EXAMEN LICENTA REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA MEDICALA
MECANICA NEWTONIANA Lector Dr. Barvch Paul SUBIECTUL Prcple mecac ewtoee Mecaca clacă, elaborată î eeță de Iaac Newto, e bazează pe tre leg foarte geerale, umte prcp. Separat de acete prcp Newto a formulat prcpul depedețe acțu forțelor. Toate celelalte leg ale mecac ewtoee e deduc d acete prcp, ca teoreme. Formularea prcplor mecac ewtoee țe cot de următoarele poteze: a) pațul ș tmpul ut abolute, b) maa ete depedetă de vteză, c) maa uu tem de corpur îch ete depedetă de proceele tere d acel tem (maa u e creează ș u dpare). Prcpul erțe (prcpul îtâ). A fot decopert de Galle (63) ș formulat de Newto (686): U puct materal îș mețe tarea de repau au de mșcare rectle uformă atât tmp cât aupra a u acțoează alte corpur care ă- chmbe aceată tare de mșcare. Propretatea corpurlor de a-ș mețe tarea de repau au de mșcare rectle uformă, î abeța acțulor eteroare, repectv de a e opue la orce acțue eteroară care îcearcă ă le chmbe tarea de repau au de mșcare rectle uformă e umește erțe. O măură a erțe ete maa. Stemele de referță î care ete valabl prcpul erțe e umec teme de referță erțale. Prcple mecac ewtoee ut valable î temele de referță erțale. Prcpul fudametal (prcpul al dolea, al forțe). Corpurle care teracțoează eerctă uul aupra celulalt câte o forță. O forță aplcată uu corp poate modfca mărmea ș drecța vteze corpulu, adcă î mprmă o accelerațe. Prcpul al dolea tablește proporțoaltatea drectă ître accelerațe ș forța care a produ-o, accelerața ș forța fd vector care au aceeaș drecțe ș acelaș e: a F / m ; î aceată ecuațe a prcpulu al dolea m ete maa corpulu. Prcpul al dolea, cr ub forma a F / m, repreztă o relațe cauzală care arată cum efectul ( a ) depde de cauză ( F ). Dacă e cuoc maa ș accelerața e poate determa forța care a produ accelerața: F ma. Î ecuațle de ma u u e pue mc depre atura forțe: ea poate f de atură gravtațoală, electrcă, elatcă, de frecare, etc. De aceea, petru determarea mșcăr uu corp trebue cuocută ș legea forțe (de eemplu, legea atracțe gravtațoale, legea teracțu electrce, legea lu Hooke, etc). Defd mpulul puctulu materal ca p mv rezultă că forța ete egală cu vteza de varațe a mpululu puctulu materal: F dp / dt. Î mecaca clacă, relațle F ma ș F dp / dt cre petru u puct materal ut echvalete. Prcpul acțu ș reacțu (prcpul al trelea). Euțul prcpulu ete următorul: Dacă u corp acțoează aupra altu corp cu o forță, umtă acțue, cel de-al dolea corp acțoează aupra prmulu cu o forță egală î modul ș de e opu, umtă reacțue. Cele două forțe, acțuea ș reacțuea, ut aplcate uor corpur dferte ș acțoează multa. Ma trebue mețoat faptul că acet prcpu e aplcă î mecacă atât î cazul cotactulu drect dtre corpur, cât ș î cazul acțulor la dtață (de eemplu, î cazul atracțe gravtațoale). Prcpul depedețe acțu forțelor. Euțul prcpulu ete următorul: Dacă aupra uu puct materal acțoează multa ma multe forțe, accelerața mprmată puctulu materal ete egală cu uma vectorală a accelerațlor pe care le-ar avea puctul materal ub acțuea eparată a fecăre forțe: a a ( F / m) F m F., ude / Bblografe: A. Hrtev, Mecacă ș acutcă, Edtura Ddactcă ș Pedagogcă, Bucureșt, 984 F
SUBIECTUL Lucrul mecac ș eerga mecacă î cazul puctulu materal Lucrul mecac al ue forțe cotate î mșcarea pe o dreaptă. Forțele pot produce deplaăr ale corpurlor pe o drecțe oarecare. O măură a efectulu utl al forțe î acet proce ete dată de lucrul mecac, deft pr produul dtre deplaare ș compoeta forțe pe drecța deplaăr; compoeta ormală a forțe u poate cotrbu la deplaarea dată, dec ea u efectuează lucru mecac. Atfel, lucrul mecac efectuat de o forță cotată F la deplaarea a ue partcule de-a lugul ue drepte e defește ca fd egal cu produul calar dtre forță ș deplaare, L = F F co, ude ete ughul dtre F ș. Lucrul mecac al ue forțe varable î mșcarea pe o dreaptă. Dacă partcula e deplaează de-a lugul ae ar forța depde de pozța partcule, adcă F F (), lucrul mecac ete L = F d ș ete umerc egal cu ara cupră ître grafcul forțe ș aa (ître ș ). Lucrul mecac al ue forțe varable î mșcarea pe o curbă. Dacă partcula e mșcă pe o curbă oarecare ș pozța e ete pecfcată cu ajutorul vectorulu de pozțe r lucrul mecac ete dat de tegrala curble L = r F( r) dr. Î geeral, rezultatul tegrăr depde de curba pe care e deplaează partcula ître puctele r ș r. r Dacă rezultatul tegrăr u depde de drum c doar de pozța puctelor r ș r e pue că forța F(r ) ete coervatvă (eemple: forța de atracțe gravtațoală, forța elatcă). Lucrul mecac al ue forțe coervatve pe u drum îch ete zero. O altă codțe pr care e poate verfca dacă o forță ete coervatvă ete ca F. Teorema eerge cetce. Varața eerge cetce a ue partcule la deplaarea ître două pucte d pațu ete egală cu lucrul mecac efectuat de rezultata forțelor (coervatve ș eocoervatve) petru deplaarea partcule r mv mv ître cele două pucte, pe u aumt drum: E E () E () F( r) dr c c c = L. Î formă dferețală, teorema eerge cetce e cre de c = dl. r Eerga potetală. Î cazul forțelor coervatve tegrala F( r) dr r r depde doar de pozța puctelor r ș r atuc e poate def o fucțe de pozțe U(r r ) atfel îcât ă putem cre F( r) dr U ( r ) U( r ). U(r ) umește eerga potețală a partcule. Folod ș teorema eerge cetce, rezultă că î cazul forțelor coervatve avem E ( ) U() E () U() E. E e umește eerge mecacă totală a partcule. Ultmul rezultat arată că c c atuc câd aupra partcule acțoează doar forțe coervatve eerga mecacă totală e coervă. Dacă e cuoaște eerga potetală a partcule e poate afla forța care acțoează aupra acetea folod operatorul gradet: F U. Teorema eerge mecace. Varața eerge mecace totale a ue partcule la deplaarea ître două pucte d pațu ete egală cu lucrul mecac efectuat de rezultata forțelor eocoervatve petru deplaarea partcule ître r c cele două pucte, pe u aumt drum: E E() E() F ( r) dr = L c. Dacă aupra partcule u acțoează forțe ecoervatvă atuc L c = ș rezultă că eerga mecacă a partcule e coervă. Bblografe: A. Hrtev, Mecacă ș acutcă, Edtura Ddactcă ș Pedagogcă, Bucureșt, 984 r r ș e 3
ELECTRICITATE SI MAGNETISM Prof.uv. Dr. Malaecu Iof SUBIECTUL 3 Propretatle coductoarelor echlbru. a ) Câmpul electrc ete zero î toate puctele De fapt, dacă u ar f zero, arcle electrce lbere î coductor ar f upue acţu câmpulu, forţelor care dau aştere la mşcarea arclor. De ac ar rezulta cureţ î coductor, ceea ce ar f î cotradcţe cu poteza de echlbru al coductorulu. Dec : b ) Poteţalul ete cotat teror Aceată propretate rezultă d cea precedetă, câmpul electrc E dervâd dtr-u poteţal : De ude : Suprafaţa coductorulu ete o uprafaţă echpoteţală. c ) Detatea de arcă î volum ete ulă. Fgura Fe u elemet de volum ΔV î jurul puctulu oarecare M dtr-u coductor î echlbru ş ( ΔS ) uprafaţa care lmtează acet elemet de volum. Fe ρ detatea de arcă î M. Aplcarea teoreme Gau la uprafaţa îchă (ΔS) coduce la : Câmpul E fd ul, rezultă acelaş lucru petru r. OBSERVAŢII a ) Codţa ρ = pare ă fe î cotradcţe cu prezeţa arclor lbere îtr-u coductor. Dar, ρ ete o mărme macrocopcă ş relaţa ρ = emfcă faptul, că orce elemet de volum, de dmeu mar pe cară atomcă, ete eutru d puct de vedere electrc. b ) Dacă u coductor ete îcărcat electrc, arca e găeşte pe uprafaţa coductorulu. 4
SUBIECTUL 4 Forta Loretz. Fe o arcă q care e mşcă cu vteza v îtr-o porţue d paţu î care etă u câmp magetc de ducţe magetcă B. Aupra arc e va eercta o forţă magetcă F, umtă forţa Loretz, dată de relaţa: F qvb Forţa Loretz ete perpedculară pe plaul determat de vector qv ş B, ar drecţa e poate afla pr regula mâ drepte, regula burghulu, au matematc. Modulul forţe Loretz ete: F qvb ude ete ughul făcut ître vector qv ş B. I Fgura ut lutrate forţele Loretz petru cazurle q > ş q <. De obervat, că vectorul qv u are acelaş e cu vectorul v dacă arca ete egatvă! Regula mâ drepte: degetele de la mâa dreaptă ut îdote î drecţa de rotre de la vectorul qv pre vectorul B, ar degetul mare dcă eul forţe Loretz (forţe magetce) F. Fgura. I cazul aplcăr cocomtete a uu câmp electrc E ş a uu câmp magetc de ducţe B, forţa F care va acţoa aupra ue arc q aflată î mşcare cu vteza v, va f: F q( E vb) Câmpul magetc are o acţue aupra arc q doar dacă aceata e mşcă (dacă v = F = ). Utatea de măură petru ducţa magetcă ete Tela, care e otează cu T. Bblografe: Notte de cur 5
FIZICA MOLECULARA SI CALDURA Cof.uv. Dr. Buou Madal SUBIECTUL 5 Prcpul I al termodamc Ide prcpale: - mețoarea epermetulu lu Joule, care a tat la baza Pcpulu I al Termodamc (Î 84 Joule a demotrat că lucrul mecac e poate traforma î căldură ş ver. Epereţă a demotrează echvaleţa lucrulu mecac ş a căldur. Geeralzarea acetu rezultat cottue prma varată a prcpulu îtâ al termodamc.) - formularea lu Clauu a Prcpulu I ( Varaţa eerge tere a uu tem îch î curul ue traformăr ete egală cu uma dtre lucrul mecac ş căldura prmtă î curul acete traformăr). - eprea matematcă (cu varaț fte): - eprea matematcă petru o traformare ftezmală: - Prcpul I ca Lege de Coervare a Eerge (Prmul prcpu al termodamc u ete altceva decât euţul uu potulat ma geeral ş aume al coervăr eerge: eerga u dpare ş u e produce î c u feome d atură, c doar e traformă dtr-o formă de eerge î alta ş poate f tramă de la u tem la altul.) - mpobltatea realzăr uu perpetuum moble de peța I ( Nu e poate cotru o maşă care ă efectueze lucru mecac fără coum de eerge ş fără a prm căldură d eteror. au Ete mpobl ă e realzeze î atură u perpetuum moble de peţa I, adcă u dpoztv care ă fucţoeze perodc ş ă producă lucru mecac ma mare decât eerga prmtă d eteror. ) SUBIECTUL 6 Teora cetco moleculară. Ecuaţa de tare a gazulu deal Ide prcpale: - ce ete u gaz perfect (deal): toate moleculele care îl cottue ut coderate puctuale, ş u teracţoează la dtaţă. Î geeral, orce gaz deal poate f coderat perfect dacă ete. ufcet de dluat (adcă dacă V ete ufcet de mare au p ete ufcet de mcă). Gazul deal ete u aamblu de N atom au molecule detce, care u teracţoează ître ele ş ut upue la o agtaţe perpetuă ş aleatore. - poteze ale Teore Cetco-Moleculare: atom au moleculele gazulu ut amlate uor partcule puctuale caracterzate pr maa acetora; preuea gazulu ete determată de umeroaele cocr ale moleculelor cu pereţ cte; volumul ocupat de moleculele gazulu ete egljabl î raport cu volumul ocupat de gaz; ître moleculele care compu gazul u acţoează forţe termoleculare; coform prcpulu erţe, eetâd forţele de teracţue ître partcule, acetea e vor mşca rectlu ş uform; î proceele de cocre moleculele e coderă fere perfect elatce; toate drecţle de mşcare ut la fel de probable eetâd c o relaţe ître vteza ş drecţa de mşcare a molecule (aceata îeamă că mşcarea moleculelor ete total dezordoată, adcă haotcă). - formula fudametală a Teore Cetco-Moleculare:, ude ete cocetrața de molecule, maa ue molecule, vteza pătratcă mede, ar eerga cetcă mede a ue molecule - ecuața de tare a gazulu deal (cu eplcarea mărmlor ce terv): - legătura dtre formula fudametală ș ecuața de tare (î formula fudametală țem cot că, ude ete cotata lu Boltzma, rezultâd ecuața de tare) Bblografe: [] Dora Adru Vaghel- Termodamcă ş fzcă tattcă, Ed. Mrto Tmşoara (997). [] Voleta Georgecu, Mardare Soroha- Fzcă moleculară, Ed. Uv. Al. I. Cuza, Iaș (996). [3] Octava Mădăl Buou- Fzcă Moleculară ș Căldură, cur epublcat. 6
ELECTRODINAMICA RELATIVISTA Lector Dr. Crucea Com SUBIECTUL 7 Ecuaţle Mawell Ecuaţle care guverează feomeele electromagetce ut ecuaţle Mawell. Petru ure plaate î vd, î temul de utăţ Heavde-Loretz, ecuatle Mawell ut: Am otat cu E tetatea campulu electrc cu B ducta magetca, ar ρ reprezta detatea de arca electrca J detatea de curet. I afara campurlor E, B a urelor ρ J, ecuatle Mawell cuprd u parametru c, care are dmeule ue vteze ete vteza lum vd. Ea ete fudametala petru toate feomeele electromagetce relatvte. Prma ecuate Mawell arata ca campul electrc ete produ de arcle electrce. Altfel pu pot eta arc electrce lbere care a produca campur electrce. A doua ecuate d cotra arata ca u ete pobl a avem arc magetce lbere. D a trea ecuate e oberva ca campurle magetce ut produe de campur electrce varable tmp au de dtrbut localzate de curet. Cea de-a patra ecuate arata ca campurle magetce varable tmp pot produce campur electrce. Ete de aemeea mportat a preczam ca pot eta campur electromagetce regu ale patulu care u avem ure. Campurle pot purta eerge, mpul momet cetc pot avea o eteta total depedeta de arc curet. 7
SUBIECTUL 8 Traformarle Loretz Cotata vteze lum, depedet de mcarea ure ale, da atere uor relat tre patul tmpul d doua teme de referta ertale, care ut cuocute ub umele de traformar Loretz. Sa coderam o traformare Loretz tre doua teme de referta ertale S S avad vteza relatva v. Daca tem eama de faptul ca patul tmpul ut omogee zotrope, legatura dtre cele doua teme de coordoate ete lara. Aele celor doua teme de referta ut paralele ut oretate atfel cat temul S e mca eul poztv al ae o cu vteza v. Atuc legatura dtre coordoatele uu puct S coordoatele acelua puct S ete data de traformarea Loretz: Traformarle Loretz vere ut: () () Coform relatlor (), (), coordoatele perpedculare pe drecta de mcare relatva rama echmbate, ar coordoata paralela tmpul ut modfcate. Ecuatle Mawell ut varate la traformar Loretz. Adca forma acetor ecuat u e modfca atuc cad trecem de la u tem de referta ertal la alt tem de referta ertal folod traformar Loretz. Bblografe. J. D. Jacko, Electrodamca claca, vol I+II (Edtura tehca. 99).. W. Greer, Clacal Electrodyamc, (Sprger 998). 3. D. Vulcaov, Cur de electrodamca teora relatvtat, (Edtura Mrto, Tmoara, 998). 8
MECANICA TEORETICA Prof. uv. Dr. Vulcaov Dumtru SUBIECTUL 9 Prcpul mme actu. Ecuatle Euler-Lagrage - Stem mecac. Coordoate. Coordoate, vteze acelerat geeralzate. Eemple - Prcpul mme actu : Drumurle fzce Spatul Cofguratlor ut cele petru care tegrala de actue ete tatoara raport cu toate varatle ftezmale care patreaza fate puctele de capat Defm actuea temulu ca : t S L t ( t, q, q,, q, q, q,, q - Deducerea ecuatlor de mcare folod acet prcpu : rezulta (e cer calculele detalu) : t S L( t, q, q,, q, q, ) dt t ) dt L ete fucta Lagrage (lagragaul) temulu ECUATIILE EULER-LAGRANGE L d L q dt q - Propretatle Lagragaulu actu - Lagragaul euatle Euler-Lagrage petru teme mple (puct materal lber au ytem de pucte cmp eteror). Eerga cetca eerga potetala Bblografe mmala : - Ladau, L. Lfhtz Cur de Fzca Teoretca, vol. Mecaca eta zec de edt ale acete cart, egleza, fraceza, cluv romaa la Edtura Tehca, 966 - B. NDemoreau Mecaca Teoretca Tmoara, (http://www.phyc.uvt.ro/~brutu/mecaca.pdf) - D. Luca, C. Sta- Mecaca claca, a, 7 (http://ewto.phy.uac.ro/data/pdf/mecaca_claca.pdf) 9
MECANICA CUANTICA Lector Dr. Cotaecu Io Jr SUBIECTUL Ecuata Schrodger Decrerea pe curt a ubectulu:. Motvarea Ecuate Schrodger, forma fucte de uda petru partcular lbera. Obterea Ecuate Schrodger pr dervarea partala de doua or dupa coordoata o data dupa tmp a fucte de uda petru partcular lbera. 3. Obtera ecuate Schrodger atemporale 4. Geeralzare, troducera operatorulu Hamlto. 5. Caz partcular: Ecuatua Schrodger petru partcular camp de forte. Bblografe:. Serba Tteca, Mecaca Cuatca ( Edtura Academe R.S.R. 984).. A. Meah, Mecaca Cuatca (Edtura Sttfca 973). 3. I Cotaecu, Cur de mecaca cuatca (Tpografa Uvertat d Tmoara 99). 4. Aro Bohm, Quatum Mechac (Sprger-Verlag 994) 6. L. Ladau, E.M. Lft, Mecaca cuatca. (Edtura Tehca, Bucuret 968).
ELECTRONICA Prof.uv. Dr. Malaecu Iof SUBIECTUL Doda Zeer (tablzatoare de teue) Ete formată dtr-o JPN puterc dopată cu mpurtăţ ş care fucţoează ormal î regm de polarzare veră. Scopul urmărt ete ca la termalele dpoztvulu ă e obţă o teue apromatv cotată la varaţ mar ale curetulu. - mbol petru DZ - caractertca tatcă a DZ mecame de creştere a curetulu: - multplcarea î avalaşă a purtătorlor de arcă - efectul Zeer î care purtător de arcă ut geeraţ char de către câmpul electrc care e creează î jocţue. parametr caractertc: - teuea de tablzare Zeer VZ; - curetul ver mam IZM; rezteţa teră rz, vz ( rz ) Z SUBIECTUL Dervatorul tegratorul cu amplfcator operatoal (AO)
FIZICA ATOMULUI SI MOLECULEI Cof.uv. Dr. Avram Cal SUBIECTUL 3 Modelul Bohr Potulatele lu Bohr. Atom ş temele atomce e pot gă tmp îdelugat uma î tăr be determate, umte tăr taţoare, î care u emt ş u aborb eerge. Eerga temulu atomc î acete tăr ete cuatfcată, adcă a valor ce alcătuec u şr dcotuu:w, W...W. La trecerea dtr-o tare taţoară î alta, atom emt au aborb uma radaţ moocromatce de frecveţă be determată, dată de relaţa: h, k W W Cuatfcarea orbtelor crculare Electroul e va rot î jurul ucleulu pe o orbtă crculară de rază r,daca forţa cetrfuga, ce acţoează aupra a, deve egala cu forţa coulombaă de atracţe dtre electro ş ucleu, atfel îcât ă e agure tabltatea damcă a temulu. mv r Ze 4r Pe baza prmulu potulat, mşcarea electroulu e poate face uma pe orbtele petru care: mv r Eprele eerge ş raze orbtelor Eerga totală a uu atom de hdroge, aflat îtr-o aumtă tare taţoară, va f egală cu uma dtre eerga cetcă ş cea poteţală. Raza orbte: ~, m ude: W r h m Z e 8 h h m Ze Eplcarea datelor epermetale, gărea formule Balmer R, m N*; m m, m, m - umăr de udă, - lugme de udă, R - cotata Rydberg, pecfcă tpulu de atom. Importaţa modelulu ş ufceţele acetua (de argumetat) k 4
SUBIECTUL 4 Atom cu ma mulţ electro Apromaţa câmpulu cetral Studul atomulu cu ma mulţ electro ete o problemă etrem de compleă. Puctul de plecare îl cottue apromaţa câmpulu cetral, î cadrul cărea e preupue că fecare electro d atom e mşcă depedet î câmpul cu metre fercă creat de ucleu ş de către celalţ electro. Î cadrul mşcăr îtr-u câmp cu metre e coervă eerga totală, mometul cetc total, precum ş proecţa acetua pe o aă de coordoate arbtrar dată, atfel că tarea fecăru electro d atom, egljâd teracţuea p-orbtă, ete caracterzată de patru umere cuatce :, l, ml ş m. Cofguraţa electrocă Dtrbuţa electrolor pe dferte tratur ş pătur electroce e face î fucţe de eerga acetora. Eerga electrolor î atomul cu ma mulţ electro depde de umărul cuatc prcpal cât ş de umărul cuatc orbtal l. Cuplajul LS, otarea termelor Î cazul atomlor uşor ş med, teracţuea p-orbtă ete mult ma labă decât teracţuea dtre mometele orbtale, precum ş decât cea dtre p, fapt dovedt epermetal. Atfel e coderă atomul ca fd u tem eperturbat, î care au loc doar teracţule dtre electro ş ucleu ş cele coulombee dtre electro. U terme pectral va f caracterzat de umerele cuatce L ş S. Petru a gă acete umere trebue ă compuem mometele cetce coform cuplajulu ormal. Vom ota terme eergetc ub forma: S+ L. Structura fă a termelor Dacă luăm î coderare teracţuea p-orbtă, mometul orbtal ş mometul de p u e ma coervă eparat. Î acet caz e coervă mometul cetc total: +. Î urma depcăr termelor LS î compoete, acetea dferă ître ele pr valoarea mometulu cetc total J. Aceată depcare e umeşte depcare fă au depcare de multplet. Notaţa: S+ L J Bblografe. Note de cur. N. Avram, "Fzca Atomulu ş Molecule", Uv. Tmşoara, 986 3. B. H. Brade, C. J. Joacha, "Fzca atomulu a molecule", Ed. Tehca, Bucureşt, 998 4. G. Semeecu, S.Rapeau, T.Magda "Fzca Atomca Nucleara", Ed. Tehca, Bucureşt, 976 3
SUBIECTUL 5 Radoactvtatea. Legea deztegrăr radoactve FIZICA NUCLEARA Cof.uv. Dr. Avram Cal Defţa radoactvtăţ Radoactvtatea ete propretatea uor pec ucleare aturale au artfcale, umţ uclz radoactv, de a emte î mod pota dferte tpur de partcule (de eemplu: foto, electro, eutr, uclee de helu) reute ub deumrea de radaţ. Tpur de deztegrare radoactvă deztegrarea α (eme de uclee de helu) deztegrarea β ş captura electrocă ema γ ş covera teră Eprea leg deztegrăr radoactve Probabltatea de deztegrare a uu ucleu î utatea de tmp ete λ e umete cotata de deztegrare. Utatea de măură î S.I ete -. N t N e t, ude N repreztă umărul de uclz radoactv d eşato la mometul t =, N(t) ete umărul de uclz radoactv care au răma edeztegraţ după tmpul t. Peroada de îjumătăţre ş tmpul medu de vaţă al ucleelor radoactve Peroada de îjumătăţre T / repreztă tervalul de tmp după care umărul de uclee rămae edeztegrate î ură e reduce la jumătate. N T l / N(T / ) = N e l T/ T / Gradul de tabltate al uu ucleu îtr-o tare dată ete eprmat pr durata mede de vaţă τ au pr probabltatea de deztegrare î utatea de tmp care ete o mărme cotată î tmp (cotata de deztegrare λ=/τ). Actvtatea urelor radoactve Actvtatea (t) a ue ure radoactve ete deftă ca umărul de uclee ce e deztegrează î utatea de tmp: ( t) dn dt N( t) e t N ude: Actvtatea are ca utate de măură becquerel-ul. U becquerel ete egal cu o deztegrare radoactvă pe ecudă: Bq =. Are ca utate tolerată cure-ul (C) care corepude la 3,7 ( C = 3,7 Bq). 4
SUBIECTUL 6 Reacţ ucleare Defţe, caractertc geerale O reacţe ucleară cotă îtr-o cocre dtre u ucleu ş o partculă (care poate f ş u alt ucleu) î urma cărea rezultă u ou ucleu ş o altă partculă. Reacţa ucleară e poate cre mbolc ub forma: A abb Blaţul eergetc O reacţe ucleară ete caracterzată de eerga de reacţe Q care e calculează cu formula: QM A m a M B m b c.. Reacţa ucleară ete eotermă dacă Q ş edotermă dacă Q. Eerga de prag a reacţlor ucleare E prag Q m M M Tpur de reacţ ucleare (reacţ (, ), (, p), (, ), reacţ cu formare de ma mulţ ucleo.) Mecamul reacţlor ucleare (formarea ucleulu termedar ş dezectarea ucleulu termedar) Bblografe. Note de cur. L. Volkma, Fzcă ucleară, Tpografa Uvertăţ d Tmşoara, 994 3. G. Semeecu, S.Rapeau, T.Magda "Fzca Atomca Nucleara", Ed. Tehca, Bucureşt, 976 5
OPTICA Lector. uv. Dr. Lgheza Llaa SUBIECTUL 7 Prcpul lu Fermat - Ître două pucte, luma e propagă îtotdeaua pe acel drum petru care tmpul de propagare ete etrem (mm, mam au tațoar, î geeral fd mm). - Ître două pucte, luma e propagă îtotdeaua pe acel drum petru care drumul optc ete etrem (mm, mam au tațoar, î geeral fd mm). Legle reflee ș refracțe Dacă luma cade pe uprafața de eparațe dtre două med, î cazul geeral, e produc două feomee: reflea ș refracța. Reflea ete feomeul pr care raza de lumă îș chmbă drecța de propagare, îtorcâdu-e î medul d care a provet, ar refracța ete feomeul pr care raza de lumă îș chmbă drecța de propagare, trecîd î cel de-al dolea medu. a) Legle reflee. Raza cdetă, raza reflectată ș ormala la uprafața de eparațe dtre med î puctul de cdeță ut coplaare.. Ughul de cdeță ete egal cu ughul de reflee. b) Legle refracțe. Raza cdetă, raza refractată ș ormala la uprafața de eparațe dtre cele două med î puctul de cdeță ut coplaare.. Ître ughul de cdeță ș ughul de refracțe etă următoarea relațe (legea Sellu - Decarte): î care: ete dcele de refracțe al medulu d care prove luma, ete dcele de refracțe al medulu î care trece luma, ar ete dcele de refracțe relatv al medulu î care trece luma, față de medul d care prove luma. 6
SUBIECTUL 8 Cotrucț de mag î teme optce cetrate Cotrucțle de mag î teme optce cetrate e realzează țâd cot de următoarele regul:. O rază de lumă paralelă cu aa optcă a uu tem optc cetrat ș cdetă pe uprafața acetua, dcolo de tem e va propaga pe drecța focarulu mage al temulu.. O rază de lumă care e propaga pe drecța focarulu obect al uu tem optc cetrat, fd cdetă pe uprafața temulu, dcolo de tem e va propaga paralel cu aa optcă a acetua. Formula letlelor ubțr Petru o letlă ubțre, cu fețele î acelaș medu, dtața focală a letle ete dată de relața: î care ete dcele de refracțe relatv al letle față de medul eteror (, fd dcele de refracțe al letle, ar cel al medulu ereror), ar ș ut razele de curbură ale uprafețelor letle. Dacă u obect e află î fața ue letle ubțr, la dtața față de letlă, ș dacă letla are fețele î acelaț medu, atuc magea obectulu dată de letlă e va forma la dtața față de letlă, relața dtre ș fd: ude ete dtața focală a letle. Formula oglzlor ferce Dacă u obect e află î fața ue oglz ferce, la dtața față de ogldă, atuc magea obectulu dată de ogldă e va forma la dtața față de ogldă, relața dtre ș fd: ude ete raza de curbură a oglz, ar ete dtața focală a oglz. 7
TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA Prof. Uv. Dr. Vzma Dael SUBIECTUL 9 Valoarea mede, Devata, Dpera Devata tadard Daca o fucte f() poate lua valorle f( ), =,N cu probabltatle P( ), atuc valoarea mede a fucte poate f calculata: I cazul ue dtrbut cotue de probabltate, valoarea mede a fucte f() tr-u terval (a,b) va f I ambele cazur fd deplte codtle de ormalzare:, repectv. Alte marm relevate petru calculele tattce ut: Devata ; Dpera Devata tadard. Ete de ateptat a fe prezetate propretatle acetor marm eemple mple care a arate utltatea acetora. SUBIECTUL Aamblu caoc. Calculul valorlor med tr-u aamblu caoc. Dtrbuţa caocă ete caractertcă uu tem Σ care are umărul de partcule N, volumul V ş temperatura T be determate, dar care chmbă eerge cu u termotat Σ R. Atfel, Σ are mult ma pute grade de lbertate decat Σ R. Stemul Σ + Σ R ete coderat zolat fata de medul eteror. Problema care trebue tratata ete garea, caz de echlbru termc, a probabltat ca temul Σ a e afle tr-o mcrotare partculara de eerge U a e calculeze eerga mede a temulu Σ folod fucta de partte. Daca Σ ete tr-o tare defta, atuc umarul tarlor acceble petru Σ + Σ R ete egal cu umarul tarlor acceble petru Σ R, adca Ω R (U R ). Daca U T ete eerga temulu Σ + Σ R, atuc probabltatea P ca Σ a e afle tarea ete drect proportoala cu Ω R (U R )=Ω R (U T -U ). Folod relatle: S=klΩ, tad cot ca U <<U T e obte dtrbuta caoca :, cu Folod defta eerge med: e poate uor arata ca: ; ude β=/kt ete fucta de partte. Ete de ateptat ca aceata problematca a fe tratata pe larg folod formatle d bblografe:. Dael Vzma, Notte de cur. Fudametal of tattcal ad thermal Phyc, F. Ref, McGraw-Hll, 965. 8
SUBIECTUL Retele Brava, reteaua recproca baza retele drecte: go, retelele Brava FIZICA SOLIDULUI SI A SEMICONDUCTOARELOR Cof.uv. Dr. Ercuta Aurel a, a, a3 a peroadele pe aelecrtale, j ughurle dtre acetea baza retele recproce: aj ak b a a a j k ughurle dtre ae: co jk cok coj j arcco jk k SUBIECTUL Depedeta de temperatura a detat foolor. Apromata Debye. dtrbuta Boe-Ete: legea de dpere (Debye): umarul elemetar de tar de mpul p, p d: p temperatura Debye: eerga redua detatea de foo la temperatura T: la temperatur mar f, T k vk o ds N e 3 o ma k B kt B kt B 3 d v 3 T 3ma T 3 T 3 vo d e N T cot T Bblografe: Note de cur 9
OSCILATII SI UNDE ELASTICE Cof. uv. Dr. Rega Daela SUBIECTUL 3 Pedulul elatc Pedulul elatc = u puct materal de maa m upedat de u reort elatc de cotata elatca k, care efectueaza oclat. Pozta de echlbru corepude lugm tale, edeformate, a reortulu cu corpul upedat. I aceata pozte: m g G Feo m g k o o k Notam: Prcpul al II-lea al damc: k m m a F m k e k m / : m, = pulata, ecuata dferetala a mcar. Soluta (legea mcar): Aco ( t ) (eprmat fata de pozta de echlbru). Obervate: oclat armoce Utlzad otata: k m e obte: T m T peroada oclate. k Bblografe:. O. Aczel, Mecaca fzca, oclat ude, Tpografa Uvertat d Tmoara, 973.. A. Hrtev, Mecaca acutca, Edtura Ddactca Pedagogca Bucuret, 984.
FIZICA COMPUTATIONALA Lector uv. Dr. Popecu Aleadra SUBIECTUL 4 Regrea lară O fucţe f() dată prtr-u et dcret de date (, f( )), (, f( )),..., (, f( )) poate f apromată prtr-o fucţe model g(). Petru a determa caltatea apromaţe făcute e troduce u parametru umt dtaţă, d(f,g). Î cazul regree, fucţa model ete aleaă atfel îcât dtaţa d(f,g) ă fe mmă. Aceata poate f deftă cu ajutorul a două fucţ de mert: ş Cea ma mplă metodă de apromare a fucţlor tabelate o repreztă regrea lară. Î acet caz fucţa model ete dată de ecuaţa ue drepte: ar fucţa de mert are forma: Valorle parametrlor a ş b e determă pr mmzarea fucțe de mert: ) ( b a y a ) ( b a y b au y y b a b a cu otaţle: ; ; ; y y ; y y Pr rezolvarea temulu obţem: y y y y b a ude Dacă datele ţale ut afectate de eror acetea vor duce eror ş î determarea parametrlor. De aceea trebue determate ş mpreczle aocate acetor parametr: a y a ş b y b cu dervatele: y a ş y b Obţâd: a ş b Bblografe:. A. Kle, A. Goduov, Itroductory computatoal phyc, Cambrdge Uv. Pre, 6.. T. A. Beu, Calcul umerc î C, Edtura Mcroformatca, Cluj, 999. 3. T. A. Beu, Itroducg to umercal programmg: a practcal gude for cett ad egeer ug Pytho ad C/C++, CRC Pre 5.
DOZIMETRIE SI RADIOPROTECTIE Lector uv. Dr. Gravla Paul SUBIECTUL 5 Tpur de radat. - Defta radatlor ca traport de eerge pr termedul udelor au partculelor - Spectrul Electromagetc - Radat ozate eozate (eplcate) - Neozate pectrul EM paa la Vz-UV - Iozate Electromagetce au corpuculare Iozate drect au drect (eplcate, eemple) - radata X. Mod de producere, pozta pectrul EM. - radat ucleare (α, β, γ, eutro, p, o, fragmete de fue) - modul de producere al radate gamma (dezectare EM coecutva ue deztegrar) Bblografe:. Curul de Dozmetre Radoprotecte. http://e.wkpeda.org/wk/radato SUBIECTUL 6 Efecte bologce ale radatlor ozate. - Aupra celule: drecte (aupra orgaelor celule pecal ADN) drecte (ozarea ape, radcal lber) - Coecte cele 3 cear: reparate reuta ADN, reparate cu defect mutate, moartea celule. - Efecte omatce determte tohatce (eplcat) - efecte determte, aocate uor doze mar de radat. Boala acuta de radat. - efecte tohatce, aocate uor doze ma mc, fara mptome medate - Ce ete doza letala (DL 5% -6) - Efectul radatlor aupra orgamulu ete cumulatv trebue a evtam epuer. - Prcpul ALARA - Efecte geetce Bblografe:. Curul de Dozmetre Radoprotecte. Materalul aular (prezetar) pe care l-am pu la dpozta tudetlor
Coefcetul de ateuare mac (cm/g) Coefcetul de ateuare mac (cm/g) RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA Lector. uv. Dr. Barvch Paul SUBIECTUL 7 Ateuarea radațlor X ș mportața acetea petru magtca medcală l m Legea ateuăr epoețale a fotolor care trăbat u trat omoge de matere e cre I( ) I e I e, ude ete coefcetul de ateuare lar (cm - ) ar ete coefcetul de ateuare mac (cm g - ). Aceată lege a l m ateuăr epoețale e ma umește legea Lambert-Beer. Dacă tratul de materal ete eomoge (așa cum e îtâmplă î cazul magtc medcale, ude radațle X trebue ă travereze corpul omeec, ale căru țeutur au propretăț fzco-chmce dferte), coefcetul de ateuare lar depde de propretățle locale ale materalulu radat ș legea ateuăr e cre l ( ) d I( ) I e. Î cazul geeral, î care u faccul de foto polcromatc ete trm aupra ue țte eomogee, tetatea faccululu emerget va putea f cră I( ) E ma Em I l (, E) d ( E) e ude a fot puă î evdeță ș depedeța coefcetulu de ateuare de eerga fotolor cdeț. Foto cdeț pot teracțoa cu atom ue țte î dvere modur (= procee prmare). Dacă e coderă că acete procee prmare ut depedete, coefcetul de ateuare mac total la teracţuea fotolor cu ubtaţa e poate cre ca uma coefceţlor de ateuare corepuzător fecăru tp de teracţue prmară (Compto, Raylegh, efect fotoelectrc, geerare de perech): m m, C m, R m, ef m, per de,. Coefceț de ateuare parțal ut dferț petru țeutur dferte d corpul omeec ș aceată obervațe cottue baza fzcă a magtc cu radaț X (radografa covețoală, tomografa computerzată). Î magtca medcală, valorle coefcetulu de ateuare µ petru dferte țeutur ut reprezetate pr uațe de gr. D efercre, valorle lu µ petru țeutur ut foarte apropate ș reprezetarea lor drectă ete dfclă. De eemplu, u tub de raze X folot î magtca medcală fucțoează la kv ș produce foto avâd o eerge mede de 7 kev. La aceată eerge coefcetul de ateuare lar petru apă ete.98 cm - ar petru mușch ete de.96 cm -, dec dfereța ete foarte mcă. Petru a măr aceată dfereță a coefcetulu de ateuare ître țeutur Houfeld a trodu o cară relatvă î care dcața refertoare la coefcetul de ateuare ete dată prtr-u umăr umt coefcet (utate) apa Houfeld, deft ca HU, ude µ apa ete coefcetul de ateuare al ape. Pr defțe, apa are HU = ; deoarece µ aer =, aerul are HU = -. Țeuturle mo (grăme, mușch, fcat, rch, goade, plămâ, creer, âge, țeutur caceroae, etc) au HU cupr ître - ș 6. Oaele ateuează ma puterc radațle X ș au HU cupr ître 5 ș pete. apa Much mpratere Raylegh mpratere Compto efect fotoelectrc geerare de perech total...... Eerga fotolor cdet (MeV) O mpratere Raylegh mpratere Compto efect fotoelectrc geerare de perech total...... Eerga fotolor cdet (MeV) Bblografe: P.Suete: Fudametal of Medcal Imagg, d Edto (Cambrdge Uverty Pre, Cambrdge, 9) 3
SUBIECTUL 8 Relaarea temulu de p ș mportața acetea petru magtca medcală Îtr-u epermet de rezoaţă magetcă proba ete plaată îtr-u câmp magetc tatc omoge B care ete creat de u maget permaet au de către o bobă (upracoductoare); î acet fel, proba capătă o magetzare logtudală M z (paralelă cu câmpul B ). Pete câmpul tatc B ete uprapu u câmp magetc alteratv B ( t ), a căru frecveță e tuează î domeul de radofrecveță (RF). Câmpul B ( t ) ete produ de o bobă care ete pozţoată î aşa fel îcât, î reguea î care e află proba, ă fe îdepltă codţa B ( t) B. Îtr-o tratare emclacă, acțuea câmpulu B ( t ) poate f prvtă î felul următor: vectorul magetzare al temulu de p M ete rott față de drecța câmpulu tatc B cu u ugh α care depde de raportul gromagetc al plor, mărmea câmpulu varabl B ( ) ș durata de aplcare a câmpulu varabl. Atfel, dacă α = 9 vectorul magetzare M va t avea doar o compoetă traverală M y (perpedculară pe B ). Se pue că aplcarea câmpulu varabl B ( t ) produce ectarea temulu de p d probă (temul de p trece îtr-o tare de eechlbru). După îtreruperea câmpulu B ( t ) temul reve î tarea de echlbru (î care vectorul magetzare M ete paralel cu B ) atfel îcât, pe parcurul acete rever, vectorul M efectuează o mșcare de precee î jurul drecțe câmpulu tatc B (vârful lu M decre u fel de prală pe uprafața ue fere cu raza M M ). Aceată revere a temulu de p la tarea de echlbru e umește relaare. Î urma relaăr mărmea compoete logtudale M z reve la valoarea mamă M M ar mărmea compoete traverale M y cade la zero. Reverea temulu de p la tarea de echlbru, după oprrea câmpulu B ( ), poate f decră feomeologc pr termedul a două tpur de procee: a) procee care au loc datortă teracţulor ître mometele magetce ale plor d tem (relaarea p-p) ş b) procee datorate teracţu mometelor magetce ale plor cu alte grade de lbertate ale temulu, cum ar f vbraţle moleculelor d jurul plor (relaarea p-reţea). Relaarea p-p ete repoablă de varața î tmp a compoete traverale M y ș t / T t / T cetca a poate f decră prtr-o lege epoețală mplă, M ( t) M () e M e. Relaarea prețea ete repoablă de varața î tmp a compoete logtudale M z ș cetca a poate f decră tot prtr-o t / T t / T t / T t / T lege epoețală, M ( t) M () e M ( e ) M co e M ( e ). Î ecuațle de ma u T ete z z tmpul de relaare p-reţea, T ete tmpul de relaare p-p, 4 y y t M y ) M ș M z ) M co ut ( ( compoetele traverală ș repectv logtudală ale magetzăr î mometul îtreruper câmpulu B ( ). Fecare tp de ţeut ete caracterzat prtr-o aumtă detate de p ş de tmp de relaare T ş T. Valorle tmplor de relaare e modfcă foarte mult de la u țeut la altul; de eemplu, petru țeutul adpo T m ș T m, ar petru lchdul cerebro-pal T 3 m ș T m. U fapt mportat ete că valorle lu T depd de tetatea câmpulu magetc eter: cu cât câmpul eter ete ma te, cu atât T are o valoare ma mare. Valoarea lu T u ete fluețată de tetatea câmpulu magetc eter. Î plu, petru orce tp de țeut T > T. Toate acete apecte ut folote î magtca medcală pr rezoaţă magetcă petru a dfereța ître ele dvere ţeutur ăătoae ș formațu aatomo-patologce (cluv ţeutur caceroae hematoame, etc). Varața î tmp a compoete traverale M y duce îtr-o bobă receptoare o t.e.m. Aceată teue duă ete amplfcată, fltrată, dgtzată ş preluată de calculatorul echpametulu de RM, rezultâd ceea ce e umește emalul de rezoață magetcă, S(t). Dacă emalul S(t) ete măurat îcepâd d mometul îtreruper câmpulu B ( ) el are forma ue oclaț armozate avâd următoarele caractertc: a) frecveța ughulară a t emalulu ete egală cu frecveța Larmor a plor ectaț; b) ampltudea emalulu decrește epoețal î tmp, tmpul caractertc al ateuăr fd T ; c) ampltudea tal a emalulu ete proportoală cu umărul de p ectaț î probă. Î magtca medcală temul de p u ete lăat ă e relaeze total c ete ectat d ou îate de relaarea totală; î acet fel e obțe u cotrat ma bu al maglor. Bblografe: P.Suete: Fudametal of Medcal Imagg, d Edto (Cambrdge Uverty Pre, Cambrdge, 9) MODELAREA PROCESELOR BIOLOGICE t
Lector uv. Dr. Neculae Adra SUBIECTUL 9 Traportul de ubtață pr dfuze Dfuza ete uul dtre feomeele de traport etete atura, care eplca fluul et al moleculelor dtr-o regue de cocetrațe ma mare pre ua cu cocetrațe ma mcă. Baza proceulu de dfuze o cottue mcarea browaa. Dfuza poate f decra pord de la doua tpur de poteze:. poteza cotuumulu, care decre proceul pe baza coceptulu de cocetrate;. abordarea dcreta, cotad urmarrea dvduala a fecare partcule.. Apromata cotuumulu (macrocopca) dm Cocetrata ue pec bologce cotute tr-u volum dv la mometul de tmp t ete c(, y, z, t), ude dm dv ete maa ubtate de tere cotuta dv. Legatura fudametala dtre fluul de maa gradetul de cocetrate ete data de legea lu Fck: j D c, m ude D ete cotata au coefcetul de dfuze ( D ). SI c Ecuata cocetrate: D c S, ude S ete termeul ura de ubtata. t Dcutat ecuata cocetrate cazurle: tatoar, D depedet de coordoatele patale, dfuze udmeoala, dfuze med azotrope, etc... Apromata mcrocopca (dcreta) I cazul acete abordar e urmarete parcurul aleator al fecare partcule parte. Petru cazul D e codera ca o partcula e deplaeaza d pozta (,y) pozta ((, y y) ) tr-u pa de tmp t. Deplaarle ut defte pr relatle: 4D t co, y 4D t, radom(, ) Fucta radom realzeaza o alegere aleatoare uform dtrbuta tervalul [, ]. Dtata mede patratca parcura tr-u tmp t ete d 4Dt. Acela tp de ratoamet e poate geeralza petru cazul 3D. Bblografe:. Neculae A. Cur - Modelarea proceelor bologce;. Berther J., Slberza P. 5 Mcrofludc for Botechology, Artech Houe, Boto/Lodo. 3. Fredma M.H. 8 Prcple ad model of bologcal traport: Sprger. 5
SUBIECTUL 3 Mărm caractertce ale plamelor APLICATII ALE PLASMEI IN MEDICINA Cof. uv. Dr. Lugu Mhal. Lugmea Debye Abaterea paţală de la eutraltate a plame (îtderea paţală a regu dtr-o plamă ude eutraltatea electrcă ete local perturbată). Se va aalza dtrbuţa poteţalulu electrc tatc d jurul ue partcule îcărcată cu arcă electrcă (o poztv) d plamă. Se obţe potetalul jurul arc carcate de forma ( e - cocetraţa e ): e r kt T Vr ( ) ep, ude D 69 lugmea Debye. 4 r D e e e Dtaţa la care forţele de teracţue electrotatcă dtre cottueţ plame ut echlbrate de forţele cetce datorate mşcăr de agtaţe termcă.. Frecveta Lagmur Se va aalza abaterea temporală de la eutraltate a plame. Separarea locală a arclor electrce, datorată mşcăr de agtaţe termcă echvaletă cu o perturbare locală a detăţ de arcă electrcă. Se obţe: (varaţa armocă î tmp a detăţ de arcă) e e p - pulaţa Lagmur, me p f p p ee 9 e. m e Orce perturbaţe locală a cocetraţe purtătorlor de arcă î plamă va da aştere uor oclaţ îtreţute de frecveţa f, plama radază eerge electromagetcă, frecveţa oclaţlor depzâd de cocetraţa de e a plame. p 3. Lugmea Ladau Dtaţa dtre partculele electrzate petru care eerga de teracţue electrotatcă ete egală cu eerga cetcă mede a ue partcule (datorată agtaţe termce) ev kt e e kt 4 4 kt L L L permte ă e tableacă dacă plama ca ş gaz ozat e poate codera au u u gaz deal ( d - dtata mede dtre partcule): d L au - plame deale, 3 L d L au 3 - plame odeale. L Bblografe:. M.Lugu, Plama Phyc ad Applcato, Edtura Uvertăţ de Vet Tmşoara (6). Frac F. Che, Itroducto to Plama Phyc ad Cotrolled Fuo, Pleum Pre, New-York (984) 3..http://pop.ap.org/ 6
BIOFIZICA Prof. uv. Dr. Zamfr Ala Daa SUBIECTUL 3 Structura proteelor Se defete protea e arata ca: ) proteele au 4 tructur: prmara, ecudara, tertara cuaterara; ) fortele care vor tabl tructura ue protee ut de tp covalet ecovalet. Se defec e dcuta: fortele Va der Waal, hdrofobce, electrotatce, mometul electrc dpolar modul de utlzare al acetua de catre protee petru atragerea poztoarea ubtraturlor au produlor; legaturle de hdroge- teractu dpol-dpol rolul lor tablzarea eta a protee; dtatele ughurle legaturlor covalete ca prcpale propretat care determa meterea moleculelor de protee legate ua de alta; polpeptdele; rolul laturlor polpeptdce formarea proteelor; homodmer heterodmer. Se decru: tructura prmară, tructura ecudară, elcea alpha, tructura tertara; rolul crtalografe raze X tablrea coformate trdmeoale a macromoleculelor protece; tpurle de legatur tre amoacz d laturle polpeptdce; proteele fbrlare globulare; tructura cuaterara a proteelor; tpur de forte petru orgazarea agregarea laturlor proteelor; hemogloba. Bblografe. A.D. Zamfr, Bofzca, ote de cur. D. Wthford, Prote: tructure ad fucto. Ed Wley, Chcheter, Wet Sue, Eglad, 5, ISBN: -47-49893-9 7
SUBIECTUL 3 Accelerator lar utlzaț î aplcaț medcale APARATURA MEDICALA Cof. Uv. dr. Buou Madal Ide prcpale: - ce ete acceleratorul lar (LINAC-ul): dpoztv care foloește ude electromagetce de îaltă frecveță petru a accelera partcule cum ar f electro la eerg îalte pr termedul uu tub lar. Facculul de electro de îaltă eerge poate f utlzat el îuș petru tratametul tumorlor uperfcale au poate f făcut ă loveacă o țtă petru a produce raze X pr trame petru tratametul tumorlor tuate î adâcme. - tructura ș prcpul de fucțoare al uu LINAC: Structura acceleratorulu (au temul lu de ghd de udă) cotă dtr-u tub de cupru al căru teror ete partțoat de către ma multe dcur de cupru, ce au rolul uor dafragme de dferte apertur (dechder) la dferte pațer. Î aceată ecțue ete realzat u vd îalt. Pe măură ce electro ut jectaț î tructura acceleratorulu (avâd o eerge țală de apromatv 5 kev), aceșta teracțoează cu câmpul electromagetc al mcroudelor. Electro câștgă eerge de la câmpul electrc uodal fd acceleraț treptat la eerg mult ma mar decât î cazul î care ut acceleraț ître aodul ș catodul uu tub Cooldge (ude la dferețe de potețal pe pete Mev pot avea loc decărcăr de plamă). Electro de eerge îaltă ce emerg d fereatra de eșre a tructur acceleratorulu, ut coțuț î terorul uu faccul îgut de formă coco-cldrcă (pecl beam) de apromatv 3 mm î dametru. Acet faccul de electro ete fe utlzat drect petru tratamet fe e permte ă e propage drept îate ș ă loveacă o țtă petru a produce radațe X de frâare, pr trame. - chema, detfcarea ș preczarea rolulu părțlor compoete ale uu LINAC tpc folot î aplcaț medcale: ură, modulator, tu electroc, tub accelerator, magetro au klytro, cap de tratamet, collmator, brat artculat Bblografe: [] Erv B. Podgorak, Radato ocology phyc. A hadbook for teacher ad tudet, Iteratoal Atomc Eergy Agecy, 657 (5). [] Faz M. Kha, Joh P. Gbbo- Kha' the phyc of radato therapy, Lppcott Wllam & Wlk (4). 8