5

METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor petru a le separa pe cele îcorporable î costur (varable) de cele eîcorporable (fxe); calculaţa specfcă se sprjă pe dcator care costruesc judecăţ, suport petru deczle maagemetulu; prestaţle sau servcle recproce, ître dferte segmete orgazaţoale se decotează la velul cheltuellor varable care sut mputable purtătorlor de costur; u este doar o calculaţe de costur, c ş ua a rezultatelor pe terme scurt, este u strumet utl î maagemetul îtreprder, scopul prcpal costtudu-l elaborarea uor decz pe peroade scurte. Idcator deczoal prmar. Costul utar (C ) este alcătut uma d cheltuelle varable, reprezetate î prcpal de cheltuelle cu: materle prme ş materalele, salarle ş cotrbuţle socale aferete persoalulu drect productv, eerga electrcă ş termcă utlzate î scopur tehologce etc. Petru a determa costul utar, pe fecare purtător de costur, este ecesară colectarea cheltuellor varable ş detfcarea corectă a producţe fzce. Relaţa de calcul este: Chv C, ude: Q Chv cheltuelle varable; Q producţa fabrcată ş vâdută; purtătorul de costur. 2. Cotrbuţa de acoperre () sau marja cotrbuţe repreztă aportul fecăru produs la obţerea rezultatulu (proft/perdere) ş mplct la acoperrea cheltuellor fxe. Valoarea cotrbuţe de acoperre poate f ş egatvă ceea ce îseamă că preţul de vâzare u este sufcet c petru recuperarea costulu, actvtatea este eretablă, socetatea eavâd resurse, pr preţul practcat, să acopere o parte a cheltuellor fxe ş astfel u se degajă proft. Cotrbuţa de acoperre utară ( ) se calculează ca dfereţă ître preţul de vâzare utar (Pv) ş costul utar: Pv C Cotrbuţa de acoperre se poate calcula pe fecare purtător de costur, precum ş global, pe actvtate. Î acest scop, este ecesară cuoaşterea veturlor d vâzarea produselor care fac obectul actvtăţ, acestea fd deumte î cotuare, cfră de afacer. 3. Cfra de afacer () repreztă valoarea producţe fabrcate ş vâdute, la preţ de vâzare. Relaţa de calcul este: ( Q Pv), ude: umărul purtătorlor de costur. Cotrbuţa de acoperre pe fecare purtător de costur ( ) se determă după ua dtre relaţle următoare: Q sau C, ude: C costul total al purtătorulu de costur. Cotrbuţa de acoperre globală aferetă actvtăţ se determă astfel: ( Q ) sau C Cotrbuţa de acoperre, ca rezultat termar, este formată d cheltuelle fxe ş rezultat (proft/perdere), vez fg. 5.. 4. Rezultatul (R) este ultmul dcator deczoal prmar care se poate determa î succesuea logcă mpusă de realtatea actvtăţ desfăşurate, dar ş de rgorle gâdr ecoomce. Potrvt cocepţe metode

costurlor varable rezultatul se determă deducâd d cotrbuţa de acoperre totală cheltuelle fxe. Relaţa de calcul este: R, ude: cheltuelle fxe ale peroade Fg. 5.. Pramda rezultatulu termar ş fal Atât d terpretărle matematce cât ş d puct de vedere ecoomc, se desprde cocluza că proftul maxm se obţe î codţle ue cotrbuţ de acoperre maxme ş respectv a uor cheltuel fxe mme. Mmzarea cheltuellor fxe se realzează fără repercursu asupra desfăşurăr ormale a actvtăţ. Practca ş lteratura de specaltate au detfcat cel puţ două categor de cheltuel fxe: cheltuelle fxe agajate, la care u se poate reuţa fără a perclta actvtatea ormală: amortzăr, chr, aboamete, eerge electrcă utlzată î scopur gospodăreşt. Rezervele de mmzare ale cheltuellor fxe u trebue căutate î exemplele eumerate ma sus, decât î stuaţa î care capactatea ormală se schmbă; cheltuelle fxe relatve sau cotrolable care pot f reduse fără dereglăr majore ş medate ale actvtăţ ormale: cercetarea-dezvoltarea, publctatea ş promovarea, pregătrea ş perfecţoarea persoalulu etc. Ş î cadrul aceste categor reducerea trebue făcută astfel îcât actvtatea ş ma ales caltatea procesulu să u fe afectată. Modelul calculaţe metode costurlor varable, î forma sa de bază, se stetzează astfel: Cfra de afacer - Cheltuel varable Cotrbuţa de acoperre - Cheltuelle fxe Rezultat (proft/perdere) complex. Socetatea ALFA cu actvtate de producţe fabrcă ş vde produsele A, B ş C petru care se cuosc datele: Tabel. Stuaţa produselor fabrcate ş vâdute Explcaţ Produse A B C Total. Volumul actvtăţ fabrcate ş vâdute (buc) 5.000 3.000.000 2. Preţ de vâzare utar (um/buc) 2.000 5.000.000 3.Cheltuel varable totale (um) 7.500.000 9.300.000.300.000 4. Costul stadard total (um) 7.800.000 9.900.000 9.800.000 4. Cheltuel fxe (um) 4.000.000 Se cere să se calculeze ş aalzeze dcator deczoal prmar. MODELUL COST VOLUM PROFIT Bazâdu-se pe împărţrea cheltuellor î varable ş fxe, delmtare care are drept suport evoluţa cheltuellor î fucţe de tredul actvtăţ, metoda costurlor varable raţoează cu ajutorul relaţe Cost Volum Proft (CVP). Petru ca rezultatele aalzelor efectuate să fe relevate, trebue avute î vedere o sere de costrâger care au ş determat, de altfel, crtc d partea susţătorlor altor forme de calculaţ ş aalze. Aceste restrcţ pot f rezumate după cum urmează: să se cuoască cu exacttate comportametul costurlor, î terorul plaje pertete de actvtate; toate costurle să poată f separate î costur fxe ş varable; aalza să u depăşească tervalul relevat de actvtate; - - Chv R

cheltuelle varable ce compu costul să evolueze proporţoal cu volumul producţe fabrcate ş vâdute; cattatea de produse fabrcate trebue să fe egală cu cea a produselor vâdute; preţurle factorlor de producţe să u se modfce î cursul peroade astfel îcât să mprme cheltuellor corespuzătoare evoluţ progresve, străe de varaţa volumulu actvtăţ; procesele de producţe să fe determate, cuoscute ş esupuse modfcărlor î cursul peroade petru care se efectuează aalza; î cazul obţer ma multor produse se ma cer a f respectate ş detfcate: terdepedeţele ître produse, dfcultăţle de producere ş vâzare ş cuatfcarea lor sub forma ue depedeţe leare. Studul acestu model a degajat judecăţ o care s-au cocretzat î calculul ş terpretarea formaţlor date de dcator: () pragul de retabltate, (2) factorul de acoperre, (3) rata marje de sguraţă ş (4) marja de sguraţă.. Pragul de retabltate (Pr), folost petru prma dată pe la sfârştul prmulu războ modal, este cuoscut î lteratura de specaltate ş ca puct de echlbru, puct mort sau cfră de afacer crtcă. El arată volumul sau valoarea producţe realzate ş vâdute de la care putem vorb de retabltate, totaltatea cheltuellor fd acopertă de veturle obţute d vâzăr. Î puctul mort, rezultatul îtreprder este zero; va f proft petru o cfră de afacer ma mare decât valoarea cfre de afacer crtce ş perdere petru ua feroară acestea. Pe parcursul utlzăr, pragul de retabltate a devet procedură complemetară metode costurlor varable, oretată ma mult către prevzoare ş adoptare de decz. De către mulţ autor, pragul de retabltate este tratat î cotextul modelulu CVP, fără a-l îcadra î metoda costurlor varable. Această secţue examează tre metode de determare a pragulu de retabltate/puctulu crtc: metoda grafcă, metoda ecuaţe ş metoda marje de cotrbuţe. Metoda ecuaţe furzează abordarea cea ma geerală ş uşor de reţut petru modelul CVP. Exprmăm rezultatul sub forma ue ecuaţ: (Pv x Q) (C x Q) R Vetur Cost varabl Costur fxe Rezultat Î puctul crtc, rezultatul este, pr defţe, zero. Egalâd cu zero rezultatul d ecuaţa precedetă vom obţe: (Pv x Q) (C x Q) 0 Q(Pv-C ), ude: Q / Pv-C Metoda marje de cotrbuţe. Această abordare costtue o mapulare pur algebrcă a metode ecuaţe, metoda marje de cotrbuţe fd u dervat al metode ecuaţe. Marja de cotrbuţe / cotrbuţa de acoperre () repreztă dfereţa dtre vetur ş costurle varable ce se modfcă î fucţe de umărul de utăţ produse ş vâdute. Metoda se bazează pe: (Pv x Q) (C x Q) R (Pv C )Q + R x Q + R + R Q Relaţa de calcul a pragulu de retabltate, câd pr defţe R 0, deve: î cazul î care îtreprderea fabrcă ş vde u produs/lucrare/ servcu Pr () î poteza î care îtreprderea fabrcă ş vde două sau ma multe produse/lucrăr/servc Pr (2), ude : cotrbuţa de acoperre mede ( Q Q ) Q (3), ude:

Î codţle uu mx de produse este relevată structura pragulu de retabltate. Petru a obţe structura puctulu de echlbru apelăm la poderea (greutatea specfcă) volumulu fecăru purtător de costur (g ) î totalul producţe. Păstrâd otaţle ateroare, relaţa de calcul este: Q Pr g Pr (4), ude g Q Maager socetăţ ALFA sut teresaţ de formaţle pe care le oferă pragul de retabltate î două postaze: a) fabrcarea ş desfacerea produsulu B. Î codţle producer ş vâzăr produsulu B, îtreprderea îregstrează î peroadă cheltuel fxe î sumă de.000.000 um, celelalte date petru acest produs rămâ eschmbate (vez tabel ); b) fabrcarea ş vâzarea produselor A, B ş C (vez tabel ). Se cere determarea pragulu de retabltate î cele două postaze ş aalza formaţlor obţute. (5) Cfra de afacer crtcă. Pragul de retabltate exprmat î utăţ moetare se ma umeşte cfră de afacer crtcă ( ) sau valoarea vâzărlor î pragul de retabltate. Modelul de calcul este: (6), ude RC 00 (7) sau Rc (8), ude: Rc Pv RRC rata cotrbuţe globale; RRc rata cotrbuţe utare. Se cere să se determe ş să se aalzeze cfra de afacer crtcă pe baza formaţlor prezetate de Socetatea ALFA (vez tabel 2). Proftul prevzoat. Câte utăţ trebue vâdute petru a atge u proft? Pragul de retabltate poate f utlzat ş petru a determa volumul fzc al actvtăţ astfel îcât să se obţă u aumt proft (P). Metoda ecuaţe furzează o modaltate drectă de a răspude la această îtrebare. Relaţle de calcul sut: + P î utăţ fzce: PrP (9) ude: PrP pragul de retabltate petru atgerea proftulu P + P î utăţ moetare: P (0), ude: RC P cfra de afacer ecesară petru a obţe proftul P Rata proftulu prevzoată. re este cfra de afacer ecesară petru a atge o rată a proftulu? Cu ajutorul pragulu de retabltate se poate calcula cfra de afacer ecesară petru a atge o aumtă rată a proftulu (proft/vâzăr). Astfel, dacă u maager îş propue să atgă ş să meţă îtreprderea la o aumtă rată a proftulu, el poate afla cu ajutorul pragulu de retabltate ce volum de actvtate î asgură această ţtă. Relaţa de calcul este: Rp RC R P () ude: Rp cfra de afacer ecesară petru atgerea ue aumte rate de proft; RP rata proftulu. Î peroada următoare, socetatea ALFA prevzoează u proft de 0.000.000 um, ş o rată a proftulu de 0% î codţle meţer aceleaş structur de fabrcaţe ş vâzare, fără modfcăr ale capactăţ de producţe, fapt ce u atreează schmbarea valor cheltuellor fxe. Se cere să se determe: a) pragul de retabltate ş cfra de afacer corespuzătoare prevzu de 0.000.000 um proft;

b) cfra de afacer aferetă prevzu de 0% rată a proftulu. Peroada crtcă. re este tmpul î care se atge pragul de retabltate? Cheltuelle fxe agajate vor trebu suportate d prmele zle ale fucţoăr îtreprder. Cu tmpul, valoarea cumulată a vâzărlor creşte, ar cotrbuţa de acoperre este sufcetă petru a suporta î totaltate cheltuelle fxe. Î acest momet rezultatul este zero, acesta fd puctul de echlbru î tmp. Cotrbuţa de acoperre pe care îtreprderea o va realza d acest momet este î totaltate proft. Se determă pragul de retabltate î fucţe de tmp deumt ş peroadă crtcă, pord de la valoarea vâzărlor pe luă sau pe z, î fucţe de mărmea de referţă adecvată exprmăr producţe ş desfacer, ş cfra de afacer crtcă. Notâd cu T crt, peroada crtcă, ş cu T peroada de tmp relevată, atuc: T crt (2) T Se cere să se stablească peroada crtcă la socetatea ALFA pe baza elemetelor prezetate ma sus. 2. Factorul de acoperre (Fa), dcator cu valeţe deczoale, arată câte procete d vâzăr sut ecesare petru acoperrea cheltuellor fxe ş obţerea uu proft. Acest dcator se calculează ca raport ître cotrbuţa de acoperre globală ş cfra de afacer. Factorul de acoperre este, de fapt, rata cotrbuţe de acoperre ş oferă formaţ refertoare la retabltatea fecăru purtător de costur obţut ş valorfcat, dar ş la retabltatea îtreg actvtăţ. Acesta este ş motvul petru care dcatorul este folost la optmzarea programulu de fabrcare ş vâzare a producţe. Cu ajutorul formaţlor pe care le oferă, se poate modfca structura actvtăţ î favoarea purtătorulu de costur cel ma retabl, adcă cel cu factorul de acoperre cel ma mare. Modelele de calcul ale factorulu de acoperre sut: pe purtător de costur Fa 00 (3) global Fa 00 (4) sau: Fa x 00 (5) Preţul de vâzare. O altă latură deczoală a factorulu de acoperre este aceea că pord de la o valoare cuoscută, putem determa preţul de vâzare pe purtător de costur. Î deducerea formule de stablre a preţulu porm de la prcpul coform cărua, î coceptul metode costurlor varable, preţul este suma dtre costul varabl utar ş cotrbuţa de acoperre utară. Utlzâd aceleaş smbolur, rezultă: Pv C + De asemeea, factorul de acoperre pe purtătorul de costur este raportul dtre cotrbuţa de acoperre utară ş preţul de vâzare. Extrăgâd d formula factorulu de acoperre, cotrbuţa de acoperre utară, obţem: Fa Pv Îlocud cu această ouă relaţe cotrbuţa de acoperre utară d formula preţulu de vâzare, rezultă: Pv C + ( Fa x Pv) Aplcâd, î această ecuaţe regulle specfce ecuaţlor de gradul I cu o ecuoscută, deducem relaţa preţulu de vâzare î fucţe de factorul de acoperre: Pv Fa Pv C ( ) Pv Fa C C Pv Fa Cfra de afacer crtcă se poate calcula, î codţle cuoaşter factorulu de acoperre, astfel: (6) Fa

Reved la exemplul socetăţ ALFA se cere să se calculeze ş terpreteze: a) factorul de acoperre utar, b) factorul de acoperre global ş dcele de prelevare Rezolvare 3. Rata marje de sguraţă (RMs) exprmă î cfre relatve, cu cât pot să scadă vâzărle astfel îcât îtreprderea să u tre î zoa perderlor, să ajugă î pragul de retabltate. Î lteratura de specaltate, acest dcator este cuoscut ş sub deumrea de coefcetul de sguraţă. Se cuosc ma multe modaltăţ de calcul, fecare dtre ele oferd o valeţe formaţlor furzate. Modelele petru calculul rate marje de sguraţă, î codţle meţer otaţlor utlzate pâă acum, sut: RMs 00 (7) sau P RMs 00 (8) Această relaţe repreztă poderea rezultatulu (proft) î cotrbuţa de acoperre globală. Cu cât ea este ma mare cu atât îtreprderea este ma departe de zoa perderlor; sau RMs 00% gpr, (9) ude: g Pr gradul de ocupare a capactăţ de producţe î pragul de retabltate. Acest ultm model oferă formaţ utle petru proectarea ş utlzarea capactăţ de producţe. Astfel, orce reducere a gradulu de utlzare a capactăţ sub cel aferet actvtăţ î pragul de retabltate, duce îtreprderea î zoa perderlor. pactatea de producţe repreztă ceea ce poate să producă o îtreprdere îtr-o peroadă de tmp. Exstă tre tpur de capactate de producţe: capactate teoretcă (deală), este cea către care tde orce medu productv săătos, ea fd volumul maxm de produse fte îtr-o peroadă de tmp dată; capactatea ormală este cea care repreztă mărmea coformă cu realtatea î care exstă ş fucţoează orce îtreprdere. Altfel spus, capactatea ormală este ceea ce trebue să producă o ettate, î fucţe de posbltatea de absorbţe a peţe ş de cojuctură ş u ceea ce aceasta poate să producă; capactatea practcă este capactatea teoretcă ma puţ îtreruperle ormale ş poteţale. Atât capactatea deală cât ş cea practcă clud o capactate suplmetară formată d mjloace de mucă ţute î rezervă, spre a f utlzate î cazur de reparaţ. Î cazul socetăţ ALFA se cere să se aplce relaţle de calcul petru determarea rate marje de sguraţă ş terpretarea rezultatelor pr prsma partculartăţlor fecărea. 4. Marja de sguraţă ( Ms ) sau terval de sguraţă, cum este cuoscut î lteratura de specaltate, exprmă î utăţ moetare cu cât poate să scadă actvtatea, astfel îcât îtreprderea să u tre î zoa perderlor. Relaţa de calcul este: Ms (20) Pe baza formaţlor de la socetatea ALFA se cere să se calculeze ş terpreteze marja de sguraţă.