Calcul Numeric

Documente similare
Calcul Numeric

Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care

Limite de funcţii reale

Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc

Microsoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007

Microsoft Word - 3 Transformata z.doc

Metode Numerice

Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e

Calcul Numeric

Microsoft Word - subiecte

CURS 8

Calcul Numeric

Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare 1 Metoda lui Newton Algorithm 1 Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. Date de intrare: - Funcţia f - Apro

Microsoft Word - anmatcap1_3.doc

Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,

SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv

STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :

Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia

Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat

METODE NUMERICE ÎN INGINERIE

Autoevaluare curs MN.doc

Microsoft Word - pag_006.doc

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

Matematici aplicate științelor biologie Lab10 MV

Slide 1

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

CAPITOLUL 1

1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

Curs 8 Variabile aleatoare continue 8.1 Funcţia caracteristică Definiţia Fie X o v. a. cu densitatea de probabilitate f. Funcţia ϕ X (t) = M [ e

Microsoft Word - MD.05.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval

PAS cap. 2: Reprezentări rare p. 1/35 Prelucrarea avansată a semnalelor Capitolul 2: Reprezentări rare Bogdan Dumitrescu Facultatea de Automatică şi C

Microsoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf

Ce este decibelul si Caracteristica BODE

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Microsoft Word - cap1p4.doc

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Preţ bază

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.

E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

gaussx.dvi

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

MD.09. Teoria stabilităţii 1

Elemente de aritmetica

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu

Microsoft Word - Analiza12BacRezolvate.doc

Examenul de bacalaureat 2012

Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Electronică, TelecomunicaŃii şi Tehnologia InformaŃiei Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiz

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside

Adresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este ace

Universitatea Politehnica din Bucureşti 2019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1. Ştiind cos x = 3 2, atunci sin2 x

20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do

Microsoft Word - TIC5

Diapositive 1

GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007

Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

Curs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi

FIŞA NR

Modelarea si Simularea Sistemelor de Calcul

Spatii vectoriale

ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Programa olimpiadei de matematică

Coordonate baricentrice Considerăm în plan un triunghi ABC şi un punct Q în interiorul său, fixat arbitrar. Notăm σ c = aria ( QAB) σ a = aria ( QBC),

Lucian L. TURDEANU Georgeta D. POP (MANEA) BAZELE GEOMETRICE ALE FOTOGRAMETRIEI CONSPRESS BUCUREŞTI 2009

PowerPoint Presentation

Subiectul 1

Retele Petri si Aplicatii

Cursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f cont

Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,

Microsoft Word - fmnl06.doc

RecMat dvi

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

Examenul de bacalaureat 2012

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică ERNEST SCHEIBER ANALIZĂ NUMERICĂ Braşov

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI Etapa locală, 24 februarie 2017 PROFIL TEHNIC ŞI SERVICII, RESURSE NATURALE, PROTECŢIA MEDIU

Examenul de bacalaureat 2012

Limbaje Formale, Automate si Compilatoare

Aproximarea functiilor prin metoda celor mai mici patrate

Clasele primare Probleme propuse 1 P.164. Scrie vecinii vecinului comun al numerelor 16 şi 18. (Clasa I ) Diana Tănăsoaie, elevă, Iaşi P.165. După ce

8

Transcriere:

Calcul Numeric Cursul 7 2019 Aca Igat

Memorarea matricelor rare - se memorează doar valorile eule şi suficiete iformaţii despre idici astfel ca să se poată recostitui complet matricea Pp. că matricea A are NN elemete eule. Memorare comprimată pe liii Se folosesc 3 vectori: valori vector de umere reale de dimesiue NN id_col vector de idici de dimesiue NN iceput_liii vector de îtregi de dimesiue +1 1

Î vectorul valori se memorează elemetele eule ale matricii A î ordiea liiilor iar î vectorul id_col se memorează idicii de coloaă ai elemetelor di valori. Î vectorul iceput_liii se stochează idicele/poziţia î vectorul valori / id_col al/a primului elemet de pe liia i memorat î vectorii valori / id_col. - iceput_liii(+1) = NN+1 - iceput_liii(i+1) iceput_liii(i) = umărul de elemete eule de pe liia i, i=1, 2

A 102.5 0.0 2.5 0.0 0.0 3.5 104.88 1.05 0.0 0.33 0.00.0 100.0 0.0 0.0 0.0 1.3 0.0 101.3 0.0 0.73 0.0 0.0 1.5 102.23 =5, NN=12 valori = ( 102.5, 2.5, 0.33, 1.05, 104.88, 3.5, 100.0, 101.3, 1.3, 1.5, 0.73, 102.23 ) id_col = ( 1, 3, 5, 3, 2, 1, 3, 4, 2, 4, 1, 5) iceput_liii = (1, 3, 7, 8, 10, 13) 3

Dacă se ştie că matricea are maxim _max elemete eule pe fiecare liie se pot folosi 2 matrici petru memorarea rară: valori matrice de umere reale de dimesiue x _max id_col matrice de idici de dimesiue x _max Î matricea valori se memorează pe liia i elemetele eule de pe liia i a matricei A iar î matricea id_col se memorează idicii de coloaă ai elemetelor corespuzătoare di matricea valori. 4

A 102.5 0.0 2.5 0.0 0.0 0.0 104.88 1.05 0.0 0.33 0.00.0 100.0 0.0 0.0 0.0 1.3 0.0 101.3 0.0 0.73 0.0 0.0 1.5 102.23 102.5 2.5 0 1 3 0 104.88 1.05 0.33 2 3 5 valori 100.0 0 0 id _ col 3 0 0 101.3 1.3 0 4 2 0 102.23 1.5 0.73 5 4 1 5

Diagoalele matricei A: d : a, a,, a 0 11 22 d : a, a,, a 1 12 23 1 d : a, a,, a 1 21 32 1 d : a, a,, a 2 13 24 2 d : a, a,, a 2 31 42 2 Petru matricele care au elemetele eule plasate pe câteva di diagoalele matricei A (_d diagoale cu elemete eule) se pot folosi petru memorare o matrice şi u vector: 6

diag matrice cu umere reale de dimesiue x _d diag_o vector de îtregi de dimesiue _d Î matricea diag se memorează pe coloae diagoalele cu elemete eule iar î diag_o este specificat umărul diagoalei care e memorat î coloaa j a matricei diag. diag( i, j) ai i diag o j _ ( ) 7

A 20.5 2.0 0.0 0.0 0.0 0.040.5 3.0 0.0 0.0 1.00.0100.0 0.0 0.0 0.0 2.3 0.0 101.5 4.0 0.0 0.0 3.0 0.0 102.5 20.5 2.0 40.5 3.0 diag 1.0 100.0 0.0 diag _ o ( 2,0,1) 2.3 101.5 4.0 3.0 102.5 Alte tipuri de memorări rare: http://etlib.org/lialg/html_templates/ode90.html 8

Metoda Jacobi petru rezolvarea sistemelor liiare Fie sistemul: cu Alegem: =, Ax b A, b deta 0, a 0, i = 1,2,, ii B = diag[ a, a,, a ] = 11 22 a11 0 0 0 a22 0 0 0 a 9

det B = a a a 0 11 22 B 1 1 1 1 = diag[,,, ] = a a a 11 22 1 a 11 0 0 1 0 0 a 22 0 0 1 a 10

Matricea C este: 0 a12 a13 a1 a21 0 a23 a 2 C = B A = a31 a32 0 a3 a1 a2 a3 0 aij daca i j C = ( cij ) cij = 0 daca i = j 11

Matricea iteraţiei se poate calcula şi are forma: a12 a a 0 a a a a21 a a 0 a a a 1 M := B C = a a a 0 a a a a1 a2 a 3 0 a a a 13 1 11 11 11 23 2 22 22 22 31 32 3 33 33 33 12

M = ( m ) m = Costruim vectorul g: ij ij aij ( ) daca i aii 0 daca i = j j ( k ) ( k ) g : Mx, Mx = ( gi) i 1 Compoetele vectorului g sut: a g m x x a x a i ( ) ( ) ( ) = k ij k k i ij j = j = ( ij j ) / ii, 1,, j=1 j=1 aii j=1 ji ji 13

Vectorul d este: b d B b d d i Şirul 1 = = ( ) i i i1, i =, 1,, a ii ( k) { } x se costruieşte folosid formula: x = Mx d x = g d, i = 1,, ( k 1) ( k ) ( k 1) i i i ( k ) bi aij x j j=1 ( k 1) ji xi =, i = 1,, a ii 14

i1 ( k) ( k) ( bi aij x j aij x j ) j=1 j= i1 ( k1) xi =, i = 1,, (9) a ii Formula (9) descrie metoda lui Jacobi de aproximare a soluţiei uui sistem liiar. 15

Propoziţia 1 Codiţii suficiete de covergeţă ( k ) * < 1, M x x k. x Demostraţie. Fie soluţia sistemului Ax=b. Di relaţia * * * * A=B-C rezultă Bx Cx b sau x Mx d. ( 1) ( ) Procesul iterativ k k x Mx dcoduce la relaţia: * k 1 x x M x x M x x M x x * k 1 * k * k * 0 16

Î cotiuare vom aplica această propoziţie petru diverse orme. 1 2 2 Di M = ( F mij ) < 1 deducem: i=1 j=1 2 aij ( k ) * < 1 x x, k i=1 j=1 a ii (10) ji 17

Di M 1= max{ mij ; j = 1,, } < 1 deducem: i=1 aij ( k ) * < 1 j = 1,, x x, k i=1 aii (11) i j (Criteriul domiaţei diagoalei pe liii) Di M = max{ m ; i = 1,, } < 1 deducem: a j=1 ij ij ( k ) * ( ) < 1 i = 1,, x x, k j=1 aii ji ( k ) * aij < aii i = 1,, limx = x (12) j=1 k ji 18

(Criteriul domiaţei diagoalei pe coloae) ( k ) * aij < a jj j = 1,, M 1 = 1 lim x x (13) i=1 k i j 19

Metoda Gauss-Seidel petru rezolvarea sistemelor liiare Cosiderăm di ou sistemul liiar: cu =, Ax b A, b deta 0, a 0, i = 1,2,, ii 20

Putem deduce metoda Gauss-Seidel di metoda lui Jacobi astfel: i1 ( k1) ( k ) ( k ) i i ij j ij j ii j=1 j= i1 x = ( b a x a x ) / a, i = 1,, Jacobi i1 ( k1) ( k1) ( k ) i i ij j ij j ii j=1 j= i1 x = ( b a x a x ) / a, i = 1,, Gauss-Seidel x x ( k 1) ( k 1) Câd calculăm i cuoaştem deja x ( k 1) 1,, i 1 şi putem folosi aceste valori î prima sumă. Deducerea metodei Gauss-Seidel di schema geerală se face luâd: 21

B = a11 0 0 0 a21 a22 0 0 a31 a32 a33 0 a a a a 1 2 3 aij daca j i B = ( bij ) bij = 0 daca j > i Matricea B este esigulară ( a 0, i): ii det B = a a a 0 11 22 22

Matricea C este: 0 a a a 0 0 a a 0 0 0 a C = B A = 0 0 0 0 0 0 0 12 13 1 23 2 3 a 1 aij daca i < j C = ( cij ) cij = 0 daca i j 23

x ( k 1) Î cazul metodei Gauss-Seidel, vectorul se obţie di rezolvâd sistemul iferior triughiular (7) di schema geerală: ( k ) Bx = Cx b = f (14) x ( k ) Soluţia sistemului (14) este dată de formula: i1 i1 x = ( f b x ) / b = ( f a x ) / a, i = 1,2,, i i ij j ii i ij j ii j=1 j=1 (15) 24

Vectorul f este: f Cx b i (16) ( ) = ( i ) i i, = 1,2,, ( k ) ( k ) ( k ) i ij j ij j j=1 j= i1 (17) ( Cx ) = c x = a x, i = 1,, Folosid formula de rezolvare a sistemelor iferior triughiulare (15), relaţiile (16) şi (17) avem: i1 ( k) ( k1) i ij j ij j j= i1 j=1 ( b a x a x ) ( k1) xi =, i = 1,2,, a ii 25

Codiţii suficiete de covergeţă petru metoda Gauss-Seidel Propoziţia 1 Dacă matricea A este astfel îcât: i=1 a ij 2 ( ) < 1 j=1 aii ji atuci are loc covergeţa şirului costruit cu metoda Gauss- Seidel la soluţia sistemului Ax=b: ( k) * (0) x x, k x 26

Propoziţia 2 (Criteriul domiaţei diagoalei pe liii) Dacă matricea A este astfel îcât: atuci: j=1 ji a < a i = 1,, ij ii ( k) * (0) x x, k x 27

Propoziţia 3 (Criteriul domiaţei diagoalei pe coloae) Dacă matricea A este astfel îcât: i=1 i j a < a j = 1,, ij jj atuci metoda Gauss-Seidel coverge: lim k ( k ) * x x x 0 28

Metode iterative petru matrice simetrice şi pozitiv defiite Cosiderăm cazul sistemelor liiare cu matricea sistemului simetrică şi pozitiv defiită: T A = A matrice simetrica a = a i, j = 1, 2, ij ji 29

A a11 a12 a13 a1 a11 a21 a31 a1 a21 a22 a23 a 2 a12 a22 a32 a 2 T = a31 a32 a33 a3 = A = a13 a23 a33 a3 a a a a a a a a 1 2 3 1 2 3 A = A T A = L D L T D = diag[ a, a,, a ] = 11 22 a11 0 0 0 a22 0 0 0 a 30

L 0 a12 a13 a1 0 0 0 0 0 0 a a 23 2 a21 0 0 0 T 0 0 0 a3 a31 a32 0 0 L = = 0 0 0 a1 a1 a2 a3 0 0 0 0 0 31

Defiiţii Matricea A se umeşte pozitiv semidefiită (A 0): Ax, x 0 x. Matricea A se umeşte pozitiv defiită (A > 0) dacă: Ax, x 0 x, x 0. 32

Propoziţie Dacă matricea A este pozitiv defiită atuci matricea A este esigulară. Demostraţie: Presupuem pri reducere la absurd că matricea A este pozitiv defiită şi sigulară. Atuci, sistemul de ecuaţii liiare Ax=0 are pe lâgă soluţia baală x=0 şi o soluţie x 0 0. Avem: ţ 0 0 0 0 x 0 0 Ax, x 0, x 0 cotradic ie! A 0 a Ae, e 0 i 1,, ii i i 33

Lemă Fie A o matrice simetrică şi B o matrice esigulară astfel îcât matricea P = B + B T - A este pozitiv defiită. Fie matricea M = I - B -1 A. Atuci raza spectrală a matricei M este strict subuitară dacă şi umai dacă matricea A este pozitiv defiită: ( M) < 1 A> 0 Teoremă Fie A o matrice simetrică, esigulară, cu diagoala pozitivă, aii > 0, i = 1,, şi b vectorul termeilor liberi. Atuci metoda lui Gauss-Seidel geerează şiruri * 1 covergete la soluţia x = A b, x (0) dacă şi umai dacă A este pozitiv defiită. 34

Demostraţie: Di teorema de covergeţă avem: ( k ) x x *, k ( M ) < 1 Dacă matricea A se scrie sub forma: matricele B şi C sut date de: Matricea iteraţiei M este: A = L D L B = L D, C = B A = L 1 1 1 M B C B B A I B A = = ( ) = T T 35

Îcercăm să aplicăm Lema de mai sus. Petru aceasta verificăm dacă matricea P este pozitiv defiită: P = B B T A = L D ( L D) T L D L T = D 2 ii i i i i ii i i=1 ( Px, x) = ( Dx, x) = (( a x ),( x ) ) = a x a > 0 i ( Px, x) > 0 x, x 0 P > 0 ii Putem aplica Lema de ude deducem covergeţa şirului costruit cu metoda Gauss-Seidel doar î cazul î care matricea A este pozitiv defiită: ( k x ) x *, k ( M ) < 1 A pozitiv defiită 36

Metodele relaxării Fie A o matrice reală pătratică de dimesiue, simetrică, A=A T şi pozitiv defiită, A > 0 şi b u vector real. Cosiderăm sistemul de ecuaţii liiare: Ax = b Deoarece matricea A este pozitiv defiită sistemul de mai sus * 1 are soluţie uică, x = A b. Vom cosidera fucţia f : : f ( y) A( x y), x y, y 37

Di faptul că matricea A este pozitiv defiită avem: f ( y) 0, y şi f ( y) f ( x ), y x Pri urmare x * este şi uica soluţie a problemei de miimizare: mi f ( y); y 0 f ( x ) * 1 Vom căuta soluţia sistemului Ax=b, x = A b ca fiid soluţia problemei de miimizare de mai sus folosid o metodă de tip relaxare de forma: 38

(0) ( k1) ( k ) y dat, y y c e, l l k 0,1, k l k ( k1) ( k ) ( k1) ( k ) y y, j l, y y c j j l l k ( k1) ( k) Costata ck se determiă astfel îcât f ( y ) f ( y ) î speraţa că şirul y (k) astfel costruit coverge la x *. Notăm cu Avem: r (k) = b - Ay (k) vectorul reziduu. ( k ) ( k ) ( k ) ( k ) r b Ay Ax Ay A( x y ) 39

f ( y ) f ( y ) 2c r c a ( k 1) ( k ) ( k ) 2 k l k ll ( k1) ( k) Petru ca f ( y ) f ( y ) este ecesar şi suficiet să alegem ck astfel ca: ( k) ( k) 2 ( k ) r l r l ckall 2 ck rl ( all0) ck 0, 2 sau 2, 0 all all c r ( k ) l kk k all, cu 0, 2 40

Metoda de relaxare obţiută este următoarea: r y dat, y y e k 0,1,, 0, 2 ( k ) (0) ( k1) ( k ) l k all l k Petru a aproxima x * se deduce o clasă de metode umite metodele relaxării succesive. Aceste metode se obţi aplicâd metodele de relaxare de mai sus. Vom cosidera: k, k 41

Vom costrui u şir ( k) x astfel: (0) (0) x y uvectordi dat (0) (1) (0) r1 l 1y y e a 11 (1) (2) (1) r2 l 2y y e a 22 1 2 ( 1) ( ) ( 1) r l y y e a x y (1) ( ) 42

Trecerea de la iteraţia k la iteraţia următoare se face astfel: x y ( k ) ( k) ( k) ( k1) ( k) r1 l 1y y e a ( k1) ( k2) ( k1) r2 l 2y y e a 11 22 1 2 ( k1) ( k) ( k1) r l y y e a ( k1) (( k1) ) x y, k 0,1, 2, 43

Acum putem scrie depedeţa vectorului x (k+1) de x (k) : x (0) 0,2 date, i 1 ( k 1) ( k ) ( k1) ( k ) xi xi bi a ij x j a ij x j, i1,2,,, aii j1 ji i 1 ( k 1) ( k ) ( k1) ( k ) xi ) xi bi a ij x j aij x j, i1,2,,, aii j1 ji1 k 0,1,2, Metodele de mai sus poartă umele de metodele relaxării succesive. Petru 1 obţiem metoda Gauss-Seidel. 44

o 0 1 metodele se umesc de sub-relaxare şi pot fi folosite î cazul câd metoda Gauss-Seidel diverge. o 1 2 metodele se umesc de supra-relaxare şi pot fi folosite petru accelerarea covergeţei î cazul câd metoda Gauss-Seidel coverge. Rearajâd formulele de mai sus avem: a (1 ) i1 ( k1) ii ( k1) ( k1) ( k ) ( k ) aij x j xi B x a i ii x i aij x j bi j1 ji1 ( k ) Cx b i i 45

Matricea A fiid simetrică, poate fi scrisă sub forma: 00 0 a210 0 T A L D L cu L, a1a 2 a 10 D diag a 11, a22,, a 46

Cu aceste otaţii, matricile B şi C de mai sus pot fi scrise astfel: 1 1 T BL D, C D L Vom verifică dacă metodele relaxării succesive se îscriu î clasa geerală de metode iterative, adică vom verifica dacă A=B-C : 1 1 T T B CL D DL LD L A Covergeţa şirului x (k) la soluţia x * =A -1 b? 47

Teoremă Fie o matrice A, simetrică, A=A T cu deta 0, aii>0, i 1,,, b u vector real şi 0,2. Atuci şirul x (k) costruit cu o metoda de relaxare succesivă coverge la soluţia x * a sistemului liiar Ax=b oricare ar fi iteraţia iiţială x (0) dacă şi umai dacă matricea A este pozitiv defiită. ( k) (0) x x k x Ax x x x,, ) 0, 0 Demostraţie: Vom verifica dacă raza spectrală a matricei iteraţiei este subuitară folosid Lema. Avem: 48

M B CB B A I B A 1 1 1 1 1 B L D, detb a11a22 a0 ( aii0, i) Matricea A este simetrică iar matricea B este esigulară. Petru a fi îdepliite ipotezele Lemei trebuie să verificăm că matricea P este pozitiv defiită: T 1 T 1 T 2 P B B A L DL DL DL D 49

(2 ) Px x a x x a i 2, ii i 0 0 ii 0, ) i1 (2 ) 0 0,2 Toate ipotezele lemei sut îdepliite, pri urmare avem covergeța dorită. 50