Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemul de management al sănătății și securității cupaținale Autr: Dr. ing. Cristian RONCEA - Directr Tehnic SRAC CERT Rezumat: Acest articl face analiză a cerințelr din standardul ISO 45001 referitare la abrdarea riscurilr și prtunitățilr, crbrate cu cerințele din seria de standarde BS 45002 și subliniind atât unele aspecte imprtante, care tebuie abrdate, cât și psibile măsuri aferente. În final, sunt prezentate cateva cnsiderații aferente mdului în care ar trebui să se auditeze gândirea bazată pe risc. Cuvinte cheie: abrdare, riscuri, prtunități, sănătate și securitate cupaținală, audit. Generalități Cnceptul de risc a fst înttdeauna implicit în standardele pentru sistemele de management, prin existența cerințelr care cereau rganizației să-și planifice și să-si gestineze prcesele de afaceri astfel încat să evite rezultate nedrite. Organizațiile au raspuns la aceasta cerință, prin accentuarea planificarii și cntrlului prceselr cu cel mai mare impact asupra calității prduselr și serviciilr furnizate. Mdul în care rganizațiile gestineaza riscul variază în funcție de cntextul lr de afaceri. Utilizarea gândirii bazate pe risc scate in ievidenta imprtanta cnstientizarii riscurilr, fata de metdlgiile de gestinare si de evaluare a riscurilr, care nu sunt neaparat, adecvate pentru tate situatiile si rganizatiile. Prin urmare, "gândirea bazata pe risc" înseamnă să ai în vedere riscul calitativ (și în funcție de cntextul rganizației, riscul cantitativ), la definirea rigrii și gradului de frmalism, necesar pentru a planifica și cntrla sistemul de management, precum și prcesele sale cmpnente și activitățile. Ttusi nu tate prcesele unui sistem de management reprezinta acelasi nivel de risc in termenii abilitatii rganizatiei de a-si atinge biectivele. Unele necesita planificare si cntrale mai atente si mai frmale decat altele. Gândirea bazată pe risc nu este cmplexă. O persană ia autmat decizii bazate pe risc. Astfel, când preparam un ceai fierbinte, ținem autmat ceainicul de mâner, pentru a evita să ne ardem și alegem cana adecvată pentru a rezista la apă fiartă. Sau, pentru a traversa strada putem să mergem direct sau putem flsi pasarela existentă. Varianta pe care vm alege va fi determinata de luarea în cnsiderare a riscurilr. Riscul este în md bisnuit înțeles ca având numai cnsecințe negative, ttuși efectele riscului pt fi atât negative, cât și pzitive. In nile standarde pentru sisteme de management, riscurile si prtunitatile sunt adesea, citate impreuna. Insa, prtunitatea nu reprezinta neaparat partea pzitiva a riscului. O prtunitate este un set de circumstante, care face psibila realizarea unui lucru. A prfita sau a nu prfita de prtunitate prezinta diferite nivele de risc. 1 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Astfel, in exemplul de mai sus, daca traversam strada direct vm ajunge pe cealalta parte mai repede, dar daca prfitam de aceasta prtunitate exista un risc crescut de a fi accidentati de masinile care circula. Gandirea bazata pe risc ia in cnsiderare ambele situatii curente (sa mergem direct sau sa flsim pasarela), dar si psibilitatile de schimbare. Analiza acestei situatii arata prtunitati de imbunatatire: un pasaj subteran, care duce direct pe partea cealalta a drumului; trecere de pietni semnalizata, sau devierea traficului astfel incat zna sa devina pietnala. Prin luarea in cnsiderare a riscului in tt ansamblul sistemelr de management si prceselr sale, prbabilitatea indeplinirii biectivelr prpuse este imbunatatita, randamentul este mai cnsistent si clientii pt fi increzatri ca vr primi prdusul sau serviciul drit. Gandirea bazata pe risc: imbunatateste mdul de cnducere; stabileste cultura practiva de imbunatatire; ajuta la indeplinirea cnfrmarii cu legislatia; asigura atingerea calitatii prduselr si serviciilr; imbunatateste increderea si satisfactia clientului. Acțiuni de abrdare a riscurilr și a prtunitățilr Înțelegerea riscurilr și a prtunitățilr este vitală pentru a îmbunătăți mdul in care rganizație gestinează sănătatea și securitatea cupatinala (SSO). Un sistem eficace de management al sănătății și securității cupaținale utilizează gândirea bazată pe riscuri în fiecare etapă. Există diferite tipuri de riscuri și prtunități de luat în cnsiderare, inclusiv: riscurile SSO pentru lucratri (factri de rănire sau imblnavire prfesinala); riscurile pentru sistemul de management (factri de blcare a sistemului, de exemplu: sisteme care nu funcținează împreună, lipsa persnalului instruit, etc); prtunități de îmbunătățire a perfrmanțelr SSO (factri de crestere a securitatii lcului de muncă sau practicile de lucru mai sănătase, de exemplu: scăderea numarului echipamentelr defecte sau asigurarea că lucrătrii vr lua pauze regulate în timpul zilei de lucru); prtunități de îmbunătățire a sistemului de management (factri de functinare mai buna a sistemului rganizației, de exemplu cmunicare mai bună referitare la ce trebuie făcut, cum se pate face sau ce trebuie schimbat, schimbul de cunștințe, sau implicarea tuturr lucrătrilr). Nu tate riscurile și prtunitățile sunt la fel de imprtante. Deci, ele ar trebui sa fie priritizate și efrturile ar trebui cncentrate asupra celr care au cel mai mare impact. Deși rganizația ar trebui să ia în cnsiderare tate riscurile ptențiale pentru perfrmanța SSO, nu este necesar să păstreze infrmații dcumentate detaliate pentru tate acestea. 2 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Accentul trebuie să se puna pe acele pericle, care au prbabilitatea de aparitie sau impactul cel mai mare, cnducand astfel, la cele mai semnificative riscuri. Pentru prtunități, accentul ar trebui sa se puna pe cele asupra cărra se pate acțina în md realist, cu priritate acrdată acelra, care pt îmbunătăți perfrmanța. Ca punct de plecare ar trebui să fie factrii ce pt dăuna amenilr, atât din punct de vedere al securitatii, cât și al sănătatii. La un lc de muncă pt exista multitudine de factri, care au ptențialul de a dăuna amenilr - acestea sunt pericle. Periclul devine un risc mare dacă este psibil să se întâmple, iar vătămarea unei persane (sau a mai multr persane) ar putea fi gravă. Acestea sunt periclele și riscurile, care necesită cea mai mare atenție. Merită menținat faptul că, riscurile legate de securitate implică de bicei, evenimente distincte (incidente), în timp ce riscurile pentru sănătate pt sa se manifeste atat imediat, cat si în timp, după expunerea la un pericl. Pentru a identifica periclele, este necesara abrdare lgică, pas cu pas, care sa acpere atat tate activitatile rgnanizatiei, schimbările planificate sau neplanificate (permanente sau temprare), cat si psibile situații de urgență (incendii, explzii, atacuri), care pt duce la diferite pericle și riscuri. Pate fi util să abrdam diferitele tipuri de pericle, cum ar fi: fizice ( lucrul la înălțime sau în spații mici, temperaturi extreme, bseală); chimice (expunerea la lichide periculase sau atmsfera dăunătare); bilgice ( pericle rganice precum viruși, insecte, bacterii); psihlgic ( stres, hărțuire, muncă excesivă); mecanice (biecte ascuțite, piese în mișcare, mașini și unelte); electrice ( echipamente electrice defecte, cntact cu un cnductr electric); naturale (inundații, căldură ridicata sau scazuta, furtuni, cutremure). Odată ce riscurile au fst identificate și înțelese, ele trbuie sa fie evaluate și priritizate. Organizația ar trebui să încerce să elimine periclele în cazul în care pate, sau să reducă riscurile atat cat este psibil, dar in md reznabil (acest lucru este adesea denumit "as lw as reasnably practicable" sau ALARP). Organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina prcese pentru eliminarea periclelr si reducerea riscurilr SSO, utilizand urmatarea ierarhie a actiunilr care trebuie initiate (cntrale): eliminarea periclului; substituire / inlcuirea cu prcese, peratii, materiale sau echipamente mai putin periculase; utilizarea cntralelr tehnice / ingineresti si rerganizarea muncii; utilizarea cntralelr administrative, inclusiv a instruirii; utilizarea echipamentului individual de prtectie adecvat. Fiecare cntrl este cnsiderat mai putin eficace decat cel anterir. Este recmandat sa fie cmbinate cateva din cntralele de mai sus, pentru a avea succes in reducerea riscurilr SSO la un nivel cat mai redus, in md practic. In acelasi timp, trebuie sa fim cnstienti, ca cele mai ptrivite cntrale stabilite astazi pentru riscurile rganizației se pt schimba în timp, datrita aparitiei de ni materiale sau tehnlgii. 3 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Pe lângă evaluarea riscurilr, rganizație ar trebui să se gândească la prtunități, cum ar fi efectuarea de mdificări ale mediului de lucru, cndițiilr de muncă și mdului de rganizare a muncii. Când se planifica prtunități, rganizație ar trebui să ia în cnsiderare ceea ce pate avea cel mai mare impact și când ar putea fi un mment bun pentru a acțina. Una dintre cele mai imprtante prtunități este atunci când au lc schimbari în rganizație sau in activitățile sale și există șansă de a include masuri SSO în cadrul schimbarilr, mai degrabă decât să se cupe de prblemele care apar după ce schimbarea a avut lc. Oprtunitățile de îmbunătățire a perfrmanțelr SSO pt include: luarea în cnsiderare a periclelr și a riscurilr la planificarea și priectarea unei ni instalații, achiziținarea de echipamente sau intrducerea unui nu prces și alte mdificări planificate; amelirarea muncii mntne sau a muncii la un nivel prestabilit, prin transferarea lucrătrilr către alte activități; utilizarea tehnlgiei pentru a îmbunătăți perfrmanta SSO, de exemplu autmatizarea activitățilr cu risc ridicat. Oprtunitățile de îmbunătățire a sistemului de management SSO pt include: îmbunătățirea vizibilității sprijinului managementului de varf pentru sistemul de management al SSO (de exemplu cmunicări prin scial media sau evidențierea perfrmantelr SSO in planurile de afaceri strategice); îmbunătățirea culturii rganizaținale legata de securitate și instruire; îmbunătățirea prceselr de investigare a incidentelr; creșterea participării lucrătrilr la luarea deciziilr SSO; clabrarea cu alte rganizații în dmeniul SSO. In acelasi timp rganizație, ar trebui să ia în cnsiderare și riscurile și prtunitățile care nu sunt direct asciate cu aspecte daunatare pentru ameni, dar afectează eficacitatea sistemului de management SSO. De exemplu: rganizație ar putea avea nevie să isi crdneze parte a activitatilr cu vecinii săi, dearece se pate afecta sistemul de management SSO prin întârzieri sau dificultăți în clabrarea cu acestia; frță de muncă fluctuanta, în cntinuă schimbare, cu niveluri diferite de experiență pate însemna ca instruirea și cmunicările trebuie să fie ajustate, pentru a se asigura că amenii au cmpetenta necesara; rganizație care intrduce prduse, servicii sau activități ni ar putea să nu aibă cunștințele și cmpetența pentru abrdarea psibilelr pericle și riscuri, afectand astfel functinarea sistemului de management SSO. O altă parte esențială a managementului riscului este cnștientizarea și respectarea cerintelr legale si reglementate (cum ar fi cele de la scietate-mamă sau prevazute intr-un cntract). Există diferite cerințe pentru anumite tipuri și dimensiuni de afaceri, deci, este imprtant ca managementul de tp să fie la curent cu schimbarile cerintelr, cu riscurile asciate și sa le cmunice lucrătrilr, după caz. Nu trebuie, insa, sa uitam ca nu tate riscurile și prtunitățile necesită acțiuni. De exemplu, rganizațiile pt lua decizie în cunștință de cauză de a accepta riscul, fără a lua nici măsură in afara de identificarea și evaluarea acestra, inclusiv de mnitrizare permanentă, astfel incat, actiunile planificate pentru abrdarea riscurilr si prtunitatilr pt include stabilirea biectivelr sau pt fi incluse în alte prcese ale sistemului de management. 4 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Abrdarea riscurilr si prtunitatilr si cntextul rganizatiei Riscurile și prtunitățile, care trebuie luate în cnsiderare de rganizație, depind de tipul rganizației, de ceea ce face și unde isi desfasara activitatea. Acesta este cntextul rganizației. De exemplu, dacă rganizația prduce mașini într- mare fabrică la marginea unui raș, riscurile pentru sănătatea și securitatea muncitrilr săi sunt farte diferite de cele cu care se cnfruntă lucrătrii într- mică cafenea dintr-un sat liniștit. Cntextul nu se mentine același, rganizațiile cresc, iar activitățile se schimbă (de exemplu, ni linii de prducție sau nua tehnlgie). Frța de muncă se mdifică în timp. Orice fel de schimbare a rganizației are un impact asupra riscurilr și prtunitățilr sale. Cntextul include, de asemenea, factri care nu sunt sub cntrlul rganizației. De exemplu, dacă există situatie de urgenta (incendiu, furtună, caderi masive de zăpadă, inundații), riscurile și prtunitățile rganizației se pt schimba. În md similar, în cazul în care ecnmia mndială se prăbușește, legislatia se schimbă sau au lc schimbări in peisajul plitic, riscurile și prtunitățile rganizației se pt schimba. Cntextul include, de asemenea, persane și alte rganizații, care pt fi afectate de sistemul de management sau care il pt afecta. Acestea sunt părțile interesate ale rganizației. De altfel, chiar atunci cand rganizația determina partile interesate relevante, ar trebui să stabilească care dintre părți reprezintă un risc pentru succesul său sustenabil, dacă nu sunt satisfăcute nevile și așteptările sale relevante, precum si care dintre ele pt feri prtunități pentru a-și spri succesul sustenabil al rganizatiei. Organizația ar trebui să ia mereu în cnsiderare nevile si asteptarile părțilr interesate, precum și rice riscuri și prtunități asciate. De exemplu: autritățile de reglementare: există riscuri pentru lucrătrii rganizației dacă nu se respectă legislatia SSO, dar si riscuri pentru rganizația în sine, în cazul în care încălcarea legii duce la urmărirea penală sau închiderea afacerii; lanțul de aprvizinare: Sistemul de management SSO al rganizației este expus riscului dacă lucrătrii cntractați nu cunsc și nu respectă regulile de sănătate și securitate. Un antreprenr se așteaptă ca lucrătrii săi să fie prtejati, dar cntractantul ar putea, de asemenea, să intrduca riscuri suplimentare la lcul de muncă, care afectează alți lucrătri, datrită activitățilr pe care le desfășară, a lipsei de instruire în materie de SSO sau a lipsei de cnstientizare a mdului în care aceste activitati se desfășară. Pe de altă parte, există și psibilitatea de a împărtăși bunele practici și cunstinte; acținari: există riscuri dacă acținarii sau prprietarii rganizației nu sprijina sistemul de management prin exemplul prpriu sau prin investitii crespunzatare. Alternativ, dacă acținarii sau prprietarii investesc timp și efrt, există prtunități de îmbunătățire a SMSSO. Suprt Pentru a gestina eficace riscurile SSO, rganizația trebuie să aibă suficient timp, resurse financiare ameni și când este necesar, echipamente. Sistemul de management SSO este în pericl dacă lipsă de finanțare cnduce la neaplicarea măsurile de prtecție stabilite sau la impsibilitatea mdificării mdului de lucru curent. Cu tate acestea, nu este necesar să se piarda mult timp cu discutarea mdului de a reduce numărul de infrmatii dcumentate, sau sa se cnsume resurse imprtante cu stabilirea si implementarea unui sistem cmplex de mnitrizare a starii de sanatate, în cazul în care rganizație are un risc scăzut și expunerea la pericle grave este rară. 5 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Lucrătrii sunt de bicei, cea mai imprtantă resursă, atunci când vine vrba de gestinarea riscurilr și prtunitățilr atât pentru ameni, cât și pentru sistemul de management. Oferirea de timp lucratrilr, pentru a gândi și a actina la riscuri și prtunități, este un bun punct de plecare. De asemenea, este esențial ca aspectele aferente cmpetenței să fie abrdate. Există diferite tipuri de cmpetențe, care trebuie luate în cnsiderare, cum ar fi cmpetența de a: îndeplini sarcini specifice în cndiții de securitate și fără a pune pe altii în pericl; identifica periclele, înțelege riscurile și gestinarea efectivă a acestr riscuri; și planifica, răspunde și gestina situațiile de urgență. Cerintele de cmpetența nu rămân aceleași, atat in cazul cmpetențelr individuale, cat si a celr rganizatrice. Este imprtant sa ne asiguram că acestea sunt analizate în md regulat și că sunt intreprinse acțiuni pentru eliminarea eventualelr lipsuri. Este imprtant să evitam crearea unr dcumente prea cmplicate, sau a prea multr prcese si prceduri dcumentate. Organizația ar trebui să dcumenteze dar ceea ce este stict necesar pentru a se asigura că sistemul de management SSO pate functina eficace, precum și ca cerințele legale și reglementate sunt indeplinite. Mdul în care rganizația cmunică lucrătrilr și altr persane trebuie să fie adecvat celr care trebuie sa fie infrmati, în caz cntrar, există riscul ca persanele afectate să nu cnstientizeze periclele si masurile aferente, precum si schimbarile aparute. De exemplu, pentru cmpanie, care dezvlta sftware, platfrma nline de cmunicare este cea mai ptrivită mdalitate, în timp ce pentru cmpanie, care prduce cmpnente mecanice, discutiile directe și afisarea infrmatiilr pe un panu va fi alegerea cea mai buna pentru cmunicare. Situatii de urgenta Organizațiile ar trebui să identifice de ptențialele situații de urgență aferente afacerii și să pregateasca un plan de interventie in aceste situații. La identificarea unei situatii urgență trebuie sa se tina seama cnt de prbabilitatea de aparitie si de gravitatea acesteia. Situațiile de urgență reale nu au lc înttdeauna, exact așa cum era anticipat, prin urmare, rganizația ar trebui să se asigure ca efectueaza evaluare la fața lcului a riscurilr, in cazul unei situatii reale, și ca pate sa isi adapteze răspunsul la aceasta, in timp real. Abilitatea de a răspunde unei situații de urgență reale pate fi testată prin simulari. Cu tate acestea, ar trebui să se varieze exercițiile și scenariile testare, pentru a se evita autmultumirea sau presupunerea că ttul va funcțina, iar situația testata va fi identică cu cea reala. Mnitrizarea, măsurarea, analiza și evaluarea perfrmanțelr Evaluarea perfrmanței trebuie sa furnizeze răspunsuri la duă întrebări: a) sistemul de management (și prcesele acestuia) funcținează crect in raprt cu cerintele aplicabile? b) exista cntrale, care au fst puse în practică pentru a preveni rănirea și imblnavirea? Abrdarea riscurilr jaca un rl imprtant pentru a răspunde la ambele întrebări. Luarea în cnsiderare a riscurilr pate ajuta rganizația sa decida ce trebuie măsurat și ce trebuie mnitrizat. 6 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Sunt multe aspecte, care ar putea fi măsurate si / sau mnitrizate, în cadrul unui sistem de management, prin urmare este imprtant să ne cncentrăm asupra acelra, care ne pt furniza infrmatii referitare la: indeplinirea cerințelr legale, inclusiv a celr care s-au schimbat recent; indeplinirea altr cerințe, cum ar fi cele cnvenite cu furnizrii sau cu firma mamă; îndeplinirea biectivelr SSO; îmbunătătirea sau scaderea perfrmantei SSO. Organizația ar trebui să se asigure că sunt mnitrizate cntralele stabilite pentru a preveni ranirea si imblnavirea si ca acestea sunt eficace. Organizația ar trebui să acrde priritate riscurilr sale, cele mai mari. De exemplu, dacă rganizația are activitățile cntrlate, prin acrdarea de permise ficiale (exemplu pentru lucrul la inaltime sau lucrul cu fc deschis), sau prin prceduri specifice, este imprtant să se verifice că acestea sunt acrdate / stabilite crect. În md similar, cntralele privind prtectia la incendiu pt fi măsurate atat prin verificarea faptului ca există inspecție peridică a traseelr de evacuare (pentru a verifica dacă acestea sunt identificate, accesibile si sunt cunscute de membrii rganizatiei) cat si prin măsurarea timpului necesar de evacuare a clădirii, în timpul simularilr in caz de incendiu. Audit intern Auditurile interne ale sistemului de management al SSO ar trebui să acpere întregul sistem într- periada de timp stabilita, de regula un an. Dar, auditul ar trebui să se cncentreze in special asupra unr zne atat cu riscuri SSO, cat si cu riscuri mai mari, aferente sistemului de management. În ceea ce privește riscurile și prtunitățile legate de SSO, auditurile interne feră psibilitatea sa se verifice dacă: evaluările riscurilr si prtunitatilr sunt actualizate și analizata peridic; lucrătrii care desfășară activitate înțeleg mdul în care riscul este evaluat și sunt utilizate cntralele adecvate; lucrătrii au cmpetența necesară, inclusiv pentru a identifica riscurile SSO; are lc evaluarea riscurilr, aferente schimbarilr din rganizatie; se identifică și se aplica prtunitățile de eliminare a periclelr și de reducere a riscurilr. Este imprtant ca managementul de vârf să evalueze perfrmanța generală a sistemului de management SSO mai degrabă decât să se cncentreze pe anumite părți ale acestuia. Diferitele măsurătri, mnitrizări și audituri ale activitățilr ar trebui să determine dacă: rganizația înțelege riscurile SSO și a implementat cntralele adecvate; lucrătrii înțeleg riscurile SSO, care le pt afecta și aplică cntralele cnvenite; este necesar ca mdalitatile de cntrl al riscului sa fie schimbate sau dacă există prtunitatea de a elimina un pericl sau de a reduce riscul; rganizația respectă cerințele legale și alte cerințe. 7 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Îmbunătăţire Mdalitățile de îmbunătățire a perfrmanței SSO a rganizației sau a sistemului de management SSO ar trebui sa rezulte cu claritate, din evaluarea funcținării sistemului. Deși unele îmbunătățiri pt implica planificare cmplexă și necesită timp pentru a fi puse în aplicare, ttusi schimbări rapide și simple în mdul de a efectua activitate, pt duce la imbunatatire. Îmbunătățirile pt include: evaluarea mai frecventă a riscurilr si prtunitatilr si a masurilr aferente acestra; schimbul de bune practici, prin aderarea la rganizatii si asciatii prfesinale sau la frumuri in dmeniul SSO; îmbunătățirea cunștințelr rganizaținale și individuale; schimbarea mdului în care se actineaza (de exemplu: verificarea măsurilr de securitate înainte de inceperea lucrului, se face de minim dua persane). Auditarea gandirii bazata pe risc Un audit al mdului in care se aplica gandirea bazata pe risc intr- rganizatie, nu pate fi efectuat ca activitate independenta. Acest subiect ar trebui urmarit pe durata intregului audit al sistemului de management, prnind de la interviurile cu managementul de varf. Auditrii ar trebui să caute dvezi care cnfirmă faptul că rganizație aplica metdlgie (mai mult sau mai putin frmalizata, nefiind insa bligata sa aiba una), care sa ii permită determinarea în md eficace, a riscurilr și prtunitățilr, atunci când planifica sistemul de management. Rlul auditrului nu este acela de a efectua prpria determinare a riscurilr și prtunitățilr, ci să se asigure că rganizația aplică metdlgia sa, în md cnsecvent și eficace. Cu tate acestea, în cazul în care cunașterea de către auditr a cntextului rganizației ii semnaleaza faptul că rganizația nu a reușit să determine un risc sau prtunitate evidenta / in general acceptata, pate pune in discutie abrdarea rganizației. Un auditr ar trebui sa actineze si sa clecteze dvezi biective avand in vedere urmatarele aspecte. Ce intrari sunt flsite de rganizatie pentru determinarea riscurilr si prtunitatilr? In md nrmal aceste intrari ar trebui sa includa urmatarele: analiza aspectelr externe si interne; directia strategica a rganizatiei; partile interesate relevante si cerintele relevante ale acestra; dmeniul de aplicare al sistemului de management; prcesele rganizatiei. Auditrul ar trebui sa ia nta de faptul ca rganizatia trebuie sa determine cantitatea de infrmatii dcumentate, necesare pentru a furniza dvezi biective ale aplicarii gandirii bazate pe risc, dar in acelasi timp, sa cnstientizeze ca nu exista cerinta specifica in standarde privind mdul in care sa fie dcumentate rezultatele determinarii riscurilr si prtunitatilr. 8 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Nevia unei rganizatii privind cantitatea si tipul de infrmatii dcumentate, pate varia mult, datrita cntextului rganizatiei, marimii sale, culturii, naturii prduselr si serviciilr, cerintelr legale si reglementate aplicabile sau cerintelr clientului, etc. In ce md rganizatia a determinat riscurile si prtunitatile luand in cnsiderare cele de mai sus? Dvezile biective pt avea frme variate, de exemplu: prcese verbale ale intalnirilr; analiza SWOT; raparte despre feedback-ul clientului; activitati de tip brain-strming; analiza cmpetitrilr; planificarea, analiza si evaluarea activitatilr legate de prcese, de ex. planificarea strategica, priectarea si dezvltarea, marketing, prductie si furnizare de servicii, actiuni crective; infrmatiile dcumentate aferente analizei efectuata de management; prceduri pentru determinarea riscurilr si inregistrari aferente, daca rganizatia a ptat pentru astfel de abrdare. Riscurile si prtunitatile determinate in cadrul rganizatiei sunt aferente: activitatilr desfasurate pentru furnizarea cnsecventa de prduse sau servicii, care îndeplinesc cerinţele clientului şi cerinţele legale şi reglementate aplicabile si care sa cnduca la sprirea satisfactiei clientului; aspectelr de mediu semnificative; altr aspecte de mediu nesemnificative; activitatilr pentru îmbunătățirea sănătatii și securitatii la lcul de muncă si a perfrmanței SSO; activitatilr stabilite pentru eliminarea sau minimizarea riscurilr SSO; bligatiilr de cnfrmare; elementelr evaluate in cadrul analizei cntextului rganizatiei; cnditiilr de mediu; cerintelr relevante ale partilr interesate relevante. Auditrii ar trebui sa aiba in vedere ca determinarea riscurilr si prtunitățilr la nivelul intregului sistem de management, avand în vedere ieșirile intenținate ale acestuia, ar putea sa tina cnt de: intrările sistemului de management; persnalul implicat; echipamente; infrmații dcumentate; activitățile desfășurate; măsurarea si mnitrizare;: ieșirile sistemului de management. 9 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale
Cum au fst abrdate in cadrul rganizatiei riscurile si prtunitatile determinate? Actiunile necesare pt avea diverse frme, de exemplu: analiza biectivelr vechi sau stabilirea unra ni; planuri de actiune; instruire la lcul de munca; elabrarea sau mdificarea instructiunilr de lucru; stabilirea de tinte si priecte de imbunatatire, etc. Auditrii ar trebui să se asigure că măsurile luate au fst prprținale cu riscul sau cu prtunitatea aferenta. S-a evaluat in cadrul rganizatiei eficacitatea actiunilr stabilite, mai sus mentinate? Iar la final, auditrul trebuie sa cnfirme daca auditurile interne si activitatile de evaluare a perfrmantei iau in cnsiderare aplicarea eficace, a gandirii bazate pe risc. Cncluzii Cu tate ca in ISO 45001 sunt atat de multe referiri la riscuri si prtunitati, ttusi standardul nu impune un anumit tip de abrdare, necesitatea unei abrdari frmale sau un management al riscului. Nimeni nu este bligat sa utilizeze gandirea bazata pe risc in md cnstant, dcumentat, sau managementul riscului, pentru ca supravietuirea nu este bligatrie. Dar, daca vrei, sa supravietuiesti, sa iti mentii afacerea si sa atingi scpurile intentinate ale sistemului de management SSO, adica sa previi ranirea si imblnavirea lucratrilr si sa furnizezi lcuri de munca sigure si sanatase, nu exista alta cale decat sa integrezi elementele de management al riscului, existente in prpria firma, in managementul general al afacerii si sa faci efrturi permanente, ca intreg persnalul sa inteleaga si sa aplice in activitatea de zi de zi, gandirea bazata pe risc. Nu trebuie sa uitam ca managementul riscului este calatrie nu destinatie. Bibligrafie 1. ISO 45001:2018 Occupatinal health and safety management systems Requirements with guidance fr use 2. BS 45002-0:2018 - Occupatinal health and safety management systems, Part 0: General guidelines fr the applicatin f ISO 45001 3. BS 45002-1:2018 - Occupatinal health and safety management systems systems - General guidelines fr the applicatin f ISO 45001, Part 1: Guidance n managing ccupatinal health 4. BS 45002-2:2019 - Occupatinal health and safety management systems - General guidelines fr the applicatin f ISO 45001, Part 2: Risks and pprtunities 5. BS 45002-3:2018 - Occupatinal health and safety management systems systems - General guidelines fr the applicatin f ISO 45001, Part 3: Guidance n incedent investigatin 6. IRCA&CQI, ISO 45001:2018 Understanding the Internatinal Standard, CQI, Reprt, 2018 7. Rncea, C., Managementul riscului, de la imparțialitate la rientarea spre afacere, prezentata la Cnferinta Internatinala Calitate si Fiabilitate CCF, ed XVI-a, Sinaia, 26-28 septembrie 2018 10 Abrdarea riscurilr și prtunitățilr în sistemele de management al sănătății și securității cupaținale