Curs 8 Variabile aleatoare continue 8.1 Funcţia caracteristică Definiţia Fie X o v. a. cu densitatea de probabilitate f. Funcţia ϕ X (t) = M [ e

Documente similare
Calcul Numeric

Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2

Limite de funcţii reale

COMENTARII ÎN LEGĂTURĂ CU ANUMITE PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE ÎN GAZETA MATEMATICĂ PARTEA I AUTOR: PROFESOR COTEA MARIANA EUGENIA MARTIE 2019

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care

Microsoft Word - 3 Transformata z.doc

Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia

Calcul Numeric

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc

Aero-BCD, , Prof. L. Costache & M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri 1 Șiruri de funcții D

1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob

Microsoft Word - subiecte

Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e

STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe

Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,

Microsoft Word - pag_006.doc

Slide 1

Microsoft Word - anmatcap1_3.doc

Gabriela Grosu / EDCO 1 SEMINAR NR. 9, REZOLV ¼ARI EDCO, AIA 1:5: Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întâi şi ecuaţii reductibile la acestea: ecu

Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n

Microsoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007

Microsoft Word - MD.05.

Matematici aplicate științelor biologie Lab10 MV

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

Slide 1

Ce este decibelul si Caracteristica BODE

Curs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi

M1-ACS, , M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 9 Extreme cu legături. Integrale improprii 1 Extreme condiționate Atunci cînd domeniul de

I

Microsoft Word - PI-L8r

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

TEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:

CURS 8

Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu

PowerPoint Presentation

CAPITOLUL 1

GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do

rrs

Calcul Numeric

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval

Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se

Calcul Numeric

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Microsoft Word - cap1p4.doc

Seminarul 1

2

SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac

8

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29

Microsoft Word - 3_bratu_ro.doc

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin

C:/Octavian/proiecte_TeXandFriends_mai2015/Alte_tutoriale/asimpt/book.dvi

Preţ bază

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 14 februarie 2015 Subiecte 1. Lespedea şi palanul Mihai ridică o lespede de masă m într-o mişcare uniformă la înălţ

Microsoft Word - Raspunsul la niste provocari. Partea III..doc

MD.09. Teoria stabilităţii 1

Teoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.

CLP_UTCN-grila-2012.dvi

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

1

Cursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f cont

E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u

Laborator 7- Distributii de probabilitate clasice Sef lucrari dr.mat. Daniel N.Pop Departamentul de calculatoare si inginerie electrica 15.nov

Spatii vectoriale

C:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

GfK: România, pe locul 33 din 42 din punctul de vedere al puterii de cumpărare în 2016, la nivel european

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

Microsoft Word - Tema_FIR.doc

Microsoft Word - Indrumar2008_v6.doc

Geometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

Microsoft Word - CAN si CNA.doc

Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat

BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:

Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev

2.1.Tipul tablou unidimensional

Lucrarea nr

joined_document_27.pdf

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 11 INTEGRALA LEBESGUE Cursul 10 Observaţia Cum am văzut în Teorema 11.46, orice funcţie integrabilă

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

Transcriere:

Curs 8 Variabile aleaoare coiue 8 Fucţia caracerisică Defiiţia 8 Fie X o v a cu desiaea de probabiliae f Fucţia ϕ X ) = M [ e ix] = e ix fx)dx, se umeşe fucţia caracerisică corespuzăoare v a X Teorema 8 Dacă X ese o v a cu fucţia caracerisică ϕ X ), auci ϕ X ) =, M [X ] ϕ X ) = i), M [X ] = ϕ) ), ude M [X ] repreziă momeul iiţial! i = de ordi 3 Dacă a, b R ϕ ax+b ) = e ib ϕ X a) 4 Dacă X şi Y su v a idepedee, auci ϕ X+Y ) = ϕ X )ϕ Y ) Demosraţie ϕ X ) = e ix fx)dx = fx)dx = Folosim dezvolarea î serie a fucţiei expoeţiale e ix şi se îlocuieşe î defiiţia fucţiei geeraoare, ϕ X ) = i) M [X ]! = 3 ϕ ax+b ) = fx)dx + i! e iax+ib fx) = e ib xfx)dx + i)! x fx)dx + + i)! e iax fx) = e b ϕ X a) x fx)dx + = 4 ϕ X+Y ) = M [ e ix+y )] = M [ e ix e ] iy = M [ e ix] M [ e ] iy = ϕ X )ϕ Y ), ude am ţiu seama de idepedeţa v a care a permis scrierea relaţiei relaiv la medie Exerciţiul Să se deermie fucţia caracerisică peru v a X Exp [λ] Soluţie ϕ X ) = e ix λe λx dx = λ e i λ)x dx = λei λ)x i λ = λ i λ deorece λ > şi e i λ)x = e ix e λx = e λx x

Exerciţiul Să se deermie fucţia caracerisică peru v a X Gama [p, λ] Soluţie ϕ X ) = e ix f X )dx = λp Γp) e ix x p e λx dx = Facem schimbarea de variabilă u = i λ) x şi obţiem ϕ X ) = λp Γp) e u u p λ i) p dx = λ p λ i) p λp Γp) Să calculăm media şi ) dispersia cu ajuorul fucţiei caracerisice λ p ϕ X ) = pλ p j λ i) p = λ i) p+ pj ϕ X ) = λ M [X] = p λ ϕ X ) = pp + )λp j λ i) p+ M [X ] = D [X] = M [X ] M [X]) = p λ pp + ) λ e i λ)x x p dx Exerciţiul 3 Fie X Pois[λ] şi Y Pois[µ], va idepedee Demosraţi că X + Y Pois[λ + µ] Soluţie Deermiăm fucţia caracerisică a lui X Pois[λ] ϕ X ) = M[e ix ] = Deoarece va su idepedee, e ik e k= λ λk k! = e λ e i λ) k k= k! = e λei ) ϕ X+Y ) = ϕ X )ϕ Y ) = e λei ) e µe i ) = e λ+µ)e i ) Deoarece fucţia caracerisică deermiă comple fucţia desiae de probabiliae rezulp că X + Y Pois[λ + µ] f X x) = e ix ϕ X )d, Exerciţiul 4 Deermiaţi fucţia caracerisică peru va X N[, ] Soluţie Avem ϕ X ) = M[e ix ] = σ π Făcâd schimbarea de variabilă y = x m σ deoarece ϕ X ) = σ π = eim σ π, obţiem e im+σy) e y σdy = e im π Î cazul X N[, ], obţiem e y iσ) dy = e im σ, e ix e x m) σ dx e y iσ) dy = e u du = π ϕ X ) = e e y iyσ+i σ e σ dy

Cuoscâd fucţia caracerisică, puem calcula M[X] = ϕ X ) = m, M[X ] = ϕ X ) = m + σ, i i D[X] = M[X ] M[X]) = σ Exerciţiul 5 Fie X N[m, σ ] şi Y N[m, σ ] două va idepedee Auci X +Y N[m + m, σ + σ ] Soluţie Obţiem ϕ X ) = e im σ, ϕ X ) = e im σ, ϕ X+Y ) = ϕ X ) ϕ X ) = e im σ e im σ = e im +m ) σ +σ Exerciţiul 6 Dacă X,, X N[m, σ] su va idepedee, auci X + + X σ N[m, ] Soluţie Găsim ca mai sus că Folosid Teorema 8, pucul 3, rezulă ϕ X ++X ) = e im σ ϕ X ++X ) = ϕ ) X ++X ) = eim σ ) Exerciţiul 7 Să se deermie fucţia caracerisică peru v a X χ ) Soluţie ϕ X ) = e ix f X ) = Γ ) e ix x e x dx = Γ ) x e ix dx Facem schimbarea de variabilă u = i x şi obţiem x = u, dx = du, deci i i ϕ X ) = = Γ ) i) Γ ) i u e u i du ) u e u du = i) La disribuţia χ ) se poae ajuge porid de la disribuţii ormale Propoziţia 83 Fie va idepedee X,, X N[, ] şi Y = Y χ ) Demosraţie Fie F i fucţia de repariţie a va X i Avem Xi Auci i= F i x) = P X i x ) = P x X i x) = π x e d = π x e d x 3

Pri derivare deermiăm desiăţile de probabiliae ale lui X i f i x) = F i x) = e x π x = Γ )x e x, deci X i χ ) Deoarece X,, X su idepedee, rezulă că ϕ X ++X ) = ϕ X ) ϕ X ) = + i) + i) = + i), care ese ocmai fucţia caracerisică a uei va care urmează o disribuţie hi-păra cu grade de liberae 8 Teorema Limiă Cerală 8 Euţ Teorema Limiă Cerală TLC) ese ua dire cele mai imporae eoreme di eoria probabiliăţilor Iuiiv, orema afirmă că suma uui umăr mare de v a idepedee, ideic disribuie, sadardizae poae fi aproximaă de o disribuţie ormală Rezulă imporaţa acesei disribuţii, deşi desiaea sa de probabiliae are o formă care pare complicaă Teorema limiă cerală mai poară deumirea de miracolul lui Gauss Peru a realiza aces lucru, să cosiderăm desiaea de probabiliae a sumei a variabile idepedee, de ipul Uif [ 5, 5] Obţiem urmăoarele: Dacă vom compara acese grafice cu graficul uei desiăţi de probabiliae a uei va ormal disribuie, vom observa asemăarea remarcabilă chiar peru desul de mic Aces lucru e coduce iuiiv la ideea că suma variabilelor aleaoare se comporă, îr-u aumi ses, ormal Exac Teorema Limiă Cerală formalizează aces lucru Fie X, X,, X, u şir de v a idepedee şi ideic disribuie cu M [X i ] = m şi D [X i ] = σ, i Fie S = X + X + + X şi M = S Teorema limiă cerală dă iformaţii asupra v a Z = S m σ = M m) σ = M m σ = M m σ Deoarece M [M ] = m, D [M ] = σ, deducem că M [Z ] = şi D [Z ] = Aceaă v a se umeşe sadardizaă, deci şirul Z ese versiuea sadardizaă a şirului M Îaie de a demosra Teorema Limiă Cerală, avem evoie de urmăoarele prelimiarii, ce rezulă di dezvolările Taylor ale fucţiei expoeţiale: Dacă u, auci Dacă R, auci e i i şi De asemeea, vom folosi urmăorul rezula: e u + u u 8) ei i i) 3 6 8) 4

= = = 3 = If we compare hese graphs o he desiy of a sadard ormally disribued radom Teoremavariable, 8 we Teorema ca see remarkable covergeţei similariiesdomiae) eve for small Fie f ) u şir de fucţii, covergee pucual la o fucţie f, f coiue cu excepţia uui umăr fii de puce şi domiae de o fucţie iegrabilă g : Auci f ese iegrabilă şi f x) gx), Defiiţia 8 Spuem că şirul X ) de va coverge î disribuţie la va X şi oăm X d X dacă Desiy of a sadard ormally disribued radom variable lim F X x) = F X x), peru orice Thispuc resul leads x Rus o desuspec coiuiae ha sums a of luiradom F X variables somehow behave ormally The CLT frames his fac Formulăm acum u al rezula uil, ce permie simplificarea demosraţiei TLC Teorema 83 Teorema de coiuiae a lui Lévy) Fie X ) u şir de va asfel îcâ şirul fucţiilor caracerisice corespuzăoare ϕ X coverge pucual la o fucţie ϕ Auci X d X ϕ = ϕ X gx)dx < lim f x)dx = fx)dx Îaie de a formula TLC, avem evoie de defiiţia covergeţei î disribuţie 5

= 3 = If we compare hese graphs o he desiy of a sadard ormally disribued radom variable, we ca see remarkable similariies eve for small Desiy of a sadard ormally disribued radom variable Figura 8: Disribuţia ormală sadard This resul Teorema leads 84 us o Teorema suspeclimiă ha sums Cerală) of radom Fie X variables ) u şir de va somehow idepedee, behaveide- ormally The CLT frames his fac ic disribuie, sadardizae M[X i ] = şi D[X i ] = ) Auci, peru orice x R, ) lim P x = x e u du, π X + + X adică X ++X d Z, ude Z N[, ] Demosraţie Noăm cu S = X + + X Fie ϕ Xk fucţia caracerisică a lui X k, care ese aceeaşi peru fiecare k iid), deci o puem oa cu ϕ Auci, peru orice R, ] i S ϕ S ) = M [e = lim M k= ] [ )] [e i X k = ϕ Rămâe de arăa, folosid Teorema de coiuiae a lui Levy, că [ )] ϕ = e, deoarece am arăa mai sus că fucţia caracerisică a va ormale sadard ese de ipul e Dacă =, u avem imic de demosra Presupuem Avem [ )] )] ϕ e ] [ϕ = [e ) ϕ e, 83) ) deoarece ϕ şi e Urmează ) ) ) ) ϕ e ϕ + e 6

Folosid 8) peru u =, obţiem ) e 4 8 = 4 8 peru 84) Peru primul modul, ) ) [ ϕ = M M e i X [ e i X deoarece M [X] = şi M [X ] = D [X] = Pe de o pare, folosid prima relaţie di 8), obţiem ei X + i ) X + i X ei X X + X = X Pe de ală pare, folosid a doua relaţie di 8), obţiem ei X Peru orice δ > şi N, defiim şi fucţia caracerisică a mulţimii A, Auci + i X)] X + i + i ) ] X + i X, 85) + i X + i ) X + i X 3 X 3 6 3/ A := Aδ, ) := { X > δ } I A x) = {, dacă x A, î res ) + X ei X + i ) X + i X X I A + 3 X 3 I 6 3/ A c Rezulă [ M e i X + i ) ] X + i X M [ ] X 3 I A + 6 M [ X 3 ] I 3/ A c = M [ ] X 3 I A + 6 M [ X 3 ] I / A c 86) Cum X δ pe A c, rezulă M [ X I A c] δ I A c f X x)dx, } {{ } de ude M [ X 3 I A c] M [ X ] M [ X I A c] δ 7

Deci, De asemeea, 3 6 M [ X 3 ] 3 δ I / A c 6 M [ X I A ] = M [ X I { X δ } ] Cum şirul de fucţii f := X I { X δ } f X ese crescăor, cu limia pucuală f = X f X, care ese [ iegrabilă M ] [X ] = ), rezulă aplicâd Teorema covergeţei domiae că lim M X I { X δ } = M [X ] = Fie acum ε > Fie δ > asfel îcâ 3 δ < ε Alegem de asemeea 6 4 ε N asfel îcâ, peru orice ε, să avem 4 < ε şi 8 4 M [X I A ] < ε Va rezula, combiâd relaţiile 83)-86), că peru orice ε >, exisă ε N asfel îcâ, peru orice ε, [ )] ϕ e < ε, ceea ce era de demosra Ale variae ale eoremei limiă cerală su urmăoarele: Teorema 85 TLC) Fie X ) N u şir de v a idepedee şi ideic disribuie iid) cu M [X i ] = m şi D [X i ] = σ, i Auci peru orice umere reale a < b, avem lim P {a Z b}) = b e x dx 87) π Teorema 86 TLC) Fie X ) N u şir de v a idepedee disribuie cu M [X i ] = şi D [X i ] = σ i, i şi lim σ = σ Auci peru orice umere reale a < b, avem lim P {a Z b}) = b e x dx π 8 Aplicaţii ale Teoremei Limiă Cerală Aplicaţie la sodaje de opiie Exerciţiul 8 Presupuem că se realizează experimee de ip Beroulli î care u eveime A se produce cu probabiliaea p Noăm cu X k variabila aleaoare care ia valoarea dacă la experieţa cu umărul de ordie k se produce eveimeu A şi dacă u se produce A Variabilele aleaoare X k ) k su idepedee Auci S = X + X + + X repreziă umărul oal de apariţii ale lui A, deci umărul de succese ale lui A î urma efecuării a experieţe S ese o v a reparizaă biomial, S Bi, p) V a X ) N au aceeaşi repariţie biomială) Noăm cu Z = S p pq Coform eoremei limiă cerală rezulă că peru orice a < b şi suficie de mare, P {a Z b}) = b e x dx = Φb) Φa) π a 8 a a

Peru orice α < β, avem α S β dacă şi umai dacă α p pq Noâd α p = a, β p = b, rezulă că pq pq Z β p pq ) ) β p α p P {α S β}) = Φ Φ pq pq şi deci P p + a pq S p + b pq) = Φb) Φa) Î paricular, peru a = b b > ) rezulă formula P {p b pq S p + b pq}) = Φb), 88) peru >> uii saisiciei recomadă pq ) Aceasă formuă ese uilizaă î sodaje asfel: cosiderăm o populaţie saisică umaă căreia îi cerem opiia îr-o aumiă chesiue: ce echipă de fobal, ce parid, ce eleviziue ec preferă Nu oaă lumea poae fi cosulaă şi auci se realizează u sodaj pe eşaioae resrâse, alese cu obieciviae Să presupuem că se cosulă persoae şi oăm cu S umărul de persoae care se prouţă peru succes); se deermiă paramerul p ca fiid frecveţa de succes Peru b = 7 avem Φb) = 985 deci Φb) = 97 şi coform 88), se realizează cu eroare sub 3% eveimeul S [ p 7 pq S p + 7 pq ] ; apoi peru b = 96 avem Φb) = 95 şi coform 88), se realizează cu eroare sub 5% eveimeul S [p 96 pq S p + 96 pq] Exerciţiul 9 Dir-u sodaj realiza îr-u oraş a rezula că dir-u eşaio de voaţi 6 ar voa cu paridul X Cu o eroare de sub 3% să se esimeze câi dire cei, milioae de voaţi ar voa peru X Soluţie Avem p = 6 = 6 şi q = 4, = şi luăm b = 7, deci umărul ceru ese cuprims îre p 7 pq şi p + 7 pq deci îre 6 7 6 4 = 788 4 şi 6 + 7 6 4 = 76 Aproximarea legii biomiale prir-o lege ormală Fie X o v a discreă reparizaă biomial cu paramerii p şi deci M [X] = p, D [X] = pq şi k N, k Să se calculeze P {X = k}) şi P {X k}) folosid eorema limiă cerală peru suficie de mare şi pq u foare mic) Coform eoremei limiă cerală X N p, pq) şi deci { [ P {X = k}) = P X k, k + ]}) k + = Φ p ) k Φ p ) pq pq 9

Adăugarea lui 5 la k se umeşe corecţie pri coiuiae A fos peru îmbuăăţirea aproximaţiei La fel { P {X k}) = P X k + }) k + = Φ p ) pq Exerciţiul Se arucă o moedă şi probabiliaea de a obţie baul ese 6 Se arucă moeda de ori Care ese probabiliaea de a obţie baul de 65 de ori? Soluţie Fie X v a care ia ca valori umărul de apariţii ale baului î cele de arucări Evide X Biomial [; 6] Coform eoremei limiă cerală X N 6, 4) { [ P {X = 65}) = P X 65, 65 + ]}) 65 + = Φ 6 ) 65 Φ 6 ) 4 4 = Φ 35) Φ 39) = 99943 99989 = 34 O v a disribuiă biomial se aproximează cu o v a disribuiă ormal dacă p > 5, q > 5 Aproximarea legii Poisso prir-o lege ormală Fie X o v a discreă reparizaă Poisso cu parameru λ Auci M [X] = λ, D [X] = λ Coform eoremei limiă cerală X N λ, λ) Să se calculeze P {X = k}) şi P {X k}) peru k umăr aural P {X = k}) = P { [ X k, k + ]}) = Φ k + λ λ ) Φ k λ ) λ La fel, P {X k}) = P { X k + }) k + = Φ λ ) λ Aproximarea ese buă dacă λ > 5 Exerciţiul Saisica araă că la o uiae de asigurări se primesc î medie 3 de reclamaţii pe a Fie X umărul de reclamaţii pe a, presupus repariza Poisso Să se deermie probabiliaea ca să primească cel puţi 35 de reclamaţii pe a Soluţie Avem P {X 35}) = P {X 35}) = Φ ) 355 3 3 = Φ 9734) = 99853 = 47