei Număr mic de IMM Infrastructură nedezvltată a centrelr de clectare, prelucrare, ambalare şi prmvare a prducţiei agricle Număr mare de persane ce necesită susţinere scială şi resurse financiare lcale limitate pentru prestarea serviciilr sciale Lipsa resurselr financiare lcale pentru întreţinerea şi dezvltarea infrastructurii Dezvltarea insuficientă a sistemului de educaţie vcaţinală Calitatea jasă a reţelei de drumuri Calitatea scăzută a apei ptabile şi subdezvltarea reţelelr de aprvizinare cu apă şi canalizare, epurare a apelr reziduale Nivelul înalt de pluare a cmpnentelr mediului cauzat de gestinarea nesustenabilă a deşeurilr slide şi lichide PERICOLE Aprfundarea efectelr negative ale crizei financiare mndiale şi prelungirea recesiunii ecnmice Instabilitatea plitică la nivel naţinal, exprimată prin incerenta pliticilr in dmeniul dezvltării reginale şi/sau mdificări frecvente ale cadrului nrmativ Crupţia Capacităţi reduse de efectuare a analizei impactului şi lipsa studiilr de fezabilitate Dependenta de resursele energetice si fluctuaţia preturilr la energie Migraţia cntinuă a ppulaţiei ecnmic active Creşterea frecvenţei calamitaţilr naturale şi stărilr de vreme extreme ca rezultat al prceselr de schimbare a climei 3.1 Puncte tari 116. Prximitatea de piaţa de desfacere a mun. Chişinău. Mun. Chişinău, unde este cncentrat, practic, un sfert din ppulaţia Mldvei, reprezintă cea mai mare piaţă de desfacere internă. 27

Regiunea de Dezvltare CENTRU Prximitatea de Chişinău deschide prtunităţi de acces la această piaţă de desfacere cu cheltuieli minime pentru antreprenri. 117. Existenţa a câtrva răşele mici cu ptenţial ecnmic. Deşi în RDS nu există nici un municipiu, sunt câteva raşele mici cu ptenţial ecnmic, care ar putea servi drept pli de creştere pentru regiune, cum ar fi r. Ungheni cu ppulaţie de cca. 32,7 mii lcuitri, r. Orhei 25,7 mii lcuitri şi r. Străşeni 18,3 mii lcuitri. Mai mult ca atât, în raşul Ungheni este amplasata Znă Ecnmică Liberă (ZEL) relativ prsperă. In ZEL sunt înregistrate 38 de întreprinderi in calitate de rezidenţi; au fst efectuate investiţii de peste 34 mln USD, şi create peste 1600 lcuri ni de muncă. 118. Reţea dezvltată de căi ferate. Densitatea reţelelr de căi ferate în RDC cnstituie 3,4 km /100 km2 cea ce este mai mare decât în RDN şi media republicană 3,3 km/100 km2 dar este mai mică decât în RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritriul RDC trec traseele naţinale de cale ferată: Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, şi un segment neînsemnat de cale ferată a sectrului Slbdca - Bălţi. Staţia de cale ferată Ungheni este punct de trecere internaţinal care efectuează transprt de mărfuri şi pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nd de cale ferată a RDC. Staţia de cale ferată Şldăneşti efectuează transprt de mărfuri şi pasageri pentru deservirea în desebi a biectelr ecnmiei naţinale. 119. Resurse naturale pentru industria prelucrătare. RDC dispune de rezerve mari, industriale de diverse resurse minerale utile (calcar litic, calcar cchilifer, brecie, marnă, nisip cuarţifer, bentnite, argile leside, petriş, prundiş, etc.) Aceste resurse pt servi drept materiale de cnstrucţie, materie primă agriclă s.a. şi pt fi valrificate in următrii ani. 120. Reţea de drumuri cu cnexiuni strategice cu mun. Chişinău şi Uniunea Eurpeană. Pnderea drumurilr publice din RDC este de 35,6%. Drumurile naţinale deţin pndere de 36,7%, tate cu îmbrăcăminte rigidă. Magistrale internaţinale: Cridrul Eurpean IX; cridrul de transprt BOC Budapesta - Iaşi Chişinău Odesa; magistrale internaţinale şi naţinale M1, M2, M3, M21; М14 asigură accesibilitate şi cnectivitate suficientă RDC. În RDC funcţinează 3 cele mai mari puncte de trecere vamală (Sculeni, Ungheni cale ferată şi Leuşeni care asigură cnexiunea regiunii şi republicii cu vestul şi estul Eurpei. 121. Infrastructură cnexă relativ dezvltată de-a lungul magistralelr naţinale şi internaţinale. Reţea staţii de alimentare PECO dezvltată. Servicii de ppasuri existente. 122. Frţă de muncă dispnibilă şi ieftină. Din acest cnsiderent, zeci de firme din Italia, Germania, SUA, Belgia şi alte ţări plasează cmenzi la cmpaniile din industria uşară din Republica Mldva, inclusiv şi la cmpaniile din RDC. 123. Acces sprit la serviciile educaţinale şi medicale mai calitative din mun. Chişinău. Lcalităţile din RDC sunt situate gegrafic farte aprape de raşul Chişinău, fapt ce favrizează accesul sprit al tinerilr abslvenţi din regiune la instituţiile prfesinale, medii de specialitate şi superiare. Ttdată, ppulaţia din regiune are un acces sprit la serviciile medicale de diagnstic calitative din Chişinău. Accesul sprit cntribuie la sprirea gradului de dezvltare umană în RDC. 124. Reţea dezvltată de instituţii de cnsultanţă şi asistenţă pentru afaceri. În RDS există Reţea de Centre de Cnsultanţă şi Infrmare în Agricultură (CNFM, ACSA, Agrinfrm, etc.) Reţeaua de prestatri de servicii de cnsultanţă în agricultură ACSA feră instruire cntinuă şi cnsultanţă gratuită, astfel ridicând eficienţa utilizării pământului prin utilizarea tehnlgiilr mderne. Acest suprt prezintă un avantaj enrm persanelr angajate în sectrul agricl. 125. Resurse naturale bgate şi diverse, inclusiv suprafeţe mari de păduri şi lacuri. RDC dispune de arii extinse de păduri relicte şi peisaje pitreşti relativ bine păstrate. Fiind regiune de cnexie a cîtrva zne bigegrafice cu diverse arii umide şi împădurite, numerase mnumente arhelgice, istrice şi naturale, fapt ce feră psibilităţi sprite pentru dezvltarea priectelr reginale de mediu, turistice, recreative şi balnelgice, etc. 28

Regiunea de Dezvltare CENTRU 3.2 Puncte slabe 126. Degradarea centrelr urbane şi infrastructură de utilităţi publice slab dezvltată. Cmplexul cmunal-lcativ al lcalităţilr urbane se află într- stare de degradare cntinuă din cauza lipse resurselr pentru întreţinere şi dezvltare. Reţelele de apeduct, canalizare, instalaţiile de epurare şi termice funcţinează satisfăcătr dar în câteva lcalităţi urbane (Ungheni, Orhei). 127. Prductivitate jasă şi csturi înalte ale prducţiei. In periada 2005-2008 prductivitatea muncii angajaţilr a scăzut esenţial la fel şi evluţia salariului real. In 2007-2008 prductivitatea a avut un trend descrescătr, iar salariul a cntinuat sa crească. Aceasta se pate datra faptului că cmpaniile din regiune încearcă să menţină frţa de muncă existentă pentru a nu-i determina să emigreze în căutarea unui alt lc de muncă. Pnderea frţei de muncă necalificată este de circa 40%. Factrul migraţinal influenţează vârsta persanelr ecnmic active. 128. Număr mic de IMM. În RDS este înregistrat cel mai redus număr de IMM la 1000 de lcuitri (4), cmparativ cu regiunea de SUD si Nrd (13) si Chişinău (31) influenţat in mare măsura de prtunităţile mai favrabile pentru dezvltarea IMM şi piaţa de desfacere existente în Chişinău. 129. Infrastructură nedezvltată a centrelr de clectare, prelucrare, ambalare şi prmvare a prducţiei agricle. RDC este znă prepnderent agrară, numărul ppulaţiei cupate în agricultură fiind de circa 40%. Însă tehnlgiile utilizate în prducerea şi realizarea prducţiei agricle sînt depăşite şi nu mai sînt eficiente.. Centrele de clectare a prducţiei agricle şi a facilităţilr de prelucrare, ambalare, prmvare sunt într-un număr mic şi capacităţile acestr centre sunt minime. 130. Baza tehnic materială învechită a instituţiilr sciale şi experienţă managerială limitată. În cabinetele de chimie, fizică, bilgie lipsesc materialele didactice necesare pentru instruire. În cea mai mare parte a instituțiilr medicale din mediul rural și rașele mici aparatura este învechită. Deși în mai bine de jumătate din lcalităţile rurale capacităţile infrastructurii sciale sunt mult mai mari decât serviciile prestate, majritatea managerilr au cunştinţe limitate de eficientizare a utilizării spaţiilr existente, studii de piaţă, dezvltare de ni servicii. 131. Număr mare de persane ce necesită susţinere scială şi resurse financiare lcale limitate pentru prestarea serviciilr sciale. Bugetele APL pentru întreţinerea serviciilr sciale sunt farte austere. Primăriile dispun de bani dar pentru plata salariilr şi a unei părţi din cheltuielile peraţinale. Aceasta duce la dezvltarea umană deficientă şi cntribuie la emigrarea frţei de muncă. 132. Lipsa resurselr financiare lcale pentru întreţinerea şi dezvltarea infrastructurii. Datrită activităţii ecnmice în general depresate în raiane, faptului că un număr mari de întreprinderi care activează în regiune sunt înregistrate şi plătesc impzite în Chişinau, precum şi sistemului deficient de distribuire a venitului din impzite între guvernul central şi regiuni, în anul 2008, partea prprie de venituri în bugetele tuturr raianelr din regiune a cnstituit mai puţin de 50%. Restul cheltuielilr necesare ale autritățilr publice din regiune sunt finanţate din transferuri de la bugetul de stat. Cheltuielile bugetelr lcale pentru întreţinerea şi dezvltarea infrastructurii sunt minime. De exemplu rainul Ialveni are planificat pentru anul 2009 dar 700 mii lei, rainul Călăraşi dar 300 mii lei. 133. Dezvltarea insuficientă a sistemului de educaţie vcaţinală. Sistemul vcaținal rămâne in urma cerinţelr de pe piaţa reginala şi a sectrului privat prezent in regiune. Pentru următrii ani Guvernul planifică restructurarea si refrmarea sistemului vcaținal care implica restructurarea numărului şclilr prfesinale. 134. Calitatea jasă a reţelei de drumuri. Circa 80% din drumurile lcale sunt în stare avansată de degradare. Pe majritatea drumurilr reginale stratul de asfalt este degradat, predmină denivelările şi lipsa marcajelr. Standardele de cnstrucţie şi explatare sunt depăşite drumurile sunt înguste, capacitatea de greutate a drumurilr este jasă, securitatea circulaţiei este redusă datrită prezenţei cpaci pe marginea drumurilr şi lipsei barelr de prtecţie. 29

Regiunea de Dezvltare CENTRU 135. Calitatea scăzută a apei ptabile şi subdezvltarea reţelelr de aprvizinare cu apă şi canalizare, epurare a apelr reziduale. Alimentarea cu apă este efectuată din captările de apă subterană din lcalităţile regiunii. Cnfrm testelr din ultimii ani, în circa 65% din mstrele de apă clectate din fîntînile şi izvarele regiunii cncentraţia nitraţilr depăşeşte nrma admisibilă pentru apă ptabilă. În acelaşi timp, pnderea fndului lcativ dtat cu apeduct din RDC este de 27,2% faţă de media naţinală 37,5%. Pnderea fndului lcativ dta cu canalizare este sub 20%. Reţelele de aprvizinare cu apă ptabilă, instalaţiile de tratare şi reţelele de canalizare pentru apa uzată sunt vechi, incmplete, bazate pe tehnlgii depăşite, neprietenase mediului. Multe sisteme rurale de apeduct sunt incmplete, nu dispun de sisteme de canalizare şi staţii de epurare. 136. Nivelul înalt de pluare a cmpnentelr mediului cauzat de gestinarea nesustenabilă a deşeurilr slide şi lichide. În RDC se atestă un nivel înalt de pluare a slurilr, apelr şi altr cmpnente de mediu cauzat prepnderent de infrastructura slab dezvltată de clectare a deşeurilr slide şi lichide, inclusiv celr txice, cta farte redusă a deşeurilr reciclate. Fiecare, din cei peste un milin de lcuitri prduce zilnic circa un kg de deşeuri, cntribuind astfel la acumularea diurnă a circa 1000 tne de deşeuri menajere slide. Majritatea acestr deşeuri sunt în prezent clectate fără separare şi stcate în cele circa 350 de depnii mici, amplasate la marginea lcalităţilr. Majritatea acestr depnii cupă suprafeţe mari, dar sunt inadecvat amenajate şi nu prevăd clectarea separată a deşeurilr şi nici reciclarea acestra. 3.3 Oprtunităţi 137. Vecinătatea cu UE. Aşezare gegrafică în vecinătatea Rmâniei, ţară membru a UE, pate aduce imprtante beneficii cmerciale, ecnmice, şi sciale. Mai mult ca atât, în ultimii cîţiva ani au fst identificate prtunităţi ni de cperare trans-frntalieră. În RDC exista 3 puncte de frntiera cu Rmânia. 138. Eligibilitatea pentru prgramele UE de cperare transfrntalieră (Mldva Ucraina - Rmânia 2007-2013; Bazinul Marii Negre, Parteneriat Estic). Oprtunităţi de finanţare a unr priecte, inclusiv de infrastructură, sunt ferite de duă prgrame mari: Prgramul Operaţinal Cmun Rmânia-Ucraina-Mldva 2007-2013 (cu un buget de 126 mln eur cntribuţia UE) şi Prgramul Bazinului Mării Negre (17 mil. Eur). 139. Gradul înalt de priritate acrdat de Guvern refrmelr de dezvltare reginală şi descentralizare. Guvernul nu, cnfirmat în septembrie 2009, acrdă un grad înalt de priritate refrmelr de dezvltare reginală şi descentralizare; aceste teme sunt preminente în prgramul de guvernare. Mai mult ca atât, Guvernul refrmează cadrul instituţinal respnsabil de descentralizare, transferând atribuţiile în dmeniul descentralizării în cadrul Cancelariei de Stat. Crect implementată, descentralizarea, în special descentralizarea finanţelr publice pate cnslida în md semnificativ capacitatea regiunilr de a alca resurse pentru priritățile lcale de dezvltare. 140. Crearea clusterelr, parcurilr industriale şi incubatarelr tehnlgice. Capacitatea de invare a IMM-urilr este una dintre caracteristicile principale a acestui sectr alături de flexibilitate şi rientarea către nevile pieţei. Succesul activităţilr invative derulate de către IMM se cncretizează, atât în dezvltarea pieţelr prin intrducere de prduse ni sau îmbunătăţite, cât şi prin îmbunătăţirea şi invarea în dmeniul prceselr rganizatrice şi tehnlgice specifice fiecărei firme, inclusiv a prceselr de distribuţie. Din aceasta perspectiva, crearea unr parcuri şi incubatare tehnlgice va cntribui semnificativ la creşterea capacităţii IMM de a crea şi intrduce prduse şi tehnlgii ni pe piaţă etc. 141. Acces sprit la instituţiile de învăţământ universitar din Chişinău, Rmânia, Ucraina. Datrită aşezării favrabile, tinerii abslvenţi din regiunea Centru au acces mărit la instituţiile de învăţământ din Chişinău, Rmânia, Ucraina. 142. Valrificarea ptenţialului cridarelr ecnmice. La mment, în prximitatea RDS, se află la etapa de cnstituire câteva cridare ecnmice, cum ar fi Cridrul Ecnmic Eurpean IX; 30

Regiunea de Dezvltare CENTRU BOC; GBC. La nivel reginal şi central este necesar de a elabra şi aprba din timp prgrame de valrificare a prtunităţii prximităţii faţă de aceste cridare ecnmice. Lansarea unr rute de cmunicaţie fluvială de mic tnaj pe r. Prut, cum ar fi ruta Ungheni-Giurgiuleşti ar diversifica infrastructura de cmunicaţii reginală. 143. Valrificarea ptenţialului rezervaţiilr naturale şi ariilr prtejate ca resursă turistică şi recreaţinală. Amplasarea în regiune a rezervaţiilr ştiinţifice Cdrii şi Plaiul Fagului, rezervaţiilr naturale şi peisagistice Saharna, Sadva, Ţipva, precum şi a unui număr impunătr de mnumente naturale, arhelgice şi istrice, inclusiv mănăstirile Căpriana, Curchi, Saharna, etc. feră şansa de a dezvlta priecte turistice şi recreative în regiune. Prezenţa pădurilr relicte, lacurilr pitreşti şi a znelr umede relativ bine păstrate feră psibilităţi favrabile pentru dezvltarea gspdăriilr piscicle, fermelr de vânătare şi turismului rural. 3.4 Pericle 144. Aprfundarea efectelr negative ale crizei financiare mndiale şi prelungirea recesiunii ecnmice. Reducerea lichidităţilr financiare pate afecta seris sectarele prductive din ecnmie (industrie, agricultură, cnstrucţii), generând un declin cntinuu şi implicit venituri mai mici pentru ppulaţie şi bugetele lcale de stat. 145. Instabilitatea plitică la nivel naţinal, exprimată prin incerenta pliticilr in dmeniul dezvltării reginale şi/sau mdificări frecvente ale cadrului nrmativ. Criza financiară şi ecnmică pate agrava semnificativ şi situaţia scial ecnmică din regiune datrită reducerii investiţiilr, reducerii exprturilr, creşterea şmajului etc. Instabilitatea scial-plitică din ţară, inclusiv instabilitatea legislativă pate servi un bstacl seris pentru atragerea investiţiilr şi cmpetitivitatea regiunii. Reţinerea în implementarea Legii cu privire la Dezvltarea Reginala (din 28.12.2006), întârzierea în crearea cadrului instituţinal şi punerea în funcţiune a mecanismului de finanţare duc la neîncrederii actrilr reginali, dnatrilr externi, şi ca urmare, a pierderea unr finanţări imprtante pentru dezvltare. 146. Crupţia. Crupţia şi prcesul de dezvltare sunt duă fenmene incmpatibile. Persistenţa uni nivel înalt de crupţie cndiţinează în primul rând diminuarea vlumului fndurilr de finanţare externe. 147. Capacităţi reduse de efectuare a analizei impactului şi lipsa studiilr de fezabilitate. Capacităţile autrităţilr publice, dar şi a rganizaţiilr reginale care feră cnsultanţă, de a efectua analiza impactului şi a argumenta necesitatea implementării unr anumite priecte sunt slabe. Pentru tate prgramele şi priectele de dezvltare a infrastructurii sunt necesare studii de fezabilitate care în prezent sunt lipsă iar autrităţile lcale nu dispun de resurse suficiente pentru elabrarea lr. 148. Dependenta de resursele energetice si fluctuaţia preturilr la energie. Imprtul de resurse energetice în mărime de aprximativ 98% duce la dependenta ttală de sursele energetice externe. Variaţia acestra cnstituie parte imprtantă a csturilr de prducţie şi influenţează cmpetitivitatea prduselr authtne. 149. Migraţia cntinuă a ppulaţiei ecnmic active. Migraţia rămâne încă prblema majra care afectează dezvltarea regiunii. Cnfrm datelr recensământului din 2004, circa 9% din ppulaţia regiunii erau temprar absente. Lipsa lcurilr de munca şi reducerea celr existente din ultima periadă reduce cnsiderabil psibilitatea de angajare a persanelr apte de munca. Lipsa experienţei de muncă a tinerilr reduce şansa de a fi angajaţi in regiune şi respectiv prvacă plecarea lr peste htare în căutarea unui lc de munca mai bine plătit. 150. Creşterea frecvenţei calamitaţilr naturale şi stărilr de vreme extreme ca rezultat al prceselr de schimbare a climei. Cndiţiile frce-majr sunt factrii ce pt periclita nivelul de trai a ppulaţiei, sectrul agricl şi parţial sectrul industrial al regiunii. 31

Regiunea de Dezvltare CENTRU 3.5 Cncluzii 151. Analiza sci-ecnmică şi analiza SWOT a RDC evidenţiază rlul mun. Chişinău în dezvltarea regiunii. Prximitatea regiunii faţă de Chişinău feră avantaje de acces la piaţa de desfacere a capitalei, generează lcuri de muncă pentru ppulaţia regiunii, spreşte accesul către instituţiile educaţinale şi de sănătate, dar în acelaşi timp creează dezavantaje în ceea ce priveşte dezvltarea utilităţilr şi serviciilr în raianele învecinate. De asemenea, această prximitate favrizează exdul resurselr umane calificate spre mun. Chişinău care feră cndiţii de muncă, cndiţii de trai, nivel de salarizare mai bune decât în alte lcalităţi. 152. Mai mult ca atât, spre desebire de RDS, în RDC sunt amplasate câteva răşele mici, cum ar fi Ungheni, Orhei şi Străşeni care servesc drept pluri reginale de creştere şi care, judecând după dezvltarea lr istrică, au ptenţial ecnmic ce ar putea fi valrificat într- măsură mai mare decât până în prezent. Prin aceste răşele trec imprtante reţele de transprt aut şi ferviar. Este în special ntabil ndul ferviar din Ungheni, care serveşte drept principal punct de trecere ferviară a persanelr şi mărfurilr din Rmânia. Acest fapt creează premize pentru impulsinarea cperării cmerciale internaţinale şi, implicit, dezvltarea mai dinamică a regiunii. 153. Regiunea dispune de un prcent înalt al ppulaţiei apte de muncă, însă pnderea mare a angajaţilr în agricultură determină nivelul scăzut al calităţii vieţii şi remunerării muncii. În regiune există infrastructura necesară pregătirii prfesinale care este utilizată neeficient. 154. Resursele naturale de care dispune RDC (argila, nisipul, calcarul) pt servi drept materie primă pentru dezvltarea industriei de prducere a materialelr de cnstrucţie. Această ramură a industriei este într- arecare măsură dezvltată în regiune, însă capacităţile de prducere nu satisfac necesităţile pieţei, de aceea extinderea serviciilr industriale de prducere şi diversificarea lr ar putea deveni rientare strategică a dezvltării RDC. 155. Perfrmanţa ecnmică a regiunii indică asupra faptului că avantajele descrise mai sus nu sunt pe deplin valrificate. In periada 2006-2008 Prdusul Reginal Brut a crescut farte lent, iar prducţia brută per capita a cnstituit dar 62% din nivelul mediu naţinal. Dar RDS înregistrează perfrmanţă ecnmică tt atât de slabă. Uzura înaintată a fndurilr fixe, utilizarea tehnlgiilr învechite nu pate asigura dinamică pzitivă a ecnmiei, prductivitate înaltă şi calitate cmpetitivă a prduselr. În acelaşi timp, cstul înalt al capitalului şi accesul limitat la finanţe, însţit de cnstrângeri şi riscuri de rdin regulatr, nu favrizează investirea în utilaje şi tehnlgii mderne şi limitează expansiunea afacerii şi crearea lcurilr ni de muncă. 156. Dmeniul agricultură, în care sunt angajate circa 40% din ppulaţia ecnmic activă, se caracterizează printr- capacitate redusă de cultivare şi prelucrare a prduselr agricle, datrită tehnlgiilr învechite şi insuficienţa serviciilr de infrmare şi cnsultanţă în dmeniu. Ptenţialul ecnmic scăzut al întreprinderilr agricle şi gspdăriilr ţărăneşti, managementul ineficient al explatării agricle au determinat subdezvltarea sectrului agrar, predminant în lcalităţile rurale din regiune. 157. RDC are un ptenţial turistic unic cmparativ cu celelalte regiuni. Însă unităţile turistice existente nu sunt aliniate la standardele mderne (din punct de vedere al calităţii serviciilr, capacităţii rganizaţinale, dtarea cu resurse, infrastructura) fapt ce determină stagnare a dezvltării turismului. Fndul frestier, diversele arii prtejate şi rezervaţiile ştiinţifice aflate pe teritriul regiunii sunt puţin utilizate ca resurse în dezvltarea turismului şi dihnei. 158. Mai mult ca atât, ca şi în alte regiuni, lipsa crnică a investiţiilr publice a dus la degradarea semnificativă a reţelei de drumuri, căilr ferviare, şi infrastructurii utilităţilr publice. Pnderea infrastructurii utilităţilr publice în RDC este sub media pe ţară, iar nivelul de deservire a serviciilr necesită îmbunătăţire şi mdernizare. Această situaţie determină creşterea csturilr de transprt, restrânge mişcarea bunurilr, serviciilr şi resurselr umane şi nu dar reduce activitatea ecnmică, dar şi limitează dezvltarea umană. Starea precară a infrastructurii 32

Regiunea de Dezvltare CENTRU utilităţilr cnstituie un impediment în crearea cndiţiilr de dezvltare a industriei şi micului business şi asigurarea calităţii vieţii lcuitrilr. 159. Dezvltarea RDS, ca şi a celelalte regiuni de dezvltare, este puternic influenţată de factri externi. Pliticile implementate la nivel naţinal sunt îndesebi de imprtante. Ele afectează atât perfrmanţa ecnmică, mulţi agenţi ecnmici din regiune chiar fiind înregistraţi la Chişinău, cât şi calitatea serviciilr publice ferite la nivel lcal. Influenţa pliticilr naţinale este în special imprtantă în cndiţiile în care veniturile prprii ale autrităţilr lcale din regiune nu sunt suficiente pentru acperirea cheltuielilr necesare, iar gestinarea eficientă a pliticilr la nivel lcal depinde de transferurile din bugetul de stat. Astfel, instabilitatea plitică şi declinul ecnmic la nivel naţinal pune în pericl dezvltarea RDS. 160. În acelaşi timp, în ultimii ani s-au intensificat şi stările extreme de vreme, care dăunează activităţii ecnmice, în special în sectrul agricl şi agr-industrial, iar uneri chiar paralizează activitatea unr lcalităţi pe periadă de timp. În RDS, se bservă chiar un prces de deşertificare, care ar limita în md seris avantajele cmpetitive în dezvltarea unr ramuri agricle specializate şi ar avea efecte grave asupra ppulaţiei regiunii. În lipsa unr mecanisme de adaptare, asemenea evenimente pt cnstrânge creşterea regiunii. 161. Prmvarea pliticii de dezvltare reginale şi accentul reînnit al Guvernului pe descentralizare pt crea cndiţiile necesare pentru implementarea unr priecte la nivel reginal ce ar elimina punctele slabe ale RDS. Mai mult ca atât, vecinătatea cu Uniunea Eurpeană deschide ni prtunităţi, atât pentru agenţii ecnmici din regiune, cât şi pentru autrităţile publice, care au căpătat acces direct la prgrame de cperare transfrntalieră finanţate de Uniunea Eurpeană. Utilizarea fndurilr naţinale şi externe pentru reabilitarea infrastructurii reginale, implementarea unr prgrame de susţinere a afacerilr şi îmbunătățirea cndiţiilr de mediu va elimina cnstrângerile de creştere ecnmică şi va accelera dezvltarea multilaterală a RDS. 162. Există ptenţial de valrificarea a fndurilr externe însă capacităţile reduse de accesare şi gestinare a acestr fnduri reduc din rapiditatea sluţinării diverselr prbleme. Pentru evitarea acestui risc reprezentanţii regiunii urmează să cnslideze relaţiile de clabrare cu diverse prgrame şi fnduri de susţinere şi să utilizeze eficient fndurile accesate. 163. Avantajele cmparative ale analizei punctelr frte şi prtunităţilr determină rientare strategică ptimistă a RDC. Principalele direcţii de dezvltare ale regiunii care se bazează pe resursele existente care pt fi cnslidate prin utilizarea prtunităţilr identificate sunt: (i) intermedierea fluxurilr ecnmice de transprt şi cmerciale între regiunile R. Mldva şi cele internaţinale; (ii) dezvltarea rurală care presupune mdernizarea agriculturii, dezvltarea businessului rural, diversificarea serviciilr în agricultură, etc.; (iii) dezvltarea industriei şi IMMurilr prin crearea cndiţiilr de deschidere a IMM-lr, dezvltarea industriei în baza materiei prime a RDC, mdernizarea tehnlgiilr industriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente; (iv) crearea şi diversificarea serviciilr pentru turism şi dihnă. Ptenţialul turistic valrs al RDC pate fi valrificat ca sursă imprtantă pentru dezvltarea turismului rural, cultural, piscicl şi de recreere; (v) valrificarea resurselr umane. 33

Regiunea de Dezvltare CENTRU 4 Viziune Strategică 4.1 Viziunea 164. Viziunea strategică a Regiunii de Dezvltare Centru reprezintă perspectiva realistă, credibilă şi atractivă a regiunii. Viziunea strategică descrie setul de idealuri, prirităţi, principii şi valri de bază pe care se bazează dezvltarea regiunii, precum şi elementele care diferenţiază regiunea ca entitate aparte. 165. Viziunea strategică a RDC este cngruentă cu viziunea strategică a întregii ţări, stabilită în Cnstituţie şi în Strategia Naţinală de Dezvltare 2008-2011, care cnstă în crearea cndiţiilr pentru sprirea calităţii vieţii. Sprirea calităţii vieţii este privit ca un factr plivalent, care include nu dar dimensiunea ecnmică, ci şi libertatea individuală şi accesul la servicii educaţinale, de sănătate şi sciale. Strategia RDC derivă şi din scpurile Strategiei Naţinale de Dezvltare Reginală, care vine să susţină scpurile Strategiei Naţinale de Dezvltare prin elabrarea unui mecanism eficient de implementare pentru crearea unui mediu atractiv în vederea bţinerii unei creşteri durabile în regiunile de dezvltare. 166. Viziunea strategică a RDC reflectă cnsensul şi aspiraţiile frmulate de diferite părţi interesate în dezvltarea regiunii reprezentanţi ai autrităţilr publice, sectrului privat şi a scietăţii civile. 167. Regiunea de Dezvltare Centru va deveni regiune prsperă cu ecnmie dezvltată, dinamică şi diversificată, cu lcuri de muncă bine remunerate şi implicare activă a cetăţenilr în asigurarea bunăstării cmunităţilr. Regiunea va valrifica beneficiile prximităţii mun. Chişinău ca centru multifuncţinal al ţării şi aşezarea ge-strategică favrabilă, dezvltându-şi prnunţată funcţie lgistică şi de facilitare a legăturilr interreginale şi internaţinale. Regiunea va feri un mediu decent pentru viaţă şi activitate lcuitrilr săi şi spitalitate pentru vizitatri, iar valrile umane, culturale şi grija faţă de mediul încnjurătr vr cnstitui fundamentul ceziunii sciale a cmunităţii. 168. În acest cntext, următarele biective strategice au fst frmulate în susţinerea realizării viziunii: a. Regiunea va fi una cmpetitivă, cu ecnmie dinamică şi diversificată. b. Regiunea va dezvlta infrastructura căilr de acces şi va valrifica avantajele amplasării gegrafice. c. Regiunea va dezvlta cperarea internaţinală. d. Spiritul antreprenrial va fi încurajat şi susţinut. e. Participarea cetăţenilr în gestinarea treburilr cmunităţii va fi susţinută şi prmvată. f. Dezvltarea ecnmică nu va dăuna mediului încnjurătr, regiunea rămânând un lc sănăts pentru trai şi recreaţie. g. Dezvltarea ecnmică nu va prejudicia prmvării valrilr umane şi culturale ale regiunii. 4.2 Identificarea prirităţilr 169. Analiza ecnmică a regiunii, precum şi analiza SWOT, relevă anumiţi factri care influenţează mdul de dezvltare a regiunii fie că servesc drept cnstrângeri care încetinesc creşterea, fie că prezintă anumite avantaje pe care le are regiunea în cmparaţie cu alte regiuni de dezvltare, atât din interirul ţării, cât şi din vecinătatea imediată. Viziunea strategică, pe de altă parte, feră perspectivă de termen lung cu privire la nivelul de dezvltare pe care regiunea tinde să-l atingă. Cmbinând analiza situaţiei în prezent şi viziunea pe viitr, putem identifica anumite linii directare pe care regiunea dreşte să le urmeze în dezvltarea sa ulteriară. 170. Însă identificarea prirităţilr trebuie nu dar să răspundă multitudinii necesităţilr regiunii. Trebuie de recunscut faptul că resursele publice sunt limitate în cmparaţie cu priectele care ar 34

Regiunea de Dezvltare CENTRU putea fi implementate. De aceea, efrturile reginale trebuie să fie puternic cncentrate asupra acelr activităţi, care vr elimina cele mai fundamentale cnstrângeri şi vr aduce cele mai mari beneficii cu efecte multiplicatare pentru mai multe sectare. 171. Analiza relevă în md clar că disparităţile între Chişinău şi regiuni, dar şi între lcalităţile urbane şi rurale în interirul regiunii, sunt semnificative. Un factr fundamental care cauzează şi agravează aceste disparităţi este starea prastă a infrastructurii fizice, care majrează csturile de transprt şi limitează mişcarea bunurilr şi persanelr. În acelaşi timp, eficienţa ecnmică a ppulaţiei din regiunile rurale este limitată nu dar de csturile înalte de transprt, dar şi de prtunităţile limitate de angajare în activităţi ecnmice, atât în regiunile rurale, cât şi în cele urbane. Astfel, este imperativă sprirea eficienţei în sectrul agricl şi agr-industrial, cmbinată cu încurajarea diversificării activităţilr ce ar aduce venituri alternative. 172. Dezvltarea ecnmică, însă, nu trebuie să fie realizată în detrimentul calităţii mediului încnjurătr. Cndiţiile de mediu pt afecta în md semnificativ nivelul calităţii vieţii şi atractivitatea regiunii atât pentru ppulaţia lcală, cât şi pentru vizitatri. 173. În cnsecinţă, au fst identificate 3 prirităţi de activitate pentru implementarea biectivelr Strategiei: 1. Reabilitarea infrastructurii fizice 2. Susţinerea dezvltării sectrului privat, în special în regiunile rurale 3. Îmbunătăţirea factrilr de mediu și a atractivității turistice 174. Aceste prirităţi sunt crelate între ele, iar implementarea lr cnsecventă este de natură să accelereze dezvltarea regiunii. 4.3 Parteneriate reginale 175. Atingerea viziunii strategice a Regiunii de Dezvltare Centru şi implementarea prirităţilr de acţiune nu pate fi realizată fără participarea activă a întregii scietăţi în prcesul de implementare a Strategiei de Dezvltare Reginală. Elabrarea Strategiei în md participativ, cu cntribuţia substanţială a persanelr reprezentând întreprinderi private, rganizaţii neguvernamentale, autrităţi publice de diverse nivele şi chiar persane interesate cu spirit civil, trebuie să fie urmată de implementarea prgramelr şi priectelr ce derivă din ele într-un md transparent, echitabil şi eficace. 176. Cultura de clabrare dintre diverşi actri reginali trebuie să fie prmvată la tate nivelele. Cnsiliul regiunii de dezvltare este cmpus din aleşi lcali din diferite partide, funcţinari publici, ameni de afaceri, lucrătri sciali, şi experţi în diferite dmenii. Asemenea parteneriate reginale urmează să fie create şi în cadrul implementării diverselr cmpnente ale priectelr de dezvltare reginală. Dar cmbinând efrturile în cadrul parteneriatelr reginale, vr fi atinse biectivele majre ale Strategiei. 35

Regiunea de Dezvltare CENTRU 5 Prirităţi 177. Grupurile de lucru reginale au discutat diverse prgrame şi măsuri necesare pentru dezvltarea dinamica a regiunii. Luând însă în cnsideraţie psibilităţile de finanţare şi termenul de implementare a strategiei, câteva dmenii au fst determinate drept priritare. Raţinamentul, măsurile şi rezultatele scntate pentru fiecare priritate sunt descrise mai js. 5.1 Priritatea 1. Reabilitarea infrastructurii fizice 178. Scp. Scpul prirităţii 1 este de îmbunătăţi accesul la infrastructură de calitate atât pentru gspdăriile casnice, cât şi pentru agenţi ecnmici. 179. Raţinament. Deficienţele de investiţii în infrastructura publică în ultimele decenii au dus la deterirarea semnificativă a drumurilr, sistemelr de apă şi canalizare, sistemelr de aprvizinare cu gaze, etc., fapt ce afectează în md fundamental cmpetitivitatea atât la nivel naţinal, cât şi la nivelul regiunii. Dimptrivă, reabilitarea infrastructurii va impulsina şi atractivitatea regiunii pentru activitatea ecnmică. 180. Aprvizinarea cu apă de calitate este un imperativ în regiune, unde densitatea reţelelr de apeduct este practic de duă ri mai mică decât media pe ţară, iar 80% din ppulaţie flsește apă din fântâni şi izvare. Aceasta afectează sănătatea ppulaţiei, dar şi sectrul agr-industrial. Sistemele de apă şi canalizare urmează să fie cnstruite în primul rând în raianele care au cele mai subdezvltate, cum ar fi Dubăsari, Şldăneşti şi Rezina. Măsura urmează să includă priecte de cnstrucţie a sistemelr de apeduct şi canalizare în lcalităţile urbane şi rurale. De asemenea, vr fi elabrate studii de fezabilitate şi implementate priecte pentru cnstrucţia staţiilr de epurare în lcalităţile de pe r. Nistru. 181. Mdernizarea drumurilr va urma scpul de spri accesul la arterele naţinale şi internaţinale şi, astfel, sprirea fluxurilr cmerciale. Prgramul de mdernizare a drumurilr urmează să includă trei subprgrame. Primul subprgram va include priecte de reabilitare şi mdernizare a drumurilr interreginale şi între plii de creştere. Al dilea subprgram va include priecte rientate spre dezvltarea infrastructurii adiacente drumurilr reginale (semne de circulaţie, sistem de avertizări, staţii pec şi campinguri). Al treilea subprgram va include priectul de cnstrucţie a unui nu punct de trecere a frntierei Ungheni-Iaşi. 182. Adiţinal, investirea în tehnlgii infrmaţinale mderne va cntribui la sprirea cmpetitivităţii regiunii, dar şi dezvltarea resurselr umane. Măsura urmează să includă priecte de dezvltare a reţelelr de cmunicaţii pe baza utilizării tehnlgiilr infrmaţinale mderne în dmeniul cmunicaţiilr şi pştei. De asemenea, ar putea fi implementate priecte de deschidere a unr ni rute de transprt între plii de creştere din regiune. 183. Măsuri. Măsurile cu impact maxim pentru reabilitarea şi dezvltarea infrastructurii fizice sunt: Reabilitarea şi cnstrucţia reţelelr de apă, canalizare şi a staţiilr de epurare. Reabilitarea şi mdernizarea reţelei de drumuri existente şi a cnexiunilr internaţinale. Dezvltarea şi diversificarea căilr de acces şi a reţelelr de cmunicaţii. 184. Indicatri de rezultat. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 1 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de rezultat: Rata lcuințelr ce nu beneficiază de apeduct in ttalul numărului de lcuințe. Rata drumurilr reparate sau cnstruite in ttal drumuri. Numărul staţiilr de epurare reabilitate. Deschiderea unui punct adiţinal de trecere între Mldva şi Rmânia. 36

Regiunea de Dezvltare CENTRU 185. Indicatri de prdus. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 1 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de prdus: Numărul de persane cu acces la apă ptabilă de calitate. Valarea investiţiilr străine directe. Valarea exprturilr. 186. Indicatri de impact. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 1 va fi evaluată în baza următrilr indicatri de impact: Vlumul prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). Rata ppulaţiei cupate. 187. Cst: Prcentul rientativ de resurse direcţinat pentru implementarea acestei prirităţi va fi de [ ]%. 5.2 Priritatea 2. Susţinerea dezvltării sectrului privat, în special în regiunile rurale 188. Scp. Scpul prirităţii 2 este de a stimula şi spri activitatea ecnmică prductivă în mediul rural. 189. Raţinament. Deşi RDC beneficiază de prximitatea mun. Chişinău, care reprezintă cea mai mare piaţă de desfacere internă, perfrmanţa ecnmică şi dezvltarea umană în regiune este sub nivelul ptenţial sugerat de analiza punctelr frte. Principala prvcare în acest sens este activitatea ecnmică în mediul rural. Deşi reabilitarea infrastructurii va încuraja deplasarea spre regiuni urbane în căutarea lcurilr de muncă, în termen scurt şi mediu aceasta nu va reprezenta un flux migratr semnificativ. În acest cntext, este necesară sprirea perfrmanţei în agricultură şi diversificarea activităţii ecnmice. Astfel, dezvltarea sectrului privat este imperativă pentru creşterea dinamică a regiunii şi crearea lcurilr de muncă. 190. Pentru a dezvlta activităţile nn-agricle în mediu rural, este necesară în primul rând instruirea ppulaţiei în vederea diversificării mijlacelr de trai, creşterii cmpetenţelr antreprenriale, mărirea accesului la infrmaţia despre dezvltarea afacerilr şi la infrmaţia despre pieţele de desfacere, cât şi în susţinerea iniţială a unr afaceri mici. În cnsecinţă, urmează să fie susţinute priecte de dezvltare a infrastructurii si a serviciilr de infrmare, cnsultanta si suprt prin crearea si sprijinirea instituţinala a unei reţele de centre de afaceri, inclusiv dezvltarea serviciilr rientate spre pieţele de desfacere, cercetări de marketing, prmvare de prduse, elabrare de business planuri pentru iniţierea afacerilr, seminare, wrkshp-uri etc. 191. În acelaşi timp, rganizarea şi dezvltarea asciaţiilr reginale a patrnilr sau a business asciaţiilr reginale şi integrarea întreprinderilr prducătare cu cele de prelucrare, precum şi prmvarea creării clusterelr, este de natură să elimine deficienţele infrmaţinale în sectrul agricl şi să impulsineze sectrul agr-industrial. 192. Măsuri. Măsurile cu impact maxim pentru dezvltarea sectrului privat sunt: Educaţia ppulaţiei din mediul rural întru diversificarea mijlacelr de trai şi dezvltarea afacerilr nn-agricle în mediul rural. Cnslidarea capacităţilr instituţiilr de infrmare cnsultanţă şi susţinere. Dezvltarea structurilr de cperare în marketing pentru prducţia agriclă şi integrarea lr în clustere. Dezvltarea prgramelr de implementare a standardelr internaţinale de calitate şi infensivitatea alimentară. 193. Indicatri de rezultat. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 2 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de rezultat: 37

Regiunea de Dezvltare CENTRU Numărul de prgrame de instruire implementate în dmeniul afacerilr, în special a celr nn-agricle. Numărul de ÎMM care au beneficiat de servicii de cnsultanţă. Numărul de evenimente rganizate cu prducătrii agricli. Numărul de cmpanii care au beneficiat de granturi acrdate în cadrul unui prces de selectare transparent. 194. Indicatri de prdus. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 1 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de prdus: Numărul ttal de întreprinderi. Pnderea întreprinderilr agricle în numărul ttal de întreprinderi. Crearea asciaţii reginale a prducătrilr agricli. Numărul de lcuri de muncă create. 195. Indicatri de impact. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 2 va fi evaluată în baza următrilr indicatri de impact: Vlumul prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). Rata ppulaţiei cupate. 196. Cst: Prcentul rientativ de resurse direcţinat pentru implementarea acestei prirităţi va fi de [ ]%. 5.3 Priritatea 3. Îmbunătăţirea factrilr de mediu şi a atractivităţii turistice 197. Scp. Scpul prirităţii 3 este de a îmbunătăţi calitatea vieţii ppulaţiei şi a vizitatrilr regiunii. 198. Raţinament. Starea de mediu afectează în md direct cnfrtul ppulaţiei şi atractivitatea regiunii. La mment, deşeurile slide şi lichide sunt gestinate în md nesustenabil, ducând la degradarea resurselr şi înrăutăţirea sănătăţii ppulaţiei. Astfel, este necesară rganizarea clectării separate, reciclarea parţială şi crearea pliganelr mderne de stcare a deşeurilr nereciclabile. 199. Sprirea frecvenţei stărilr extreme de vreme impune elabrarea unr prgrame ce ar permite adaptarea amenilr şi rganizaţiilr la schimbările de climă. În special, este imprtantă anticiparea şi reacţinarea prmptă la asemenea evenimente. 200. Măsuri. Măsurile cu impact maxim pentru îmbunătăţirea factrilr de mediu sunt: Prmvarea practicilr prietenase mediului, agriculturii eclgice şi a tehnlgiilr nnpluante Dezvltarea sistemelr de management integrat al deşeurilr slide, inclusiv clectarea separată, reciclarea şi crearea pliganelr mderne de stcare a deşeurilr nereciclabile. Diminuarea impactului variabilităţii climei, spririi frecvenţei hazardelr naturale şi efectului degradării slurilr. 201. Indicatri de rezultat. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 3 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de rezultat: Numărul de pligane ni de stcare a deşeurilr amenajate Elabrarea şi implementarea unei campanii de prmvare a practicilr prietenase mediului în dmeniul prducerii agricle Elabrarea unui prgram de anticipare şi răspuns la stările extreme de vreme 38

Regiunea de Dezvltare CENTRU 202. Indicatri de prdus. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 3 va fi mnitrizată în baza următrilr indicatri de prdus: Nta medie pnderata de bnitate a slului Reducerea frecvenţei erziunilr şi îmbunătăţirea calităţii slului 203. Indicatri de impact. Implementarea priectelr pentru realizarea prirităţii 1 va fi evaluată în baza următrilr indicatri de impact: Vlumul prducerii (Valarea Adăugată Brută la nivel reginal). Rata ppulaţiei cupate. 204. Cst: Prcentul rientativ de resurse direcţinat pentru implementarea acestei prirităţi va fi de [ ]%. 39

Regiunea de Dezvltare CENTRU 6 Mnitrizare, raprtare şi evaluare 205. Mnitrizarea şi evaluarea va avea lc la nivelul acestei strategii şi la nivelul priectelr individuale. 206. Agenţiile de Dezvltarea Reginală vr raprta despre priectele finanţate din FNDR către Cnsiliile Reginale şi Minister. Rapartele Trimestriale vr cnţine infrmaţii despre implementarea priectelr. Rapartele bi-anuale prezentate Cnsiliilr Reginale de asemenea vr indica prgresul în vederea implementării strategiei reginale. Un raprt anual cu privire la implementarea Planului Operaţinal Reginal va fi pregătit de către Agenţia de Dezvltare Reginală la sfârșitul fiecărui an fiscal. 207. Fiecare priect finanţat de către FNDR, şi inclus în Dcumentul Unic de Prgram, va cnţine în dcumentul de priect: Obiectivele generale ale priectului, cu referite la biectivele naţinale pentru dezvltarea reginală după cum sunt incluse în SND; Cntribuţia priectului cu privire la biectivele SNDR şi prirităţile SDR; Rezultatele imediate ale priectului; Activităţile care trebuie întreprinse pentru a bţine acele rezultate imediate; şi Cntribuţiile necesare. 208. Aceasta va frma baza pentru identificarea indicatrilr relevanţi pentru mnitrizare şi evaluare. 209. Agenţia pentru Dezvltare Reginală va înregistra lunar prgresul priectelr. Un raprt trimestrial referitr la fiecare priect va fi prezentat Agenţiei de Dezvltare Reginale cu privire la implementarea generală şi ieşirile, rezultatele şi indicatrii de impact prestabiliţi. Clectarea acestr raparte va frma bază pentru rapartele bianuale şi anuale pentru Cnsiliile Reginale şi pentru Minister. 210. Agenţia de Dezvltare Reginală este respnsabilă pentru raprtarea cmpartimentului Planului Operaţinal Reginal a acestei Strategii. Planul Operaţinal Reginal cnţine indicatri calitativi şi cantitativi. Indicatrii calitativi, care în mare măsură sunt indicatri de prces (i.e. indică dacă acţiune a fst sau nu realizată) vr fi mnitrizaţi de către ADR. Indicatrii cantitativi care înregistrează prgresul în implementarea POR vr fi elabraţi pe baza infrmaţiei despre priecte clectate de către Agenţiile de Dezvltare Reginală. Ministerul va raprta infrmaţia în ceea ce priveşte tendinţele în cndiţiile ecnmice din regiune, în baza datelr furnizate de Birul Naţinal de Statistică. Această infrmaţie va fi transmisă ADR pentru a fi inclusă în rapartele bianuale întcmite de către ADR. 211. Adiţinal la raprtarea bişnuită referitr la prgres, fiecare priect va prezenta un raprt detaliat cu privire la finalizarea priectului, care va estima succesul general a priectului, raparte referitr la rezultate specifice şi indicatri de impact, şi va identifica impactul priectului pe termen lung dată cu finisarea implementării. Studiile de evaluare se vr efectua pentru priectele mai mari care pt include serie de metdlgii crespunzătare, inclusiv sndaje participative ale beneficiarilr în baza valrii rezultatelr priectului. Pentru un număr de priecte mari, în special unde beneficiile sunt aşteptate să fie de durată lungă şi pe scară largă, Agenţiile de Dezvltare Reginală vr trebui să rganizeze evaluări la periade necesare după cmpletarea priectului. Fnduri pentru efectuarea acestr evaluări trebuie să fie incluse în bugetul priectului. 212. Agenţiile pentru Dezvltare Reginală de asemenea vr efectua sndaje de percepţie peridice pentru Cnsiliile Reginale, pentru a estima cum activităţile Cnsiliului, şi prgresul din Strategia de Dezvltare Reginală sunt percepute de către ppulaţia lcală. Rezultatele acestra vr trebui raprtate ca parte a rapartelr trimestriale, dar şi ca raparte separate prezentate Cnsiliului Reginal. 40

Regiunea de Dezvltare CENTRU 213. Raprtarea referitr la este parte a sistemului general de mnitrizare şi evaluare, care include SNDR şi SND. Sistemul de mnitrizare şi evaluare va fi elabrat într-un md care este cnsistent cu raprtarea guvernului către SDN. Odată cu evluarea sistemului de mnitrizare şi evaluare elementele sistemului de mnitrizare vr evlua cncmitent. 214. Planul Operaţinal Reginal cuprinde periadă de 3 ani. Odată cu evluarea Planului Operaţinal, sistemul de mnitrizare şi evaluare va fi reînnit în cncrdanţă cu Planul Operaţinal. 41

Regiunea de Dezvltare CENTRU 7 Cadrul de resurse şi finanţare 7.1 Angajamente de finanţare existente Necesităţile de finanţare 215. Recunscând faptul că necesităţile de finanţare a priectelr de dezvltare sunt enrme, iar resursele publice dispnibile pentru implementarea unr astfel de priecte sunt limitate, Strategia de Dezvltare Reginală prevede un număr restrâns de prirităţi cu impact maxim asupra dezvltării scial-ecnmice a regiunii. Ttuşi, măsurile incluse în Strategie pt fi implementate pe scară mai mică sau mai largă, în dependenţă de vlumul de resurse care pate fi rientat spre implementarea priectelr reginale şi de capacitatea de valrificare a fndurilr dispnibile. În acest cntext, necesităţile de finanţare pe prirităţi şi sursele de finanțare precnizate vr fi calculate dată cu identificarea priectelr specifice şi vr fi incluse în Planul Operaţinal al Regiunii. Cererea anuală de finanţare şi necesităţile de finanţare pe prirităţi vr fi prezentate în Planul Operaţinal. Sursele de finanţare Fndul Naţinal de Dezvltare Reginală (FNDR) 216. Cnfrm Legii privind dezvltarea reginală în Republica Mldva din 28.12.2006, principala sursă de finanţare a prgramelr şi priectelr rientate spre atingerea biectivelr de dezvltare reginală este Fndul naţinal pentru dezvltare reginală. Fndul se frmează din alcaţiile anuale de la bugetul de stat, ca pziţie distinctă pentru plitica de dezvltare reginală, precum şi din alte surse, în special din resurselr ferite de partenerii externi. Cuantumul FNDR este de cel puţin 1% din veniturile bugetului de stat, aprbat prin legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fnd pt fi atrase şi alte mijlace financiare din sectrul public şi cel privat la nivel lcal, reginal, naţinal şi internaţinal, precum şi mijlacele ferite prin prgramele de asistenţă ale Uniunii Eurpene. 217. FNDR prevede mijlace pentru tate regiunile de dezvltare. Cnfrm Legii, repartizarea mijlacelr fndurilr pe regiuni se va baza pe principiul alcării priritare znelr defavrizate din regiunile de dezvltare. În acelaşi timp, alcarea resurselr va depinde de cnfrmitatea şi calitate priectelr prezentate. 218. Începând cu anul 2008, în bugetul de stat au fst prevăzute alcaţii anuale pentru dezvltarea reginală. Cuantumul FNDR planificat în bugetele anilr 2008-2010 sunt prezentate în Tabelul 8. Însă fndurile dispnibile nu au putut fi decamdată valrificate datrită tergiversărilr în crearea cadrului instituţinal şi strategic de dezvltare reginală. Odată cu crearea Agenţiei de Dezvltare Reginală şi aprbarea Strategiei de Dezvltare Reginală a RDC, vr putea fi prezentate priecte pentru finanţare, iar resursele vr putea fi valrificate. Tabelul 8. Cuantumul Fndului naţinal pentru dezvltare reginală în aa. 2008-2010 (în mii lei) 2008 2009 2010 (priect) Planificat 130,000.00 156,000.00 135,000.00 Executat 0 0 0 Sursa: MF Alte surse publice 219. Pentru finanţarea prirităţilr prevăzute de pt fi rientate şi alte surse publice dispnibile. Veniturile şi cheltuielile bugetare unităţilr administrativ-teritriale (UAT) din regiune sunt prezentate în Tabelul 9. Însă luând în cnsideraţie faptul, că sursele 42

Regiunea de Dezvltare CENTRU prpriii ale raianelr acperă dar până la 50% din necesităţile de bază, autrităţile lcale depinzând de transferurile de la bugetul de stat, bugetele UAT nu pt servi drept sursă semnificativă de finanţare a priectelr de dezvltare reginală. Tabelul 9. Veniturile şi cheltuielile bugetelr UAT din Regiunea de Dezvltare Centru (în mii lei) UAT Capitl 2005 2006 2007 2008 2009 (plan) Anenii Ni Venituri 69,924.09 96,044.03 116,030.83 129,230.98 146,789.51 Cheltuieli 71,673.52 96,374.55 124,748.50 139,668.75 162,787.34 Călăraşi Venituri 64,149.36 102,977.27 112,438.16 138,491.75 136,046.51 Cheltuieli 64,731.14 95,021.72 117,264.04 145,814.93 145,882.68 Criuleni Venituri 73,046.19 94,311.94 101,291.26 112,344.14 135,671.18 Cheltuieli 75,635.06 94,295.82 102,999.34 122,738.77 142,135.14 Dubăsari Venituri 40,275.93 54,772.67 69,137.55 89,397.11 93,277.30 Cheltuieli 40,389.61 52,222.03 68,585.43 98,677.36 99,916.48 Hânceşti Venituri 90,949.38 119,075.46 157,077.73 199,559.02 231,826.99 Cheltuieli 98,145.20 133,088.37 149,937.61 194,990.10 263,688.08 Ialveni Venituri 63,921.50 102,612.82 125,534.41 149,945.13 175,504.04 Cheltuieli 69,057.63 104,314.27 129,365.86 156,034.62 196,552.31 Nispreni Venituri 82,022.17 74,971.06 105,775.55 126,861.64 125,179.21 Cheltuieli 67,306.93 79,722.66 101,019.42 133,445.30 135,216.36 Orhei Venituri 93,775.45 129,013.12 158,315.50 176,092.51 196,701.42 Cheltuieli 105,595.60 139,752.05 161,775.39 188,901.94 213,610.28 Rezina Venituri 45,962.91 68,341.98 87,132.56 86,241.00 111,526.58 Cheltuieli 44,906.64 65,232.28 89,233.75 95,480.63 116,958.10 Străşeni Venituri 80,698.03 96,904.88 118,792.67 139,196.39 170,505.57 Cheltuieli 81,751.44 104,277.65 119,755.96 140,531.25 185,525.16 Şldăneşti Venituri 40,505.11 57,124.92 68,347.86 73,861.36 87,105.71 Cheltuieli 39,479.10 57,524.78 67,716.60 75,739.48 91,165.93 Teleneşti Venituri 62,375.35 79,798.99 105,400.62 118,034.18 137,474.19 Cheltuieli 57,389.39 79,548.76 106,888.13 118,795.38 144,190.29 Ungheni Venituri 125,671.12 123,454.80 158,930.93 189,444.67 208,646.97 Cheltuieli 130,732.50 140,661.83 169,186.27 192,199.01 214,107.81 Ttal Venituri 933276.59 1103359.91 1368174.81 1599468.89 1809465.68 Cheltuieli 946793.76 1145662.22 1383727.79 1663348.77 1948948.61 Sursa: MF, calculele experţilr 220. Cu tate acestea, transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat, care reprezintă aprximativ 15% din ttalul transferurilr şi sunt de bicei rientate spre realizarea unr priecte de cnstrucţii/investiţii capitale, ar putea fi rientate spre cmplementarea finanţării pentru priecte de dezvltare reginală. În cndiţiile în care alcările acestr transferuri în anii precedenţi au fst mai puţin transparente, iar prirităţile lcale au fst deseri precedate de priecte identificate la nivel central, realizarea crdnării eficace şi rientarea resurselr spre 43

Regiunea de Dezvltare CENTRU priectele de dezvltare reginală presupune acceptarea unui anumit grad de descentralizare de către autrităţile centrale. 221. Adiţinal, autrităţile lcale ar putea rienta surse din bugetele UAT spre c-finanţarea unr priecte, în special în cadrul prgramelr de asistenţă externă unde asemenea c-finanţare este bligatrie, sau spre susţinerea pregătirii unr priecte priritarea (efectuarea studiilr iniţiale, angajarea unr cnsultanţi, etc.) Asistenţa externă 222. O sursă imprtantă de finanţare a priectelr de dezvltare reginală pate fi asistenţa acrdată de dnatri externi, atât prin prgramele de cperare cu Guvernul Republicii Mldva, cât şi prin prgrame dispnibile autrităţilr reginale şi lcale. Odată cu crearea cadrului instituţinal şi strategic de dezvltare reginală şi implementarea în practică a pliticii de dezvltare reginală, dnatrii externi ar putea cntribui prin alcarea asistenţei în frmă de suprt direct bugetului în FNDR. Mbilizarea resurselr adiţinale direct în FNDR va depinde de eficacitatea şi eficienţa implementării pliticii de dezvltare şi calitatea priectelr de dezvltare reginală identificate. 223. Adiţinal, multe din prgramele şi priectele de asistenţă externă implementate în clabrare cu Guvernul Republicii Mldva şi autrităţile centrale au dimensiune spaţială reginală sau lcală. Priecte spre reabilitarea infrastructurii sciale, sistemelr de apă şi canalizare, drumurilr, etc. sunt implementate în multe lcalităţi şi raiane. Odată cu asigurarea funcţinalităţii Agenţiilr de Dezvltare Reginală, acestea ar putea juca un rl imprtant în efectuarea mapping-ului priectelr de asistenţă externă şi identificarea sectarelr şi lcalităţilr în care ar fi îndreptate fndurile externe pe viitr, cnfrm prirităţilr prevăzute în Strategia de Dezvltare Reginală. 224. Autrităţile reginale pt, de asemenea, accesa în md direct fnduri din prgramele de cperare transfrntalieră. Duă prgrame majre pt fi accesate de autrităţile şi rganizaţiile din Republica Mldva la mment: Prgramul Operaţinal Cmun Rmânia-Ucraina-Mldva 2007-2013 (cu un buget de 126 mln eur cntribuţia UE) Prgramul Bazinului Mării Negre (17 mil. Eur). 225. Prgramele de cperare transfrntalieră presupun stabilirea unui parteneriat cu actri din Rmânia, ţară-membru a UE, precum şi c-finanţarea priectelr selectate în vlum de 10% din bugetul priectelr. Alte surse 226. Autrităţile reginale şi lcale vr întreprinde efrturi pentru mbilizarea altr surse, inclusiv private pentru finanţarea prirităţilr de dezvltare reginală. 44

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex A Reţeaua de lcalităţi şi distribuţia ppulaţiei pe raiane 45

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex B Ariile naturale prtejate de stat 46

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex C Reţeaua de căi de cmunicaţii rutiere 47

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex D Căi ferate şi de navigaţie 48

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex E Reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare 49

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex F Schema reginală de salubrizare 50

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex G Schema reţelelr de gaze 51

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex H Sistemul energetic 52

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex I Schema amplasării sectarelr ecnmice 53

Regiunea de Dezvltare CENTRU Annex J Ptenţialul cmplexului agrindustrial 54