1 Noţiuni teoretice. March 8, Criterii utile în calculul limitelor de şiruri

Documente similare
Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2

Limite de funcţii reale

Calcul Numeric

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care

SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv

Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e

Microsoft Word - anmatcap1_3.doc

Microsoft Word - subiecte

Calcul Numeric

Microsoft Word - 3 Transformata z.doc

Microsoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29

Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat

Microsoft Word - MD.05.

Slide 1

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc

Programa olimpiadei de matematică

Microsoft Word - pag_006.doc

Preţ bază

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :

CURS 8

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.

Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe

Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia

TEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:

CAPITOLUL 1

GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob

Microsoft Word - Analiza12BacRezolvate.doc

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

Ce este decibelul si Caracteristica BODE

Matematici aplicate științelor biologie Lab10 MV

Aero-BCD, , Prof. L. Costache & M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri 1 Șiruri de funcții D

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval

20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do

{ 3x + 3, x < 1 Exemple. 1) Fie f : R R, f(x) = 2x + 4, x 1. Funcţia f este derivabilă pe R\{1} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să stud

E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO

Elemente de aritmetica

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Microsoft Word - cap1p4.doc

1

Investeşte în oameni

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc

Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside

FIŞA NR

Curs 8 Variabile aleatoare continue 8.1 Funcţia caracteristică Definiţia Fie X o v. a. cu densitatea de probabilitate f. Funcţia ϕ X (t) = M [ e

Microsoft Word - fmnl06.doc

Curs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

MD.09. Teoria stabilităţii 1

Microsoft Word - final7.doc

Preţul de piaţă al carcaselor de bovine cu vârsta de 8 luni sau mai mult Săptămâna 28 (7 13 iulie 2014) Prescurtări folosite: Sn = săptămâna numărul d

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică ERNEST SCHEIBER ANALIZĂ NUMERICĂ Braşov

Copyright c 2001 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Stiintei Examenul de bacalaureat la

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

Capitolul MD. 10 Metoda funcţiilor Liapunov Fie sistemul diferenţial x = f (t, x), t t 0, x D R n. (10.1) Presupunem că x = 0 este punct de echilibru,

Preţul de piaţă al carcaselor de bovine cu vârsta de 8 luni sau mai mult Săptămâna 8 (17 23 februarie 2014) Prescurtări folosite: Sn = săptămâna număr

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

matematica

Microsoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf

Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

Microsoft PowerPoint - Prezentarea_programelor_de_studii_de_licenta_2019

Universtitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Matematică şi Informatică Anca Grad (născută Dumitru) Condiţii de optim îmbunătăţite pentru prob

02. Analiza matematica 3 - MI 2

Cursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative l

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1/2014 Clasele primare P.283. Scrieţi + sau în fiecare pătrăţel din = astfel încât să obţineţi o

Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,...,

Microsoft Word - PLANIFICARE CLASA 2.doc

Lucian L. TURDEANU Georgeta D. POP (MANEA) BAZELE GEOMETRICE ALE FOTOGRAMETRIEI CONSPRESS BUCUREŞTI 2009

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia comp

Unitatea de învăţare nr

Clasele primare Probleme propuse 1 P.164. Scrie vecinii vecinului comun al numerelor 16 şi 18. (Clasa I ) Diana Tănăsoaie, elevă, Iaşi P.165. După ce

Transcriere:

Şiruri de umere reale Lect. dr. Alia-Ramoa Baias Prof. dr. Doria Popa March 8, 202 Noţiui teoretice Defiiţie Se umeşte şir de umere reale o fucţie f : N R. Puâd a := f), N, şirul se otează pri a ) sau a ). U şir de umere reale a ), se umeşte : - mărgiit dacă există M 0 astfel îcât a M petru orice N ; - crescător descrescător) dacă a a + a a + ) petru orice N ; - mooto dacă este crescător sau descrescător.. Criterii utile î calculul itelor de şiruri Reamitim aici câteva criterii importate î calculul itelor de şiruri. Teoremă Criteriul cleştelui) Fie a ), b ), c ) şiruri de umere reale cu proprietatea a b c, 0. Dacă a = c = l, l R, atuci b = l. Teoremă 2 Stolz-Cesaro I) Fie a ), b ) şiruri de umere reale cu proprietăţile: ) b ) este strict mooto şi emărgiit; 2) există ita a Atuci b = l. a + a b + b = l, l R;

Teoremă 3 Stolz-Cesaro II) Fie a ), b ) şiruri de umere reale cu proprietăţile: ) a = b = 0; 2) b ) este strict mooto; 3) există ita a Atuci b = l. a + a b + b = l, l R; Teoremă 4 Coseciţa Teoremei lui Stolz-Cesaro) Fie a ), u a şir de umere strict pozitive cu proprietatea că există + a = l, l R. Atuci a = l. Teoremă 5 Criteriul raportului) Fie a ) u şir de umere strict a pozitive cu proprietatea că există + a = l, l R. Atuci: ) dacă l < = 0; 2) dacă l > = + ; 3) dacă l =, criteriul u este eficiet. Următorul rezultat poate fi util petru rezolvarea uor probleme î care criteriul raportului u este eficiet. Teoremă 6 Pr. 537) Fie x ), x > 0, N, astfel ca Atuci x = 0. x+ x ) <. Următorul rezultat se poate folosi î studiul mootoiei şirurilor defiite pri relaţii de recureţă. Teoremă 7 Fie f : I I, I R şi x ) 0 u şir defiit pri relaţia Atuci: x + = fx ), 0, x o I. i) Dacă f este crescătoare = x ) 0 este mooto; 2

ii) Dacă f este descrescătoare = x 2 ) 0, x 2+ ) 0 sut mootoe şi au mootoie diferită. Demostraţie. fcresc. fcresc. i) Presupuem x 0 x = fx 0 ) fx ) x x 2 = fx ) fx 2 ) x 2 x 3,.... Deci x x 2 x 3, pri urmare şirul este crescător. Dacă x 0 x, aalog rezultă că şirul x ) este descrescător. ii) Avem x 2 = fx 2 ) = ffx 2 2 )) = f f) x 2 2 ),, x 2+ = fx 2 ) = ffx 2 )) = f f) x 2 ),. Cum g = f f este crescătoare, cocluzia rezultă di i). Să presupuem că x 2 ) 0 este crescător = x 2 x 2+2, 0 = fx 2 ) fx 2+2 ) = x 2+ ) x 2+3, 0 = x 2+ ) 0 este descrescător. Aalog petru x 2 ) 0 descrescător. Următorul rezultat este util î studiul ecuaţiilor. Propoziţie. Fie I R u iterval şi f : I R o fucţie strict covexă. Atuci ecuaţia fx) = 0 are cel mult două rădăcii reale. Demostraţie. Presupuem că ecuaţia fx) = 0 are trei rădăcii reale x, x 2, x 3 I, x < x 2 < x 3. Atuci t 0, ) astfel îcât x 2 = t)x + tx 3. Deci: 0 = fx 2 ) = f t)x + tx 3 ) < t)fx ) + tfx 3 ) = 0, cotradicţie. 3

.2 Şiruri remarcabile ) Şirul e ), e = + ) este strict crescător şi are ita e e 2, 7828...). 2) Şirul E ), E = +! + 2! + +! este strict crescător şi are ita e. 3) Şirul γ ), γ = + 2 + 3 + + l este strict descrescător şi mărgiit iferior. Limita sa otată cu γ se umeşte costata lui Euler γ 0, 577...). Are loc dubla iegalitate: + ) < e < + ) +, N. 2 Exerciţii şi probleme Ex. Calculaţi: 5 a)! b) 2 ; 2 3 + + 22 3 +2 + + c) l a + a 2 + + a d) k= ) 2 ; 3 + arcsi k ; pr. 30 Culegere) 2 ), a > pr. 304 Culegere) 4

e) l 2 f) a+ a+ + a l, a > 0; pr. 293 Culegere) 2 + l 3 3 l 2 g) + h) + + l ) e ) ; 2; pr. 265 Culegere) ; pr. 306 Culegere) i) 2 2) ; pr. 266 Culegere) j) 2 2)2 3 2) 2 2). pr. 267 Culegere) Ex. 2 Pr. 252-253 Culegere) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă x + = x + 2 x,, x 0 =. Să se calculeze: a) x ; b) x. Ex. 3 Pr. 254-258 Culegere) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă x + = e x, x 0 R. a) Determiaţi x 0 R astfel îcât şirul x ) să fie costat. b) Determiaţi x 0 R astfel îcât şirul x ) să fie crescător. c) Dacă x 0 > 0 calculaţi x. d) Determiaţi x 0 R astfel îcât şirul x ) să fie coverget. e) Dacă x 0 = calculaţi x. Ex. 4 Pr. 250 Culegere) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă x + ax + 2 = 0, x 0 = a. Să se determie a astfel îcât şirul x ) să fie strict descrescător. 5

Ex. 5 Pr. 263 Culegere) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă x + = 2 x 2 x 0 R. Să se determie x 0 astfel îcât x = 2. Ex. 6 Pr. 32 Culegere) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă x + = x 2 4x + 6 x 0 = a, a R. Să se determie a astfel îcât şirul x ) să fie coverget. Ex. 7 Admitere 209) Se cosideră şirul x ) 0 defiit pri relaţia de recureţă a) Dacă x 00 = determiaţi x 0. x + = x x 2 x 0 R. b) Să se determie x 0 astfel îcât şirul x ) să fie coverget. c) Dacă x 0 = 2 calculaţi x. 3 Idicaţii şi răspusuri Solutie Ex. a) Notăm a = 5! 2. Aplicâd criteriul raportului obţiem a + = a 5 + + )! 2 + + ) + 2 5! = 5 ) 2 = 5 + 2 = 5 2e < Deci i baza criteriului raportului a = 0. 6 [ ) ] +) + +

b) Notăm x = 2 3 + + 22 3 +2 + + 2 3 +. Avem 2 + 2 2 + + 2 3 + + )2 + ) 6 3 + ) x 2 + 2 2 + + 2 3 + + )2 + ) x 6 3,. + ) Aplicâd criteriul cleştelui obţiem x = 3. ) c) Notăm x = a l + a 2 + + a. Avem a a + a 2 + + a a l a la + a 2 + + a ) l + l a l a x l + l a,. Aplicâd criteriul cleştelui obţiem x = l a, a >. d) Notăm Avem x = arcsi k mi 2 k k 2 arcsi k 2 = k= k= arcsi k 2 k k 2,. 2 + 2 + + arcsi k 2 x max 2 k k 2 arcsi k mi 2 + ) k k 2 2 x max 2 k + 2 + + 2 arcsi k 2 + ) k 2 2. 2 Aplicâd criteriul cleştelui obţiem x = 2. e) Fie a = a + a + + a şi b = l. Cum l = + b ) crescător şi emărgiit ), studiem existeţa itei a + a a + a + + + a a a a = b + b l + ) l = + a l + a + = 7 + l + = l a. )+

a+ a+ + Deci coform teoremei Stolz-Cesaro obţiem a l = l a. f) Fie a = l 2 2 + l 3 3 + + l şi b = l 2. Cum l = + b ) crescător şi emărgiit ), studiem existeţa itei a + a = b + b l+) + l 2 + ) l 2 = + l l+) == l + )+ = 2. l + ) l + ) + l + ) l + ) l 2 Deci coform teoremei Stolz-Cesaro obţiem g) Avem 2 + l 3 3 l 2 + + l + ) e, deci vom calcula cu ite de fucţii: = 2. + x) x e x 0 x e x l+x) e = = x 0 x = e x 0 l + x) x x 2 = e 2. e e l+x) x 0 x l+x) x l+x) x x h) 2 = 2 =. i) 2 2) = + 2)) = e 2 = e l 2 = 2. j) Notăm x = 2 2)2 3 2) 2 2). Deoarece calculăm ita x+ x ) = 2 + 2) 2 + 2) + = 2 + 2 Deci coform Teoremei 6, avem x = 0. Solutie Ex. 2 a) x 0 = > 0 = x > 0, N. x + x =, i) = 2 <. Avem x + x = 2 x > 0 = x ) 0 este strict crescător, pri urmare există x = x, x R. 8

Dacă presupuem x R atuci trecâd la ita î relaţia de recureţă obţiem x + = x + 2 ) x = x + 2 x x 0 = 2 x fals), deci x = +. b) Fie y = x = x 2 x 2. Avem Stolz = = x 2 + x2 + = 4 + 4 ) x x + 2 ) ) 2 x 2 x = 4 = y = 2. Solutie Ex. 3 a) Di x 0 = x = x 0 = e x 0, cu soluţia x 0 = 0. Dacă x 0 = 0 = x = 0, N. b) x + x = e x x 0, N. Se arată că e x x 0, x R cu egalitate dacă şi umai dacă x = 0. Deci x ) crescător x 0 R. c) Di x ) crescător rezultă că există x = x R. Dacă presupuem x R atuci trecâd la ita î relaţia de recureţă obţiem x = e x = x = 0, cotradicţie cu x 0 > 0. Deci x = +. d) Dacă x 0 = 0 = x = 0, N, deci x ) coverget. Dacă x 0 < 0 = x = e x 0 < 0 şi pri iducţie rezultă x < 0. Şirul x ) este crescător şi mărgiit iferior de 0 deci x = 0. Deci şirul este coverget x 0 0. e) Avem x = = = x Stolz + = x + x = e x )x x e x + = e x x 2 x e x + 9 x e x x x 2? x 2 = x 0 x e x + = x 0 x e x + 2x e x = 2.

Solutie Ex. 4 Dacă a = 0 = x + = 2, 0, u covie. cotiuare a 0, fx) = ax 2, x R. Atuci Fie i x + = fx ), 0, x 0 = a. Dacă a > 0 = f strict crescătoare T 7 = Şirul este strict descrescător x 0 > x a > a 2 2 a 2 a 2 < 0 a, 2) dar a > 0 deci a 0, 2). Cazul a < 0 u covie petru că x 2 ), x 2+ ) au mootoii diferite coform teoremei 7. Solutie Ex. 5 f : R R, fx) = 2 x 2 este strict crescătoare = T 7 x ) 0 este mooto, deci x = x R. Avem: x x 0 = 2 x 0 2 x 0. Studiem semul gx) = 2 x 2 x, x R. Ecuaţia gx) = 0 are 2 rădăcii x = 2, x = 4. Acestea sut sigurele rădăcii ale lui g deoarece g este strict covexă. Dacă x 0 2 = x ) 0 crescător şi x 2, 0 = x ) 0 coverget şi x = 2. Dacă x 0 2, 4) = x ) 0 descrescător şi x < 4, 0 = x ) 0 coverget şi x = 2. Dacă x 0 = 4 = x = 4, 0 = x = 4. Dacă x 0 > 4 = x ) 0 crescător şi x = +. Deci x 0, 4). Solutie Ex. 6 Obţiem x + = x 2) 2 + 0. x = a 2) 2 + 2; x 2 = x 2) 2 + 2 = a 2) 22 + 2 x = a 2) 2 + 2, 0. Şirul este coverget dacă şi umai dacă a 2 a [, 3]. Solutie Ex. 7 a) Di relaţia de recureţă x 00 = x 99 x 2 99 x 2 99 x 99 + = 0, deci x 99 / R. Pri urmare u există x 0 R astfel îcât x 00 =. 0

b) x + x = x 2 0 = x ) descrescător = x R. Dacă x ) este coverget = x = 0. Dacă x 0 < 0, îtrucât x < x 0, = x =. Dacă x 0 > 0 = x < 0 = x = = Şirul este coverget petru x 0 [0, ]. c) Petru a calcula şi avem x + x x aplicăm coseciţa teoremei lui Stolz-Cesaro = x ) =, deci x =.